Dimineaţa, noiembrie 1906 (Anul 3, nr. 984-1013)
1906-11-01 / nr. 984
mVirfi 19063 m Vanghelie. Zioni Cațaonul Rezumatul părței Intiia din Ludovic Dauș, care se Mulți dintre cititorii Adevărului, neputînd să și procure primele numere din interesantul roman Vnghelo Zioni Cațaonul pe care îl publicăm în forță, și-au manifestat dorința de a cunoaște începutul acestui roman. Pentru a satisface pe cititorii său," Ad"vărul dă un mic rezumat al foiletoanelor apărute, pentru ca oricine să poată urma citirea mai departe a romanului d-lui Ludovic Dauș, care roman prezintă, un interes palpitant de actualitate, fiind o oglindă vie a modului cum grecii se insinuiază la noi în țară și cum, prin jaf și crimă, ajung atotputernicî și calcu în picioare pe romînii cari le stau în cale. Pe drumul care duce de la Pașcani spre mănăstirea Văratec, pe o siilavă de toamnă, Vanghel, Zioni merge cu căruța lui cu marfa. Grecul, de 4are venit din Grecia ca să facă la noi pâraie, scrîșnește gindindu-se la țara noastră: — Numai banii sînt buni aci ! Dar și el se adună cam greu, căci sînt afurisiți romînii, mînca-i-ar ciorile și viermii! E furios că n'a ajuns încă bogat, deși îi merge negoțul lui de mărunțișuri, în poarta mănăstire! Văratic. Și, obsedat de gîndul că vrea să fie bogat, strigă : — Bogat vreau să fiu ! Pentru asta am lăsat cerul cald al Greciei și am venit aci în țara vinturilor și a ploilor, a furtunilor și a iernei! In Tirgul-Neamț, Vanghele se intîlnește cu Aristide, un alt grec, și din una în alta, acesta îi vorbește că sînt maice bogate în Văratic, și că una din ele, Epraxia, e putredă de bogată și de curînd și-a primit cîștiul de la moșie... Știrea aceasta îl pune ca pe cărbuni pe Vanghele. — Banii Epraxiei îmi trebue ! își șoptește el. Nu vreau să mai muncesc... Nu !... Și ier. — Am să ajung bogat și fără întîrziere ! murmură el și în ochii lui strălucește o flacără ciudată... De aci pînă la crimă nu e decit un Dar cum?... Ocazia ÎI se prezintă repede. Intr’o seară, într’o circiumă, un tînăr flăcăă, ban al lui Năstase, bea cu mai mulți prieteni pentru draga inimei lui, Ileana, pe care o iubește, dar pe care nu o va lua decit mai tîrzi, căci prea e sărac flăcut. Și loan e trist de aceasta și se plînge că mai bine i-ar prii lui banii, decit Epraxie, care e zgîrcită și nu știe ce să facă cu ei. Vanghele intră în vorbă cu loan care se îmbată, costind pentru Ileana. Amîndoi pleacă odată din circiumă și Vanghele e fascinat de un cuțit cu plăselele de fildeș pe care flăcul îi poartă în brio, și care cuțit e cunoscutele tot satul. — Am să am poate nevoe de cuțitul interesantul roman al d-lui publică în „Adeverul“ ăsta își șoptește Vanghele... De ce?... Nu știe nici el, dar un gînd însă îi strigă : — Ia cuțitul.. Ia-1! Vanghele nu rezistă mult ispitei. El fură cuțitul din bîul flăcăului de care se desparte. Imediat însă un alt gînd îl pasionează pe grec : — Dacă ași ucide pe maica Epraxia!?... se întreabă el. Și tot el își răspunde : — S'o ucid și fără întîrziere ! Ea are bani în casă, și-mi trebue banii ei!... Acuz acu. Vanghele... arată că poți și tu ceva.. Haide!... Vanghele se furișează prin noapte, pătrunde în chiliuța maicei Epraxia o ucide împreună cu o altă maică, sora Maria, pradă vreo 40.000 lei pe cari o găsește la maica Epraxia și lasă lingă cadavrele victimelor sale cuțitul cu plăselele de fildeș pe care l-a furat de la ban al lui Nătase. A doua zi mare zgomot, mare spaimă în mînăstire Vanghele, care a apărut ca de obicei în poarta mînăstirei și vinde mărunțișuri, spionează tot ce se petrece și tresare de bucurie cînd oamenii strgă: — Cuțitul lui Ioan al lui Năstase a fost găsit lingă cele două ucise !.... Bucuria grecului e colosală S'a găsit un vinoar. El e sigur acum că va scăpa de justiția oamenilor, e sigur că a ucis cu folosul, ucigașul,— el, Vanghele Zioni — e cel d’intîiu care să acuze pe nenorocitul și nevinovatul Ioan vi să-l strige : — Tu, tu ești ucigașul ! Astfel debuta grecul Vanghele Zioni la noi în țară. Astfel prin două omoruri și împingînd la ocnă un nevinovat, el își face primul capital, prima armă cu care să îngenunche pe atîțî romînî!. Vanghele Zioni a prins curaj, și această primă lovitură va fi urmată de alte, crime și mai odioase. Da ! Vanghele Zioni va ucide din nou căci vrea să triumfe și să se înalțe, — vrea grămezi de aur și moșii întinse ! Ca să triumfe mai bine se aliază și cu sora lui, o altă criminală, pe care o vinde și o are de amantă, și cu care va spolia pe buerî și va comite iar crime. Aceasta-i tema zguduitorului roman Vanghele Zioni, roman care este din nenorocire prea adevărat, căci după cum grecul Vanghele prin jaf, nerușinare, prostituție, și tot felul de crime, ajunge atotputernic și mare, tot astfel, ca și in romanul d-lui Ludovic Dauș, o mulțime groaznică de greci au ajuns și ajung să înfrîngă pe romînî și să-î îngenunche cu totul... Citiți continuarea în foiletonul „Adevărului“ de miine care începe publicarea părței a doua a acestui senzațional roman Craiu, cauzîndu-i două răni grave. In timpul încăerărei s’au ales cu răni mai ușoare și cei doi beligeranți. Cîte șî trei au fost aduși la spitalul Colțea, unde au fost pansați. Craiu fiind rănit mai grav, a fost reținut in spital, fiind liberat mai tirziu. Circumscripția respectivă anchetează cazul.—d. pas... Un scandal provocat de consulul rus din Galați GALAȚI. 80 Oct.— Azi pe la orele 12 a avut loc în fața restaurantului Sure un mare said a provocat in următoarle împrejurări. La o masă ș deafi dnul: avocat Tr. Alexandrescu și subcomisarul Condrache. La un moment dat trece d. Kartamișeff, consulul rus, care se oprește și apostrofează pe subcomisar cu următoarele cuvinte : — De ce nu mă saluți, domnule, d-ta mă cunoști și consul urmă făcîndul mitocan și rău-crescut pe d. Condrache. E locul aci să spunem că d. Condrache cunoaște pe consulul rus de cînd cu intervenția acestuia în scandalul cu spionul rus Melias. D. Trian Alexandrescu, auzind insultele pe care le adresa Onsulul polițistului, i s-a adresat făcându-l atent că se află pe teritoriu românesc și că rsu-i este permis a insulta autoritățile romînești. Consulul - continuat insă cu apostrofările violente. D. Traian Alexandrescu a sesizat parchetul, cu toate stăruințele depuse pe lingă d-sa de persoane sus puse dar puțin geloase de respectul ce se cuvine autorităților. Purtarea consulului rus, care nu pentru prima oară vine în discuția publicului, este mult comentată. Sylv De la consiliul general de Ilfov Consiliul general de Ilfov a ținut era după amiază a patra ședință din sesiunea de toamnă in care e convocat. Ședința a fost prezidată de d. Petre Millo. S’au discutat mai multe cereri de ajutoare și pensiuni, trimțîndu-se aceste cereri în studiul comisiunii bugetare și rămînînd ca ele să fie aduse in discuția bugetului. Se alege o comisiune compusă din d-mi Nculescu Dorobanțu, Vlahuți-Slătineanu, Nedelcovici și Podgoreanu, care să studieze chestiunea înființirea unei ferme a județului, în care să se crească tauri pentru reproduțiune. D. Em. Grgorovitzi, propune ca să se acorde un ajutor societăței de cultură macedo-rominâ. Consiliul votează un ajutor de 200 lei, raminind ca la votarea bugetului, să se fixeze o subvențiune anuală. Ședința se ridică la orele 6, anunțîndu sa cea viitoare pe astăzi, la orele 2 și jum. d. a. Mimarea Sindicatului ziariștilor Aseară s’a ținut în localul Camerei de comerț din Capitală, adunarea generală extraordinară a Sindicatului ziariștilor. Din cei 66 membrii înscriși au participat 34. A prezidat d. Ioan Procopiu, președintele sindicatului. D -sa a ținut să mulțumească membrilor din comitet pentru că l’au ales președinte, apoi a lăudat activitatea fostului președinte, a d-ina Ciurcu, spunînd că speră al revedea în comite al sindicatului, spre a continua să lucreze pentru binele acestei instituții. Majoritatea celor prezenți a subliniat cu aplauze laudele aduse d-lui Ciurcu. D. Procopiu a citit apoi programul de activitate ce și-l impune noul comitet al sindicatului și în care se insistă foarte mult asupra nevoii de a ridica prestigiul presei și a se îmbunătăți situația ziariștilor. ^ D. Mirone Lugomirescu s’a ridicat după aceea și a propus o moțiune prin care se veștejesc ziarele care primesc bani de la societățile străine spre a duce campanii antinaționale. Moțiunea se sfirșea cu propunerea ca Sindicatul să vestejească pe aceia cari ca shoreză la asemenea ziare. Dr. Ventura a ținut să spue că moțiunea propusă de d. Lugomirescu va stă pe d. Mille și pe colaboratorii ăi cari fac parte din Sindicat. D. G. Ranetti a dezmințit insă pe d Ventura, spunînd că nu e vorba de d Miile, întuucît d-sa a demisionat din Sindicat și nu poate fi vorba nici de colaboratorii d-lui Miile, cari nu pot fi făcuți rsponsabili de atitudinea ce o are în dileme chestiuni d. Mille. D. Ranetti a complectat declarația sa spunind că edilia d-lui Miile s’a terminat atunci cind Sindicatul s’a pronunțat asupra demisiei sale, iar moțiunea propusă nu vizează pe nimeni, ci e o chestie de principiu. D loan Gacalbașa a susținut moțiunea d-lui Lugomirescu. Din această cauză s'a israt o vie discuție între d-sa și d. G. Ranetti. D. Ranetti a propus o moțiune prin care se spune că Sindicatul dezaprobă un principiu procedarea ziarelor cari ia fi bani deja străini. S'au pus la vot cele două moțiuni: a d-lui Lugomirescu și a d- ui Ranetti. Asupra exprimării votului s’a făcut oarecare discuție și s’a decis ca să se voteze pe față, după apelul nominal. „ Pusă la vot, moțiunea d-lui Lugomirescu a întrunit 8 voturi, fiind 6 abțineri și 20 contra. Rezultatul votului a dat loc la incidente violente între redactorii „Epocei“ și d-nii G. Ranetti și Ianovescu. S’a pus la vot apoi moțiunea d-lui Ranetti, care a fost votată, prin ridicare de minul de către majoritatea membrilor prezenți. „ S’a respins cu unanimitate demisia d-lui G. R.duiescu din comitetul sindicatului. S’au admis ca membrii activi d-nilor G. Ciorăneanu, avocat și Vasile Pop dela Roumanie“. Sau dos omisiuni pentru modificarea statutelor și controlarea gestiune! sindicatului. Adunarea s’a terminat la orele 11. D. Procopiu a oferit după aceea șampanie, la Kosman, membrilor sindicatului. Mercuri 8 Noembrie comitetul sindicatului se va intruni la d. Procopiu acasă-Rep. Focul din strada Barierei Aseară pe la orele 9, un incendiu s’a decarat la casele cu No. 17, din str. Barierei (Luther), proprietatea doamnei Zamfira Atecu. Focul a luat naștere dela coșul unei sobe, și s’a comunicat și la o parte din tavan. Sergentul din post dînd alarmă, au venit in ajutor soldați de la manutanța armatei și soldați de prin cazărmile învecinate. Incendiul a fost localizat, după trei sferturi de oră, nefiind nevoe de intervenția pompierilor ‘‘ari au fost avizați. D. Capeleanu, comisarul circumscripției 23 a, făcînd cercetări asupra provenienței focului, a stabilt că incendiul a luat naștere de la coșul unei sobe, care nu era curățat. Pagubele sunt mici. Bătaia din strada Plugari Gabril Craiu din strada Bucur 7 și Gheorghe Ionescu din stada Plugari 11, s’au dus noapte treptă la o circiumă de pe strada Plugari ca să petreacă. . Pe cînd ei erau în toiul ei» falul, intră în circiumă un anume Ștefan Vasilescu, tăbăcar, cu care cei doi cheflii se iau la ceartă, și în urmă la bătae. Acesta din urmă înfuriat peste măsură, lovește cu un scaun in cap pe Isprăviile unor spărgător! Am vorbit zilele trecute despre prinderea unui cunoscut spărgător anume Frantz Pasik. Serviciul siguranței, continuind cercetările a descoperit că numitul a făcut următoarele furturi în complicitate cu pungașii Mircea Niculescu : Din tjgheaua lui Starante loan, simigră din Calea Griviții 154, au furat 45 lei și niște fise. Prin escaladare s'au introdus in curtea bragageriei, din str. Schitu Măgureanu 27, proprietatea lui Ștefan Mitu, unde scoțînd un geam și spărgînd tejgheaua au furat cinci lei. Prin chei potrivite s’au introdus tn bragageria lui Note Axente, din splaiul General Maghiru și prin forțarea tejghelei au furat opt lei și niște acte. Trigind tejgheaua din prăvălia pre cupețumî Toma Anton din Șoseaua Basarab No 232 au furat un fortofel și o pungă in care erau ca una sută lei și un napoleon de aur. Prin ruperea belciugului de la ușa circiumei lui Niță Matei din str Isvoi 98, au intrat înăuntru și din tejghea au furat 20 lei, două clasornice, o pereche de cărți de joc, mai multe pachte de țigări, o verighetă și o pereche de ghete noul. Ambii spărgători au fost trimiși parchetului. Sinuciderea din str. Popa Lazăr Tinărul Grigore Vasilescu, în vîrstă de 16 ani, domiciliat in strada Popa Lazăr No. 21, s’a împușcat orl după amiaza pe la orele 4 și jumătate, trăgîndu-și un foc de revolver în țața stingă. Sinucigașul a fost dus la spitalul Colentina unde a fost reținut. Drept cauze, a acestui act disperat al tînărului Vasilescu, se dă traiul räu cu frații săi mai mari. Circumscripția 12 anchetează cazul. ! După concert a urmat dansul care a ținut pină târziu diminuață. In distiosa asistență am remarcat : d-na, d soarte și d. Tudor Rădulescu, d na și d-nul Nicoleanu, director al ministerului de domenii ; d. Hamilton Brown, deligatul Englitereî in comisia danubiană ; d. Serrain secretarul legațiunei franceze ; contele Arrivabene Gonzaga, secC tarul legațiumii italiene, căpitan Zanipolli, comandorii Luciolli Și Rovelli ; cav. Pallari, primarul din Monza cav. Koch ; d-na și d. M. Ferrero ; d-na și d-șoara colonel Lupașcu ; d-na și d. Piantini ; d-na și d-șoarele Pancu, d-na Donatti, d-na și d. Craioveanu, inginer. Giulini, Eug. Poni, pictorul Marchitti Stanislau, căpitan Henry Cihozky , Ing. Cuperexcu d-na E. Voinea, maestrul Moranzoni, căp. Mihailidhi, frații Pom, locot. Constandache, judec. Duma, Curtovici, Vichy. Tnfu dela ministerul de externe, Ștefănescu-Galați, Partenio etc. etc.—Solferino. Boala regelui Grija de căpetenie a medicilor cari au examinat și supraveghează pe rege e să se asigure de starea inimei și a aortei. Spre mulțumirea lor, ei sunt convinși, că aceste organe ale pacientului funcționează bine și sunt in stare satisfăcătoare. Bolnavul a început să se hrănească întocmai după regimul prescris de profesorul vienez, d. dr. Noorden. Acest regim constă în foarte puțină carne, legume ușoare și în special lapte. Regele locuește acum în apartamentul reginei, care se află jos, sub apartamentul obicinuit al suveranului, pentru a evita urcarea scărilor. In timpul zilei, regele nu mai șade în pat, ci pe o canapea. * In urma intervenției membrilor familiei regale române, a avut loc la Viena un consult asupra naturii boalei de care suferă regele Carol, intre savanții profesori din Noorden și Ortner. Se spune că ambele celebrități medicale au rămas fiecare la punctul său de vedere și anume: d. doctor Noorden menținînd numai diagnoza maladiei de stomac, iar d. dr. Ortner susținînd că regele suferă de scleroza cardio-arthritica, convenind insă că suferă de boala de stomac constatată de d. dr. Noorden. Luptele de la uircul Sidoli Aseară într’o luptă decisivă s'au întîlnit două glorii a două țari și școli diferite. Sturm șampionul Berlinului, de o iuțeală și muschiulatură remarcabilă, care de 12 ori la Viena și Berlin a învins pe Oettiger, cunoscutul luptător ce a luat parte la luptele cari au avut loc luna trecută în Arenele romane și s-a clasat al treilea, contra lui Omer de Bouillon, cel mai mare maestru al școalei franceze. Astă seară programul luptelor elminatorii se anunță cu totul atractiv, mai ales că figurează lupta a celor doi șampioni desăvîrșiți Iacob Koch și Raoul de Cahors. Iată rezultatul tehnic al luptelor de aseară: Prima luptă: Dumitrescu învinge pe Kutchke în 18 m.in mijlocul unor aplauze frenotice printr-un habmelion simplu. A doua luptă. Krook învinge pe Johansen în Gravita printr'o dublă prindere de brad la pămint. A treia luptă . Sturm este nîvins în 18 minute printr-un dublu habudson de către Omer de Bouillon. VIAȚA BUCUREȘTEANA Balul clubului italian După cum am anunțat în No. de erl al „Dimineței“, Dumnică seara a avut loc în sala clubului italian un concert urmat de bal, pentru sărbătorirea aniversărea zilei de naștere a regelui Italien. Salonul cel mare al clubului fusese transformat de florarul vențian Bataglia într'o grădină de crisanteme și garoafe. Concertul i’a deschis eminenta noastră artistă d na Maria Herăscu cu Vissi d’Arte din „Tosca“, după care a adăugat o romanță romînească și un vals de Arditti. A urmat d-ra Alice Piantini, care a stîrnit entuziasmul asistenț“ prin talentul cu care a executat la vioară Rondo Capricioso do Saint Leus. D-ra Pintini, care se găsește net fior de suci amniar pe linga acest talent și un fic răpitor. D. Antonio Bossa, un simpatic briton napolitan, maestru al Liedului și recitativului a căutat apoi diferite romanțe cu toată căldura și entuziasmu de care e capabil un meridional. . A încheiat concertul de Exarcu, cunoscutul diplomat bulgar, cîntînd cu multă măestrie fragmente din opurile italiene. CONVOCARE D-nii acționari ai societăței anonime „Mislișoara-Buștenari“ sunt convocați pentru a lua parte la adunarea extraordinară ce va avea loc în ziua de 16 Noembrie 1906 Joi în localul societăței agre a marilor proprietari Calea Victoriei 77 la orele 4 p. m. pentru a se pronunța asupra chestiunilor mai jos menționate : Ordinea de zi: 1. Dizolvarea societăței și descărcarea consiliului de administrație de gestiunea sa. 2. Liquidarea Numirea a unui sau trei liquidator cu mandat special de a vinde întregul activ al societăței in condițiunile convenite de delegații consiliului de administrație sub rezeva aprobărei adunărei și de a încasa prețul stipulat pentru a fi distribuit acționarilor. 4. D-nii acționari pentru a putea lua parte la adunare vor depune acțunile lor cu 8 zile înfinte de ziua de Joi 16 Noembrie 1906 orele 4 p. m adică pină a 6 Noembrie 1906 la casa societăței anonime „Aquila Franco-Romînă“ în București stada Smîrdan 51. Iar chitanțele ce li se vor remite le vor servi pentru a fi admiși la adunare. Coasilial de administrație DELA TEATRU Teatrul Național : Opera : Deschide; ca stagiune!: Tosca de Puccini. Opera italiană și a deschis aseară seria sa de reprezentațiunî cu tosca, partiția atît de dramatică a tînărului maestru Puccini, capul școalei moderne in Italia. In rolul titular s’a prezentat d-na Marchesi Colligdo. Vocea sa nu e dezagreabilă, are oarecare putere—nu prea multă în notele de sus—nu prea de ■sus. Centrul și notele de jos sunt însă slabe și palide. Frazează corect și intonează just. Accentul dramatic nu are însă spontaneitate și forțat devine suparător. Pubicul a încurajat pe artistă și ca totdeauna aria „Visi d’arte“ a fost bisată. Galeria ar putea iisă să fie mai puțin zgomotoasă în aplauze, căci se cunoaște numai decit claca și credeam că era numai specialitatea fostului maestru Babagnoll ! Tenorul Sarcolii, care vine pentru a treca sau a patra oară la noi a fost ascultat de nou cu plăcere. Vocea sa a devenit și mai plină in mediu și n’a pierdut nimic din puterea și străluciria sa in regstrul superior. Aria „Eluee van le steile“ a fost viu bisată și a zis’o cu mare patimă. In Scarpia a reapărut deasemenea o veche cunoștnță, baritonul Gregoretti, care a mai fost acum opt sau zece ani în București. Amploarea voce nu se poate judeca după rolul aproape de recitative a lui Scarpia Card. Gregoretti i-a susținut cu rutina unui artist experimentat, fară a-i pune în relief insă cum o făcea Giuseppe Magi. Bine d. Alexia în Angelotti și precizie și ardoare juvenilă la maestrul d ordh“Stră Moranzini, care însă ar face ne sa renunțe la entuziasmul „vezuvian“ al unora d la galerie , să-l caute mai mult pe al lojelor și foroliitor. Capriccio Fapte diverse Cai de pripas. — La circ. 8 polițienească se află de pripas 2 cal, unul alb celalt galben, coama, coada negre, tunse, picoarele negre, găsiți fară posesor pe stradă. Cîine pierdut.—D. judecător Cincinat Pavenscu a perdut un cîine de vânătoare, de rasă prepelicar. Ciinele e alb , la urechi și bot galben. Are la gît o sgardă d- zale de tinichi. Răspunde la numele Hector. D. Cincinat Pavelescu a incunoștiința po ia despre pierderea ciinelui său. Copii rătăciți.—Femeia Arhira Stan Ionița, din str. Sf. Vasile (Teiu) No. 12, a pierdut pe calea Moșilor pe copila La Marioara, Io etate de 6 ani, îmbrăcată cu rochie roșie și cu baza pe cap. Nu știe cumva vreun cetitor al nostru ceva spre acest copil ? — La circ, 27-a polițienească se află o fetiță găsită rătăcind prin fața regiei, anume Marioara, in etate de 4 ani, blondă, păr, blond, îmbrăcată cu un șorț albastru cu dungi albe, în picioare ghete cu nasturi, cu opul gol. — Băiatul Gheorghi, iu etate de 10 ani, statura crește, părul, sprincenel negre, ochi căprui, nasul gura, bărbia potrivite, fața bălană, semne particulare, cam închide din ochi, îmbrăcat cu haină negră de liceu, pantaloni negre, subț rî, ghete femeești in picere, și căiiul neagră în cap, a dispărut în ziua de 26 Octombrie a. c. din dominiul tatălui sau Ion Nica Potcovaru din str. F„nd. Impăcărei No. 12. Mușcat de cîinî. —D. Ioan Seceleanu, din str. Douisie No. 7, voind a dispărți—alaltă seară—uiște cîinî cari se încăeraseră, a fost mușcat la trei dilete dela mina dreaptă, de unul din cîini din care cauză a fost nevoit a se duce la spital, unde a fost pansat. Arestări — Serviciul siguranței de pe linga poliția Capitalei în cursul zilei și nopței de erl e arestat pe: — Tudor Panaitescu, de ani 17 care a mai fost d.t judecăței implicat într’un furt de 40 lei, comis in dauna dlui Tache Ioan din fundătura Găitănari. — Ana Constantin, de ani 28, m mărită cu manda de arestare. ” Compania jandarmilor rurali din Ialomia a trimis srviciului siguranței, pe individul Mihail Găvanescu, de ani 27, urmărit pentru escrocherie comisa în prejudiciul d-lui locotenent Christescu din bulev. Eliabeta. Rănire. — Trifala Ștefănescu, de ani 30, domiciliat in calea Griviței No. 391, se afla alaltă seară pe la orele 10 și ju mătate, într’o circiumă din apropierea Casei lui. El se împrieteni și făcu chef cu niște indivizi pe cari nu î cunoștea. La un moment dat luîndu-se la ceartă cu unul din acel consunător, și apoi la bătae, acesta din urmă a lovi cu un b ston în cap făcindu-i o rană în partea dreaptă. Inimla a fost dus la spital. Escrocherie. — Individul Dumitru Zharia, de ani 37, croitor, a escrocat de suma de 127 lei pe d-nii I.I G. Pleșea și A. Mircea din Craiova după care fapt a dispărut. Poliția din Craiova avizînd serviciul siguranței din Capitală, excrocul a fost prins și înaintat poliției din Craiova. Servitoare hoață.Servitoarea Rahira Cizmaș, afiată în serviciul d-lui Iosif Nădejde din str. Pătrașcu Vodă, a furat din sertarul biroului stăpinului suma de 51 lei. Tot ea a mai furat o sumă de bani, rupînd un geamantan al unui chiriaș al d-lui Nădejde. Cazul a fost denunțat Siguranței care cercetează. Furt Îndrăzneț. — Un furt de bani s’a comis in com. Titu în noaptea de 13—14 Octombrie în prejudiiul comerciantului Ion Ionescu. Autori necunoscuți pină în pamtnt, s’au introdus prin spargerea pivniței în prăvălie, unde forțînd tighena, au furat 400 lei in hirtii a 100 lei, 220 lei in hirtii a 20 lei 18 lei în gologani, 50 lei în băncuțe a 50 bani, 190 lei în piese a 5 lei, trei monede antice înainte de Cristos și marfă din magazin. Secția de jandarmi e pe urmele autorilor. Pungășoaică.—Circ. 4 polițienească a arestat pe cunoscuta pungășoaică Radu Marin din str. Cerșetori, care a fost surprinsă de sergenți pe cînd furase o duzină de ciorapi de la comerciantul Șabsă Țighel din calea Văcărești 26. Nenoroc.—Nicoae Tomescu zis Toma de 28 an, a fost surprins de sergentul postat în str. Șepcari în curtea caselor cu No. 10 furînd o putină cu brînză. Bietul Tomș n’a avut noroc cu bînza lui, căci azi mănîncă în arestul poliției piine goală. Accident.—Servitorul Dumitru Atanasiu, domiciliat în strada Mătăsari No. 15, venind cu o sticlă de țuică, find intr’o stare anormală de beție, a căzut jos pe trotuar , spărgîndu-se sticla s’a rănit la mina dreaptă făcindu-șî o rană ca de 2 cm. A fost dus la spital și pansi’t. Abuz de încredere. D loan Boboc, comerciant în strada Fancmazonă No. 20, a reclamat circumscripției 23-a, că era încredințînt Spre a schimba o bancnotă de 20 lei, băiatului său din prăvălie, anume Gheorghe I. Milea, acesta nu s’a mai întors. Circumscripția respectivă cercetează. Accident. — Fiul femeei Maria Vasile, muncitoare, domiciliată în Fundătura Trifoi 10, venind acasă la miezul nopței la mama sa intr’o stare anormală de beție, a început a face scandal și a da cu picioarele în ușa casei care era încuiată. Maria Vasile, fiind femee bătrînă, de 70 de ani, nu a putut sa deschidă numai decit și atunci fiul sau a dat cu piciorul într’un geam al ușei care s’a sfărîmat. O bucată din geamul spart a lovit pe Maria Vasile în cap, tăindu-i sprinceana dreaptă. Rănita a fost transportată la spitalul Filantropia. Servitoare hoață. In raionul circ. 73, a fost prinsă servitoarea Wilma Botoz, care avea asupra ei un inel de aur, pe care îl furase deja fostul ei stăpîn. Carol Richi, din strada Primăriei 45. Ea a fost înaintată circ. 16, pentru desăvîrșirea anchetei. .DIMINEATA” IN ȚARA JC.Luni? J Alegerile comunale. După cum v’am comunicat, alegeme pentru consiliul comunal din 0 -Lung vor avea loc în zilele de 5 și 7 Noembrie 1906. In viderea acestor alegeri, membrii clubului liberal s’au întrunit Simbătă in localul clubului spre a fixa definitiv lista de candidați pentru ambele colegii. La finele întrunire! d. Dinu I C. Brătianu, șeful liberalilor din Muscel a dat citire următoarei lista care s’a și depus la tribunal : Colegiul I, d-nii Nae Gr. Iorgulescu, C. N. Nicolau, D. Scurei, Ioan A. Ghica, dr. N. Jugureanu, Florian Niculescu. Colegiul II, d-ni: Ion P. Grădișteanu,leandra Georgescu, loan I. Garofoiu Alex. Th. Dimache, Lazăr Vălmăreanu. . . , I Călcată de că TrigOVl Ștej ruță._ Femeea Maria Gh. I. Ungureanu pe cind veneam spre casă pa șoseaua comunală Răsvadu, a fost călcată de căruța cu cai a locuitorului Gheorghe I. Virlan, din corn Doicești. Victima într’o stare gravă a fost adusă la spitalul județean, iar căruțașul arestat. Fart.— Necunoscuți făcători de rele au furat un cal al d-lui Vasile Rizescu funcțonar la parchetul trib. Dâmboviți. Incendiu. — Făcători de rete cari n’au putut fi încă descoperiți au pus foc cașe! locuitorului Matei Popescu din com. Titu. A ars un coșar, un hambar și ma chilă griü. Pagubele se urcă la suma de 500 lei. Diverse —S’a inaugurat Duminică 29 cor. cu o deosebită solemnitate școala din comuna Pitroșița. Au fost de față d-nii Gr. C ir prefect, maior N. Cantacuzino deputat, C Dogari directorul prefecturei, G. G Simionescu, Condurățeanu revizor, etc Rănire.— Marin Borcea din comuna Bogați, turmentat de băutură, s’a dus în casa conăteanului son Dumitru Crrstea, și fără ca acesta să fi făcut ceva, Marin Borcea i-a lovit cu cuțitul în cap. Rana fiind gravă, victima a fost adusă la spitalul județean. Lovit de cal. Copilul Niculae G. Gorgoiu din comuna Răsvad, jucîndu-se pe lingă un cal, a fost lovit cu copita în regiunea frontală, intre ochi, fracturindu-i osul. Starea victimei este destul de gravă, totuși adus la spital în grabă, se crede că va semna cu vită. Scandalul de la berăria Gambrinus. Pe cind e evul guard de artilerie C. Predescu se afla la o masă cu o damă, un caporal și doi soldași de la școala de cavalerie, după ce l’au apostrofat, i au luat la bătae , iar unul din soldați i-a aplicat o lovitură cu un scaun în cap. Sergentul major Predescu necunoscîn du-le numele, a raportat cazul comen* dubei, care anchetează. DIMINEAȚA' CEREȚI RENUMITELE CONSERVE STAICOVICI CĂUTAȚI SUPERIOARE.-PIIEȚHRI SEFTIRE De vinzae la toate magazinele de Coloniale din țara — Impozit general: Str. Stegsslă 11 Cea mai buna APA MINERALA PURGATVA este acea de la BREAZU 1 IAȘI 16 Autorizată de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferința de D. nil Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereți dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care găsește la toti vânzători de ape minerale din țară, c i ropr. C. N. Paraschiveseu , Co. Deposit generali Frații Kónya înși. • t «evmXfT ■>» i Furt prin efrao;^ Era noapte niște a divizi neuriașe,și întroducîndu-se prin efracție în locuința săteanului Ispirache Gabăr din com. Răchitoasa, î-au furat dintr’o ladă suma de 600 lei, precum și numeroase lucruri casnice. Deriere. Trenul personal 144 ce urma să sosească în gara locală la orele 2 și luni. după amiază a deraiat. Teatru.—Trupa de operete sub conducerea artistului A. L. Bobescu dă în fiecare seară reprezentații alese cu un repertoriu variat 30 Octombrie la Capitală.— Iată cursurile pe ziua de azi : Rente: tipul 5 la sută amort. 1881-1888 leg-----; idem 1892 lei----; idem 1893, le!___; idem 1894 internă 101— ; idem de 185 mii. 1903 lei 104—; Tipul 4% idem 32V2 mii. interne lei 9‘’—; idem 50 mii. 1889 lei 92>â; idem 274 milioane 1809 lei 947; idem 45 milioane 1891 lei 924; idem 120 milioane 1894 lei 92V; idem 90 la 1896 lei 90 idem 180 mii. 1898 90,5/gi 905/a. Renta amortibilă seria A și B 100 Mii. Lei. 91— Convertită 1905 lei 90 7/g. Obligațiuni: Comuna București 1895 lei Tl idem 1898 conv. —: idem 190a,lei 90 idem 1906 lei 101,50. Cred. jud. și corn. 50/0 1017/,: idem 4 VI la«/o 95>/2 Scrisuri fondate .* rurale cu/0 IIII /4, idem 4 °/0 leî fcî1/, urbane București leî 991/1> urbane Iași leî 96V4 Acțiuni: Banca Națională 3230; Banca Agr.' 606; Banca Romînieî 238; Banca de sbont 17 ; Banca Marmorosch Blank, et Co. 1060; Banca populară din Pitești, 210; Banca geneală Romînă 1820 Dacia-Pomînia 865; Naționala 130; Patria 240. Generala —r Letea purtător 92; Letea fondator 92. Letea prioritate 92. Monede: Napoleon 20.17; Coroana germ. marca)—; Cor.aust. hît. 1.052; Rubla 2.66 In străinătate. — Viena — (Deschiderea).—Napoleonul 19.15; Rubla 2.5375; Anstalt 674.25 ; Cred. f. autr. 1056.-. Cred f. ung. 808.— ; c. f. austr. 676 —; Lombardo 170.50; Alpine 601.—; Loz. turcești 163 50; renta hírt. aus. 99.10; renta austr. ang. 98.95; renta aust. aur 117.0.; renta aur ung. 112 80 ; Schimb Londra 241.32; Schimb Paris 95.62 Schimb Borin 117.61 ; Schimb Amsterdam 198 90; Schimb Belgia 95.20 Schimb Italia 95.70. Tendința fermă New-York 81 718 grîu; Porumb 50.78 BER BYK JOSEPH M- ROSEN LOGODITI Mödling (Wien) București STAREA CIVILA Pe ziua de 30 Octombrie Năcuți 24. Morți 18. Ion Gheorghe n. m. Petre Gheorghe Nedelcu, n. m.; Ion Neculae Radu de 3 luni; Lina Mihai Ionițescu de 35 ani; Niță Neacșu de 65 ani; Emilia Miclescu de 60 ani ; Isac David I. Rosin n. m.; Niculae Dumitru Alexe de 2 luni; Virgilul Ștefan Ionescu de 1 an și 2 luni; Marin George Marinescu n. m.; Maria colonel Piersiceanu de 50 ani; Leonida Ruder de 2 ani și 1 lună; Iuliana Tilischi de 67 ani; Iancu Marcu Leon n. m.; Elisa O. Nanu de 41 ani; Maria Nicu D. Popa Ilie de 10 zile; Dumitru Dumitru Bălteanu 2 i zile; Ioana Lazăr de 47 ani; CIRCUL SIDOLI —11 STARESTA — TEATRU de VARIETĂȚI Program bogat și variat Centrm Cuplelor Internaționale pentru Campionatul Romîniei — Premii 10.000 Lei — Azi Marți 31 Octamiî. 1906 Astă-seară, vor lupta: Iacob și oeh contra Ragul «le Kajiors: Kg li ba contra Ch njakin; r u ; & T în decisiva între Jess Evertsen contra Dimitresen. DE ÎNCHIRIAT DIN BUCUREȘTI cu începere deia 28 Iprilie 1907 Amatorii se vor adresa Ia ft Str. Lipscani, No. 80 CASA DE SCHIMB • M. FIÜELS BueureșU, Strada LIPSCANI, No. ö’ Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 28 Oct. 1906 Onvtfuf Vinei Renia amar. 1005 epav.1 Reata Azor-1905 S.B.| Rentă internă Ebng, cm Baiurești 1303 , „ , IMS Oblig, județean Obi. „ „ Scris. Pri. Rur. • . „ Orb 90125 9Ö 25 9L5Ü 88)75 88175 101125 94 75 101 25 92 25 98 75 9575 32 25 610 90175 91 - 92|- 89 25 I 89 25 101Í75 95125 IÓ176 92 75 99150 j 96'50 * „ Ia?* Acțiuni B.Națio » » Agric. , Scomp.Bu 170 Cor. val. aufltri» 105 Mărci germane 123 50 Bancnote franc. 100^0 italiene 100 — „ rubl. hîrtil 262|— Plătim cupoanele de 1 Octomb. și 1 Noemb. 1906 de la Renta 4% Ext. fără nici un scăzămint. Dr. A. BARASCH — de la Facultatea din Paris — Fost elev al Profesorului Fournior SPECIALIST senini EULE k PILE și SIFILIS — KhAUXE PARIUL»* — I Calea Victoriei 120 (lingă Bie. Albă) Consult. :8—10 a. m. și 2—5 p. m. 1 Se caută chiar de acum a SB închiriă un apartament curat compus din d—4 odăi, nu departe de centrul orașului, chirie 2000—2500 lei anual. A se adresa sub „apartament” la Agenția fie Publicitate Carol Schulder & Comp., Str. Karageorgevici 18. DE VÂNZARE Din cauza mntarei, se vinde Un Automobil de 4 persoane, în Bună stare. 10—12 H. P. A se adresa Calea Plevnei 43. Lessiva Salipurina SPALA și albește rofele admiratil, ușor și la scurt timp, economie de lemne, lucru și săpun. Nu conține chior, potasă sau sobă, garantat că nu tac rufele. Cereți la toate drogueriile al băcăniile Reprezentanți Generali: A. BLAU & Co. BUCUREȘTI Calea Hahotel ,No. 5 (Telefon 32) 017 George FISCHER Specialist în: Boale de Ochi și Urechi Consult, dela 11—12 a. m. și 4 -7 p. m. Str. Domnei 27 (Casa Alimăniștdiu) .Se caută un bun corespondent pentru limbele g română și franceză. Oferte în scris se vor adresa sub „C’orespopudem“ la Agenția de Publicitate Carol Seberdei <& Comp., București, Str. Karageorgevici >.8.____________________ SE CAUTĂ imediat un lucrător tapetar spre a i se preda o lucrare particulară. Adresa la Agenția Schulder , Co., Str. Karageorgevici 18. Lector R. do Fererentz Fost presector preparator și asistent la Meditcina operatorie a Facult. de Medicină din Iașiăr. 80, Calea Rahovei,Arp. 80 - MAM 0S — Special boale de femei și copil (faceri) tratează asemenea boale interne, de piele și lumeși Consultația pe 8—10 dim. și 4—6 d. t. ___J