Dimineaţa, octombrie 1906 (Anul 3, nr. 953-983)
1906-10-01 / nr. 953
líijt Aitiká I UchftiTibre 1yüö ÎAM 3gurtai?|pjo l/r Populațiunea cu puțină stare de mină a ajuns în vremuri foarte grele. Această populație cu greu îșî mai poate duce existența din cauza enormei scumpiri a alimentelor, îmbrăcămintei, chiriei și combustibilului. Alimentele s’au scumpit mai ales !n București, unde acum, cu ocazia expoziției, cererea a devenit mai mare decit oferta. Chiriile s’au urcat sub motiv ca ’proprietarii de case au fost impuși al xmeîdării către stat, îmbrăcămintea sa scumpi, ca o urmare a mstjorărea taxelor vamale pe materialul importat. încălțămintea Va scumpit, pe de o parte pentru că s’au urcat taxele vamale, iar pe de altă parte, pentru că în cursul verei a fost o grevă a lucrătorilor cizmari. In urma acelei greve, patronii au fost nevoiți să acorde lucrătorilor avantagii de plată. Cei cari suportă însă urmările grevei, sunt clienții, cari plătesc mai scump încălțămintea. Acum populația cu mijloace modeste e lovită de o altă greutate : s’a scumpit combustibilul, atît lemnele cît și cărbunii. Scumpirea aceasta se motivează astfel : Pe de o parte e lipsă de lemne, iar pe de altă parte e lipsă de vagoane pentru transportul lemnelor ce se găsesc. Pe lînga aceste motive, scumpirea combustibilului se explică și prin faptul că timpul friguros a început brusc și mult înainte de vremea obișnuită. Greutățile acestea le suportă cu multă anevoință populația cu mijloace modeste, pentru că, dacă mijloacele de existență s’au scumpit enorm, veniturile au rămas staționare, dacă n’au scăzut chiar. . Populația aceasta cu mijloace restrînse o formează funcționarii publici cei mici, cari sînt și cei mai numeroși, apoi funcționarii comerciali, meseriașii,mici comercianți, ziariștii, avocații și ingineri începători, etc. Or, veniturile acestor muncitori intelectuali și manuali n’au crescut de cînd s’au scumpit mijloacele de existență, ci la mulți au scăzut de cînd a început criza financiară de care abia în anul trecut a scapat statul. Situația critică in care se află acum populația puțin avută, merită toată atențiunea economiștilor noștri. „Cade evident că n’o să se poată prelungi la infinit această realtare cînd veniturile dacă nu descresc rame staționare, iar cheltuelile se sporesc necontenit din cauza scumpirei mijloacelor de existență. O expoziție romiul la Londra Cu privire la „Expoziția Imperială Esgară-Austriacă din Londra“ citim următoarele în „Neue Freie Presse“ cu data din 8 Octombrie : „Experiența făcută la Londra spre a arăta publicului englez progresele industriei austriace, s’a terminat azi. Buna și ostentativ amicala primire dată expoziției de presa engleză și întregul popor englez sa datorește faptului că întinderea totală a expoziției era limitată la un teren mai mic decît ar fi fost necesar pentru o expoziție națională. Așa, de exemplu, lipse»,cu totul industria de mașini, și tocmai acest fapt a contribuit ca austriacii să nu fie priviți ca concurenți pe piețele pe cari le oferă produsele englezești, ci ca simpli vizitatori bine-veniți. Consilierului imperial Adolf Schwarz din Viena, căruia importanța acestei espozițiuni î-a fost bine cunoscuta, și care se bucură de multă experiență în domeniul expozițiunilor, se datorește acest succes. D. Adolf Schwarz și-a îndreptat de mult privirile sale spre Earl’ui Court. Rezultat bun al expoziției a justificat pe deplin toate sforțările organizatorilor. Interiorul tuturor pavilioanelor din expoziție era înțesat cu obiecte de artă, expuse cu multă eleganță, cari ademeneau publicul vizitator. Nu numai milioanele de vizitatori ale pavilioanelor expoziției din Earl’s Court au dus cu dânșii impresia că Austria poate să rivalizeze cu cele mai de frunte țări industriale de pe piețele lumei, dar și acei cari au citit dările de fWí U 9 f. f? Moni Giomofienaiíj CILES0.4R Ortodox: Par.: Grigore Episc. Armeniei Catolic: Eduard Răsăritul soarelui 6 și 27 oe Apusul soarelui 5.3% . In toată țara timpul este tot recent corul mai mult aoros . Noaptea îngheț și brumă numai la muniie și pe alocuri în _________ __ ______ Moldova. Vântul s’a liniștit,iar starea măreî continuă a fi rea în Constanța, singura localitate unde a plouat In ultimile_ 24 ore (2 milimetri). Temperatura a variat intre 16 gr. ziua la Turnu-Severin și 5 gr. noaptea în feudă*. Acum cerul posomorit mai pretutindeni și ceața pe alocuri, la Isaccea și bulina vîntaie și destul de tare de la N.-V și N. . Barometrul s’a coborît în Moldova cu aproape 5 milimetri, în restul țarei mai pațin.________"■ • ..... .........." ______ Teatrul Național Se vor juca: Carăbmie, comedie de Brieux, și Flori de piatra, comedie de Polizu-Micșunești. CncintapnSo Expoziția istorică din str. Ion C. Brătianu: Vederi din războiu. tipb Clul sU in Saffa Oppler: Concert zilnic dat “de o orchestră militară. — Sala de muzica regimentului Mircea 82.— Bragadiru: In toate serile concert dat Berăria Imperială, i(str. Cîmpineanu No. 16), teatru de varietăți pentru familii. In fiecare seară program variat. Intrarea liberă. — Teatru de Varietăți „Casino“. In fiecare seară teatru pentru familii, cu trupa nouă angajată. Circul Sidoli: Reprezentatiuni date de cinematograful vorbitor cu „fenomenele nature!“ — Sala Edison -Reprezentații a teatrului parizian Lie Capricines. —Sala Jignita : Sulamita,operetă. o HEMEXTO . t?....... Autorități deschise..... . Toate autoritățile sunt .Judiciare.— Instanțele judecătorești deschise. ............... Manevrele regale ■țr3Ia d-ku Alexandru Belu, unde a fost cuartierul general al corpului HI de armată și locuința atașaților militari străini. Scumpirea mijloacelor de existei ! Jir. s. i PCi.1. u ■ [UNK] ‘C'“' A'sae tre>.g;i« * »vzL ii* Ascantion și vedeți o pitorești expuse in *.poziția din Earl’s.Court vor avea efectul dorit, indemnind pe mulți turiști de a vizita Austria. ’ Regele Eduard VII a vizitat de repetate ori expoziția din Earl’s Court, ’ ductnd cu el impresiile cele mai plăute. Obiectele de piele și porțelan lucrate în Viena au fost întrucîtva cunoscute englezilor. Ansamblul impunător însă al expoziției însemnează o intrare triumfală a industriei austriace în țara Albionului. Prin aceasta s0 poate deci considera succesul constant al expoziției, și toți acei industriași cari vor oferi produsele lor marcate „Guaranteed made in Austria“ vor beneficia de favoarea publicului. Vânzarea en detail a obiectelor expuse la Earl’s Court se urcă la peste un milion de coroane, și fără îndoială că fiecare obiect în parte va fi un factor activ—dacă inteligenții voiajorîik comerciali vor invada Epglitera. Aceeași societate care a condus expoziția austriacă din Londra, vor să organizeze acum în același loc una romina și a statelor Balcanice. Ideea e excelentă și ne poate ajuta să pătrundem mai mult decit pînă acum cu produsele noastre, pe piața englezească. Palatul justiției Criminal iresponsabil.— Ștefan Dumitru din Comănești, jud. Bacău, era lucrător la brutăria din comună, împreună cu tovarășul sau, cu care dormea într’o odae. Intr’una din nopți, Dumitru se scoală subit din somn, se repede la tm cuțit și cu el aplică citeva lovituri furioase celuilalt lucrător care dormea dus, in neștiire de fatalitatea ce-l aștepta. In adevăr victima sucombă, iar criminalul ne prevete de bună voe autorităților, cari, încă de la primele cercetări observară că n’an aface cu un om cu mintea întreagă. Judecătoul de instrucție mai ales, își făcuse convingerea stărea boli săvicioaseși iresponsabile, a criminalului, atît din crcetarea parhologiei lui cit și din faptul că asasinarea nu avea nici un mobil direct sau indirect. In urma acestora, acuzatul fu trimis la București spre a fi examinat de comisiunea ele medici compusă din d-ri Minovici, Stoenescu și Cruțescu. Rezultatul examenului mental al comisiunei a fost, trecut într-un raport care constată deplina iresponsabilitate a asasinului, deoarece suferă de funesta boală, epilepsie lavrată. , Int. de a sent creep afretialü de de icy.iți. % ’ ’ : ! Comisiunea crede că modificarea unor articole din tariul nostru va f mal, privitoare la oarecare materii prime neaparat,necesare pentru dezvoltarea unor industrii, este neapărat necesară. Rp* • Monedele de nichel „Monitorul Oficial“ de ani publică următoarea, notă prin care se prelungește termenul de schimb al monedelor de nichel neperforate: Ca urmare la publicațiunile acestui minister cu No. 35.068 din 28 Iunie 3. c. și No. 59.895 din 30 August 1906, apărute în „Monitorul Oficial“, prima la 29 Iunie 1906 și cea de a doua la ,31 August a. ci, se aduce la cunoștința generală, că mopedale de nichel ao găurite de 10 bani și de 5 bani, demonetisate în virtutea legei sancționată cu decretul regal No. 701 din 24 Februarie 1906, vor Continua" iacă a fi primite și după 30 Septembrie curent pînă la 31 Octombrie 1906 inclusiv, la toate casele Statului, Tip în plăți, fiu în schimb, fără nici un scăzămînt. ■ Totdeodată ministerul dă un termen pînă la aceiași dată de 31 Octombrie 1906 inclusiv posesorilor de monede de nichel negătivite de 20 bani, deasemenea demonetizate prin zisa lege, pentru a le presenta la casele Statului in plăți, sau în Schimb," fără nici" un scăzămînt. Aceste termene sînt ultimele ce se acorda și după expirarea lor zisele monede nu vor mai avea putere liberatoare. Comisia germană la București După cum s-a anunțat acum cîtva timp, a sosit în București o comisiune germană sub conducerea consilierului intim Wolfram, de la ministerul de externe din Berlin, cunoscut la noi da cînd a participat la tratativele asupra convenției comerciale gemano-romîne. Comisiunea sa compune din d-niî Wolfram, consilierul comercial intim Lueg, membru al Camerei seniorilor a Prusiei , cunoscut ca orgaizator al reușitei expoziții din Duesseldorf; Bleil, membru al Reichstagului, mare fabricant care are întinse relațiuni comerciale cu Ikmînia ; Schnelbach, mare fabricant care are peste ICOO războae de țesut in Turingia; profesorul Zechner și profesorul Hartman, din Frankfurt. » S’a eiscil această commune va fi trimisă de guvernul german ci să studieze progresele economice ale Romanei și statelor Balcanice. Știrea aceasta nu este exactă. Comisiunea a fost trimisă de guvernul german ca să studieze numai progresele Rmâniei, în special cum se manifestă ele la Expoziția Națională. Din cauză că timpul înaintat n'a permis Germaniei să participa la Expoziția noastră, guvernul german a crezut să aducă «» omagiu * muncă naționale rqmneștî trimițând o comisiune [ cp., să]ia cunoștință de clinsa.% Comisia a vizitat Expoziția en deambnuntul și a fost inventată de rezultatele ei. Acei dintre membri cari au fost la Milano au declarat că găsesc Expoziția romina mai frumoasă. Industria noastră au găsit că a făcut mari progrese în ramura textilelor, mai puțini mari în cea feroviară. Totuși au găsit foarte bine șuruburile de strâns șinele de drum de percari se fabrică acum în țară. Industria petrolului a fost agitația lucrătorilor din fabrica Mâdrea — O greva în perspectivă — Lucrătorii cizmari din fabrica Mândrea s’au întrunit azi înaintea prinsului la cercul ■ „România Muncitoare“. El se ridica contra unei rețineri de 10 la sută, pe care le-o face d, Mândrea din salarii. Asemenea rețineri — după cum ne afirmă lucrătorii',—d. Mimarea a început sa le facă de cinci și statul a făcut rețineri da .5 la sută din salariul funcționarilor. Pentru un stabiliment partioniar reținerea e însă nelegală. Din această pricină lucratorii cureiari din fabrica lui Mândrea s’au pus'zilelor trecute în grevă și au reușit' să * desființeze taxa de 5 la sută pentru dtașu. Acum d. Mandre:» Vrea să înființeze o taxă de reținere de 10 la sută la salariile cizmarilor, deoarece, nu de mult le-a acordat un spor de 11 la sută. Cizmarii iasă amenință; cu greva, dacă 11 se va lua un om înă ce li s’a dat cu alta. ‘ m— Mișcarea din Mormntul secundar Au fost numiți membrii titulari de desemn și caligrafie d-niî: Al. Catelin la gimnaziul Fălticeni- G. Zănescu în gimnaziul G.-Lung, I. Gomănescu la gimnaziul E.Sărari,Popa Radu Liviu la gimnaziul, Tg.-Jiu, B. Condeescu la gimnaziul T .Măgurele , I .T.Severin la gimnaziul Teonej ; IJiw Refinimus, la gimnaziul fiușî ;■ Kiofi încobi liceul Pomîrla. Au mai fost numiți profesori titulari de r. franceză" IF-iSíf ’Gr. Niculescu la gimnaziul din Caracal; Gr. Tăușan, la gimnagiul din Tirgovifte. Manevrele regale Accidentul prințului Ferdinand. — Masa dein cuartierul princiar. , PLOEȘTI, 29 Septembrie.—Era pe la ora 5 d. a, pa cînd prințul Ferdinand se întorcea în automobil de pe cîmpul de manevre, automobilul s’a înpotmolit în dreptul comunei Bucov. . Telefonîndu-se ii Ploești, s’a trimes în ajutor automobilul primăriei care a adus apoi pe prinț in oraș. — Aseară la ora 7.45, a avut loc un dineu la cartierul princiar, la care au participat, pe lingă atașații militari străini și următoarele persoane: D-niî gen. Marii ministri de razvoiu, gen. Culcer, Tătărăscu, Goandă, Lambrino, Demostene, etc., col. Mavrocordat, șeful casei princiare, T. Vacarescu senator, Luca Elefcurescu prefectul județului, G. O. Dobrescu primarul orașului, dr. Cosma deputat, Gogu Zamfire*cu ajutor de primar, Al. Radovici fesul liberalilor prahoveni, Lupulescu consilier comunal, V. Bilciurescu deputat; N.Krapeniau și Teodorini, foști deputați, A. Srghiescu, A.A.țipu, Raman Haitou, deputați; ■ Al. Demetrescu și Bădescu-Roșiori, juriul și președintei' tribunalului; Oionea,prim.procuror ; Al. Deladecima și Luca,, judecător de instrucție, Matache Oprescu consilier județean, Armand Naumesco corespondentul ziarului „L'ilustration“ din Paris, 0. Chusseau-Flaviers, directorul agenției internaționale fotografice al presei, etc. După terminarea dineului (la ora 30) prințul Ferdinand, s-a întreținut ca fiecare invitat. » D. C. Ciiuss .p. £ i.ș. >n.;I JÎp“iaf, a trimes aarilor di Paris, mai multe szr ne din armata romană. Regele la Ploești Primirea la gara Ploești, 29 Septembrie. Ziua sosirea regelui fiind anunțată pentru astăzi publicul a început să fie la gară în număr considerabil incă de la ora 1. Bulevardul și gara au fost frumos decorate. Pe peronul garei se află Luca Elefterescu, Dobrescu general Văcărescu. Senatorii Migu Băbeanu Crețeanu, Bilciurescu și Raica. Deputații dr. Cozma, Emilan, Rake Marinescu, Hariton, Serghiescu, Arion. General Candiano, Gogu Zamfirescu, Curelescu, C. Vasilescu, R-dulescu. Consilieri comunali: N. Stanciu Stănescu, d-rnu Vasiliu, Popescu Zaharia, Nigrijiți, Popescu Daia, Margulius, Atp. Crețu, D. Constantinescu, magisalea, vîrgolici, Oprescu, Nottara etc. Preoții din oraș în frunte cu preotul Nicolau, protoereul județului; D. Gorăneanu, președintele Camerei de meserii cu o delegație a meseriașilor. Membrii Camerei de comerț, ofițerii veterani, compania micilor dorobanți, o comisiune proe,Șteană în frunte cu d-npl prefect Elefterescu.. Pe la ora 3 a sosit; și d. Ionel Grădișteanu,ministru, și M. Cantacusino primarul Capitalei. Pentru menținerea ordinei, d. polițai Theodorescu a luat măsurile necesare. După o așteptare de trei ore trenul regal își făcu apariția la gară. Muzica reg. 32 intonă trenul regal, iar o cqmp. din apel reg. dădu onorurile cuvenite in nosîh-șite strigăte de ura. La oprirea trenului regele descinse din vagon însoțit de prințul Ferdinand, d. Cantacuziub prim ministru, și d. general Mânu cu toți atașații militari. Dr. Dobrescu, primarul orașului a prezintat suveranului tradiționala pline și sare. Apoi regele a trecut în revistă compania micilor dorobanți și compania care forma garda de onoare. Apoi d. Luca Elefterescu prefectul județului, a prezentat regelui persoanele oficiale. D. prim. Dobrescu a rostit o deuchitare urînd sur bună venire, spunînd că ploeștenii se simt fericiți primind în așa an de bogăție. Regele trecând în Sala de recepție, i s’au prezentat diferiți delegați din oraș și județ. La eșire din țară regele s’a urcat in trăsură împreună cu Ferdinand și prințul Connaugt. ' Cortegiul.—Ofieiirea serviciului divin Cortegiul s’a format în modul următor: . I. D. Luca Elefterescu, prefectul județului, în trăsură cu d. Moruzzi, apoi un cordon de jandarmi călări, trăsura regală, GR G. Cantacuzino, primul ministru și general Mânu, ministrul de razboiu, un nou cordon de jandarmi călări și, la sfârșit, un mare număr de trăsuri Pe ambele tratoare ale stradelor pe cari le-a parcurs cortegiul -aștepta o mare mulțime de cetățeni, care au întîmpinat cortegiue cu urale entuziaste. La monumentul Vînătorilor, frunia, decorat se aflau elevii liceului în frunte cu fanfara lor, care, ajutorat „Trăiască regeled“." Pe troteerele*din-,împrejurimî -erau înșirate toate școalele primare de băeți și fete. T. Do aci cortegiul ; a, parcurs, str. Lipscani. Romană,piați Gaza pînă la bise-rica sfinții împărați, un.a.suveranul a descins și a arestat le oficierea serviciului divin. ■ După terminarea serviciului divin, regele s'a urcat in trăsură șî sa îndreptat spre cuartierul regal. Mîine după apoiiză la orele 3, regele va pleca la Sinaia. Bandat la cartierul regal.— Sosirea reginei la Ploești. — Defilarea trupelor. Banchetul generalului partiade. PLOEȘTI, St Septembrie.— Floeștenii se găsesc în plină sărbătoare. Asigisează întreg orașul este splendid iluminat. Dintre casele iluminate remarc următoarele: Primăria, casele d-lui G. Dobrescu., primarul orașului, Luca Elefterescu, prefectul județului, Alexandru Radorici, dr. Vasiliu, etc. . . La ora z1 a avut loc retragerea cu torțe. . Cortegiul în frunte cu muzica reg. 7 Prahova a plecat di la statuia libertății, parcurgînd stradele Cîmpinei,. Romană, Lipscani, Umreii Băsarab, M. Gagîrniceanu și Bulevard. In dreptul cartierului regal dela liceu manifestanții s'au oprit. Regele și prințul Ferdinand au apărut în balcon. Publicul cînd s-a văzut a izbucnit cu entuziasm în strigate de „úra>”. Mamele militare și fanfara liceului au intonat, imnul regal. D. Gogu Zamfirescu ajutorul de primar, a ținut o înflăcărată cuvântare spunind că ploeștenii se simt Stavăr. Icoane din Bizanț " r CAPITOLUL XII VI. ANNA DALASSENA O familie din Bizanț în veacul al XI-lea Înaltele calități ale Anei Dalassena.— Deosebirea dintre două mame.— Aprecierile oamenilor cunoscători.—Cinstea sexului și gloria naturii omenești. Țară îndoială că Anna Dalassen exercitase asupra fiului sau o torturire covârșitoare. Ca și în familia lui Psellos, ea era în palatul Comenelor, omul casei, și cînd în anul 1037 tovarășul ei de viață muri, lăsînd pe Ana cu 8 copii, rolul ei destul de mare trebuia atunci să crească. Ea a făcut educația tuturora și a făcut din fii săi bărbați de seamă destoinici de a-șî împlini o sarcină mare. Din profețiile sale că va izbutit să cucerească puterea ea voi să facă o realitate. Singura diferență care există între cele două mame tot atât de pasionate, a că Ana Dalasson datorea totul nașterei sale,bogăției sale, prestigiului numelui sau, ea, avea putere să puie la serviciul ambiiiunelor sale mijloace de acțiune care nu erau accesibile burgh vze Theodora, mama lui Psellis. Dintr’o familie cu renume, fica unui tată ea a îndeplinit funcțiuni înalte in Italia, mama ei aparținea ilustrei familiei Dalasenes, a cărei renume a liniștit adesea ori pe mulți împărați. Măritată cu..ua. Carnea, înrudită cu personalitățile cele mai faimoase carimeeau parte din aristocrația bizantine, Anna Dalassenă a trăit pururea în lumea de la curte, și ea a învățat cu măestrie arta intrigelor pe care o practică cu o extremă iscusință, știa să ocolască situațiunile cele mai primejdioase șî să izbindească mereu. Ana, era și păstrătoarea calităților de spirit eminente. Fiul său Alexis, și copila Ana vorbea totdeauna, de nisipa lor cu o admirație neștăptuită. Ea avea o inteligență de primul ordin, „un spirit puternic, intradevăr regesc și demn de tron“ Din tinerețe sa, Ana a arătat o voință energică, un bun simț trainic; în creierul sau lucind și bine orănurit, o cugetare activă era în vecinică mișcare. „Era o minune scria Ana Comen, ca să găsești în acest corp de femee tânără rațiunea unui bătrân, și era de ajuns ca s’o privești numai pentru a descoperi tot ce se afla în ea mai serios și mai plin de merit.* Era depozitarul sufletului al unui om de stat." Poseda o experiență admirabilă a afacerilor publice, o cunoștință aprofundată a chestiinelor politice ; ea era destoinică să guverneze o lume. Anna era apoi dociită de daruri, naturaie remarcabile, o vorbire ușoară, concisă, găsea totdeauna cuvîntul just și fără multe silințî se ridică în înălțimi de elocință. „Fără inteligență și fără rațiunea acestei femei—a declarat fiul său*—monarhia era să fie perdută. Iar Anna Czomeg o proclama superioară tuturor oamenilor de stat din vremea sa. „Ea era cinstea sexului său și gloria naturil omenești. „Cu aceasta, curajoasă, plini de îndrăzneală înaltă, capabilă pentru fiul .sau de întreaga devotare și toate iscusințele, Anna Dilassena era intr’un, cuvînt o femee superioară, care justifica prin calitățile, sale înalte imensele ambițiuni pe care le hrănea. Imferioară și intrigantă, ’ îndrăzneață și bravă cînd era necesară o asemenea atitudine și pururea manifestind a-șî nespusa inteligența—a fost ea acela care a întemeiat măreția familiei Coreenilor. minării avînd în mijlocul lor pe înțeleptul rege al rommilor. După 25 minute, suveranul retrăgîndu-se, mulțimea s'a răspîndit. Astă seară a avut loc la cartierul regal un banchet, la care au luat parte toți atașații militari străini d-niî i G. Cantacuzino, prim ministru și general Manu ministrul de razboiu; Luca Elefterescu, prefectul județului, Gh Dobrescu, primarul orașului și alți fruntasi, precum și alți,generali și ofițeri superiori. Regina va sosi mîine la ora 11.3Q, iar la ora 1 p. m. va avea loc defilarea pe bulevard. Imediat după disuare suveranii vor părăsi orașul. — Mîine seară generalul Wartiade, comandantul corpului 3 de armată va da un banchet la corpul de armată, în care vor participa toți ofițerii superiori, care se află in garnizoană.—Stavăr. DE LA EXPOZIȚIE . În pavilionul mesaringilor avem de notat: Saire.4ani el obiecte , artistice,„ și plapuma Carotesti'facuta din atlaz- coloare mov cu 'un frumos volan din muselin de sca umfofara d-lui M. I.Chirescu cuv.iftrma‘ Plă, pftincma 'la'Chiresett, Calea Moșilor No..59 (vS-a-vis de 'hotel Londia), casa este desenată și lucrată de d'SS in mod atit de artistic și cu un talent atit de rar, în cu rare or! Far fi putut ..vedea pînă la prezent Oricine a vizitat acest pavilion a rămas incinta privind și admirînd acest artistic obiect, pentru care specialitate și cunoștințe tehnice de care este înzestrat acest meseriaș in branșa d-sale merită să fie felicitat și încurajat de tot publicul Capitalei și întregei țări, cit și de unor juriu examinator a cărui capacitate are menirea să aprecieze meritele" unui asemenea .Russenas distins, nerămînînd nici o îndoială că iî va acorda o distincțiune mult mai mare decit senienilor săi. — 31 absolverili școalei de Belle-Arte Secția Pietorei " Au mai absolvit școala de Arte-Frumoase din București, dîiul examen în sesiunea de Septembrie pentru pictura decorativă următoarele persoana d-niî: Mih- Nicolau, Gr. Mladinescu, Severin, Ciotereu Gh.. Ionescu Victor, Const. C. Constantin, N. Dumitru și d-șoara Apostol. Ultime Informații • Ni se atrage atențiunea asupra unei măsuri eficace pe care ar trebui și o ia ministerul de finanțe, pentru a înlesni retragerea din circulație a monedelor de nivel neperforate și a pune capăt astfel deselor aminări, cari pun publicul în nesiguranță și încurcătură. Ministerul de finanțe ar trebui să oblige toate tutungeriile din țară, să primească a face schimbul monedelor de nivel neperforate pentru cele perforate. 4:4 Măsura e într’adevăr practică și ar da mijlocul cel mai sigur de a’ se retrage din circulație fără nici to intîrziere, monedele de nivel actuale. - o0 Mîine vom publica al doilea articol al d-lui V Scîntee cu privire la vizita făcută de d-sa. la „Balamucul din Craiova“. © In ziua de 8 Octombrie c. se va deschide bibiul ,cu obor de vite de la Couresif (Telehrmn’r) • Pe ziua de 15 Oct. c. se va face oasemnată mișere la serviciul central al ministerului de finanțe. "• " • Cu începere dela 1 Octombrie u. a. m, c., stațiunile Leipzig, Magdeburger • Bahnhof și Leipzig Thüringer, Bahnhoh întmnindu-se într’o singură stațiuni sub denumirea „Leipzig M.. Th. Bhf“, stațiunile Leipzig, Magdeburger Bhf .și Leizig Thüringer Bhf, conținea iu tariful romîn-nord-german partea a II-a, fascicula 1 și 2, se vor șterge, și în locul lor se va înscria stațiunea „Leipzig M.~ Th>* Bhf“, pentru care se vor aplica taxele și distanțile kilometrice prescrise pentru Leipzig. Magdeburger Bhf. © 8’a înaintat ministerului de dotanpH spre confirmare, lista membrilor egri compun comisiunea de examen de pe Ungă'corporația tăbăcarilor', din Capitală. . . ■ " 3 . D. M.:. Dimitriu, -secretar despector.' și Camerei de meserii din Capitală, a verificat ieri - gestiunea curenta.» corporației brutarilor..' . ® D. I. V. ÖCC9C,’ pri ședințele .Camerei de meserii, va pleca, .fiu., cursul săptă» minei viitoare, în străinătate"• Comitetul corporațiunei „Bursa“ din Capitală, sa va întruni astăzi, la orele 3 jum. p. m, pentru a rezolva chestiunile la ordinea zilei. A • Din Roma se vestește că guvernul italian a însărcinat pe comandorul Pașqui, inspector, general la ministerul de agricultură, sa vie să viziteze Expozițiunea din București și să facă un raport oficial asupra ei. • Ministerul lucrărilor publice va mări platforma portului Cetatea. .. Lucrările vor posta 135.000 lei și sa vor da prin licitație, care se va ține la 30 Noembrie. • Duminecă se va deschide seziunea de toamnă a Sinodului.. Decretul regal va fi citit de d. M. Vlădescu, ministrul cultelor. , ■ [UNK] • D-ni. N. Comisopol și I. I. Ilieșcu au fost numiți subcomisari - cl. III 1« poliția Capitalei, în locurile d.lor I. Vasiliu și G. Bou, revocați. • Cu începere data 1. Aprilie 1907, serviciul de măsuri greutăți se va „ iu, deplini de către verificatori „Ln coramneîn 'rurale mai jos' notate: Bechet, Băilești,Cetatea, Poiana (Dolj), Beig, Șerbănești Poduri, Comarnic, Azuga, Poiana (Prahova) Ploșrieri, Bucov, Băicoiu, Ghirnogî, Slobozia, Roseti-Voleașî, Plăginești, Izlaz, Palazu, Muhatlar , Mahmut Cuius, Niculițel, Lugeavița, Bujor, Berești, Pisica, Mășești, Adjud, Sascut, Nicorești, Ivești, Gozimești, Podu Turcului, Moinești, Sotca, Roznov, Bahuș, Elisabeta-Doamna, Negrești, Pungești, Codărști, podul Roatei, Copou, Buciumeni, Pașcani, Frumușica, Bucecea, Dumbrăveni, Leorda, Costești, Săveni, Darabani, Brorștea. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA« Din Viața de Pușcărie de V. SCINTEE Ce maai plăcut sunet.—IPofta de p»mcare.— Tainul deținutului.— Mincarea de frupt și de post.— O gradina distrusă!—Aiurea și la Iași.— Spălătoria.— Higiena și deținuții.— O cadă pentru 300 de oameni.— Vina direcției generale^— Inspecțiile. Spațiul mic al bucătăriei mai e ocupat de două Loloboace mari, ulml cu apa și altul în care se prepara borșul. Iunt’O gospodărie, în care curățenia joacă, um rol primordial, bucătăria închisoareî ar da mult de criticat. Astfel lasă multele dorit: hîrdacie în cari se aduce apa pentru prepararea borșului; modul cum se ține tărița și mai ales întrebuințarea ce se dă huștiei.. Dese qrî cînd e un efectiv mare de deținuți, borșul , care n’are încă gustul încendeî punnat în cazan spre a servi apoi la masă.. Cu această ocazie, un meșter în arta culinară, gospodar, ar strîmba nasul văzînd praful și alte ingrediente... de ale muștelor, ce încarcă polonicele mari de lemn, cu cari se cearcă borșul. Cazanul in care se prepară borșul fiind zidit în plită. Se scoate numai de două ori pe an, pentru a fi spălat , înainte de postul Crăciunului și’a ajunul postului mare. Deținuții n’au îfesa' nici răbdare, nici permisiune, 'de a veni iu ba o cătarie și—las’că de pitici nu sínt nici pretențioși- -așteaptă cu neas* timpar ora spesei și toti vin lacomi, cu strachina, spre a-șî, lua porția, pe care o înghit chiupav. Bucătarul este îndatorat a aduce o strachină de mîncare în cancelarie și după ce o gustă și o găsește bună, directorul,'grefierul sau primul gardian', se sună de masă. Borșul ce se prepară la închisoare este în general bun și gustos și totdeauna de preferat borșului negru cazan, ce se aduce de la cazarmă soldaților din gardă. In acest din urmă borș, o bucată de carne e o fudulie rară. Cu totul altfel de impresie îți face mîncarea deținuților de post. Cartofii se toarnă necurații,î și fasolele se răstoarnă neadreptul din sac în cazan. Pre cît de curat e borșul acru, pe atît de murdară și grețoasă este supa de post. Supa aceasta se poate asemăna cu niște zoi negre ci calde, in care cartofii și fasolele murdare Ași spălă Carne, ieșind, să plutească deasupra cazanului tot ca să ruine întro i £idare cu gâturli ' . * Statul cheltuește cu fiecare deținut, în termen • mediu , cîte 25 bani pe zi și hrana deținuților e dată în antrepriză." _ După calculele ce le-am făcut eu furnizorii *) alimentelor, antreprenorul, sa pare, că pierde mult, mai ales , că la Iași , prețul, cămex este întotdeauna ridicat. Câtîva vechi pușcăriași m’au asigurat, că hrana a fost mai după altă dată, cînd statul o ținea la regie. Pe atunci, penitenciarul din Iași poseda și o grădină vastă, ce a fost expropriată de comună, ca utilitate publică, pentru a se deschide drumul. Rîpal- Galbene. Grădina a avut în abondență zarzavaturi și ele' se dădeau în bucä*tărie,'păstrîndu-se pentru iarnă cantități mari, astfel că mîncarea nu numai că n’a fost cu zgîrcenie împărțită, dar din potrivă, capitolul c cheltuelilor din budgetul hranei făcea o economie a direcției închisorilor. ... Trecătoriî-lhțî, ce vin din alte închisori, asigurS, că bruna penitenciarulu.I dih Iași 'o vault, maî bană dorit aiurșa. Și 'xind ales pimpa .do spre de o . ciflitatie. a.aperioai;și in timp.'ce. fh 2,itc .mbisbri, pgetihdhoț.... ,acest éraipl db primar nebel,sitate .uu. a .bice • cópte dintr’o făină, proastă și are lipsa ia chiar. r"Antreprenorul’ nu Ișade la Iași și are pentru fiecare alitarnt principal* cite un reprezentant. De aceea nici nu se pomenește la închisoarea dia Iași vreo revoltă din pricina hranei, în timp ce prin alte închisori, reVolte din această pricină, au fost de nmite ori potolite cu.... promisiunî neîmplinite și zile de carceră. Ia rînd cu bucătăria este și spălătoria închisoare!. Eufăria infect de murdară nu găsesc expresia cea mai adevărată pentru a descri această murdărie — a deținuților e pusâ’a cazan enorm, apărat de o marchiză de tuțeie, prea mică în comparație cu aburii ce se produc. Apa e adusă printr’o țeavă, ce unește cazanul cu o putină mare, umplută cu apă sărată din fin,tîna săpată în fața bucătăriei. Dacă materia din care se face rufăria închisoare, n’ar fi atît de tare și de lipsită, ar fi dăunată de această apă, din cuie afară de s i, rata. " " -Buléle deținuțiilor, forte de alalma. Intr’un ckzâtf, după ce se trec în bălțî, printr’o bac de apa căldicică, se pun la uscat pe niște recuri de lemn, anume construite. Mai mulți deținuțî, însărcinați de a păzi rufăria, răspund de exactatea bucăților întinse. Adeseori se întîmplă că rufele dispar ude chiar, de pe recuri și’n urmă perchezițiilor ce se fac, se găsesc asctnse prin locuri acoperite cu pietre, sau îngropate în păunet. Intr’o zi, au rămas infructuoase, toate cercetările de a găsi niște cămăși, dispărute din cazan. După citeva zile fiind o ploaie torpuțială cămășile au ieșit la iveală, tîrîte de curentul ploaii, prin burlanele de tinichea, în care au fost ascunse. Deși administrația închisoare! povățuește și îndeamnă pe deținuți să ducă grijă de curățenia corpului lor și a rufelor, totuși trebue să întrebuințeze deseori mijloace drastice pentru ca să scoată din necurățenie pe deținuți, cari în majoritate sunt nesimțitori față de higiena sănătâteî. j .Cu toate acestea trebue să observ cl administrația nu are destule mijloace.șa .Și îngrijească de Curățenia deținuților. O singură cadă, în care se primenește dupa Ce un număr destul de mare de indivizi șî-au făcut bac—mai ales iarna, cînd apa se cară cu greutate—servește pentru cei 270 - 300 d deținuții. A fost odată și o baie cu aburi, cu toată instalația necesară; astăzi însă baia aceasta trăește numai ca o legendă în memoria vechilor pușcăriași. . Și dacă condamnații sunt de învinuit că uu fiu mult la higiena trupului lor, direcția generală a închisorilor este și mai dv.. învinuit că nu pune la dispoziția administrației închisoarei, mijloacele prin care s’ar putea îndeplini măsurile de salubritate și higiena.. In această singură cadăr un deținut intră murdar, ce e dreptul,dar sănătos, pentru ca să iasă, nu odată, curat—relativ adevărat — însă umplut cu rîe, sau altă boală infecțioasă de piele. Medicul închisoarei nu e însărcinat cu supraveghierea acestei părți a penitenciarului ; un serviciu sanitar propriu care să se intereseze de higiena oamenilor din închisoare nu există și cu toate acestea, ori de cîte ori vine vreo inspecție totul e: „curat și în bună regulă*. ’ Aceasta pentru că la închisoare, ca și în armată, d. inspector anunță cu opt zile înainte, că va veni să* surprindă în inspecție h. - Jj...(Va urma). 1 • r v ■ur-1 /V". . ‘Vâ*î 1