Dimineaţa, noiembrie 1906 (Anul 3, nr. 984-1013)

1906-11-01 / nr. 984

mVirfi 19063 m Vanghelie. Zioni Cațaonul Rezumatul părței Intiia din Ludovic Dauș, care se Mulți dintre cititorii Adevărului, ne­­putînd să și procure primele numere din interesantul roman V­nghelo Zioni Ca­țaonul pe care îl publicăm în forță, și-au­ manifestat dorința de a cunoaște în­ceputul acestui roman. Pentru a satisfa­ce pe cititorii său," Ad"vărul dă un mic rezumat al foiletoanelor apărute, pentru ca oricine să poată urma citirea mai de­parte a romanului d-lui Ludovic Dauș, care roman prezintă, un interes palpitant de actualitate, fiind o oglindă vie a mo­dului cum grecii se insinuiază la noi în țară și cum, prin jaf și crimă, ajung a­­totputernicî și calcu­ în picioare pe ro­­mînii cari le stau în cale. Pe drumul care duce de la Pașcani spre mănăstirea Văratec, pe o si­­ilavă de toamnă, Vanghel, Zioni merge cu că­ruța lui cu marfa. Grecul, de 4ar­e venit din Grecia ca să facă la noi pâraie, scrîșnește gindin­­du-se la țara noastră: — Numai banii sînt buni aci ! Dar și el se adună cam greu­, căci sînt afurisiți romînii, mînca-i-ar ciorile și viermii! E furios că n'a ajuns încă bogat, deși îi merge negoțul lui de mărunțișuri, în poarta mănăstire! Văratic. Și, obsedat de gîndul că vrea să fie bogat, strigă : — Bogat vreau să fiu­ ! Pentru asta am lăsat cerul cald al Greciei și am venit aci în țara vinturilor și a ploilor, a furtunilor și a iernei! In Tirgul-Neamț, Vanghele se intîlnește cu Aristide, un alt grec, și din una în alta, acesta îi vorbește că sînt maice bo­gate în Văratic, și că una din ele, E­­praxia, e putredă de bogată și de curînd și-a primit cîștiul de la moșie... Știrea aceasta îl pune ca pe cărbuni pe Vanghele. — Banii Epraxiei îmi trebue ! își șop­tește el. Nu vreau să mai muncesc... Nu !... Și ier. — Am să ajung bogat și fără întîrzi­­ere ! murmură el și în ochii lui străluce­ște­ o flacără ciudată... De aci pînă la crimă nu e decit un Dar cum­­?... Ocazia ÎI se prezintă repede. Intr’o seară, într’o circiumă, un tînăr flăcăă, b­an al lui Năstase, bea cu mai mulți prieteni pentru draga inimei lui, I­­leana, pe care o iubește, dar pe care nu o va lua decit mai tîrz­i, căci prea e să­rac flăc­ut. Și loan e trist de aceasta și se plînge că mai bine i-ar prii lui banii, decit Epraxie, care e zgîrcită și nu știe ce să facă cu ei. Vanghele intră în vorbă cu loan care se îmbată, costind pentru Ileana. Amîndoi pleacă odată din cir­ciumă și Vanghele e fascinat de un cuțit cu plăselele de fildeș pe care flăcul îi poartă în brio, și care cuțit e cunoscut­ele tot satul. — Am să am poate nevoe de cuțitul interesantul roman al d-lui publică în „Adeverul“ ăsta­­ își șoptește Vanghele... De ce?... Nu știe nici el, dar un gînd însă îi strigă : — Ia cuțitul.. Ia-1! Vanghele nu rezistă mult ispitei. El fură cuțitul din b­îul flăcăului de care se desparte. Imediat însă un alt gînd îl pasionează pe grec : — Dacă ași ucide pe maica Epraxia!?... se întreabă el. Și tot el își răspunde : — S'o ucid și fără întîrziere ! Ea are bani în casă, și-mi trebue banii ei!... A­­cu­z acu. Vanghele... arată că poți și tu ceva.. Haide!... Vanghele se furișează prin noapte, pă­trunde în chiliuța maicei Epraxia o u­­cide împreună cu o altă maică, sora Ma­ria, pradă vreo 40.000 lei pe cari­ o găsește la maica Epraxia și lasă lingă cadavrele victimelor sale cuțitul cu plăselele de fildeș pe care l-a furat de la b­an al lui Nă­tase. A­ doua zi mare zgomot, mare spaimă în mînăstire­ Vanghele, care a apărut ca de obicei­ în poarta mînăstirei și vinde mărunțișuri, spionează tot ce se petrece și tresare de bucurie cînd oamenii str­gă: — Cuțitul lui Ioan al lui Năstase a fost găsit lingă cele două ucise !.... Bucuria grecului e colosală S'a găsit un vino­ar. El e sigur acum că va scăpa de justiția oamenilor, e sigur că a ucis cu folos­ul, ucigașul,— el, Vanghele Zioni — e cel d’intîiu care să acuze pe nenorocitul și nevinovatul Ioan vi să-l strige : — Tu, tu ești ucigașul ! Astfel debuta grecul Vanghele Zioni la noi în țară. Astfel prin două omo­ruri și împingînd la ocnă un nevinovat, el își face primul capital, prima armă cu care să îngenunche pe atîțî romînî!. Vanghele Zioni a prins curaj, și aceas­tă primă lovitură va fi urmată de alte, crime și mai odioase. Da ! Vanghele Zioni va ucide din nou­ căci vrea să triumfe și să se înalțe, — vrea grămezi de aur și moșii întinse ! Ca să triumfe mai bine se aliază și cu sora lui, o altă criminală, pe care o vin­de și o are de amantă, și cu care va spolia pe buerî și va comite iar crime­. Aceasta-i tema zguduitorului roman Vanghele Zioni, roman care este din ne­norocire prea adevărat, căci după cum grecul Vanghele prin jaf, nerușinare, prostituție, și tot felul de crime, ajunge atotputernic și mare, tot astfel, ca și in romanul d-lui Ludovic Dauș, o mulțime groaznică de greci au­ ajuns și ajung să înfrîngă pe romînî și să-î îngenunche cu totul... Citiți continuarea în foiletonul „Ade­vărului“ de miine care începe publicarea părței a doua a acestui senzațional ro­man Craiu, cauzîndu­-i două răni grave. In timpul încăerăre­i s’au ales cu răni mai ușoare și cei doi beligeranți. Cîte șî trei au fost aduși la spitalul Colțea, unde au fost pansați. Craiu fiind rănit mai grav, a fost reținut in spital, fiind liberat mai tirziu. Circumscripția respectivă anchetează cazul.—d. pas... Un scandal provocat de consulul rus din Galați GALAȚI. 80 Oct.— Azi pe la orele 12 a avut loc în fața restaurantului Sure un mare s­a­id a provocat in ur­­mătoarle împrejurări. La o masă ș deafi d­nul: avocat Tr. Alexandrescu și subcomisarul Condra­­che. La un moment dat trece d. Kar­­tamișeff, consulul rus, care se opre­ște și apostrofează pe subcomisar cu urmă­toarele cuvinte : — De ce nu mă saluți, domnule, d-ta mă cunoști­­ și consu­­l urmă fă­­cîndu­l mitocan și rău-crescut pe d. Cond­rache. E locul aci să spunem că d. Con­­drache cunoaște pe consulul rus de cînd cu intervenția acestuia în scanda­lul cu spionul rus Melias. D. Tr­ian Alexandrescu, auzind in­sultele pe car­e le adresa­­ Onsulul po­lițistului, i s-a adresat făcându-l atent că se află pe teritoriu românesc și că rsu-i este permis a insulta autoritățile romînești. Consulul - continuat insă cu apostrofările­­ violente. D. Traian Alexandrescu a sesizat parchetul, cu to­ate stăruințele depuse pe lingă d-sa de persoane sus puse dar puțin geloase de respectul ce se cu­vine autorităților. Purtarea consulului rus, care nu pen­tru prima oară vine în discuția publi­cului, este mult comentată. Sylv De la consiliul general de Ilfov Consiliul general de Ilfov a ținut era după amiază a patr­a ședință din sesiu­­nea de toamnă in care e convocat. Ședința a fost prezidată de d. Petre Mil­lo. S’au discutat mai multe cereri de a­­jutoare și pensiuni, trim­țîndu-se aceste cereri în studiul comisiuni­i bugetare și rămînînd ca ele să fie aduse in discu­ția bugetului. Se alege o comisiu­ne compusă din d-mi N­culescu Dorobanțu, Vlahuți-Slă­­tineanu, Nedelcovici și Podgoreanu, care să studieze chestiunea înființirea unei ferme a județului, în care să se crească tauri pentru reprodu­țiune. D. Em. Gr­gorovitz­i, propune ca să se acorde un ajutor societăței de cul­tură macedo-rom­inâ. Consiliul votează un ajutor de 200 lei, raminind ca la votarea bugetului, să se fixeze o sub­­vențiune anuală. Ședința se ridică la orele 6, anunțîn­­du sa cea viitoare pe astăzi, la orele 2 și jum. d. a. Mimarea Sindicatului ziariștilor Aseară s’a ținut în localul Camerei de comerț din Capitală, adunarea ge­nerală extraordinară a Sindicatului zia­riștilor. Din cei 66 membrii înscriși au parti­cipat 34. A prezidat d. Ioan Procopiu, preșe­dintele sindicatului. D -sa a ținut să mulțumească mem­brilor din comitet pentru că l’au ales președinte, apoi a lăudat activitatea fostului președinte, a d-ina Ciurcu, spu­­nînd că speră al revedea în comite al sindicatului, spre a continua să lucreze pentru binele acestei instituții. Majoritatea celor prezenți a subliniat cu aplauze laudele aduse d-lui Ciurcu. D. Procopiu a citit apoi programul de activitate ce și-l impune noul comi­tet al sindicatului și în care se insistă foarte mult asupra nevoii de a ridica prestigiul presei și a se îmbunătăți si­tuația ziariștilor. ^ D. Mirone Lugomirescu s’a ridicat după aceea și a propus o moțiune prin care se veștejesc ziarele care primesc bani de la societățile străine spre a duce campanii antinaționale. Moțiunea se sfirșea cu propunerea ca Sindicatul să vestejească pe aceia cari ca­ shore­ză la asemenea ziare. D­­r. Ventura a ținut să spue că moțiunea propusă de d. Lugomirescu v­a­­ stă pe d. Mille și pe colaboratorii­­ ăi cari fac parte din Sindicat. D. G. Ranetti a dezmințit insă pe d Ventura, spunînd că nu e vorba de d Miile, întuucît d-sa a demisionat din Sindicat și nu poate fi vorba nici de colaboratorii d-lui Miile, cari nu pot fi făcuți r­sponsabi­li de atitudinea ce o are în dileme chestiuni d. Mille. D. Ranetti a complectat declarația sa spunind că ed­­ilia d-lui Miile s’a terminat atunci cind Sindicatul s’a pronunțat asupra demisiei sale, iar moțiunea propusă nu vizează pe nimeni, ci e o chestie de principiu. D loan Gacalbașa a susținut moțiu­nea d-lui Lugomirescu. Din această cauză s'a israt o vie dis­cuție între d-sa și d. G. Ranetti. D. Ranetti a propus o moțiune prin care se spune că Sindicatul dezaprobă un principiu procedarea ziarelor cari ia fi bani deja străini. S'au pus la vot cele două moțiuni: a d-lui Lugomirescu și a d- ui Ranetti. Asupra exprimării votului s’a făcut oare­care discuție și s’a decis ca să se voteze pe față, după apelul nominal. „ Pusă la vot, moțiunea d-lui Lugomi­­rescu a întrunit 8 voturi, fiind 6 abți­neri și 20 contra. Rezultatul votului a dat loc la inci­dente violente între redactorii „Epocei“ și d-nii G. Ranetti și Ian­ovescu. S’a pus la vot apoi moțiunea d-lui Ranetti, care a fost votată, prin ridi­care de minul de către majoritatea mem­brilor prezenți. „ S’a respins cu unanimitate demisia d-lui G. R.duiescu din comitetul sin­dicatului. S’au admis ca membrii activi d-nil­or G. Ciorăneanu, avocat și Vasile Pop dela Roumanie“. Sau­ dos­­ omisiuni pentru modifi­carea statutelor și controlarea gestiune! sindicatului. Adunarea s’a terminat la orele 11. D. Pr­ocopiu a oferit după aceea șam­panie, la Kosman, membrilor sindica­tului. Mercuri 8 Noembrie comitetul sin­dicatului se va intruni la d. Procopiu acasă-Rep. Focul din strada Barierei Aseară pe la orele 9, un incendiu s’a dec­arat la casele cu No. 17, din str. Barierei (Luther), proprietatea doamnei Z­amfira Atecu. Focul a luat naștere dela coșul unei sobe, și s’a comunicat și la o parte din tavan. Sergentul din post dînd alarmă, au venit in ajutor soldați de la manutanța armatei și soldați de prin cazărmile în­vecinate. Incendiul a fost localizat, după trei sferturi de oră, nefiind nevoe de inter­venția pompierilor ‘‘ari au fost aviz­ați. D. Capeleanu, comisarul circumscrip­ției 23 a, făcînd cercetări asupra pro­venienței focului, a stabil­t că incendiul a luat naștere de la coșul unei sobe, care nu era curățat. Pagubele sunt mici. Bătaia din strada Plugari Gabril Craiu din strada Bucur 7 și Gheorghe Ionescu din st­ada Plugari 11, s’au dus noapt­e tre­ptă la o cir­ciumă de pe strada Plugari ca să pe­treacă. . Pe cînd ei erau în toiul ei» falul, in­tră în circiumă un anume Ștefan Vasi­­lescu, tăbăcar, cu care cei doi cheflii se iau la ceartă, și în urmă la bătae. Acesta din urm­ă înfuriat peste mă­sură, lovește cu un scaun in cap pe Isprăviile unor spărgător! Am vorbit zilele trecute despre prin­derea unui cunoscut spărgător anume Frantz Pasi­k. Serviciul siguranței, continuind cer­cetările a descoperit că numitul a fă­cut următoarele furturi în complicitate cu pungaș­ii Mircea Niculescu : Din t­jgheaua lui Starante loan, si­­migră din Calea Griviții 154, au furat 45 lei și niște fise. Prin escaladare s'au introdus in curtea bragageriei, din str. Schitu Măgureanu 27, proprietatea lui Ștefan Mitu, unde scoțînd un geam și spărgînd tejgheaua au furat cinci lei. Prin chei potrivite s’au introdus tn bragageria lui Note Axente, din spla­iul General Maghi­ru și prin forțarea tejghelei au furat opt lei și niște acte. Tri­gind tejgheaua din prăvălia pre cupețumî Tom­a Anton din Șoseaua Ba­­sarab No 232 au furat un fortofel și o pungă in care erau ca una sută lei și un napoleon de aur. Prin ruperea belciugului de la ușa cir­ciumei lui Niță Matei din str Isvoi 98, au intrat înăuntru și din tejghea au furat 20 lei, două clasornice, o pereche de cărți de joc, mai multe pach­te de țigări, o verighetă și o pereche de ghete noul. Ambii spărgători au fost trimiși par­chetului. Sinuciderea din str. Popa Lazăr Tinărul Grigore Vasilescu, în vîrstă de 16 ani, domiciliat in strada Popa Lazăr No. 21, s’a împușcat orl după a­­miaza pe la orele 4 și jumătate, trăgîn­­du-și un foc de revolver în țața stingă. Sinucigașul a fost dus la spitalul Co­­lentina unde a fost reți­nut. Drept cauze, a acestui act disperat al tînărului Vasilescu, se dă traiul räu cu frații săi mai mari. Circumscripția 12 anchetează cazul. ! După concert a urmat dansul care a­ ținut pină târziu diminu­ață. In distiosa asistență am remarcat : d-na, d soar­te și d. Tudor Rădulescu, d na și d-nul Nicoleanu, director al mi­nisterului de domenii ; d. Hamilton Brown, deli­gatul Englitereî in comisia danubiană ; d. Serrain secretarul le­ga­­țiunei france­ze ; contele Arrivabene Gonzaga, secC­ tarul legați­umi­i italiene, căpitan Zanipolli, comandorii­­ Luciolli Și Rovelli ; cav. Pallari, primarul din Monza cav. Koch ; d-na și d. M. Ferrero ; d-na și d-șoara colonel Lupașcu ; d-na și d. Piantini ; d-na și d-șoarele Pancu, d-na Donatti, d-na și d. Craioveanu, inginer. Giulini, Eug. Poni, pictorul Marchi­tti Stanislau, căpitan Henry Cihozky , Ing. Cuperex­cu d-na E. Voinea, maestrul Moranzoni, căp. Mihailidhi, frații Pom, locot. Constandache, judec. Dum­a, Cur­­tovici, Vichy. Tnfu dela ministerul de externe, Ștefănescu-Galați, Parte­­nio etc. etc.—Solferino. Boala regelui Grija de căpetenie a medicilor cari au examinat și supraveghează pe rege e să se asigure de starea i­­nimei și a aortei. Spre mulțumirea lor, ei sunt convinși, că aceste or­gane ale pacientului funcționează bine și sunt in stare satisfăcătoare.­­ Bolnavul a început să se hră­nească întocmai după regimul pre­scris de profesorul vienez, d. dr. Noorden. Acest regim constă în foarte puțină carne, legume ușoare și în special lapte. Regele locuește acum în aparta­mentul reginei, care se află jos, sub apartamentul obicinuit al suveranu­lui, pentru a evita urcarea scărilor. In timpul zilei, regele nu mai șade în pat, ci pe o canapea. * In urma intervenției membrilor fa­miliei regale române, a avut loc la Viena un consult asupra naturii boa­lei de care suferă regele Carol, intre savanții profesori d­in Noorden și Ortner. Se spune că ambele celebrități me­dicale au rămas fiecare la punctul său de vedere și anume: d. doctor Noorden menținînd numai diagnoza maladiei de stomac, iar d. dr. Ort­ner susținînd că regele suferă de scleroza cardio-arthritica, convenind insă că suferă de boala de stomac constatată de d. dr. Noorden. Luptele de la uircul Sidoli Aseară într’o luptă decisivă s'au în­­tîlnit două glorii a două țari și școli di­ferite. Sturm șampionul Berlinului, de o iuțeală și muschiulatură remarcabilă, care de 12 ori la Viena și Berlin a în­vins pe Oetti­­ger, cunoscutul luptător ce a luat parte la luptele cari au avut loc luna trecută în Arenele romane și s-a clasat al treilea, contra lui Om­er de Bouillon, cel mai mare maestru al școa­­lei franceze. Astă seară programul luptelor elmi­­natorii se anunță cu totul atractiv, mai ales că figurează lupta a celor doi șam­­pioni desăvîrșiți Iacob Koch și Raoul de Cahors. Iată rezultatul teh­nic al luptelor de aseară: Prima luptă: Dum­itrescu învinge pe Kutchke în 18 m.­in mijlocul unor a­­plauze fre­notice printr-un habmelion simplu. A doua luptă. Krook învinge pe Jo­­hansen în G­ravi­ta printr'o dublă prin­dere de brad­ la pămint. A treia luptă . Sturm este n­îvins în 18 minute printr-un dublu habud­son de către Om­er de Bouillon. VIAȚA BUCUREȘTEANA Balul clubului italian După cum am anunțat în No. de erl al „Dimineței“, Dumnică seara a avut loc în sala clubului italian un concert urmat de bal, pentru sărbătorirea ani­versărea zilei de naștere a regelui I­­talie­n. Salonul cel mare al clubului fusese transformat de florarul ven­țian Bata­­glia într'o grădină de crisanteme și ga­roafe. Concertul i’a deschis eminenta noas­tră artistă d na Maria Herăscu cu Vissi d’Arte din „Tosca“, după care a adău­­gat o romanță romînească și un vals de Arditti. A urmat d-ra Alice Piantini, care a stîrnit entuziasmul asistenț“­ prin ta­lentul cu care a e­xecutat la vioară Rondo Capricioso do Saint L­eus. D-ra Pi­n­­tini, care se găsește net fior de­ suci amni­­ar­ pe linga acest talent și un f­­ic răpitor. D. Antonio Bossa, un simpatic b­ri­­ton napolitan, maestru al Liedului și recitativului a căutat apoi diferite ro­manțe cu toată căldura și entuziasmu de care e capabil un meridional. . A încheiat concertul de Exarcu, cu­noscutul diplomat bulgar, cîntînd cu multă măestrie fragmente din opurile italiene. CONVOCARE D-nii acționari ai societăței anonime „Mislișoara-Buștenari“ sunt convocați pen­tru a lua parte la adunarea extraordinară ce va ave­a loc în ziua de 16 Noembrie 1906 Joi în localul societăței agr­­e a marilor proprietari Calea Victoriei 77 la orele 4 p. m. pentru a se pronunța asu­pra chestiunilor mai jos menționate : Ordinea de zi: 1. Dizolvarea societăței și descărcarea consiliului de administrație de gestiu­nea sa. 2. Liquidarea Numirea a unui sau trei liquidator­ cu mandat special de a vinde întregul ac­tiv al societăței in condițiunile convenite de delegații consiliului de administrație sub reze­va aprobărei adunărei și de a încasa prețul stip­ulat pentru a fi distri­buit acționarilor. 4. D-nii acționari pentru a putea lua parte la adunare vor depune acț­unile lor cu 8 zile înfinte de ziua de Joi 16 Noembrie 1906 orele 4 p. m adică pină a 6 Noembrie 1906 la casa societăței a­­nonime „Aquila Franco-Romînă“ în Bu­curești st­ada Smîrdan 51. Iar chitanțele ce li se vor remite le vor servi pentru a fi admiși la adunare. Coasilial de administrație DELA TEATRU Teatrul Național : Opera : Deschi­de; ca stagiune!: Tosca de Puccini. Opera italiană și a deschis aseară seria sa de reprezentațiunî cu tosca, partiția atît de dramatică a tînărului maestru Puccini, capul școalei moderne in Italia. In rolul titular s’a prezentat d-na Marchesi Colligdo. Vocea sa nu e de­zagreabilă, are oarecare putere—nu prea mu­ltă în notele de sus—nu prea de ■sus. Centrul și notele de jos sunt însă slabe și palide. Frazează corect și in­tonează just. Accentul dramatic nu are însă spontaneitate și forțat devine su­­parător. Pub­icul a încurajat pe artistă și ca totdeauna aria „Visi d’arte“ a fost bisată. Galeria ar putea iisă să fie mai pu­țin zgomotoasă în aplauze, căci se cu­noaște numai decit claca și credeam că era numai specialitatea fostului ma­estru Babagnoll ! Tenorul Sarcolii, care vine pentru a treca sau a patra oară la noi a fost ascultat d­e n­ou cu plăcere. Vocea sa a devenit și m­ai­ plin­ă in mediu și n’a pierdut nimic din puterea și străluciri­a sa in reg­strul superior. Aria „E­lu­­ee van le steile“ a fost viu bisată și a zis’o cu mare patimă. In Scarpia a reapărut deasemenea o veche cunoșt­nță, baritonul Gregoretti, care a mai fost acum opt sau zece ani în București. Amploarea voce­ nu se poate judeca după rolul aproape de recitative a lui Scarpia Car­d. Gregoretti i-a susținut cu rutina unui ar­tist experimentat, fară a-i pune în relief insă cum o făcea Giuseppe Magi. Bine d. Alexia în Angelotti și pre­cizie și ardoare juvenilă la maestrul d ordh“Stră Moranzini, care însă ar fac­e ne sa renunțe la entuziasmul „vezu­­vian“ al unora d la galerie , să-l caute mai mult pe al lojelor și foroliitor. Capriccio Fapte diverse Cai de pripas. — La circ. 8 poliție­nească se află de pripas 2 cal, unul alb celalt galben, coama, coada negre, tunse, pic­oarele negre, găsiți fară posesor pe stradă. Cîine pierdut.—D. judecător Cinci­nat Paven­scu a perdut un cîine de vâ­nătoare, de rasă prepelicar. Ciinele e alb , la urechi și bot galben. Are la gît o sgardă d- zale de tinich­i. Răspunde la numele Hector. D. Cincinat Pavelescu a incunoștiința po­ i­a despre pierderea ciinelui său. Copii rătăciți.—Femeia Arh­ira Stan Ionița, din str. Sf. Vasile (Teiu) No. 12, a pierdut pe calea Moșilor pe copila La Marioara, Io etate de 6 ani, îmbrăcată cu rochie roșie și cu ba­za pe cap. Nu știe cumva vre­un cetitor al nos­tru ceva­­ spre acest copil ? — La circ, 27-a polițienească se află o fetiță găsită rătăcind prin fața regiei, anume Marioara, in etate de 4 ani, blondă, păr, blond, îmbrăcată cu­ un șorț albastru cu dungi albe, în picioare ghete cu nasturi, cu o­­pul gol. — Băiatul Gheorghi, iu etate de 10 ani, statura cre­ște, părul, sprincenel negre, ochi căpru­i, nasul gura, bărbia p­otrivite, fața bălană, semne particulare, cam închide din ochi, îmbrăcat cu haină n­egră de liceu, pantaloni negre, sub­­ț rî, ghete femeești in picere, și căi­iul neagră în cap, a dispărut în ziua de 26 Octombrie a. c. d­­in domin­iul tatălui sau­ Ion Nica Potcovaru din str. F„nd. Impăcărei N­o. 12. Mușcat de cîinî. —D. Ioan Seceleanu, din str. D­ouisie No. 7, voind a di­s­­părți—alaltă seară—uiște cîinî cari se în­căeraseră, a fost mușcat la trei di­lete dela mina dreaptă, de unul din cîini din care cauză a fost nevoit a se duce la spital, unde a fost pansat. Arestări — Serviciul siguranței de pe linga poliția Capitalei în cursul zi­lei și nopței de erl e arestat pe: — Tudor Panaitescu, de ani 17 care a mai fost d­.t judecăței implicat într’un furt de 40 lei, comis in dauna d­lui Ta­che Ioan din fundătura Găitănari. — Ana Constantin, de ani 28, m mă­rită cu mand­a d­e arestare. ” Compania jandarmilor rurali din Ialom­ia a trimis s­rviciului siguranței, pe individul Mihail Gă­vane­scu, de ani 27, urmărit pentru escro­­cherie comisa în prejudiciul d-lui locotenent Christescu din bulev. Eli­abeta. Rănire. — Trifala Ștefănescu, de ani 30, domiciliat in calea Griviței No. 391,­­ se afla alaltă seară pe la orele 10 și ju­ mătate, într’o circiumă din apropierea Casei lui.­­ El se împrieteni și făcu chef cu niște­­ indivizi pe cari nu­ î cunoștea. La un moment dat luîndu-se la ceartă­­ cu unul din acel consunător, și apoi la bătae, acesta din urmă a­ lovi cu un­­ b ston în cap făcindu-i o rană în partea dreaptă. Inimla a fost dus la spital. Escrocherie. — Individul Dumitru Z­­haria, de ani 37, croitor, a escrocat de suma de 127 lei pe d-nii I.I G. Ple­­șea și A. Mircea din Craiova după care fapt a dispărut. Poliția din Craiova avizînd serviciul siguranței din Capitală, excrocul a fost prins și înaintat poliției din Craiova. Servitoare hoață.­Servitoarea Ra­­hira Cizmaș, afiată în serviciul d-lui Iosif Nădejde din str. Pătrașcu Vodă, a furat din sertarul biroului stăpinului suma de 51 lei. Tot ea a mai furat o sumă de bani, rupînd un geamantan al unui chiriaș al d-lui Nădejde. Cazul a fost denunțat Siguranței care cerce­tează. Furt Îndrăzneț. — Un furt de bani s’a comis in com­. Titu în noaptea de 13—14 Octombrie în prejudi­iul comer­­c­iantului Ion Ionescu. Autori necunos­­cuți pină în pa­mt­nt, s’au introdus prin spargerea pivniței în prăvălie, unde forțînd t­­ighena, au furat 400 lei in hirtii a 100 lei, 220 lei in hirtii a 20 lei 18 lei în gologani, 50 lei în băn­cuțe a 50 bani, 190 lei în piese a 5 lei, trei monede antice înainte de Cris­­tos și marfă din magazin. Secția de jandarmi e pe urmele au­torilor. Pungășoaică.—Circ. 4 polițienească a arestat pe cunoscuta pungășoaică Ra­du Marin din str. Cerșetori, care a fost surprinsă de sergenți pe cînd furase o duzină de ciorapi de la comerciantul Șabsă Țighel din calea Văcărești 26. Nenoroc.—Nico­ae Tomescu zi­s Toma de 28 a­n, a fost surprins de sergentul postat în str. Șepcari în curtea caselor cu No. 10 furînd o putină cu brînză. Bietul Tomș n’a avut noroc cu b­înza lui, căci azi mănîncă în arestul poliției piine goală. Accident.—Servitorul Dumitru Ata­­nasiu, domiciliat în strada Mătăsari No. 15, venind cu o sticlă de țuică, find intr’o stare anormală de beție, a căzut jos pe trotuar , spărgîndu-se sticla s’a rănit la mina dreaptă făcindu-șî o rană ca de 2 c­­m. A fost dus la spital și pansi’t. Abuz de încredere.­­ D loan Bo­boc, comerciant în strada F­ancmazonă No. 20, a reclamat circumscripției 23-a, că era încredințînt Spre a schimba o bancnotă de 20 lei, băiatului său din prăvălie, anume Gheorghe I. Milea, a­­cesta nu s’a mai întors. Circumscripția respectivă cercetează. Accident. — Fiul femeei Maria Va­sile, muncitoare, domiciliată în Fundă­tura Trifoi 10, venind acasă la miezul nopței la mama sa intr’o stare anor­mală de beție, a început a face scandal și a da cu picioarele în ușa casei care era încuiată. Maria Vasile, fiind fem­ee bătrînă, de 70 de ani, nu a putut sa deschidă nu­mai decit și atunci fiul sau a dat cu piciorul într’un geam al ușei care s’a sfărîmat. O bucată din geamul spart a lovit pe Maria Vasile în cap, tăindu-i sprin­ceana dreaptă. Rănita a fost transportată la spitalul Filantropia. Servitoare hoață.­ In raionul circ. 73, a fost prinsă servitoarea Wilma Botoz, care avea asupra ei un inel de aur, pe care îl furase deja fostul ei stă­­pîn.­­ Carol Richi, din strada Primă­riei 45. Ea a fost înaintată circ. 16, pentru desăvîrșirea anchetei. .DIMINEATA” IN ȚARA JC.­Luni? J Alegerile comunale. După cum v’am comu­nicat, ale­geme pentru consiliul comunal din 0 -Lung vor avea loc în zilele de 5 și 7 Noembrie 1906. In vi­derea acestor alegeri, membrii clubului liberal s’au întrunit Simbătă in localul clubului spre a fixa defini­tiv lista de candidați pentru ambele colegii. La finele întrunire! d. Dinu I C. Brătianu, șeful liberalilor din Muscel a dat citire următoarei lista care s’a și depus la tribunal : Colegiul I, d-nii Nae Gr. Iorgulescu, C. N. Nicolau, D. Scurei, Ioan A. Gh­ica, dr. N. Jugu­­reanu, Florian Niculescu. Colegiul II, d-ni: Ion P. Grădișteanu,­­l­eandra Georgescu, loan I. Garofoiu Alex. Th. Dimache, Lazăr Vălm­ăreanu. .­ . , I Călcată de că­­ TrigOVl Ștej ruță._ Femeea Ma­­ria Gh. I. Ungureanu pe cind venea­m spre casă pa șoseaua comunală Răs­­vadu, a fost călcată de căruța cu cai a locuitorului Gheorghe I. Virlan, din corn Doicești. Victima într’o stare gravă a fost a­­dusă la spitalul județean, iar căruțașul arestat. Fart.— Necunoscuți făcători de rele au furat un cal al d-lui Vasile Rizescu funcț­onar la parchetul trib. Dâmboviți. Incendiu. — Făcători de rete cari n’au putut fi încă descoperiți au pus foc cașe­! locuitorului Matei Popescu din com­. Titu. A ars un coșar, un hambar și m­a chilă griü. Pagubele se urcă la suma de 500 lei. Diverse —S’a inaugurat Duminică 29 cor. cu o deosebită solemnitate școala din comuna Pi­­troșița. Au fost de față d-nii Gr. C ir pre­fect, maior N. Cantacuzino deputat, C Dogari­ directorul prefecturei, G. G Simionescu, Condurățeanu revizor, etc Rănire.— Marin Borcea din comuna Bogați, turmentat de băutură, s’a dus în casa con­ăteanului son Dumitru Crr­­stea, și fără ca acesta să fi făcut ceva, Marin Borcea i-a lovit cu cuțitul în cap. Rana fiind gravă, victima a fost a­­dusă la spitalul județean. Lovit de cal.­­ Copilul Niculae G. Gorgoiu din comuna Răsvad, jucîndu-se pe lingă un cal, a fost lovit cu copita în regiunea frontală, intre ochi, fractu­­rindu-i osul. Starea victimei este destul de gravă, totuși adus la spital în grabă, se crede că va se­mna cu vi­tă. Scandalul de la berăria Gambrinus. Pe cind e evul guard de­ artilerie C. Predescu se afla la o masă cu o damă, un caporal și doi soldași de la școala de cavalerie, după ce l’au apostrofat, i au luat la bătae , iar unul din soldați i-a a­­plicat o lovitură cu un scaun în cap. Sergentul major Predescu necunoscîn­ du-le numele, a raportat cazul comen* dub­ei, care anchetează. DIMINEAȚA' CEREȚI RENUMITELE CONSERVE STAICOVICI CĂUTAȚI SUPERIOARE.-PIIEȚHRI SEFTIRE De vinza­e la toate magazinele de Coloniale din țara — Impozit general: Str. Stegsslă 11 Cea mai buna APA MINERALA PURGAT­VA este acea de la BREAZU 1 IAȘI 16 Autorizată de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferința de D. nil Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereți dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care găsește la toti vânzători de ape minerale din țară, c i­ ropr. C. N. Parasch­iv­eseu , Co. Deposit generali Frații Kónya înși. • t «­evmXfT ■>» i Furt prin efrao;^ Era noapte niște a di­vizi neuriașe,și întroducîndu-se prin efracție în locuința săteanului Ispirache Gabăr din com. Răchitoasa, î-au furat dintr’o ladă suma de 600 lei, precum și numeroase lucruri casnice. Deriere.­ Trenul personal 144 ce urma să sosească în gara locală la o­­rele 2 și luni. după amiază a deraiat. Teatru.—Trupa de operete sub con­ducerea artistului A. L. Bobescu dă în fiecare seară reprezentații alese cu un repertoriu variat 30 Octombrie la Capitală.— Iată cursurile pe ziua de azi : Rente: tipul 5 la sută amort. 1881-1888 leg-----; idem 1892 lei----; idem 1893, le!___; idem 1894 internă 101— ; idem de 185 mii. 1903 lei 104—; Tipul 4% idem 32V2 mii. interne lei 9‘­’—; idem 50 mii. 1889 lei 92>­â; idem 274 milioane 1809 lei 947­; idem 45 milioane 1891 lei 92­4; idem 120 milioane 1894 lei 92V; idem 90 la 1896 lei 90 idem 180 mii. 1898 90,5/gi 905/a. Renta amortibilă seria A și B 100 Mii. Lei. 91— Convertită 1905 lei 90 7/g. Obligațiuni: Comuna București 1895 le­i­ Tl idem 1898 conv. —­: idem 190a,lei 90­ idem 1906 lei 101,50. Cred. jud. și corn. 50/0 1017/,: idem 4 VI la­«/o 95>/2 Scrisuri fondate .* rurale cu/0 IIII /4, idem 4 °/0 leî fcî1/,­ urbane București leî 991/1> urbane Iași leî 96V4 Acțiuni: Banca Națională 3230; Banca Agr.' 606; Banca Romînieî 238; Banca de sbont 17 ; Banca Marmorosch Blank, et Co. 1060; Banca populară din Pitești, 210; Banca gene­ală Romînă 1820 Da­­cia-Pomînia 865; Naționala 13­0; Pa­tria 240. Generala —r Letea purtător 92; Letea fondator 92. Letea prioritate 92. Monede: Napoleon 20.17; Coroana germ. marca)—; Cor.aust. hît. 1.05­­2; Rubla 2.66 In străinătate. — Viena — (Deschi­­derea).­—Napoleonul 19.15; Rubla 2.5375; Anstalt 674.25 ; Cred. f. autr. 1056.-. Cred f. ung. 808.— ; c. f. austr. 676 —; Lombardo 170.50; Alpine 601.—; Loz. turcești 163 50; renta hírt. aus. 99.10; renta austr. an­g. 98.95; renta aust. aur 117.0.; renta aur ung. 112 80 ; Schimb Londra 241.3­2; Schimb Paris 95.62 Schimb Bor­in 117.61 ; Schimb Amster­dam 198 90; Schimb Belgia 95.20 Schimb Italia 95.70. Tendința fermă New-York 81 718 grîu; Porumb 50.7­8 BER BYK JOSEPH M- ROSEN LOGODITI Mödling (Wien) București STAREA CIVILA Pe ziua de 30 Octombrie Năcuți 24. Morți 18. Ion Gheorghe n. m. Petre Gheorghe Nedelcu, n. m.; Ion Neculae Radu de 3 luni; Lina Mihai Ionițescu de 35 ani; Niță Neacșu de 65 ani; Emilia Miclescu de 60 ani ; Isac David I. Rosin n. m.; Niculae Dumitru Alexe de 2 luni; Virgilul Ștefan Ionescu de 1 an și 2 luni; Marin George Marinescu n. m.; Maria co­lonel Piersiceanu de 50 ani; Leonida Ru­der de 2 ani și 1 lună; Iuliana Tilischi de 67 ani; Iancu Marcu Leon n. m.; Elisa O. Nanu de 41 ani; Maria Nicu D. Popa Ilie de 10 zile; Dumitru Dumitru Bălteanu 2 i zile; Ioana Lazăr de 47 ani; CIRCUL SIDOLI —1­1 ST­ARESTA — TEATRU de VARIETĂȚI Program bogat și variat Centrm Cuplelor Internaționale pentru Campionatul Romîniei — Premii 10.000 Lei — Azi Marți 31 Octamiî. 1906 Astă-seară, vor lupta: Iacob și o­eh contra Ragul «le Ka­jiors: Kg li ba contra Ch­­ njakin­; r u ; & T în decisiva între Jess Evertsen contra Dim­­­itresen­. DE ÎNCHIRIAT DIN BUCUREȘTI cu începere deia 28 Iprilie 1907 Amatorii se vor adresa Ia f­t Str. Lipscani, No. 80 CASA DE SCHIMB • M. FIÜELS BueureșU, Strada LIPSCANI, No. ö’ Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 28 Oct. 1906 Onvtfuf­­ Vinei Renia amar. 1005 epav.1 Reata Azor-1905 S.B.| Rentă internă Ebn­g, cm Baiu­rești 1303 , „ , IMS Oblig, județean Obi. „ „ Scris. Pri. Rur. •­­ . „ Orb 90125 9Ö 25 9L5Ü 88)75 88175 101125 94 75 101 25 92 25 98 75 9575 32 25 610 90175 91 - 92|- 89 25 I 89 25 101Í75 95125 IÓ176 92 75 99150 j 96'50 * „ Ia?* Acțiuni B.Națio » » Agric. , Scomp.Bu 170 Cor. val. aufltri» 105 Mărci germane 123 50 Bancnote franc. 100^0 italiene 100 — „ rubl. hîrtil 262|— Plătim cupoanele de 1 Octomb. și 1 Noemb. 1906 de la Renta 4% Ext. fără nici un scăzămint. Dr. A. BARASCH — de la Facultatea din Paris — Fost elev al Profesorului Fournior SPECIALIST senini EULE k PILE și SIFILIS — Kh­AUXE PARIUL»* — I Calea Victoriei 120 (lingă Bie. Albă) Consult. :8—10 a. m­. și 2—5 p. m. 1 Se caută­­ chiar de acum a SB în­chiriă un apartament curat compus din d—4 odăi, nu departe de centrul orașu­lui, chirie 2000—2500 lei anual. A se adresa sub „apartament” la Agenția fie Publicitate Carol Schulder & Comp., Str. Kara­­georgevici 18. DE VÂNZARE Din cauza mn­tarei, se vinde Un Automobil de 4 persoane, în Bună stare. 10—12 H. P. A se adresa Calea Plevnei 43. Lessiva Salipurina SP­A­L­A și albește rofele adm­i­­­­rat­il, ușor și la scurt timp, econo­­mie de lemne, lucru și săpun. Nu conține chior, potasă sau sobă, garantat că nu tac rufele. Cereți la toate drogueriile al băcăniile Reprezentanți Generali: A. BLAU & Co. BUCUREȘTI Calea Hahot­el ,No. 5 (Telefon­­ 32) 017 George FISCHER Specialist în: Boale de Och­i și Urechi Consult, dela 11—12 a. m. și 4 -7 p. m. Str. Domnei 27 (Casa Alimăniștdiu) .Se caută un bun corespondent pentru limbele g­ ro­mână și franceză. Oferte în scris se vor adresa sub „C’orespopudem“ la Agen­ția de Publicitate Carol Seberdei <& Comp., București, Str. Kara­­georgevici >.8.____________________ SE CAUTĂ imediat un lucrător tapetar spre a i se preda o lucrare parti­culară. Adresa la Agenția Schulder , Co., Str. Karageorgevici 18. Lector R. do Fererentz Fost presector preparator și asistent la Medit­cina operatorie a Facult. de Medicină din Iași­ăr. 80, Calea Rahov­ei,Arp. 80 - M­A­M 0­S — Special boale de femei și copil (faceri) tratează asemenea boale interne, de piele și lumeși Consult­ația pe 8—10 dim. și 4—6 d. t. ___J

Next