Dimineaţa, octombrie 1906 (Anul 3, nr. 953-983)

1906-10-14 / nr. 966

"TVTZL m.—No. 066. .­­I­I » . 4* PUBLICITATEA t CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI £ 5 Masai in foata țara DIRECTOR [ CONST. MIN­E ABONAMENTE Simple (Dimineața) TJn an . » Let 18—1 S Inni . . Leî 1.50 fi Inni . . „ I 1 lună. . . „ 1.50 IN STRAINATATE INODIT Combinate (Adeverul și Dimineața) Dwan . . . .Lei 32 j 3 Ino; ... Lei 8­­ fr mal ... ) lti 1 1 luna ... , 3 'Vl I* STRAINATATE I.MHHX BANI X Apare zilnic la ora 4 di­mintea­ța cu ultimele știri ale n­o­­jifer­­ X Blarourile ziarului str. Sărindar H Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri din: LÓIDRA, PARIS, BERLIN, YIEN1 si BUDAPESTA Evenimentele din Rnsia Comnpetința tribunalelor de timp rusești Petersburg, 12 Octombrie. — A­­genția Westnik află că președintele consiliului d. Stolypin a dat ordin guvernatorilor generali, guvernatori­lor și prefecților orașelor, ca tribu­nalele de cîmp să judece numai pe criminalii prinși în flagrant delict. Funcționarii vor decide pentru fie­care caz in particular dacă este doc a se trimite în judecarea acestor tribunale pe cineva ; sentința acestor tribunale nu va putea fi schimbată Witte guvernator al Poloniei Petersburg, 12 Octombrie.— Cer­curile competente afirmă că contele Witte va fi numit guvernator al Poloniei. Aniversarea proclamarei m­­­anifestului țarului Odesa, 12 Octombrie.—Șeful poli­ției a dat ordine prin care oprește orice demonstrații și greve pe ziua de­­ 10 Octombrie, aniversarea proclamă­­rei manifestului țarului. Șeful poliției a dispus ca această zi să fie sărbătorită printr-o solemnă slujbă bisericească și iluminații. Conform ordinului polițienesc toți acei care se vor încerca să facă de­monstrații în această zi vor fi depor­tați în Siberia. Petersburg, 12 Octombrie.—Bin Vim­a se anunță că 31 revoluțio­nari aui fost condamnați la moarte și executați. Ciocniri sîngeroase la Lodz Lodz, 12 Octombrie.— In fa­­bricele de aici au avut loc mai multe ciocniri sîngeroase intre lucrătorii din diferitele partide. În ciocnirea de azi între lu­crătorii a două fabrici sunt mai mulți răniți. Grațierea unui atentator la vi­ața lui Alexandru II Paris, 12 Octombrie.­ Liga drep­turilor omului a reușit să obție gra­țierea individului Birzijwsky, care la 1 iulie 1867, la expoziția inter­națională din Paris, a tras 2 focuri de revolver asupra împăratului Ale­xandru II. El fusese condamnat la munca silnică pe viață și transpor­tat în Noua Caledonie unde a stat aproape 40 de ani. Acum grație intervenției Ligei drepturilor omului a obținut eroarea. Nu se știe însă dacă se va hotărî să vie în Franța și nu va prefera să-și petreacă și restul vieții în Noua Caledonie. Temeri de manifestații anti­­evrești în Odessa Odessa, 12 Octombrie. —« Rabinul dr. Abinowishi a comunicat prima­rului că populațiunea evreească este îngrijorată și se teme ca reacționarii ț­i poporul să nu se dedea la mani­­festațiuni anti-evreești în ziua de 30 Octombrie, aniversarea proclamarei manifestului țarului. In Odessa se țin de pe acum în­truniri secrete și înarmate. Primarul a promis totuși că va lua măsuri energice pentru garantarea liniștei publice. Limba germană in provinen­țe baltice Hamburg, 12 Octombrie. — Ziarul Hamburger Zeitung află din Pe­tersburg . Guvernul rusesc a acordat din nou­ introducerea limbei germane în ad­ministrația internă a provinciile bal-Ungariei va suferi foarte mult mai ales acum cu ocazia solemnităților în memo­ria lui Rakoczi. Greva Budapesta, 12 Octombrie. — Am­plaiații tramvaiului electric metro­politan și al căilor ferate electrice secundare s’au pus în grevă. D­ușii au părăsit vagoanele în drum și s’au dus la Stadtwaelchen unde au ținut o întrunire. Jurămlntul nouilor miniștrii austr­o-ungari Viena, 12 Octombrie. — Baronul d’Aehrenth­a­, noul ministru comun al afacerilor străine, și d. Scho­­enaich, noul ministru comun al răz­boiului, au depus azi la prînz ju­­rămîntul în fața împăratului. Starea sănătăței sultanului Constantinopol, 12 Octombrie. — Se asigură că profesorul Bier, a că­rui plecare a fost de mai multe ori amînată, va pleca poimîine, ceea ce se consideră ca un bun semn de sănă­tate a sultanului. Ridicare de scumpt Bruxelles, 12 Octombrie.—Banca națională a ridicat cu 1 la sută scumptul. Nouă cuirasate franceze Paris, 12 Octombrie.— Generalul Picquart a conferit astăzi cu fostul ministru de războiu Etienne. Se a­­sigură că ministrul de războiu al noului cabinet va căuta să aducă la îndeplinire propunerile fostului mi­nistru. Ministrul marinei Thomson a reu­șit să­ șî cîștige majoritatea ministe­rului pentru construirea a 6 nouă cuirasate. Hotărîrea însă se va lua abia mîine după ce va avea loc o întîlnire între ministrul finanțelor cu cel al marinei. Situația în Tanger Tanger, 12 Octombrie.­In urma reunirii corpului diplomatic care a trimis către Torres o protestare în contra incidentului de la Arzila, fie­care diplomat a adresat guvernului respectiv un raport asupra ridiculei comedii jucată de către Bassulm în înțelegere cu reprezentantul gu­vernului marocan și asupra perico­lului acestei situațiuni. Retragerea lui Alex. de Hohenlohe Colmar (Alsacia), 12 Octombrie.— împăratul a pus în retragere pro­vizorie pe principele Alexandru de Hohenlohe, președintele districtului Colmar, Rota Spaniei către Vatican Madrid, 12 Octombrie.—Se con­firmă că nota Spaniei către Vatican privitoare la legea asociațiunilor nu a fost încă remisă Sf. Scaun. Se crede că prezentarea notei se va face o dată cu depunerea proiectu­lui în Correze. Tratatul vamal austro-sîrb Petersburg, 12 Octombrie.— Din Viena se anunță că ședința confe­rinței vamale s’a ocupat în mod exclusiv de contractul vamal cu Serbia. Nu s’a luat însă pînă în prezent nici o hotărîre definitivă. Ședințele Camerei și Senatului francez Paris, 12 Octombrie Camera și Senatul au ținut scurte ședințe nu­mai de pură formă. D-niî Dubost și Brîsson au sa­lutat pe victimile submarinului „ Lu­fin “ aducînd mulțumiri marinarilor străini pentru concursul lor devotat. [Aplauze­. Camiera și Senatul au fost prorogate pînă la 5 Noembrie. Schimbările de miniștrii din Austro-Ungaria Budapesta, 12 Octombrie.­ Schim­bările din ministerul externelor și al războiul au fost obiectul unei în­verșunate discuții în parlament. In general s’a accentuat asupra faptu­lui, că Delegațiunile’j­u pregătesc greutate nouilor miniștrii ca în felul acesta politica guvernului comun al monarh­iei să nu fie supusă unei critici prea aspre. Metropolitul român Victor Mi­hályi la Roma Budapesta, 12 Octombrie.­Metro­­politul românilor greco-catolici din Ungaria, dr. Victor Mihályi de Apșa, care a fost zilele trecute la Roma, a fost primit în audiență de către papa Pitti. Metropolitul a vizitat și m­ormintul martirului episcop rămîn gr.-catolic Inocențiu Klain. Serbia încîntată de retragerea ■i contelui Goluchowsky Viena, 12 Octombrie.­O telegra­mă din Belgrad anunță că în Serbia s’a primit cu o bucurie fățișă de­misia contelui Goluchowsky, mini­strul de externe al Austro-Ungariei, care a învrăjbit Serbia cu Austria, încercînd să distrugă economicește micul regat balcanic și să-l silească să comande tunurile trebuitoare în Austria. Cu un alt ministru de ex­terne va fi cu putință o nouă apro­piere între aceste două țări, cu toate că Serbia urmează negocierile sale comerciale cu alte state, pentru a se dezrobi, în orice caz, de jugul austriac. Baronul Âerenthal și tripla alianță Berlin, 12 Octombrie.­Corespon­dentul din Viena al ziarului „Ber­liner Tageblatt“ află: Deoarece în Germania,­e răspîn­­dită părerea că baronul Aerenthal este un dușman al triplei alianțe, noul ministru va căuta ocaziune încă înaintea întrunirea delegațiuni­­lor de a declara că este aderent al triplei alianțe. Baronul Aerenthal a făcut această declarațiune încă cu cîțiva ani în urmă, cu prilejul vizitei la cance­larul imperial al Germaniei, ca să-i împrăștie acestuia temerea, că el ar lucra împotriva triplei alianșe. De altfel numai Italia ar putea avea ceva în contra numirii baronului Âerenthal, pentru că dînsul este a­­derent al vechei triple alianțe, care voește să pună bazele unei politice conservatoare. Lucrările comisiunei elec­torale austriace Viena, 12 Octombrie.— Comisiu­­nea electorală continuîndu-șî în mai multe ședința discuțiunea paragra­fului 42 al legii electorale, deputa­tul Gessmann a făcut o propunere pe care a calificat-o ca un compro­mis obținut în lungile conferințe între partidele interesate și spunând că modificările circumscripțiunilor electorale pot fi realizate numai cu votul Camerei în prezența a cel puțin 343 de deputați, afară de bi­­­roul Camerei. Această propunere a fost adoptată. Discuțiunea legii elec­torale s-a terminat. Se asigură că a doua citire a reformei electorale în Cameră ar începe saptămîna vii­toare. Roosevelt și partidul republican New­ York, 12 Octombrie.­­Partidul republican e foarte nemulțumit de fap­tul că președintele Roosevelt vrea să numească ca secretar de stat al comer­țului pe Oscar Straus. Acesta ar fi primul caz, cînd un e­vreu­ ar ocupa o situație atît de înaltă în Statele­ Unite. Din cauza aceasta partidul republi­can a pornit o energică mișcare în con­tra președintelui Roosevelt. vici declară că guvernul are de gînd a stabili în curînd agenții și mausee comerciale în porturile mari ale Mediteranei, cea mai mare par­te dintre exportațiunile Serbiei pu­tind să suporte transportul pe mare. Guvernul proiectează pentru viitor să părăsească comerțul cu vitele vii, să complecteze rețeaua drumurilor de fer, să concentreze exportațiu­nile pe calea Dunărei și Mării Ne­gre, să treacă comerțul în mina u­­nor societăți comerciale și să orga­nizeze importul. Ministrul declară că nu poate să dea explicări asupra întrebuințării creditului de 500.000 dinari de­cît unei comisiunî aleasă de Scupcină. Ședință mîine. Revoluționari executați Congresul industriei Petersburg, 12 Octombrie.—Pri­mul congres al industriei s’a des­chis aoi. Știri dezmințite Petersburg, 12 Octombrie.— Ști­rile date de ziarele streine despre dezordinele țărănești cari ar fi avut loc la Simbirsk sunt nefundate. Votul de încredere pentru guvernul sîrb Belgrad, 12 Octombrie. — Soup­­cina a terminat discuțiunea inter­pelarea deputatului Kosovljanin și a adoptat un ordin de zi exprimînd încredere guvernului. O inspecție a Împăratului Wil­helm Berlin, 12 Octombrie. — Impăra­­tul JJ Wilhelm a inspectat marșul ca­­deților din orașul Temsberg. Foarte satisfăcut de marșul lor, împăratul, le-a oferit ciocolată pe spesele lui. Greva conductorilor ți lucră­torilor de tramwaie din fiu Pesta Buda­ Pesta, 12 Octombrie. As­taxi la ora 12 tramvaile electrice din în­treaga Capitală și-am­ întrerupt circula­ția. Atît conducătorii ort și muncitorii de la tramvaie s'au pus în grevă. Cupeele și trăsurile electrice au stat timp de mai bine de 3 ore în stradă neputînd fi îndepărtate nici conduse din cauză că greviștii au luat cu dîefii și cheile mașinelor. Se crede că greva va ține mai mult de o săptă­nînă.­­ Din cauza acestei grefe Capitala Din Camera­ ung­ară Dezbaterile speciale ale pro­­ectului pentru propăși­rea industriei Budapesta, 12 Octombrie. — Ca­mera s’a ocupat azi cu dezbaterea specială a proiectului pentru propă­șirea industriei. După ce au vorbit mai mulți deputați, a luat cuvîntul deputatul român dr. Iuliu Maniu declarînd că ungurii voesc să pro­greseze în detrimentul celorlalte na­ționalități. Cu prilejul acesta s-a pro­dus un mare zgomot. Celor ce stri­gau : „Și d-ta ești ungur !“,d. Maniu le-a răspuns : „Nu sînt ungur. Două treimi ale țarei sînt teritorii al na­ționalităților“. Maniu a propus înființarea unui consiliu de industrie, care să se compună din 36 membrii, din care 18 să fie deputați. Secretarul de stat Szerényi a ru­gat Camera să nu primească această propunere, accentuînd în același timp, că în Ungaria există numai maghiari și ea fiii naționalităților sunt membrii națiunei maghiare u­­nitare. Kossuth respinge afirmarea d-lui Maniu, ca proiectul industrial va nimici industria mică. După ce deputatul Iszekutz atacă și el spusele deputatului Maniu, șe­dința s'a ridicat. Viitoarea ședință va avea loc la 20 octombrie. Șeil­u­sT scîipeiDei sixiiîi calia £ a­s­pra "creditului d­e 600000 de dinari Belgrad, 12 Octombrie Scupștîna. Rrespunzînd unei in­terpelări asupra aplicațiunei credi­tului de 500.000 de dinari votat de către Stupcină în sesiunea din urmă pentru căutarea da cai noui comer­ciale, ministrul de comerț Stojano­ siu­b­irea sosirii Hiym ca capiii ci — Sosirea contesei și a prințesei Pia Monica la Munich — Munich, 12 Octombrie.­­ Contesa de Montignoso a sosit astăzi în locali­tate împreună cu fiica ei Pia Monica. Odată cu ele a sosit și o damă de curte a mamei, educatoarea micei prințese. Contesa a fost primită în stațiune de șeful gărei și întîmpinată de un­ public numeros, s-a îndrep­tat apoi pe jos spre hotelul Con­tinental Contesa arată bine și pe fața ei nu se cunosc de loc urmele suferințelor. Pia Monica a făcut și ea pe jos calea de 1 kilometru pînă la hotel. . Sosirea fiilor regelui Friederic Au­gust. — Intîlnirea. München, 12 octombrie. — Fiii cei mari ai regelui Friedrich Au­gust au sosit astă­zi la Munich. La gară au fost întâmpinați de dele­gatul Sasoniei. Ambii prinți, erau foarte triști. Delegatul, împreună cu prinții s'au îndreptat apoi, în­conjurați de un public imens spre palatul delegației.­ La o jumătate de oră de la so­sirea lor, a sosit și contesa de Mon­­tegnoso mama lor. Ea a fost întîm­pinată la poartă de delegatul Saxo­­niei care a condus-o în sala de aș­teptare. Planul era aranjat ca prinții să aștepte pe mama la poarta pala­tului, ei pierzîndu-ge însă răbdarea a i eșit întru întîmpinarea ei, și i-au­ căzut în brațe. Cît­va timp prinții au plîns îm­preună cu contesa. A fost o scenă într’adevăr mișcătoare, nici unul n’a putut pronunța vre-un cuvînt. Con­tesa plîngea îmbrățișîndu-și copiii cari apoi s’au retras în sala de aș­teptare, a cărei ușă s’a închis în urma lor. Întrevederea din Mttenick Muenich, 12 Octombrie.­Azi di­mineață a avut loc la legațiunea saxonă o întrevedere între contesa de Montignoso și cei doi fii ai săi mai mari. întrevederea a durat 2 ore. Ambii principi au plecat la prînz spre Innsbruck. Mama conte­sei de Montignoso care a asistat la întrevedere a plecat la 1 p. m. spre Lindau. Contesa de Montignoso cu principesa Monica se găsește încă aici. Situație îngrijitoare în Maree Tanger, 12 Octombrie.—Baisuli a declarat către Torres că pentru a asigura siguranța la Arzila va numi pe fratele sau pașă la Arzila. Tor­­resul promite represiunea dar nu face nimic. Corpul diplomatic este forte vi­zitat. A sosit un vas de războiu spaniol pentru a lua instrucțiuni de la ministrul Spaniei. Curierii fran­cezi continuă a fi jefuiți între Ma­­rakesch și Mazagan.­­ Naționalii englezi, italieni, germani, aflători la Marakesch scriu la legațiunile respective să nu li se mai trimită nimic cu poșta franceză. Telegrame din țară CRAIOVA, 12, Octombrie. — Toată după amiaza de ori a fost ocupată de tribunalul secția II-a într’un mare pro­ces civil dintre d-nii Costescu și Co­­drescu arendașii moșiei Barca. Cum această moșie este foarte mare în întindere de 24.000 pogoane, plătin­­du-se numai arendă anuală jumătate milion, se înțelege că era vorba de ceva serios. Astfel se și explică prezența i­­luștrilor avocați itolavrancea și Disses­­co. Obiectul procesului era admiterea unui sechestru judiciar asupra recoltei de ăst­an court de asociatul Costescu în­tru cit celalt totarâș pe motiv că a depus un m. milion, a încasat toate veniturile mo­șiei pe 4 ani, fără ca pînă acum să fi pre­dat socotelile. De remarcat o că în a­­ceasta asociație au intrat sute de țărani din Barca cari împreună cu Costescu au­ intentat lui Codrescu proces civil. Iar azi s’a judecat numai chestia ad­mitere­­a ecfestrului judiciar. Avocații d-lui Costescu și țăranilor din Barca au­ fost d-nii B. Delavran­­cea, T. Frumușeanu și N. Gumi, iar ai d-lui Codrescu d-ni: Const. Dissescu, Mișu Quintescu și Oromolu. La ora 6 și jumătate terminîndu-se pledoariile s’a amînat pronunțarea pen­tru Sîmbătă. GALAȚI, 12 Octombrie. — A sosit pește proaspăt 22218, sărat, 8947, icre 31. Prețul : crap 80, ciorto 80—55 cior­­ton ,68, șalău­ 106, corjanca 31, lin 54—29, știucă 41, biban 20, albitură 27, morun 130—109, sărat csrtoncă 50, știucă 37, babușcă 30, pometeî 50, icre de moron 22. Cota apei 154. — Secția 2 a tribunalului, prezidată de Cornelia Botez, asistat de Ianculescu și Conduratu a pertractat procesul frau­delor de la docuri. Au fost ascultați mar­torii: Cane, reprezentantul Casei Watson frații Rosenberg, Lazăr Bahm­berg și Elias. Avocatul Dionisie Popescu, din partea inginerului Macui cere numirea altui ex­port în locul inspectorului Vulcănesc­u, care fiind ocupat la ministerul de finance nu poate termina raportul. Avocații Gussi și Fortunescu din partea casierului Duraitriu și avocatul ceferist Capeleanu cer menținerea expertului Vulcănescu. Tribunalul menține pe Vulcănescu, amînă însă pertractarea pe 11 Noem­brie dînd mandat de aducere a mar­torilor absenți: inginer Schlawe, Fili­­peanu, Alfred Snsman, Auschnitt. Tot la 11 Noembrie se va judeca cererea de eliberare a cauțiunei. Inspecțiile d-TuT" ministru Grăișteanu BAREIAS, 12 Octombrie. — La ora 7 și mnm. seara a sosit în automobilul în inspecția "d. ministru Grădișteanu, însoțit de d-nit­rie Radu, inspector general, Ghica director general inginer Filot­i, și de șeful de cabinet. D. ministru a fost întîmpinat de de inginer șef Andronescu și de autorită­țile județene. Peste noapte va fi găz­duit la hotel Europa. Sulf. Intoxicarea din strada Regală — Patru oameni Intoxicați cu acid carbonic — Intr’unul din apartamentele din str. Regală 9, locuește familia Sislein. Erî după amiază, fiind timpul friguros, s’a făcut foc cu cărbuni de cox într'una din camera în care se aflaă d. Adolf Sislern, d-na Stefánia Sistem, copilul lor Marcel, precum­ și o rudă, d. Hie Cohan. Nu apucase bine să se încălzească camera, cînd, rînd pe rînd, fiecare din C6i aflători acolo, începu să simtă du­reri atroce de cap, amețeli și în sfîrșit cel mai slab dintre ei, copilul Marcel, căzu într’an leșin. Servitoarea văzînd cele întîmplate, a­­nunță circumscripția 7, care dispuse i­­mediat transportarea pacienților la spi­talul Colțea. In urma îngrijirilor medicale grab­nice ce li s’au dat toți cei patru pa­cienți se află în afară de orice pe­ricol.—d. Sfîrșit«­ agitației studențești Erî după prînz la orele 6, s’a întru­nit la ministerul cultelor, comisiunea de studenți însărcinată cu rezolvarea chestiunei localului cantinei universi­tare și d. Lepădatu din partea minis­­terului instrucțiunei publice. D. Lepădatu, a comunicat că minis­terul a hotărît pînă la clădirea localu­lui propriu să închiriese pentru can­tina universitară saloanele bufetului de la parcul Oteteleșanu. D. Muncaci, antreprenorul care sub­­închiriase localul cantinei, a oferit suma de 300 lei pentru reparațiile­­ ce va ne­cesita noul local. Studenții au­ acceptat și au declarat că încetează agitația. — d~­ Un pungaș donjuan Cetitorii noștri ișî aduc aminte de un criminal vestit Schenk, din Viena, care făcea pe diferitele bucătărese, funcțio­nare mici, etc., să se îndrăgostească de dînsul și să-i dea micile lor economii, pentru ca apoi să le ucidă, sau să le sugereze sinuciderea. Avem și noi un Schenk, anume Mi­tică Gurău, care a făcut numeroase is­prăvi asemănătoare în Capitală și în provincie, escrocînd pe diferite fete și femei naive. Deosebirea însă e, că el nu e atît de crud și că n’a ucis pe ni­meni. O ultimă ispravă a sa e escrocarea îempei Amalia Caragea, din Galați, care fiind răpită da la bărbatul ei, a fost a­­dusă de Mitică Gurău in Capitală și a­­poi părăsită aci, după o lună de miere petrecută împreună. In timpul acestei luni pungașul a știut să-î stoarcă Amaliei Caragea toți banii și dispărînd erî i-a furat și bagajul. Biata femei a rămas în Capitală fără nici o centimă, fără rufe și haine și compromisă față de soțul ei. Insă în loc să se sinucidă, a crezut mai cumin­te să reclame poliției, care a și luat măsuri pentru prinderea pungașului.—m. Violul din Calea Ran­ov și Individul Mihai Ene, în vîrstă de 32 ani de profesie liberă, domiciliat în strada Caracaș­i nutrea de mai mult timp gînduri rele pentru Marioara Gh. o drăguță și gingașă fată de 13 anî. In repetate rîndurî acest individ a căutat să se ducă pe tînăra fată fără însă ca ea să bănuiască intențiile lui bestiale. Era, după prînz, numitul individ se duse acasă, în Calea lrahovei unde stă fata Marioara, cu tatăl ei, unde găsi numai pe copilă, care croia o rochie la păpușă și obsedat de planu­l infernal, gîndi că e timpul ca să-și satisfacă poftele bestiale. Ca o fiară se aruncă asupra fetei Marioara, îi astupă gura cu batista și fără ca Marioara să poată striga după ajutor sau sa fie în posibilitate de a o* b* i.i­.utu II Pctom­brie 1906 ......................... pune rezistență, căzu victimă celui mai monstuuos act, fu siluită de către prie­tenul tatălui ei!... După bestiala faptă, siluitorul fugi, lăsind pe sărmana fată în cea mai mare disperare. In această stare se afla nenorocita victimă, cînd tatăl să fi se întoarse a­­casă, nu mult după cele petrecute. Gh. Gh, deși zdrobit de durere, to­tuși se plînse circumscripției 28, care după două ore arestă pe siluitor. An­chetat, el neagă că ar fi violat cu forța pe fata Marioara. Totuși, din răspun­surile contrazicătoare ea le-a dat roase faptul. Rămîne ca medicul legist să constate siluirea prin violență. Mihaiü Ene va fi înaintat azi parchetului. Disperatul tată, se află într’o stare de surescitare nervoasă extremă și re­­p­tă într'una : — Atita fată am avut și pe asta mi a­nenorocit-o !...—d— I aparut No. 42 din „Viața literară“ 5­7­5 de sub direcțiunea d-lor G. Coșbuc și Ion Gorun cu următ­orul bogat și in­teresant sumar Suflete sterse de Gh. Dumbravă, Spre soare (poezie) de M. Codreanu, Detro­narea lui Cuza de V. Alecsandri, Sim­fonia ploaie! (poezie) de Cincinat Pa­­velescu, Un neisprăvit (schiță) de Al Cazaban, Două lumi (poezie) C. Arde­leanu, Tocmai o șantsză ?!.. de Vasile Pop, Apug (poezie) de Claudia Millian, Cronica artistică de St. Sterescu, Gu­lerul de carton de Fl. Cristescu. Inform­ați­uni literare și artistice.— Bibliografie. Îndrăzneață jefuire din strada Labirint Amănunte nou. Am fost sigurul ziar, care am dat amănunte era despre îndrăzneață jefu­ire din mijlocul Capitalei. Cele întîmplate ,eu făcut mare sen­zație, și pentru acest cuvînt ne-am h­o­­tărît a urma mai departe cu ancheta noastră. Croitorul Solomon Swartz, victima, care șade în str. Golești, ne-a spus următoarele : — Treceam pe strada Labirint, avînd de dus o jachetă la o clientă. De­odată, în apropiere de strada Anton Pan and în urma mea un zgomot suspect... parcă un zîngănit de armă. Mă opresc și în același clipă mă simt înhățat de gît. „N’am­ m­ai putut face nici o mișcare și nici să chem în ajutor; credeam că vom­ fi ucis. In cele din urmă hoții se depărtară spre Calea Dudești, luînd-o la goană.“ Să adăugăm că circumscripția poli­țienească respectivă a deschis o an­chetă și că folosindu-se de semnalmen­tele date de victimă, crede că în curînd va pune mîna pe cei doi bandiți îndrăsneți. m D. Take Ionescu la Botoșani BOTOȘANI, 12 Octombrie. — D. Take Ionescu a sosit la orele 5 și jum. in orașul nostru, venind dela Haxut în automobil. D-sa­i era însoțit de d-nii I. Văsascu, prefectul județului, C. Ghica- Deleai, Toma Cămărășescu și șeful d-sale de cabinet. D. Take Ionescu a tras direct la prefectul județului. La orele 8 seara va avea loc la d. Văsescu bancherul com­pus din 16 tacîmuri, dat în onoarea d-lui Take Ionescu. La acesta vor lua parte numai se­catorii și deputații botoșeneni.—Albu. Focul din Calea Șerban-Vodă Aseară pe la orele 9, un incendiu­ s-a declarat la fabrica de cartonage a d-lui Simon Weinberg, din calea Șer­­ban-Vodă 39. Luase foc niște hîrtie ce se afla în podul fabricei.. Incendiul a fost localizat de către lucrătorii fabricei, nefiind nevoe de a­­jutorul pompierilor cari sosiseră la fața locului, —d. Un jockey criminal In lumea jockeilor se vorbește des­pre fapta unui tînăr jockey ungur P. P., care a amenințat cu revolverul pe stăpînul său, un ofițer. Gazul e cercetat de circumscripția 20 polițienească; ne abținem însă de a da amănunte pînă ce această afacere nu va fi lămurită de autorități. Jocheul spune că cearta ar fi prove­nit de la o remiză, de la un cîștig de curse și pe care stăpînul sau n’ar fi voit să i-o plătească. El zice că drept răsplată a fost bătut cu un lemn. Atunci în culmea furiei a scos revol­verul. Acesta însă era stricat și neîn­cărcat zice jocheul, așa ca fapta lui nu poate fi socotita drept o crimă pe care o pedepsesc legile. —»I— Alergările ele era ZIUA V Premiul Daily Bell. pr. I 2000 lei II 200. Dis. 900. I Mädchen für Alles (Pratt) al d-lui St. Arion, 11 Mis Mimic al d-lui G. Ne­gropontes. Na plasați; Salba, Amira, Melodrama, Ruth, Rosboieni. Pariü mutual 5—17, plasat 5—-12, -10. Premiul Expoziției. Pr. I 4000 lei, 11 400. Dis. 2800 metri. 1 Bosphoro (Verdier) al d-lui Al. Zissu, 11 Evor-Ready al dduî G. Pleșea. Ne plasați Aslan. Spectacles. Pariu mutual 5—21. Premiul tribunelor. Pr. 1­3000 lei, 11 300 lei. Dist. 1600 metri. 1 Maralan (Freck) al d-lui Al. Mar­ ghiloman, 11 Beauty al d-lui Al. Zissu. Na plasați Flag, Craidon, La Valitera. Pariu mutual 5—8.50, plasat 5—­6.50, 5—70. Premiul comerei isin. Pr. 1­10.000 lei, II 1000, 111 500 lei. Dist. 2100. 1 Guipereux (French) al d-lui Al Mar­ghiloman, Opaița a d-lui Marghiloman, III Book al d-lui Al. Catarg». Na plasați : Flordona, Cora. Pariu mutual 5—8,50, plasat 5—10,50, 5-8.50. Premiul Căilor Ferate. 1­2000 lei, 11 200 lei. Dist. 1400. 1 Satina (Heed) al d-lui Al. Marghi­loman, 11 Bayader al d-lui Al. Catarg». Ne plasați Beauty 11. Harlemîmi, Alice, Iconoclast, Chokey, Toute Bonne, Le Verseau. Pariu mutual 5—15.50, plasat 5—9.50, 5—10. Premiul Pelișor. 1­2000 lei, 11 300 lei, III 200 lei. 1 Alföld (Kraugen) al d-lui Liptay Bria, 11 Saints Sophie al d-lui G. Ne­­gropontes, 111 Eclat al d-lui Al­ Mar, ghiloman. Ne plasați Sau Florizel, Save Me, Cneaz, Misenne. Pariu mutual 5 — 39, plasat 5—18, 5—54. Premiul Mogoșoaia (Steeple Chasse), pr. 1­2500 lei,­­ 300 lei, 111 200 lei. 1 Minorca (Rees) al d-lui căp. Miron Costin, 11 Tambergar al d-lui St. An­­ghelescu. Ne plasați Le Briante (derobat), Par­­țutto (căzut). Pariu mutual 5—51. '­­ ' ,v ■ [UNK]•■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]mi r' Ședința consiliului coran­ din Galați — Prin fir telegrafic — GALAȚI, 12 Octombrie.—Astă seară a avut loc o importantă ședință a con­siliului comunal. Consilierul colonelul Corivan arată ii că numeroși străini ne­­împămînteniți au reușit a se strecura în funcțiuni. Intre altele interpelează consiliul asupra cazului doctorului grec, Mani Miras, căruia consiliul i-a refuzat înscrierea în listele electorale, prin decizie confirmată de Casațio și care contra legei sanitare ocupă postul de medie de despărțire al comunei. A­­cuză pe d-rul Miras, care ca fraudulos și neîmpămîntenit, a indus în eroare autoritățile. Consilierul depune acte do­veditoare, cerînd îndepărtarea medicu­lui, care totuși este fruntaș conserva­tor și deși fusese scutit de armată în 1895 ca supus elen, azi este căpitănia armata romînă. Consiliul comunal cu unanimitate de voturi s’a raliat la cerere și a delegat pe primar a­­ interveni de urgență la minister cerînd înlocuirea doctorului Miras. Consilierul Calmusky comunică că ministrul școalelor are intenția a cada ministerului de război a localul desfiin­țatei școale normale. Primăria, care do­nase locul gratuit, special pentru școala normală, decide a se opune. Sylv. Știrile nopții început de Incendiu.—Noaptea tre­cută un început de incendiu s'a decla­rat la casele d-lui Trocadero din str. Doamnei No. 8. Luaseră foc niște pae ce se aflau iub­tr’o pimniță. Focul a fost localizat de către ser­gentul din post împreună cu locatarii. Violul din str. Cantemir. — Fata A. N„ în vîrstă de 11 ani, dintr’o co­mună »“n apropriere de Capitală, era în serviciul d-lui L. H., comerciant. Fiul acestuia L. H., de 17 ani, func­ționar într’un birou de comision se în­drăgostise de servitoarea A. N. și a­­cum două zile o violență, în lipsa pă­rinților săi da acasă. Reculegîndu-se în urmă fata și vă­­zîndu-se nenorocită, fugi de la stăpîn la o prietenă a sa care este servitoare în Capitală. Stăpînul , care știa cele petrecute«TM­ de teamă ca servitoarea să nu facă scandal, a reclamat serviciului de si­guranță că i-a furat mai multe o­­biecte de îmbrăcăminte pentru care fapt cere arestarea ei. Servitoarea fiind găsită, a fost adusă la siguranță unde povesti cele ce am expus mai sus. Ea a fost pusă în li­bertate , iar violatorul arestat. Incendiu.— In comuna Pirlita-Săru­­lești a ars cu totul o casă, compusă din trei camere, proprietate a d-lui Rozoli­­mos, arendașul moșiei locale. Pagubele sînt de cîteva mii de lei. De­oarece cauzele incendiului nu se cunosc, s’a deschis o anchetă. * Ziarul unguresc „Bukaresti Magyar Újság“, a lansat aseară un manifest a­­ducînd la cunoștința coloniei ungare din Capitală că s’a revenit asupra dis­­pozițiunei de a se trece prin București cu trenul special ungar care transportă osemintele lui Rákóczi de la Constanța la Buda­ Pesta, cu mențiunea ca la Pi­tești și Craiova coloniile respective să dea onorurile cuvenite. Cu toate acestea membrii coloniei ungare au venit aseară în mare număr la gara de Nord unda au stat pînă după ora 12 din noapte. Societatea studențească „Unirea” din Iași a trimis d-lui dr. Leonte, preșe­dintele sec. de cultură macedo-romînă, suma de lei 156 strînsă în urma mee­­tingului anti-grecesc ținut la Vaslui, pentru victimele din Macedonia. Cereți No. 6 din pasionantul roman Contele de Monte Cristo de ALEX. DUIMAS tatăl — 5 bani fascicula în toată­­ țara, 6 bani — 1

Next