Dimineaţa, septembrie 1906 (Anul 3, nr. 923-952)

1906-09-15 / nr. 937

’ Anul III No. 937 & Vicital Bsis­tofrift Itters BANI TELEFON PUBLICITATEA . Concedată exclusiv agenției de publicitate CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Karageorgevici 18 Telefon 3­4. Pentru Austria, Ungaria și Germania , se adresa: d-lor M. Dukes nach?. Max AugenfeM & Emerich Lessner.— wies conrcslnne exclnslrä ABONAMENTE Simple (Dimineața) En an ................................. Lei 6 inni ... ...... S n_.. ......... „ 1 Inna.............................................. u IN STBAISATATC Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an .... Lei 83 I­0 luni . . s L­­uni .... „ 16­­­1 Inna .... 8 IN STRAINATATE ÎNDOIT ! Pentru Capitala No. 11 I0 Provincie și Străinătate No. 12/10 Apare zilnic la ora t dimineața cu ultimele știri ale nopței Blaronrile ziarului str. Sărindar 11 5 ASTĂZI: 14 (27) Septembrie 1906 CALENDAR Ortodox: înălțarea Sf. Cruci Catolic : Coama și Damian Răsăritul soarelui 6 și 8 m. Apusul soarelui 6.5. In tot cursul zilei de Marți cerul poso­morit și timpul rece pretutindeni. Către seară vînt tare de scurtă durată în mare ____ parte a Munteniei. Peste noapte a plouat în Muntenia și Dobrogea, iar în Moldova picături. In cea mai mare parte a Munteniei noaptea și astăzi dimineață lapoviță, iar la munte ninsoare. Acum, ploaea sau­ lapovița continuă mai în toată Muntenia și în Dobrogea. Timpul s’a răcit foarte mult în toată țara, termometrul coborîndu-se mai pre­tutindeni aproape de 0, gr. ajungînd la 10 la Sinaia și Cîmpulung. La Constanța starea mărea rea. Barometrul a crescut de aseară cu aproape 5 milimetri Apă de ploae, lapoviță sau­ zăpadă s’a obținut la : Văleni 5 mm. Puchești, Bil­­ciurești 21, Balș 2, Costești 14, Oltenița 11, Madjidia 13, Piua-Petri 4, Cara-Murat 22, Urziceni 13, Călărași 22, București 11, Ghimpați 7, Giurgiu 10, I­ -Sărat 9, Buzau 12, Ploești 11, Cîmpina 6, Sinaia 1, Cîmpulung 7, Tîrgoviște 22, Găești 12 Pitești 22, R.­Vîlcea 4, Călim­anești 4, Craiova 3 mm. de apă. Filoptarulp Teatrul Național. — Se va cînta de „Reuniunea corală romînă din DJIBOUl Uyip Sibiu“ opera Moș Ciocîrlan de cavalerul Tudor de Prondor.—Expozi­ția istorică din str. Ion C. Brătianu: Vederi din războiu­.—Teatrul Lyric. — In be­­neficiul d-lui I. Brezeanu se va juca „Nunta lui Topîrdea“ comedie — Grădina Op­­arer: Concert zilnic dat de o orchestră militară.—Sala și grădina Bragadiru : In toate serile concert dat de muzica regimentului Mircea 32.— Berăria Imperială (str. Cîm­­pineanu No. 16), teatru de varietăți pentru familii. In fiecare seară program variat. Intrarea liberă.— Teatru de Varietăți „Casino“. In fiecare seară teatru pentru fami­lii, cu trupa nouă angajată. UEUEXTO Toate autoritățile sunt judiciare. — Instanțele judecătorești închise. Autorități închise. Htostul lui 2E © la. 1» Medan Bustul după cum îl înfățișează ilustrația noastră se datorește unui tînăr sculptor José de Charmoy și este lucrat în stil antic, după mo­delul capetelor clasice ale lui Demostene și Homer. La 30 Septembrie st. n. cu ocazia pelerinagiului cei vor juca la Medan, amicii lui Zola și toți acei cari au păstrat cultul acestui frumos caracter, se va inaugura în mijlocul gradinei din Medan un bust care să amintească prezența marelui om dispărut- Ultima ori telegrafică In­ care sposiii ieșiri Ar.­ Mra. Paris, n. Hiena și K­apia Iieăerai’ea la plecarea prințului Atena. 13 Septembrie. — Prin­țul George a plecat din Canea pe bordul cuirasatului grec ..Psatra“ Numeroși cretani aratați au încer­cat a-i împiedica plecarea. Trupele internaționale interve­nind au tras focuri. Cretanîi au­ răspuns cu focuri : doi inși au fost uciși, mai mulți răniți. Populațiu­­n­ea a aclamat cu căldură pe prinț Dezmințire Petersburg, 13 Septembrie.— Din sursă semi-oficioasă se desminte ști­rea că ar exista deosebiri de vederi între Stolypin și ministrul justi­ției. Manuscrisele lui Mommsen Berlin, 13 Septembrie.—National Zeitung anunță că toate manuscri­sele defunctului savant Mommsen se află în posesiunea bibliotecii Re­­gale. Conform testamentului marelui istoric, aceste manuscrise nu vor putea fi publicate decît după 30 de ani de la moartea lui. Temeri de atentat contra ța­rinei Londra, 13 Septembrie.— „Daily Mail“ află din Copenhaga că detec­tivii trimiși pentru , pasa țarinei și a marelui duce Mihail, au primit ori din Petersburg ordinul de a veghea cu puteri îndoite. La Copenhaga se crede că mai mulți anarhiști, care au luat parte la conspirația din Stockholm, se află pe drum spre Copenhaga. Poliția daneză supraveghează pe toți străinii cari sosesc aci. Atentatul contra bancherului Schiff Londra, 13 Septembrie.­ După o depeșă din New­ York s’a comis cu­ un atentat contra bancherului Schiff. Acesta e al treilea atentat comis a­­supra lui Schiff, dar ca și celelalte două anterioare, »’a izbutit. Nihiliștii au condamnat­ încă de a­cum un an la moarte pe Schiff, fi­indcă el ar fi sprijinit împrumutul rusesc. Această versiune e însă falsă, de­oarece Schiff a protejat totdeauna pe refugiații ruși. Altă încercare de atentat Filadelfia, 13 Septembrie.­­ Un copil a văzut pe un om care voia să arunce un pachet în cutia de scri­sori. Observînd că a fost zărit, el lăsă pachetul lingă cutie și fugi. Copilul luă pachetul, îl duse acasă și voi să’l deschidă, mama sa însă i-a spus să’l ducă la poliție. Polițiștii găsiră într’însul o ma­șină infernală. Ba ar fi explodat în momentul cînd cineva ar fi voit s’o desfigileze. Pachetul fusese adresat biroului lui Schiff, care se află din edificiul Bursei. In ultimele zile Schiff primise multe scrisori prin cari i se anunța că toți evreii bogați din America sunt condamnați la moarte. interview cu d. general Lahovary D. Lahovary despre conflictul cu Grecia Budapesta, 13 Septembrie.—„Pes­ter Lloyd“ publică un interview al corespondentului său din București cu ministrul de externe d. general Lahovary. Corespondentul scrie următoarele : „Azi după amiază am fost primit de către ministrul ad externe al Romîniei. „Spunînd ministrului că vreau­ să văd ce s’a petrecut la Galați cu pri­lejul exceselor anti-grecești, minis­trul mi-a răspuns : —„Puteți merge liniștit.Nu veți ve­dea acolo decît ferestre sparta și câteva ruine. Evenimentul acesta la noi e pur și simplu izolat și vă garantez c8 nu se va repeta. El e o urmare a exceselor similare din Bulgaria. Vinovații sunt arestați și în cu­rând vor compare în fața justiției“. „Asupra expulzărilor de greci din Romînia d. general Lahovary a zis că ceea ce s’a întâmplat a trebuit să se întîmple și guvernul român n’a putut face altfel. Grecia nu face bine cînd nu voește să știe și să se convingă că ea are nevoe de prietenia României dacă voește să nu chiară cu totul dintre popoarele balcanice. „In Atena străzile fac politică și ministrul de acolo a zis că guver­nul grecesc nu poate face nimic contra curentului popular. „Și regele George a fost silit să se bată cu turcii în contra voinței sale. „Vorbind de evenimentele din Ma­cedonia ministrul a spus că nicio­dată nu s’a ivit acolo vre-o bandă romînească. A inert 15 Scpfprnliffi 1 D­I­R­E­C­T­O­R COX ST. MILLE important interview cu Muromzew Amănunte despre viitoarea situa­ție în Rusia Paris, 13 Septembrie.—Coresponden­tul ziarului „Matin“ a avut o convor­bire cu fostul președinte al Dumei Mu­romzew la Weimar. Muromzew zise: — Asupra viitorului Rusiei e greu­ de vorbit acum. Sîntem în curs de aș­teptare. Am părăsit Rusia spre a mă odihni și a vizita pe copiii mei în El­veția. Era actuală e foarte departe de epoca de­­ liniște și pace. Trepov a mu­rit, dar regimul lui continuă Masse în­tregi de oameni sunt arestați, pe baza celei mai mici bănueli. Stolypin este de părere că revoluția se va sfîrși la finitul anului. El își face iluzii și simu­lează indulgență. El dă și presei mai multă libertate, totuși ziarele continuă a fi confiscate. Se permite însă publi­carea de cărți cari pină acum erau in­­terzise. Cu toate acestea nu avem li­bertatea. Justiția este în serviciul reac­­țiunea. Stolypin voește numai binele. Ca om, nu i se poate imputa nimic, dar măsurile sale n’au nici un efect, de­oarece, sunt insuficiente. Dacă Duma ar mai fi lucrat numai opt zile, ea ar fi elaborat un program agrar complect. „Nu vă put­­u­ închipui în străinătate cut a lucrat Duma. In străinătate se ju­decă asupra ședințelor Dumei după știrile mai mult incomplecte ce s’au publicat. Adevărata muncă s’a depus în comisiuni. Duma ținea numai patru șe­dințe. pe săptămînă, comisiunile însă au­ lucrat în permanență și au făurit pro­­acte de legi foarte însemnate. Aceste poec­e vor fi publicate în două volu­me groase. Printre legi e în primul rînd aceea cu privire la desființarea deosebirilor de clasă, apoi cea cu privire la liberta­tea individuală, a treia asupra libertă­­ței cetățenești, a patra asupra chestiei agrare. Acest din urmă proect a spe­riat guvernul atît de tare incit a di­zolvat Dama. Dizolvarea era inconsf­i­­tuționalâ din două puncte de vedere: intim­ pentru că ar fi trebuit să se fi­xeze im termen exact pentru norile a- 1­g­or­i; al douilea pentru că decretul de dizolvare trebuia să fi fost citit de un ministru. In loc da aceasta noi am aflat intr’o Duminică din ziare că Duma e disolvată Muronzew vorbi apoi despre eveni­mentele din Vyborg. E cam prematur de prezis că în vii­toarea Dumă vor fi numai două partide: extrema dreaptă și extrema stingă. Atîta e sigur că noul partid al dreptei va fi și mai reacționar ca cel vechiu. La ul­timele alegeri socialiștii au fost boico­tați. Pină și opoziționiști fanatici fură siliți să voteze pentru candidații libe­rali. La nouăle alegeri va fi altfel, de­oarece de pe acum guvernul sprijină candidați social-demonis í. Lupta se va da deci între guvern și partidul liberal. Liberalii se organizează pentru lupta și ea va fi dusă prin ziare și întruniri. „Voim două Camere cari să ajute pe țar: una prin alegeri directe și cealaltă prin alegeri indirecte. In chestiile a­­grare ținem cu tărie la principiul pro­­prietăței. Social-democrații vor consti­tui in noua Dumă un partid puternic. Stolypin nu poate rămîne ministru-pre­­ședinte fără majoritate. „Nu se poate ști cînd va fi convo­cată noua Dumă. Noi din parte-ne voim ca bugetul să fie elaborat înainte de convocarea Dumei. In Octombrie mă vom­ reîntoarce în Rusia“. Un articol al prințului Tru­betskoi Petersburg, 13 Sept. — Prințul Eugen Trubetzkoi a adresat un ar­ticol energic lui Șipov. El spune : „E de mirare că se mai găsesc oameni cari să creadă în promisiu­nile guvernului și într’ale lui Sto­lypin. Este imposibil ca ministrul să-și real­zeze programul; faptele sale sînt în contradicție cu vorbele sale. Datoria cea d’intîi a partidu­lui d-voastră este de a nu sprijini guvernul actual“. Criminal ungar extrădat Hamburg, 13 Septembrie. — Su­pusul ungar Bositi a fost arestat pentru o tî­hăria comisă în America de Nord pe vaporul „Augusta Vic­toria“, sosit astăzi aici. El se afla pe drum spre Budapesta. Rom­ persecuțiuni maghiare • Budapesta, 13 Septembrie.—Tele­gramă din Arad : Procuratura regeasca de aici a intentat protida contra a doi preoți români, anume Ioan Nicorescu din Curtici și Ioan Cure din Cavaeii. Autoritățile maghiare au înscenat sus numiților preoți o mulțime de acustrî, cari cu cari mai neînteme­iate, numai spre a obține condam­narea lor. Procesul va avea loc în luna Octombrie. Succesorul lui Trepon Pete­rsburg, 13 Septembrie.­­ Un ziar de aci publică știrea că genera­lul Dedjulin, succesorul lui Trepow, e un demn urmaș al răposatului. Generalul Dedjulin urmașul lui Trepow Dedjulin a fost în 1890 director la ministerul de interne și în aceeași calitate a lucrat direct sub ordinele lui Pobjedonoszeff. Spioni germani pe pămînt englez Londra, 13 Septembrie. — „Daily Mail“ află că la Portsmouth, odată cu începerea lucrărilor pentru con­strucția vaporului „Dreadnough“ au sosit mulți spioni germani. Ziarul primește o depeșe din Noua Zeelandă după care și acolo numeroși spioni germani iau schițe și ridică planuri pentru hărți. Stolypin și Isvolsky primiți de ța­ Petersburg. 13 Septembrie. Țarul a primit pe miniștrii Stolypin și Is­­volsky pe bordul vaporului „Stan­dard“ și a conferit mai mult timp cu Stolypin. Reorganizarea ministerului de poliție a și început să se realizeze. Proprietar de fabrică ucis Berlin, 13 Septembrie.­ Din Po­lonia rusă se anunță: Fostul proprietar al turnătoriei de fier Heinrichwerk, anume Kiide­­man, a fost ucis la Gröntochau prin focuri de revolver. Evrei condamnați 1% moarte Varșovia, 13 Sept.—Din Siedlice se anunță că tribunalul militar a condamnat și era mai mulți evrei la moarte și că sentința a fost ime­diat executată. Nou atentat anunțat împotriva lui Stolypin Petersburg, 13 Sept.—In locuința lui Stolypin s'a găsit o scrisoare prin care se anunță că un nou­ atentat e în perspectivă. Personalul de serviciu al palatului rus Stolîpin e foarte agitat. Textul sentinței de moarte a marelui duce Nicolae Petersburg, 13 Septembrie.—Par­tidul revoluționar a publicat azi sentința de moarte împotriva mare­lui duce Nicolae Nicolaevici. Marele duce este un crud despot, care de la moartea lui Trepon îl dominea­­ză pe țar. Sentința de moarte sună textual: „Mărite mare duce Nicolaie! De multă vreme stă sărmana linșie sub­jugată sub dinastia Rom­anoviilor. „De cîteva luni însă sărman­a pa­trie înjosită la un grajd de vite și înglodată în noroiul inconștienței în­cepe să se deștepte. Țara de plugari vrea să devie un stat de exoitură. Dar tiranii îi stau­ în drum. Capul acestor figuri, cari înoată în sînge, ești tu. La porunca ta se organizează progranmile și băile de singe în toată țara și în Polonia. Din blestemata ta școală sunt Du­­basow, Trepow, și alți antecesori. Noi am decis, că dacă tu mai ru­mic 24 de ore pe acest drum, te va aștepta aceiași soartă ca a lui Ser­gius. Plehire și a celorlalte persona­gii oribile. Așa să ne ajuta Dumne­zeu ! Atentat contra unui fratroia Londra, 13 Septembrie.—„Daily Te­legraph“ anunță din Petersburg: Un grup revoluționar a comis a­­seară în mahalaua Littau un aten­tat în contra unui tramvai. Pe pe­ronul dinainte a fost aruncată o bombă și vagonul a fost bombardat cu focuri de armă. Bomba explodă cu mare zgom­ot. Vagonul fu sfărîmat. Unii călător i s’au rupt ambele picioare, un po­lițist e ga­si rănit, un alt voiajor are umărul și ochiul drept perduță, o femee de 66 ani e grav rănită. Atentatorii au dispărut, in oraș domnește o mare panică. Inspecțiile lui Hilmi pașa Constan­ti­nopole, 13 Septembrie. — Hilmi pașa inspectorul g­e­ral al reformelor în Macedonia și ag­eții civili au ple­cat, în inspecție la Pris­­tian și vor sosi Sîmbata la U­skueli. Restabilirea liniștei la Cochin­­kina Haga, 13 Septembrie.—Oficial,­— Ex­pcu­­­ți­unea militară trimisă la Bali (insula Sonda) înaintează acum con­tra statului Tabanan La Ba-Dong (Coehinkina) Pinștea este desăvârșită. Principii nesupuși s’au predat acuma. Regina Olandei Hamburg, 13 Septembrie.­­—Zia­rul „Neue Hamburger Zeitung“ a­­nunță: Regina Wilhelmina, a Olandei care­­ se află în prezent la Dresda, este din nou în poziție interesantă. Ea e căutată zilnic de 3 doctori. A 400-a aniversare a unei uni­versități Londra, 13 Septembrie.­­ La a­­niversarea a patru sute de ani de existență a universității din Aber­deen, au luat parte delegați din toate statele. Intre alta au vorbit profesorii Disehippi r din Viena și Goldsmieder din Budapesta. Misiunea nihilistei arestată la Tuluza Tuluza, 13 Septembrie.­­ Tinura nihilistă arestată acum cîteva zile la Tuluza, primise însărcinarea, din partea comitetului executiv rus, cu reședința la Lausanne, să ucidă pe guvernatorul Jeknoslaw, care mer­gea pe coasta de Azur cu soția sa. Repatriarea consilierilor greci din Cancea Caneea,13 Septembrie.—„Agenția Havas“ află că consilierii principe­lui George, cari n’au putut pleca pe bordul vasului „Psara“ vor fi re­patriați în curînd de guvernul gre­cesc. D. Zaimis va fi liber de a se în­conjura de alte persoane. Mare răzvrătire țărănească Moscova, 13 Septembrie. — Zia­rele spun­ea însurecțiunea țără­neasca, semnalată la 21 Septem­brie la Wiatka, se întinde m­ereu. Insurecțiunea a isbucnit cînd s’au cercetat hîrtiile rezerviștilor din districtul Malmi ș. 10 sate sunt răzvrătite astăzi. Funcționarii tri­miși n’au mai dat știre. Sunt te­meri pentru viața lor. Prințul Lesrge la Atena Atena, 13 Septembrii. — Principele George a sosit și a fost mult aclamat de populațiune: întrunirile pudice oprite. Țarul st­ va acorda amnestie politică . Petersburg, 13 Septembrie. — Gu­vernatorii au­ primit de la Stolîpin comunicarea că pentru ziua de 2 Octombrie să nu permită ținerea de întruniri publice. Pentru această zi toate garnizoa­nele vor fi întărite. Se desminte știrea că Țarul va­ a­­corda o amnestie politică la 30 Oc­tombrie. inc­a de la Siedlice Petersburg, 13 Septembrie.­Gu­vernatorul Skalon a declarat că a trimes la Siedlice funcționari pen­tru a ancheta amănuntele progra­mului, dar totuși pînă acum nu a înaintat raport ministrului de in­terne. Stolypin a cerut guvernatorului să-î raporteze imediat. Aladro Castriotta la Sofia Sofia, 13 Septembrie.­­ Aladro Castriotta, pretendentul la tronul albanez, se află aci de cîteva zile incognito. Șederea sa la Sofia e re­prezentată ca sfîrșitul călătoriei de agitație prin Muntenegru, Dalmația și Serbia. Castriott a intervievat a declarat că este decis să ajute Bulgaria în caz de conflict cu Turcia și că dis­pune de o armată albaneză de 50.000 oameni. Castrio­ta a cercat să aibă legă­turi și cu șefii macedoneni dar a­­ceștia nu i-au făcut avansurile pe cari le ar fi dorit. Președintele Cubei caută a neînțelegerilor Hi­vana, 13 Septe­mbrie. — D. Taft, secre­tarul de stat al războiului, a de­clarat că are puțină speranță de a iz­buti în negocieriie cu statele cu­bane. Pr­eședintele Palma ar fi cauza. Președintale Roosevelt a adresat pre­ședintelui Cubei, Palma, o telegrama prin care-l invită să primească condi­­țiunile de pace. Ciocniri între insurgenții cre­tici și trupele Internaționale Constantinopole, 13 Septembrie.­ Spre a împed­eca plecarea principe­lui George, vreo 2000 insurgenți s'au întrunit pe înălțimele de la Suda. Principele a schimbat focul plecărea în urma intervenirei consulilor. Insurgenții s’au dus atuncea la Halele unde s’a produs o ciocnire cu trupele internaționale. Au fost mai mulți morți și răniți. Un havas rus a fost ucis cu focuri de p’iată. S’au făcut demonstrațiuni ostile în fața consulatului austriac. Propagandă teroristă printre lucrători; asasinarea unui director de uzină Ekaterin­oslav, 13 Septembrie.—In uzinele Bryansk, o vie propagandă în favoarea ideilor teroriste se făcuse printre lucratori în urma închidere­ a două secții din ușine. Propaganda totuși prindea cu greu printre lu­crători. Ieri, însă, s’au dat afară 600 lucrători. Directorul fabricei, Ivanov, a fost asasinat din râsbunare de că­tre un lucrător. Asasinarea unui notabil ma­rocan Tanger, 13 Septembrie.­Un bo­gat notabil indigen, supus francez, folksar, a fost ucis. Turmele­­ s’au furat. Delegație marocană Tanger, 13 Septembrie.—El Mokri și El Bonnis au fost delegați de sul­tanul Moronului pentru a discuta cu miniștrii aplicarea protocolului de la Al­­gesiras. Ei vor sosi mine la Tanger. Lupte între poliție și teroriști Baku. 13 Septembrie.­­ Un detașa­ment de poliție a încercat erî seară să aresteze niște anarh­iști teroriști și co­muniști întruniți la cafeneaua Sebasto­pol­k. Cînd poliția a pătruns în cafenea, anarh­iștii au tras focuri de revolvere asupra lor; polițiștii au ripostat. Au fost mai mulți răniți și un ucis. Nume­roși anarhiști au scăpat, alții au fost arestați. Cîteva case din vecinătate, și de unde s-au tras focuri, au­ fost bom­bardate de poliție. Cererile studenților din Moscova Moscova, 13 Septembrie. — Studenții au hotărît să ceară deschiderea uni­versităților spre a avea un centru de propagandă politică. Studenții din Dorbat susțin pe re­voluționari. Restabilirea sănătătei lui Raisuli Tanger, 13 Septembrie. — Sănătatea lui Raisuli s-a restabilit. Ambasadă americană la Fez Tanger, 13 Septembrie. — Ambasada americană va sosi Joi la Fez. Familia țarului In Danemarca Berlin, 13 Septembrie. — Se des­peșază din Kopenhaga. S’a răspîndit aci zvonul că fa­milia țarului va sosi în Octombrie în Danemarca și va locui în caste­lul Pedersborg. Familia regală daneză se va muta și ea de la Charlotenburg la Redens­­burg. Prințul George, guvernorul Cretei la Atena Atena, 13 Septembrie. — Prințul George a sosit azi dimineață. La gară o mulțime enormă i-a fă­cut avariul, cerînd anexarea Cretei. Ciocnire de trenuri: 18 morți — Catlin (Illinois, Statele­ Unite), 13 Septembrie.—Dintr-o greșală a aca­rului, o ciocnire între un tren de marfă și un tren de poștă a avut loc lângă Wabasch. Au fost 10 uciși și numeroși ră­niți. Despre mișcarea din corpul diplomațic Austro-Ungar- Viena, 13 Se­pte­mbrie. — Ziarele au­ dat zilele din urmă felurite știri despre demisiunea m­ai multor ambasadori și s s­chimbări. în corpul diplomație al Aus­­tro-Ungariei „Fremdenblatt“ spune că numai ști­rea despre numirea marchizului Pahla­­vicini ca ambasador la Constantinopole este adevărată și că toate celelalte sînt niște combinațiuni fără temei. Atentat costră unui procuror Helsingfors, 13 Septembrie.­ Azi la 12 noaptea, o bombă a exploadat în fața casei procurorului Albrecht. Procurorul nu era acasă. Nu a fost nici un rănit. Locuința a fost raü stricată. Autorul atentatului a scăpat. Debarcarea­ a 12,ooo de soldați americani in Cuba New­ York, 13 Septembrie. —Tri­bune află din Washington că preșe­dintele Roosevelt a dat ordin ca toa­tă infanteria de marină să debarce cînd o sosi la Cuba. Se crede ca 12.000 soldați vor fi concentrați la Cuba. Agitație politică in universi­tățile ruse Petersburg, 13 Septembrie.—O vie agitațiune politică se observă în uni­versități și alte școli. Gimnaziul din Kasan a fost închis. .* Bursa în­ străinătate Viena, 13 Septembrie.—Act. cred. austr. 670.25 Act. cred. ung. 808.50 C. F. au­ Stroung. 656 50 Alpine 604.25. Renta ang. cor­ 94.90 . Lozuri ture. 16125 Mărci uit. 117.52, Napoleon 99.10 renta rusă 78­25 Berlin, 13 Septembrie.—Renta austr.au 99.10 Act. cre­d. austr. 211.— bancu cuse. 215.20 nou împr. rus 68.—­ rent. nng. aur. 94.75; renta ung. cor. 94.75 c. f. austro-ung. 145.25 Schimb Viena 85 05. 1 Paris, 13 Septembrie.—Renta austr. aur 99.95; renta franc. 96 60 ; renta ita­liană 102.62; împ. rom. 668; banc. otom. 103.75; schimb. Viena 121 90; piețe ger­mane ,251.80 ; d­ . Londra 95.30; renta ung. aur 96.70 renta span, externă 94 42 taur turcă unif. 96 50; obiig. burg. 477.— loturi turcești 145.­— e. f. 146 — S­th. Amsterdam 206 —­­ S­t. Elveția 2­5.87 Frankfurt, 13 Septembrie—Renta ausc. u­g. 99.40 renta ung. aur 94.75 ; Act crad austr. 211.20, o­f. snstr. ung. 145.50 S îhimb Londra 204.30 renta austr. cor. 99.25 ; renta ung. cor. 850.73 Schimb. Viena 811.50; Schimb Paris­—.— ; Alpine 304.— Ministrul de domenii la Constanța­ CONSTANȚA, 13 Septembrie.— Mi­nistrul de domenii d. I. Lahovary a sosit aci în vederea alergărilor de­­ cai de la Anadolchioi cari vor avea loc mîine. — Azi dimineață a nins puțin. — Principele Ferdinand s’a plimbat azi prin oraș și a vizitat portul. Nițescu Crima din comuna Ghiojdeni Acum cîteva zile un incendii a dis­trus locuința sătean­ă v. Gheorghe Va­lic din comuna Ghiojdeni (Prahova) Șeful garnizoanei de acolo Gh. I. Georgescu a primit un denunț prin care se arată că focul a fost pus de săteanul Moise loan Bucur. In momentul cînd șeful garnizoanei voi să-l aresteze Bucur a descărcat un foc de revolver asupra lui. Peste cîteva clipe Georgescu a su­combat, iar Bucur a dispărut din sat. Cercetările cari s’au făcut pînă acum pentru a-i da de urmă au­ fost infruc­tuoase. Poliția Capitalei a început era car­­cetările de­oarece sunt indicii că el s'ar fi refugiat aci —Ppp. Aducereaipoi în Iași —Rezultatul licitațiunii— In oraș ce discută rezultatul licita­țiunea pentru atlasa­rea »pe« in ia­șî, re­zultat cunoscut cti­torilor noștri prin darea noastră de seamă telegrafică. * E curios, dar cu toate aceste lucru­rile s’au petrecut astfel. Mai toate so­­cietățile străine, cari s’au îfâțișat, nau cerut pentru executarea lucrărilor mai mult decît sumele prevăzute în deviz. Am căutat să aflu explicațiunea acestui fapt și răspunsul ce mi s’a dat, e că faptul trebue căutat în trustul oțelului» care a făcut ca acest material să sa scumpească. Ori, în caetul de sarcini, se prevede că tuburile au a fi de oțel, ceea ce a contribuit la urcarea prețuri­lor stabilite prin devizul comunal. Singur­u. inginer Cananett, a trecut peste această greutate, oferind un în­semnat beneficiu comunei. Nu e însă mai puțin adevărat, că unii cunoscători afirmă că oferta d-lnî Oananăst e hazardată și că pentru d-sa afacerea nu va fi briliantă. * După cum am spus, unii concurenți ca Compagnie de Liege și Grünwsald și Scheffer, au iscălit azi cite un protest, în potriva faptului, că s’a admis ca d. ’Oananăii să depuie o parte din garan­ție în sumă de 230.000 lei într’un cec al Ban­cei Agricole. D. Bonnet, reprezentantul unei case, își motivează protestul, prin faptul că la o întrebare a unei case străine dacă să depue un cec al Băncei de N­ouma­­nie, administrația comunală a răspuns negativ: * Reprezentanții’ casei Pont A. Mousson mă roagă a anunța că s’au retras de la licitație, din cauză că cei mai mulți concurenți au declarat că vor comanda tuburile la această casă, care e cea mai specială. De altfel d-lor au­ adresat o scrisoare primarului, prin care mulțumesc atît d-sale cît și inginerului șef Savul, pen­tru îndatoririle puse de a putea studia proectul în toate amănunțimile. * Administrația comunală a numit în conformitate cu caetul de sarcini, o comisiune technică, care are în primul rînd sa se pronunțe asupra licitației. Dan Știrile nopței Arestarea unui pungaș. — In ur­ma cercetărilor ce s’au făcut s’a cons­tat că pungașul Nicu Preda arestat pen­tru furtul săvirșit la d. dr. Antoniu­, a și autorul altor furturi de obiecte să­ vîrșite la diferite persoane. Accidentul din calei­­rahovei. — Trăsura cu No. 334 pe cînd trecea ora pe calea Rahovei, în dreptul No. 80, a călcat pe copilul Ion Doni din str. sf. Apostoli rănindu-l foarte grav. Circumscripția 4 a deschis o anchetă. Moarte suspectă. — Aseară la ora 8 femcea Paulina Stenopol din strada Tu­dose State 17, fiind redusă, a eșit din casă și ajungînd in stradă a început a deborda și peste cîteva clipi a sucombat. Se crede că s-ar fi otrăvit. Știri din străinătate Profesorul Erico, directorul Observa­torului de Catano a vizitat zilele tre­cute Palermo, Starbis și Caecoba. D-sa a constatat că stricăciunile cauzate de cutrem­urile de pămînt sînt destul de considerabile și că populația e alarmată de teamă ca aceste cutremure să n­u se repete din nou. Profesorul acesta crede că mișcările acestea sunt pe sfîrși­te. * ^Vaticanul e preocupat in chip serios de mișcarea de neatârnare care se ma­nifestă în sinul unei mari mulțimi de catolici italieni care în materie politică voiesc să-și păstreze libertatea lor de acțiune. Cum printre acești catolici se află și muți eele siastfel, papa a ordo­nat să se facă o anchetă severă. Preoții tineri sunt acei cari simpatizează cu noua mișcare. * Din Viena se anunță ziarului londo­nez „Daily­ Telegraphic Doi membri din comitetul revoluționar rus­enii au sosit în ora­șu­l nostru, declară că complotul care a fost descoperit acum La urmă la Peterhof n’a fost urzit împotriva ț aru­lui, ci împotriva nunilor dnei Nicolae­vicî și Vladimír Alexandrovici. A apăru­ts,,Ho. 135? din umoristrofe revistă Belgia ••• Orientálni

Next