Dimineaţa, octombrie 1906 (Anul 3, nr. 953-983)

1906-10-01 / nr. 953

líijt Aitik­á I UchftiTibre 1­yüö ÎAM 3gurtai?|pjo­ l/r Populațiunea cu puțină stare de mină a ajuns în vremuri foarte grele. Această populație cu greu­ îșî mai poate duce existența din cauza enormei scumpiri a alimentelor, îm­brăcămintei, ch­iriei și combustibilu­lui.­­ Alimentele s’au scumpit mai ales !n București, unde acum, cu ocazia expoziției, cererea a devenit mai mare decit oferta. Chiriile s’au urcat sub motiv ca ’proprietarii de case au fost impuși al xmeî­dării către stat, îmbrăcămintea s­a scumpi, ca o urmare a mstjorărea taxelor vamale pe materialul importat. încălțămintea Va scumpit, pe de o parte pentru că s’au urcat taxele vamale, iar pe de altă parte, pen­tru că în cursul verei a fost o grevă a lucrătorilor cizmari. In urma acelei greve, patronii au­ fost nevoiți să acorde lucrătorilor avantagii de plată.­­ Cei cari suportă însă urmările grevei, sunt clienții,­ cari plătesc mai scump încălțămintea. Acum populația cu mijloace mo­deste e lovită­­ de o altă greutate : s’a­ scumpit combustibilul, atît lem­nele cît și cărbunii. Scumpirea aceasta se motivează astfel : Pe de o parte e lipsă de lemne, iar pe de altă parte e lipsă de vagoane pentru transportul lemne­lor ce se găsesc. Pe lînga aceste motive, scumpirea combustibilului se explică și prin faptul că­ timpul friguros a început brusc și mult înainte de vremea obișnuită. Greutățile acestea le suportă cu multă anevoință populația cu mij­loace modeste, pentru că, dacă mij­loacele de existență s’au scumpit e­­norm, veniturile au rămas staționare, dacă n’au scăzut chiar. . Populația aceasta cu mijloace res­­­trînse o formează funcționarii publici cei mici, cari sînt și cei mai nu­meroși, apoi funcționarii comerciali, meseriașii,­mici comercianți, ziariștii, avocații și ingineri începători, etc. Or, veniturile acestor muncitori intelectuali și manuali n’au crescut de cînd s’au scumpit mijloacele de existență, ci la mulți au­ scăzut de cînd a început criza financiară de care abia în anul trecut a scapat statul. Situația critică in care se­ află acum populația puțin avută, merită­ toată atențiunea economiștilor noștri. „Cad­e evident că n’o să se­ poată prelungi la infinit această rea­ltare cînd veniturile dacă nu descresc rame staționare, iar ch­eltuelile se sporesc necontenit din cauza scum­pirei mijloacelor de existență. O expoziție romiul la Londra Cu privire la „Expoziția Imperială­ Esgară-Austriacă din Londra“ citim ur­mătoarele în „Neue Freie Presse“ cu data din 8 Octombrie : „Experiența făcută la Londra spre a arăta publicului­ englez progresele indus­triei austriace, s’a terminat azi. Buna și­ ostentativ amicala primire dată expoziț­­iei de presa engleză și­ întregul popor englez sa datorește faptului că­ întinde­rea totală a expoziției era limitată la un teren mai mic decît ar fi­ fost ne­cesar pentru o expoziție națională. Așa, de exemplu, lipse»,cu­ totul in­dustria de mașini, și tocmai acest fapt a contribuit ca austriacii să nu fie­ pri­viți ca concurenți pe­ piețele pe cari le oferă produsele englezești, ci ca simpli vizitatori bine-veniți. Consilierului im­perial Adolf Schwarz din Viena, căruia importanța acestei espozițiuni î-a fost bine cunoscuta, și care se bucură de multă experiență în domeniul expozițiu­­nilor, se datorește acest succes. D. A­­dolf Schwarz și-a îndreptat­ de­­ mult privirile sale spre Earl’ui Court. Rezul­tat bun al expoziției a justificat pe de­plin toate sforțările organizatorilor. In­teriorul tuturor pavilioanelor din expo­ziție era înțesat cu obiecte de artă, ex­puse cu multă eleganță, cari ademeneau publicul vizitator. Nu numai milioanele de vizitatori ale pavilioanelor­­ expoziției din Earl’s Court au dus cu dânșii impresia că Austria poate să rivalizeze cu cele mai de frunte țări industriale de pe piețele lumei, dar și acei cari au­ citit dările de fWí U 9 f. f? Moni Giomofien­aiíj CILES0.4R Ortodox: Par.: Grigore Episc. Armeniei Catolic: Eduard­­ Răsăritul soarelui 6 și 27 oe Apusul soarelui 5.3% . In toată țara timpul este tot rece­nt corul mai mult aoros . Noaptea îngheț și brumă numai la muniie și pe alocuri în _________ __ ______­ Moldova. Vântul s’a liniștit,iar starea măreî continuă a fi rea în Constanța, singura localitate unde a plouat In ultimile_ 24 ore (2 milimetri).­ Temperatura a variat intre 16 gr. ziua la Turnu-Severin și 5 gr. noaptea în feudă*. Acum cerul posomorit mai pretutindeni și ceața pe alocuri, la Isaccea și bulina vîn­­tai­e și destul de tare de la N.-V și N. . Barometrul s’a coborît în Moldova cu aproape 5 milimetri, în restul țarei mai pațin­.________"■ • ..... .........." ______ Teatrul Național Se vor juca: Carăbmie, comedie de Brieux, și Flori de piatra, comedie de Polizu-Micșunești. Cncin­tapnSo Expoziția istorică din str. Ion C. Brătianu: Vederi din războiu. tipb Clul sU in Saffa Oppler: Concert zilnic dat “de o orchestră militară. — Sala de muzica regimentului Mircea 82.— Bragadiru: In toate serile concert dat Berăria Imperială, i(str. Cîmpineanu No. 16), teatru de varietăți pentru familii. In fiecare seară program variat. Intrarea liberă. — Teatru de Varietăți „Casino“. In fie­care seară teatru pentru familii, cu trupa nouă angajată. Circul Sidoli: Reprezen­­tatiuni date­­ de cinematograful vorbitor cu „fenomenele nature!“ — Sala Edison -Reprezentații a teatrului parizian Lie Capricines. —Sala Jig­nita : Sulamita,­­operetă. o HEMEXTO . t?....... Autorități­ deschise..... . Toate autoritățile sunt .Judiciare.­— Instanțele judecătorești deschise. ............... Manevrele regale ■țr3Ia d-ku Alexandru Belu, unde a fost cuartierul general al corpului HI de armată și locuința atașaților militari străini. Scumpirea mijloacelor de existei ! J­i­r. s. i PCi.1. u ■ [UNK] ‘C'“' A'­s­ae tre>.g;i« * »vzL ii* Ascan­tion și vedeți o pitorești e­xpuse in *.poziția din Earl’s.Court vor avea­­ efectul dorit, indemnind pe mulți turiști de a vizita Austria. ’ Regele Eduard VII a vizitat de re­­­­petate ori expoziția din Earl’s Court, ’ ductnd cu el impresiile cele mai plă­­­­­ute. Obiectele de piele și porțelan­ lucrate în Viena au fost întrucîtva cunoscute englezilor. Ansamblul impunător însă al expoziției însem­nează o intrare tri­umfală a industriei austriace în țara Albionului. Prin aceasta s0 poate deci considera succesul constant al expozi­ției, și toți acei industriași cari vor o­­feri produsele lor marcate „Guaranteed made in Austria“ vor beneficia­­ de fa­voarea publicului. Vânzarea en detail a obiectelor expuse la Earl’s Court se urcă la peste un milion de coroane, și fără îndoială că fiecare obiect în parte va fi un factor activ—dacă inteligenții voiajorîik comerciali vor invada Epglitera. Aceeași societate care a condus ex­poziția austriacă din Londra, vor să organizeze acum în același loc una ro­mina și a statelor Balcanice. Ideea e excelentă și ne poate ajuta să pătrun­dem mai mult decit pînă acum cu pro­dusele noastre, pe piața englezească. Palatul justiției Criminal iresponsabil.— Ștefan Du­mitru din Comănești, jud. Bacău, era lucrător la brutăria din comună, împre­ună cu tovarășul sau, cu care dormea într’o odae. Intr’una din nopți, Dumitru se scoală subit din somn, se repede la tm cuțit și cu el aplică ci­teva lovituri furioase celuilalt lucrător care dormea dus, in neștiire de fatalitatea ce-l aștepta. In adevăr victima sucombă, iar cri­minalul ne prevete de bună voe autori­tăților, cari, încă de la primele cercetări observară că n’an aface cu un om cu mintea întreagă. Judecătoul de instrucție mai ales, își făcuse convingerea­ stărea boli săvicioase­­și iresponsabile, a criminalului, atît din crcetarea par­hologiei lui cit și din faptul că asasinarea nu avea nici un mo­bil direct sau­ indirect. In urma acestora, acuzatul­­ fu trimis la București spre a fi examinat de co­­misiunea ele medici compusă din d-r­i Minovici, Stoenescu și Cruțescu. Rezultatul examenului mental al co­­misiunei a fost, trecut într-un raport care constată deplina iresponsabilitate a asasinului, deoarece suferă de funesta boală, epilepsie lavrată. , Int. de a sent creep afretialü de de icy.iți. % ’ ’ : ! Com­isiunea crede că modificarea­­ unor articole din tar­­iul nostru va­ f mal, privitoare la oarecare materii­­ prime neaparat,necesare pentru dez­­­voltarea unor industrii, este neapă­­­rat necesară. Rp* • Monedele de nichel „Monitorul Oficial“ de ani publică următoarea, notă­ prin­ care se pre­lungește termenul de schimb al mo­nedelor de nichel neperforate: Ca urmare la publicațiunile acestui minister cu No. 35.0­68­ din 28 Iunie 3. c. și No. 59.895 din 30 August 1906, apărute în „Monitorul Oficial“, prima la 29 Iunie 1906 și cea de a dou­a la ,31 August a. ci, se aduce la cunoștința generală, că mopedale de­ nichel ao gău­­rite de 10 bani și de 5 bani, demone­­tisate în virtutea legei sancționată cu decretul regal No. 701 din 24 Februa­rie 1906, vor Continua" iacă a fi primite și după 30 Septembrie curent pînă­ la 31 Octom­brie­­ 1906 inclusiv, la toate ca­sele Statului, Tip în plăți, fiu în schimb, fără nici un scăzămînt. ■ Totdeodată­ ministerul dă un termen pînă la aceiași dată de 31 Octombrie 1906 inclusiv posesorilor­ de monede de nichel negătivite de 20 bani, deaseme­­nea demonetizate prin zisa lege, pentru a le presenta la casele Statului in plăți, sau în Schimb," fără nici" un scăzămînt­. Aceste termene sînt ultimele ce se a­­corda și după expirarea lor zisele mo­nede nu vor mai avea putere libera­toare. Comisia germană la București După cum­ s-a anunțat acum cîtva timp, a sosit în București o comi­­siune germană sub conducerea con­silierului intim Wolfram, de la mi­nisterul de externe din Berlin, cu­noscut la noi da­ cînd a participat la tratativele asupra convenției co­merciale gemano-romîne. Comisiunea sa compune din d-niî Wolfram, consilierul comercial in­tim Lueg, membru al Camerei seni­orilor a Prusiei , cunoscut ca­ orga­­­­izator al reușitei expoziții din Due­­sseldorf; Bleil, membru al Reichs­tagului, mare fabricant care are în­tinse relațiuni comerciale cu Ik­mî­­nia ; Schnelbach, mare fabricant care are peste­­ ICOO războae de țesut in Turingia; profesorul Zechner și profesorul Hartman, din Frankfurt. » S’a eis­cil această commune va fi trimisă d­­e guvernul­ german ci să studieze progresele economice ale Ro­manei și statelor Balcanice. Știrea aceasta nu este exactă. Comisiunea a fost trimisă de gu­vernul german ca să studieze numai progresele Rmâniei, în special cum se manifestă ele la Expoziția Națio­nală. Din cauză că timpul­­ înaintat n'a permis Germaniei să participa la Expoziția noastră, guvernul german a crezut să­ aducă «­» omagiu * mun­că naționale rqm­­neștî trimițând o comisiune [ cp., să]ia cunoștință de clinsa.% Comisia a vizitat Expoziția en deambnuntul și a fost in­ventată de rezultatele ei. Acei dintre membri cari au fost la Milano au­ declarat că gă­sesc Expoziția romina mai frumoasă. Industria noastră au găsit că a făcut mari progrese în ramura textilelor, mai puțini mari în cea feroviară. Totuși au găsit foarte bine șurubu­rile de strâns șinele de drum de per­cari se fabrică acum în țară. Industria petrolului a fost agitația lucrătorilor din fabrica Mâdrea — O greva în perspectivă — Lucrătorii cizmari din fabrica Mân­drea s’au întrunit azi înaintea prinsu­lui la cercul ■ „România Muncitoare“. El se ridica contra unei rețineri de 10 la sută, pe care le-o face d, Mân­drea din salarii.­­ Asemenea rețineri — după cum ne a­­firmă lucrătorii',—d. Mimarea a început sa le facă de cinci și statul a făcut re­țineri da .5 la sută din salariul funcți­onarilor. Pentru un stabiliment­ partion­­iar reținerea e în­să nelegală. Din aceas­tă pricină lucratorii cu­reiar­i din fabrica lui Mândrea s’au pus'zilelor trecute în grevă și au reușit' să * desfiin­țeze taxa de 5 la sută pentru­­ dtașu. Acum d. Mandre:» Vrea să înființeze o taxă de reținere de 10 la sută la sa­­lariile cizmarilor, deoarece, nu de mult le-a acordat un spor de 11 la­ sută. Cizmarii iasă amenință; cu greva, dacă 11 se va lua un om înă ce li s’a dat cu alta. ‘­­ m— Mișcarea din M­orm­ntul secundar Au fost numiți membrii titulari de desemn și caligrafie d-niî: Al. Catelin la gimnaziul­­ Fălticeni- G­. Zănescu în gimnaziul G.-Lung, I. Gomănescu la gimnaziul E.­Sărari­,Popa Radu Li­viu la gimnaziul, Tg.-Jiu­, B. Condeescu la gimnaziul T .­Măgurele , I .T.­Severin la gimnaziul Teo­nej ; IJiw Refinimus, la gim­naziul fiușî ;■ Kiofi încobi liceul Pomîrla. Au mai fost numiți profesori titulari de r. franceză" IF-iSíf ’Gr.­ Niculescu la gimnaziul din Caracal; Gr. Tăușan, la­­ gim­nagiul din Tirgovifte. Manevrele regale Accidentul prințului Ferdinand. — Masa dein cuartierul princiar. , PLOEȘTI, 29 Septembrie.—Era pe la ora 5 d. a, pa cînd prințul Ferdinand se întorcea în automobil de pe­­ cîmpul de manevre, automobilul s’a înpotmolit în dreptul comunei Bucov. . Telefonîndu-se ii Ploești, s’a trimes în ajutor automobilul primăriei care a adus apoi pe prinț in oraș. — Aseară la ora­ 7.45, a avut loc un dineu la cartierul princiar, la care au participat, pe lingă atașații militari străini și următoarele persoane: D-niî gen. Marii ministri de raz­voiu, gen. Culcer, Tătărăscu­, Goandă, Lam­­brino, Demostene, etc., col. Mavrocor­­dat, șeful casei princiare,­ T. Vacarescu senator, Luca Elefcurescu prefectul ju­dețului, G. O. Dobrescu primarul ora­șului, dr. Cosma deputat, Gogu­ Zamfi­­re*cu ajutor de primar, Al. Rado­vici fesul liberalilor prahoveni, Lupulescu consilier comunal, V. Bilciurescu de­putat; N.Krapeniau­­ și Teodorini, foști depu­tați, A. S­rghiescu, A.­­A.țipu, Rama­n Ha­itou, deputați; ■ Al. Demetrescu și Bădescu-Roșiori,­ juriul și președintei' tribunalului; Oionea,­prim­.procuror ; Al. Deladecima și Luca,, judecător de in­strucție, Matache Oprescu consilier ju­dețean, Armand Naum­esco corespon­dentul ziarului „L'ilustration“ din­­ Pa­ris, 0. Chusseau-Flaviers, directorul a­­genției internaționale fotografice al pre­sei, etc. După ter­minarea dineului (la ora 30­) prințul Ferdinand,­ s-a întreținut ca fie­care invitat. ­» D. C. Ciiuss .p. £ i.ș.­ >n­.;I­ JÎp“iaf, a trimes a­arilor di­­ Paris, mai multe szr­ ne din ar­mata romană. Regele la Ploești Primirea la gara Ploești, 29 Septembrie. Ziua sosirea regelui fiind anunțată pentru astăzi publicul a început să fie la gară în număr considerabil incă de la ora 1. Bulevardul și gara au fost frumos decorate. Pe peronul gar­ei se află Luca Elefterescu, Dobrescu general Văcărescu. Senatorii Migu Băbeanu Crețeanu, Bilciurescu și Raica. Deputații dr. Cozma, Emilan, Rake Marinescu, Hariton, Serghiescu, Arion. General Candiano, Gogu Zamfirescu, Curelescu, C. Vasilescu, R-dulescu. Con­silieri comunali: N.­ Stanciu Stănescu, d-rnu Vasiliu, Popescu Zaharia, Ni­grijiți, Popescu Daia, Margulius, Atp. Crețu­, D. Constantinescu, magis­alea, vîrgolici, Oprescu, Nottara etc. Preoții din oraș în frunte cu preotul Nicolau, protoereul județului; D. Gorăneanu, președintele Camerei de meserii cu o delegație a­ meseriașilor. Membrii Camerei de comerț, ofițerii ve­terani, compania micilor dorobanți, o comisiune proe,Șteană în­­ frunte cu d-npl prefect Elefterescu.. Pe la ora 3 a sosit; și d. Ionel Gră­dișteanu,­­ministru, și M. Cantacusino primarul Capitalei. Pentru menținerea ordinei, d. polițai Theodorescu a luat măsurile necesare. După o așteptare de trei ore trenul regal își făcu apariția la­ gară. Muzica reg. 32 intonă trenul regal, iar o cqmp. din apel reg. dădu onorurile cuvenite in nosîh-șite strigăte de ura. La oprirea trenului regele descinse din vagon însoțit de­ prințul Ferdinand, d. Cantacuziub prim ministru, și d. ge­neral Mânu cu toți atașații militari. D­r. Dobrescu, primarul orașului a prezintat suveranului tradiționala pline și sare. Apoi regele a trecut în revistă com­pania micilor dorobanți și compania care forma garda de onoare. Apoi d. Luca E­­lefterescu prefectul județului, a prezentat regelui persoanele oficiale. D. prim. Dobrescu a rostit o deuchi­­tare urînd sur­ bună venire, spunîn­d că ploeștenii se simt fericiți­ primind în așa an de bogăție. Regele trecând în Sala de recepție,­ i­ s’au prezentat d­iferiț­i delegați din oraș și județ. La eșire din țară regele s’a urcat in trăsură împreună cu Ferdinand și prințul Connaugt. ' Cortegiul.—Ofieiirea serviciului divin Cortegiul s’a format în modul urmă­tor: . I. D. Luca Elefterescu,­ prefectul jude­țului, în trăsură cu d. Moruzzi, apoi un cordon­­ de­ jandarmi călări, trăsura re­gală, GR G. Ca­ntacuzino, primul minis­tru și general Mânu, ministrul de raz­boiu, un nou cordon de jandarmi călări și, la sfârșit, un mare număr de trăsuri Pe ambele tratoare ale stradelor pe cari le-a parcurs corte­giul -aștepta o mare mulțime de cetățeni, care au în­­tîmpinat cortegiu­e cu­­ urale entuziaste. La monumentul Vînătorilor, frunia, decorat se aflau elevii liceului în frunte cu fanfara lor, care, a­jutorat „­Trăiască regeled“." Pe troteerele*d­in-,îm­prejurimî -erau­ înșirate toate școalele primare de băeți și fete. T. Do aci cortegiul ; a, parcurs, str. Lips­­­­cani. Romană,­­piaț­i Gaza pînă la bise-­­­rica sfinții împărați, un.a.suveranul a­­ descins și a arestat le oficierea servi­ciului divin. ■ După terminarea­­ serviciului divin, regele s'a urcat in trăsură șî s­a îndrep­tat spre cuartierul regal. Mîine după apoiiză la orele 3, regele va pleca la Sinaia. Band­at la cartierul regal.— Sosirea reginei la Ploești. — Defilarea trupelor.­­ Banche­tul generalului partiade. PLOEȘTI, St­ Septembrie.— Flo­­eștenii se găsesc în plină sărbătoare. Asigisează întreg orașul este splen­did iluminat. Dintre casele ilumina­te remarc următoarele: Primăria, casele d-lui G. Dobrescu., primarul orașului, Luca Elefterescu, prefectul județului­, Alexandru Radorici, dr. V­asiliu, etc.­­ . . La ora z1 a avut loc retragerea cu torțe. . Cortegiul în frunte cu muzica reg. 7 Prahova a plecat di la statuia li­bertății, parcurgînd stradele Cîmpi­­nei,. Romană, Lipscani, Umreii Bă­­sarab, M. Gagîrniceanu și Bulevard. In dreptul cartierului regal dela li­ceu manifestanții s'au oprit. Regele și prințul Ferdinand au­ apărut în balcon. Publicul cînd s-a văzut a izbucnit­ cu­ entuziasm în strigate de „úra>”.­ Mamele militare și fanfara lice­ului au intonat, imnul regal. D. Gogu Zamfir­escu ajutorul de primar, a ținut o înflăcărată cuvân­tare spunind că ploeștenii se simt Stavăr. Icoane din Bizanț " r CAPITOLUL XII­­ VI. ANNA DALASSENA O familie din Bizanț în veacul al XI-lea Înaltele calități ale Anei Dalassena.— Deosebirea dintre două mame.— Aprecierile oamenilor cunoscă­tori.—Cinstea sexului și gloria na­turii omenești. Ț­ară îndoială că Anna Dalassen exer­citase asupra fiului sau o torturire co­vârșitoare. Ca și în familia lui Psellos, ea era în palatul Comenelor, omul casei, și cînd în anul 1037 tovarășul ei de viață muri, lăsînd pe Ana cu 8 copii, rolul ei destul de mare trebuia atunci să crească. Ea a făcut educația tuturora și a făcut din fii săi bărbați de seamă destoinici de a-șî împlini o sarcină mare. Din profețiile sale că va izbutit să cucerească puterea ea voi să facă o realitate. Singura diferență care există între cele două mame tot atât de pasionate, a că Ana Dalasson datorea totul naș­terei sale,­­bogăției sale, prestigiului numelui sau,­ ea, avea putere să puie la serviciul ambii­iunelor sale mijloace de acțiune care nu erau­ accesibile bur­­gh vze Theodora, mama lui Psellis. Dintr’o familie cu renume, fica unui tată ea a­ îndeplinit funcțiuni înalte in Italia, mama ei aparținea ilustrei fami­liei Dalasenes, a cărei renume a liniștit adesea ori pe mulți împărați. Măritată c­u­..ua. Carnea, înrudită cu personalită­țile cele mai­­ faimoase cari­meeau parte din aristocrația bizantine, Anna Dalas­se­nă a trăit pururea în lumea de la curte, și ea a învățat cu m­ăestrie arta intrigelor pe care o practică cu o­­ ex­tremă iscusință, știa să ocol­­ască situa­­­țiunil­e cele mai primejdioase șî să iz­­bindească mereu. Ana, era și păstrătoarea calităților de spirit eminente. Fiul său Alexis, și co­pila Ana vorbea tot­deauna, de nisipa lor cu o admirație neștăptuită. Ea avea o inteligență de primul ordin, „un spi­rit puternic, intradevăr regesc și demn de tron“ Din tinerețe sa, Ana a arătat o voință energică, un bun simț trainic; în creierul sau lucind și bine orănu­rit, o cugetare activă era în vecinică mișc­are. „Era o minune scria Ana Comen, ca să găsești în acest corp de femee tânără rațiunea unui bătrân, și era de ajuns ca s’o privești numai pentru a descoperi tot ce se afla în ea mai se­rios și mai plin de merit.* Era depo­zitarul sufletului al unui om de stat." Poseda o experiență admirabilă a afa­cerilor publice, o cunoștință aprofun­dată a chestiinelor­ politice ; ea era des­­­toinică să guverneze o lum­e. Anna era apoi dociită de daruri, na­­turaie remarcabile, o vorbire ușoară, concisă, găsea tot­deauna cuvîntul just și fără multe silințî se ridică în înăl­țimi de elocință. „Fără inteligență și fără rațiunea acestei­ femei—a declarat fiul său*—monarhia era să fie perdută. Iar Anna Czomeg o proclama superioară tuturor oamenilor de stat din vremea sa. „Ea era cinstea sexului său­ și glo­ria naturil­ omenești. „Cu aceasta, curajoasă, plini de îndrăzneală înaltă, capabilă pentru fiul .sau­ de întreaga de­votare și toate iscusințele, Anna Di­­lassena era intr’un, cuvîn­t o femee su­perioară, care justifica prin calitățile, sale înalte imensele ambițiuni pe care le­ hrănea. Imferioară și intrigantă, ’ în­drăzneață și bravă cînd era necesară o asemenea atitudine și pururea manifes­­tind a-șî nespusa inteligența—a fost ea acela care a întemeiat măreția­­ familiei Coreenilor. minării avînd în mijlocul lor pe în­țeleptul rege al rommilor. După 25 minute, suveranul retră­­gîndu-se, mulțimea s'a răspîndit.­­ Astă seară a avut loc la carti­erul regal un banchet, la care au­ luat parte toți atașații militari stră­­ini d-niî i G. Cantacuzino, prim mi­nistru și general Manu ministrul de razboiu; Luca Elefterescu, prefectul județului, Gh Dobrescu, primarul o­­raș­ulu­i­­ și alți fruntasi, precum și alți­­,generali­ și ofițeri superiori. Regina va sosi mîine la ora 11.3Q, iar la ora 1 p. m­. va avea loc defilarea pe bulevard. Imediat după­ disuare suveranii vor părăsi orașul. — Mîine seară generalul Warti­­ade, comandantul corpului 3 de ar­mată v­a da un banchet la corpul de armată, în care vor participa toți ofițerii superiori, care se află in garnizoană.—Stavăr. DE LA EXPOZIȚIE . În­ pavilionul mesaringilor avem de notat: Saire.4ani­ el obiecte , artistice,„ și plapuma Carotesti'facuta din atlaz- coloare mov cu 'un frumos­ volan din muselin de sca um­­fofara d-lu­i M. I.­­Chirescu c­uv.iftrma‘ Plă­, pftincma 'la'­Chiresett, Calea Moșilor No..59 (vS-a-vis de 'hotel Londia), casa este desenată­­ și lucrată de d'­SS in mod atit de artistic și cu un talent atit de­ rar, în cu­ rare or! Far fi putut ..v­edea pînă la prezent Oricine a vizitat acest pavilion a rămas incinta­ privind și admirînd acest artistic obiect, pentru care specialitate și cunoștințe teh­nice de care este înzestrat acest meseriaș in branșa d-sale merită să­ fie felicitat și încurajat de tot publicul Capitalei­ și întregei țări, cit și de unor juriu examinator a cărui capacitate are menirea să aprecieze meritele" unui ase­menea .Russen­as distins, nerămînînd nici o îndoială că iî va acorda o distincțiune mult mai mare decit senienilor săi. — 31 absolverili școalei de Belle-Arte Secția Pietorei " Au mai absolvit școala de Arte-Fru­­moase din București, dîiul examen în sesiunea de Septembrie pentru pictura decorativă următoarele persoana d-niî: Mih- Nicolau, Gr. Mladinescu, Severin, Ciotereu Gh.. Ionescu Victor, Const. C. Constantin, N. Dumitru și d-șoara Apostol. Ultime Informații • Ni se atrage atențiunea asupra unei­­ măsuri eficace pe care ar trebui ș­i o ia ministerul de finanțe, pentru a înlesni retragerea din circulație a monedelor de nivel neperforate și a pune capăt astfel deselor aminări, cari pun publicul în nesiguranță și încurcătură. Ministerul de finanțe ar trebui să oblige toate tutungeriile din țară, să primească a face schimbul mo­­ned­elor de nivel neperforate pentru cele perforate. 4:4 Măsura e într’adevăr practică și ar da mijlocul cel mai sigur de a’ se retrage din circulație­ fără nici to intîrziere, monedele de nivel ac­tuale. - o­0 Mîine vom publica al doilea articol al d-lui V Scîntee cu privire la vizita fă­cută de d­-­sa. la „Balamucul­ din Cra­iova“. © In ziua de­ 8 Octombrie c. se va des­chide bibiul ,cu obor de vite de la Cou­resif (Teleh­rmn’r) • Pe ziua de 15 Oct.­ c. se va face o­a­semnată mișere la serviciul central al ministerului de­ finanțe. "• " • Cu începere dela 1 Octombrie u­. a. m, c., stațiunile Leipzig, Magdeburger • Bahn­hof și­ Leipzig Thüringer, Bahnhoh întm­­nindu-se într’o singură stați­uni sub de­numirea „Leipzig M.. Th. Bhf“, stațiunile Leipzig, Magdeburger Bhf .și­­ Leizig Thüringer Bhf, conține­a iu tariful ro­­mîn-nord-german partea a II-a, fascicula 1 și 2, se vor șterge, și în locul lor se va înscria stațiunea „Leipzig M.~ Th>* Bhf“, pentru care se vor aplica taxele și dis­tanți­le kilometrice prescrise pentru Leip­zig. Magdeburger Bhf. © 8’a înaintat ministerului de dotanpH spre confirmare, lista membrilor egri compun comisiunea de examen de pe Ungă'corporația tăbăcarilor', din Capi­tală. . . ■ " 3 . D. M.:. Dimitriu, -secretar d­espector.' și Camerei de­ meserii din­ Capitală, a ve­rificat ieri - gestiunea curenta.» corpo­rației brutarilor..' . ® D. I. V. ÖCC9C,’ pri ședințele .Camerei de meserii, va pleca, .fiu., cursul săptă» minei viitoare, în străinătate"­• Comitetul corporațiunei „Bursa“ din Capitală, sa va întruni­ astăzi, la orele 3 jum. p. m, pentru a­ rezol­va ch­es­­tiunile la ordinea zilei. A • Din Roma se vestește că­ guvernul italian a însărcinat pe comandorul Paș­­qui, inspector, general la ministerul­­­ de agricultură, sa vie să viziteze Expozi­­țiunea din București și să facă un ra­port oficial asupra ei. • Ministerul lucrărilor publice va mări platforma portului Cetatea. .. Lucrările vor posta 135.000 lei și­ sa vor da prin­ licitație, care se va ține­ la 30 Noembrie. • Duminecă se va deschide seziunea de toamnă a Sinodului.. Decretul regal va fi citit de d. M. Vlădescu, ministrul cultelor. , ■ [UNK] • D-ni. N. Comisopol și I. I. Ilieșcu au fost numiți subcomisari - cl. III 1« poliția Capitalei, în locurile d.lor I. Vasiliu și G. Bou, revocați. • Cu începere data 1. Aprilie 1907, serviciul de măsuri greutăți se va „ iu­, deplini de către verificatori „Ln coram­­neîn 'rurale mai jos' notate: Bechet, Băilești,­Cetatea, Poiana (Dolj),­ Beig, Șerbănești Poduri, Comarnic, Azuga, Poiana (Prahova) Plo­șrieri, Bucov, Băicoiu, Ghirnogî, Slobozia, Roseti-Vo­­­leașî, Plăginești, Izlaz, Palazu, Muh­at­­lar , Mahmut Cuius, Niculițel, Lugea­­vița, Bujor, Berești, Pisica, M­ășești, Adjud, Sascut, Nicorești, Ivești, Gozi­­mești, Podu Turcului, Moinești, Sotca, Roznov, Bahuș, Elisabeta-Doamna, Ne­grești, Pungești, Codăr­ști, podul­ Roatei, Copou, Buciumeni, Pașcani, Frumușica, Bucecea, Dumbrăveni, Leorda, Costești, Săveni, Darabani, Brorștea. F­OIȚ­A Z­I­A­RULUI „D­IM­IN­EA­Ț­A« Din Viața de Pușcărie de V. SCINTEE Ce­ maai plăcut sunet.—IPofta de p»mcare.­— Tainul deținutului.— Mincarea de frupt și de post.—­ O gradina distrusă!—Aiurea și la Iași­.— Spălătoria.— Higiena și deținuții.— O cadă pentru 300 de oameni.— Vina direcției ge­nerale^— Inspecțiile. Spațiul mic al bucătăriei mai e ocupat de două Loloboace mari, ulml cu apa și altul în care se pre­para borșul. Iunt’O gospodărie, în care curățenia joacă, um rol primor­dial, bucătăria înch­isoareî ar da mult de criticat. Astfel lasă mult­ele dorit: hîrdacie în cari se aduce apa pentru prepararea borșului; modul cu­m se ține tărița și mai ales întrebuințarea ce se dă huștiei.. Dese qrî cînd e un efectiv mare de deținuți, borșul , care n’are încă gus­tul încen­deî p­­unnat în cazan spre a servi apoi la masă.. Cu această ocazie, un meșter în arta culinară, gospodar, ar strîmba nasul­ văzînd praful și alte ingrediente... de ale muștelor,­ ce încarcă polonicele mari de lemn, cu cari se cearcă borșul. Cazanul in care se prepară bor­șul fiind zidit în plită. Se scoate numai de două ori pe an, pentru a fi spălat , înainte­­ de postul Cră­ciunului și’a ajunul postului mare. Deținuții n’au­­ îfesa' nici r­ăbdare, nici permisiune, '­de a veni iu ba o cătarie și—las’că de pitici nu sínt nici pretențioși- -așteaptă cu neas* tim­par ora spesei și tot­i vin lacomi, cu strachina, spre a-șî, lua porția, pe care o înghit chiupav. Bucătarul este îndatorat a aduce o strachină de mîncare în cancela­rie și după ce o gustă și o găsește bună, directorul,­­'grefierul sau pri­mul gardian', se sună de masă. Borșul ce se prepară la închi­soare este în general bun și gus­tos și totdeauna de preferat borșu­lui negru cazan, ce se aduce de la cazarmă soldaților din gardă. In a­­cest din urmă borș, o bucată de carne e o fudulie rară. Cu totul altfel de impresie îți face mîncarea deținuților de post. Cartofii se toarnă necurații,î și fa­solele se răstoarnă neadreptul din sac în cazan. Pre cît de curat e borșul acru, pe atît de murdară și grețoasă este supa de­­ post. Supa aceasta se­­ poate asemăna cu niște zoi negre ci calde, in care cartofii și­­ fasolele murdare A­și spălă Carn­e, ieșind, să plutea­scă deasupra cazanului tot ca să ruin­e întro i £i­­dare cu gâturli ' . * Statul cheltuește cu fiecare deți­nut, în termen • mediu , cîte 25 bani pe zi și hrana deținuților e dată în antrepriză." _ După calculele ce le-am făcut eu furnizorii *) alimentelor, antrepreno­rul, sa pare, că pierde mult, mai ales , că la Iași­ , prețul, cămex este întotdeauna­­ ridicat. Câtîva vechi pușcăriași m’au­ asigurat,­­ că hrana a fost mai după altă dată, cînd sta­tul o ținea la regie. Pe atunci, penitenciarul din Iași poseda și o grădină vastă, ce a fost expropriată de comună, ca utilitate publică, pentru a se deschide dru­mul. Rîpal- Galbene. Grădina a avut în abondență zar­zavaturi și ele' se dădeau în bucä*­tărie,'păstrîndu­-se pentru iarnă can­tități mari, astfel că mîncarea nu nu­mai că n’a fost cu zgîrcenie îm­părțită, dar din potrivă, capitolul c cheltuelilor din budgetul hranei făcea o economie a direcției închi­sorilor. ... Trecătoriî-l­hțî, ce vin din alte închisori, asigurS, că bruna peniten­­ciarulu.I dih Iași 'o vault, maî bană dorit aiurșa. Și 'xin­d ales pim­pa .do spr­e de o . ciflitatie. a.aperioai;și in timp.'ce. fh 2,itc .m­­bisbri, pgetihd­hoț.... ,acest érai­pl db p­rimar nebel,­­sitate .uu. a .bice • cópt­­e dintr’o făină, proastă și are lipsa ia ch­iar. r­"Antreprenorul’ nu Ișade la Iași și are pentru fiecare alitarnt­­ principal* cite un reprezentant. De aceea nici nu se pomenește la­ închisoarea d­ia­ Iași vreo revoltă din pricina hranei, în timp ce prin alte închisori, reVolte din această pricină, au fost de nmite ori poto­lite cu.... prom­isiunî neîmplinite și zile de carceră. Ia rînd cu bucătăria este și spă­lătoria închisoare!. Eufăria infect de murdară nu găsesc expresia cea mai adevărată­­ pentru a descri această murdărie — a deținuților e pusâ’a cazan enorm, apărat de o marchiză de tuțeie, prea mică în comparație cu aburii ce se pro­duc. Apa e adusă printr’o țeavă, ce­ unește cazanul cu o putină mare, umplută cu apă sărată din fin,tîna săpată în fața bucătăriei. Dacă materia din care se face rufăria închisoare­, n’ar fi atît de tare­­ și de lipsită, ar fi dăunată de această apă, din cuie afară de s­ i, rata. " " -Buléle deținuțiilor, forte de alalma. Intr’un ckzâtf, după ce se trec în bălțî, printr’o bac de apa căldicică, se pun la uscat pe niște recuri de lemn, anume construite. Mai mulți deținuțî, însărcinați de a păzi rufăria, răspund de exacta­tea bucăților întinse. Adeseori se întîmplă că rufele dispar ude chiar, de pe recuri și’n urmă perchezițiilor ce se fac, se găsesc asct­nse prin locuri acope­rite cu pietre, sau îngropate în pă­une­t. Intr’o zi, au rămas infructuoase, toate cercetările de a găsi niște că­măși, dispărute din cazan. După citeva zile fiind o ploaie torpuțială­ cămășile au ieșit la iveală, tîrîte de curentul ploaii, prin bur­lanele de tinichea, în care au fost ascunse. Deși administrația închisoare! povățuește și îndeamnă pe deținuți să ducă grijă de curățenia corpu­lui lor și a rufelor, totuși trebue să­­ întrebuințeze deseori mijloace dr­astice­ pentru ca să scoată din ne­curățenie pe deținuți, cari în majo­ritate sunt nesimțitori față de higiena sănătâteî. j .Cu toate acestea trebue să observ cl administraț­ia nu are destule mij­­loace.­șa .Și­ îngrijească de Curățe­nia deținuților. O singură cadă, în care se primenește dupa Ce un număr destul de mare de indivizi șî-au­ făcut bac—mai ales iarna, cînd apa se cară cu greutate—servește pen­tru cei 270 - 300 d deținuții. A fost odată și o baie cu aburi, cu toată instalația necesară; astăzi însă baia aceasta trăește numai ca o legendă în memoria vechilor puș­căriași. . Și dacă condamnații sunt de în­vinuit că uu fiu­ mult la higiena trupului lor, direcția generală a în­chisorilor este și mai­ dv.. învinuit că nu pune la dispoziția adminis­trației închisoarei, mijloacele prin care s’ar putea îndeplini măsurile de salubritate și higiena.. In această singură cadăr un deți­nut intră murdar, ce e dreptul,­dar sănătos, pentru ca să iasă, nu odată,­ curat—relativ adevărat — însă um­plut cu rîe, sau altă boală infec­­țioasă de piele. Medicul închisoarei nu e însăr­cinat cu supraveghierea acestei părți a penitenciarului ; un serviciu sa­nitar propriu care să­ se intereseze de higiena oamenilor din închisoare nu există și cu toate acestea, ori de cîte ori vine vreo inspecție totul e: „curat și în bună regulă*. ’ A­­ceasta pentru că la închisoare, ca și în armată, d. inspector anunță cu opt zile înainte, că va veni să­* surprindă în inspecție h. - Jj...(Va urma). 1 • r v ■ur-1 /V". . ‘Vâ*î 1

Next