Dimineaţa, noiembrie 1906 (Anul 3, nr. 984-1013)

1906-11-25 / nr. 1008

\ Sîmbătă 25 Noembre 1906 ASTAZI.24 Noembrie (7 Decembrie) 1908 CALENDAR Ortodox: Sf. Climent și Petru al Oltent „ Catolic 3 Ambrosiu. Răsăritul soarelui 7 și 38 na. Apusul soarelui 4.35. Timpul posomorit și liniștit sa menține în toată țara. Ziua căldicel mai ales in ves­tul Munteniei unde in unele localități ter­——I----------„ , mometrul a atins 10 grade ajungînd la 4 grade la Strehaia. Peste noapte Îngheț și brumă în­ mare parte a țarei, mai mult însă în Moldova unde în partea sa nordică și centrală termometrul s’a coborit pina |;| __ 4 grade și mai jos chiar. Cea mai scăzută temperatură — 6 grade la Piatra- Neam­țu.—Acum în Moldova cerul noros, în­ restul țărei posomorit și pe alocuri ceată iar la Rucăr și Sinaia ninge. Barometrul de și s’a ridicat de ore cu 2 la 3 mm., este încă mult coborât.—Apă din zăpadă s'a obținut 5 mm. la Sinaia și 1 mm. la Rucăr ___________ MfcMEXTO Autorități. — Toate autoritățile sunt deschise. ... Judiciare. — Instanțele judecătorești deschise. . . „ . Expoziții—Intre 10—12 și 3—5, în lo­calul sec. de cultură macedo-romînă, ex­poziția de pictură a d-lui Teohari Ghici. — In sala de depeșt a ziarului »Ade­vărul“ expoziția de pictură a d-nei Rai­­coviceanu-Fulmen. Palatul Ateneului.—Expozițiunea de pic­tură a d-șoarei Cecilia Cuțescu Kunzer — Expoziția pictorilor Mihăilescu, Sper­­lich și Ioanid. Parlamentare. — Camera și Senatul țin ședință publică. Culturale.—Academia Romînă ține șe­dință la­ 2d.a. Vorbește d. dr. G Marinescu Monumental Ini falia Andrassy Zilele fereceste s’a Hlangarat la Budapesta, cu mare solemnitate, noul monument al marelui om politic ungur Iuliu A­mbr­assy (tatăl). Au asis­tat la această solemnitate, împăratul Frantz Iosef și corpurile legiuitoare. Monumental acesta e opera sculptorului Zala și e situat în fața par­lamentului. VIAȚA POLITICA ! îndemnuri pentru pace Tratativele liberalilor pentru împă­ca­re au avut un efect salutar pentru gu­vernamentali, i-au determinat să caute a se împăca. Intr'adevăr, din toate părțile se încearcă a se face pace între cele două «»rente din partidul conservator. In primul rînd șeful parti­dului și el guvernului a îndemnat pe fiii săi să se explice față de democrați} din partid și să declare că n'au aspi­rați­ona de a cotropi partidul în baza titlurilor de noblețe. Aceste explica­­țiuni s'au­ și produs-și ele au avut a­­fectul dorit, cici ziarele elementului democratic au scoborât tonul și inspi­ratorii lor se arată mai concilianți. Pe de altă parte atmosfera din par­lament s'a calmat foarte mult și dis­cuțiile au început să-și ia cereul obiș­­nuit. te culise nu se mai trag sforile ; in ședință deputații nu se mai apos­trofează ; constatuwite tendințeoase au încetat. Cu începere de azi Camera va în­cepe să se ocupe cu proeotele de lege depuse de d. ministru al finanțelor, iar Luni probabil că va începe discuția la mesaj. După toate probabilitățile, cu oca­­siunea acelei discuțiuni membri­ din majoritate care s'au războit pină neam vor­ căuta să ste explice și explicațiile ce se vor da vor tinde la restabilirea li» oiști­ depline In partid. Cu modul acesta partidul conserva­tor își va prelungi rămînerea la gu­vern. , *&. In caz te liniștea nu fi ar »«stsreîH, vorbirea partidului liberal la guvern ar fi iminentă. Dar atunci guvernanții de azi ar avea o grea răspundere față cu propriul lor partid. Sunt zeci de mii de oameni cari trăesc de pe urma faptului dă­ fac politica acestui guvern. O schim­bări­ de regim i-ar lăsa pe acei oameni fără ocupație în cursul iernei, ceea ce ar da loc la tulburări grave în partidul conservator. A fost și teama răspunderea față de grosul partidului, care a determinat pe fruntașii conservatori să ajungă din nou la înțelegere, pentru a răcnise ma departe la putere. O. Rem. Pentru vretimele din Macedonia D-șiî lonescu și Corbu din P.­Neamț au trimis d-lui dr. Leonte su­ma de 1645 lei strîn­și prin liste de subscripție pen­tru victimele române din Macedonia. D. prefect al județului Olt a trimis de asemenea lei 1340. D. Oratescu revizor școlar din Te­leorman, împreună cu d. Sterio Zian au trimis 136­1.1­55 b. Multe din liste trimise capilor adm­i­­ntstentm au fost înapoiate, unele m­­a­ri, fără nici o sumă, altele cu sume derizorii, cele mai puține cu sume mai însemnate. Regretabil. buințează toate subtilitățile procedurei pentru a intîrzia o soluție definitivă iată un decan al condamnaților la moarte . La Venezuela (America de sud), care e considerată ca o țară sălbatecă, orice copil care e surprins că vrea să fumeze e numai do­cit luat de vre­un sergent de stradă și dus la poliție. Comisarul, după ce îl mustră cu asprime, îl trimite la părinții lui. In Danemarca s’a edictat un regula­ment foarte aspru în această privință. Crima din Dărmănești — Amănunte — Ig-ocna, 23 Noembrie După cum v’am­ arătat ori, o fioroasă crimă s’a comis în comuna Dărmănești. Revin cu amănuntele complecte asupra faptului. La construirea unei mari fabrici de cherestea a societăței B. Steinhertz, sunt concentrați peste 400 lucrători de felurite bresle. Printre aceștia sa afla și Alexandru Mocanu în etate de 21 ani, absolvent al școalei de meser­ii din localitate. A­­cesta avusese de mai mult timp o cear­tă cu un alt lucrător numit Ion al Pre­otesei, și cu orice preț 11 promisese că se va răsbuna. Eri pe la orele 8 seara, mai mulți lucrători chefuiau lu cantina fabricei, a fraților Teodorescu. Alexandru Mocanu veni și dinsul în cantină, unde găsi pe adversarul lui. Il așteptă pină cînd văzu că părăsi localul și se luă după dinsul. Ion al Preotesei era însoțit de Ion I. Păcurariu. La 20 metri departe de can­tină, criminalul Mocanu se repede a­­supra lui Pocurariu, crezînd că acesta e adversarul lui, și cu un cuțit ce-l as­muțise cu o zi înainte, începe a lovi pe victimă fără milă, lăsindu-l scăldat în­­tr-un sac de sînge. Ion al Preotesei își părăsise tovarășul și plecase. La țipe­tele victimei alergară toți lucrătorii a­fla­ți în cantină și găsiră pe nenorocitul Păcurariu în nesimțire.­­ Totuși a mai putut spune numele ucigașului. Primele ajutoare și prinderea criminalului Em­ d. Nechiforescu, șeful poliției lo­cale, însoțit de d. Costandache comisar, se aflau in comuna Dărmănești, avind a face niște cercetări. Ei vizitară can­tina fabrice­ ținută de frații Teodorescu cînd s’a comis crima, astfel că au venit îndată la fața locului și au dat victimei primele ajutoare, scoțîndu-î hainele și pausînd rănile pentru a opri sîngele ‘•ara țișnea din trei locuri. In urmă au transportat victima la gara Dărmănești, și cu primul tren adusă în oraș, inter­­nînd-o în spitalul Sf. Spiridon. Criminalul a fost prins și arestat la jandarmeria din Dărmănești. Fiind in­terogat, el declară că n’a voit să se a­­tingă de Păcuraru. Fiind însă întuneric și în furia lui l’a înjunghiat pe­cobit. Starea victimei e îngrijitoare și nu se știe­ dacă va scăpa cu viață. Parchetul de Bacau a fost avizat. Răzbunarea Comiterea crimei Știri din străinătate Mulți se vor mira cînd vom semnala faptul că compozitorul vestitei și vese­lei „Mams’el­e Angot“ se­ mai află printre cei vii. Alcătuirea acestei opere datează de multă vreme, atunci cind mănunchiul de operete era foarte mic, și așa că mulți cred că reprezentanții acelei pe­­rioade au dispărut de mult. Lecocq e acum la vîrstă de 75 ani, destul de sănătos la minte și la trup. Și­ o dovadă mai bună de lucrul acesta, e că acum în urmă a terminat o nouă operetă, in­titulată „Paul Verrat“ și care se va re­­prezenta la opera comică din Paris. * Se știe că profesorul Konn din Mün­chen a izbutit să transmită la distanță „clișee“ fotografice. Un inventator din Nancy (Franța) anume Bell», a ajuns la același rezultat suprimind clișeul in­termediar. Diferitele servicii ale poliției inter­naționale urmăresc cu mare m­are aminte progresele fotofelegrafiei, ea i­ntind să înlesnească foarte mult căutarea de licv­­esților de tot felul. * te Stetele­ Unite există un fora care are un merit că există, de­oarece a fost condamnat la moarte in 1901 și n'a fost grațiat. Acest condamnat recalcitrant se numește Patrick și a fost odinioară un avocat foarte cunoscut Fiind odată con­sultat de un bătrin milionar, el a reu­șit să înduplece pe acesta ca să-l in­sti­­tua pe el legatar universal. Intr-o zi, bătrînul fa găsit mort în patul lui. Moștenitorii putură să probeze că moartea nu era naturală și Patrick, a­­restase, fu condamnat la moarte și făcu ap ©!. De cinci ani, acest avocat între­ Nenorocirea de pe linia Ploești-Predeal cine este victima..—Un om și un bon omorîțî de tren. — Aspectul vic­timei. — Responsabilitățile. PLOEȘTI, 23 Noembrie.— In numă­rul precedent, am relevat pe scurt des­pre nenorocirea intîmplată ori noapte pe linia de fer Pleești-Predeal, In drep­tul barierei Tirgoviștei. Săteanul care a fost omorit de tren, este din corn Buco­șanî, jud. Dîmbovița. El este în etate cada 38 ani. Numele nu i s’a stabilit pină în pre­­zr­nt. Nenorocita victimă, fiind culcați în căruți, boii și-aui continuat drumul prin bariera de la cantonul No. 5 ce se găsea deschisă, după alte două căruț­e din m­aime, ai căror stăpini erau tova­rășul stăpinului lor. In acel moment, a sosit trenul. Căruța a fost lovită cu putere de lo­comotivă și sfărimată în mii de bucăți, omul și cu un bou au fost luați de tender și tîrîți pe o distanță de 15 m. Omul a fost aruncat la stingă și boul în șanțul din dreapta. Victima are piciorul și mina dreaptă zdrobite in mod oribil. La cap are o rană adfncă, iar intestinele îl sínt eșite afară. Eri a fost un adevărat pelem­­agiu la locul catastrofei. Spectatorii s’af­ îngrozit de oribilul aspect ce-l prezintă victima. Boul din stiigă s’a ales numai cu un corn rupt, și produce o mare jale. El stă în apropiere de tovarășul și stăpînul lui și îi privește cu durere. Cadavrul țăranului a fost transportat aseară la spit. „ Boldescu“ din ordinal procurorului. Despre această sfișietoare nenorocire este răspunzător cantonierul Barbu Stan care dormea în timpul sosirea trenului. Stavar A apărut Mo. 93 din semanțio­­nalul roman Farcaș Moo? dai fascicula la toată țara . Solemnitatea închiderei Expoziției Eri a avut loc cu o deosebită solem­nitate, închiderea Expozițiunii jubilare. Timpul se declarase în contra acestei închideri , o ploaie deasă și măruntă goni publicul spre lojile Arenelor Ro­mane. Corurile.­Muzica militară Pe vasta scenă a Arenelor se aflau : corurile Nifon, Carmen și corul școalei normale, muzica militară a regimentu­lui 6 Mihai­ Viteazu și muzica militară a regimentului 1 de geniu, coruri și mu­zici militare puse sub conducerea d-lui maior Mărgăritescu. In mijlocul Arenelor se instalase o tribună­­ largă, iar între loja regală și între tribuna în chestiune se așezaseră scaune pentru domnii senatori și de­putați. Afluența Rînd pe rînd au sosit: domniii mi­niștri Take Ionescu, Greceanu, I. Gră­­dișteanu, Ion Lahovary și generalul Manu. Mai asistau apoi; D. conte Bloom, președintele comi­tetului austriac, d. da Giers, ministrul Rusiei, însoțit de secretarul său d Solovieff, apoi episcopul Dunărei de jos și d-niî. D. Moruzi, prefectul poliției Capitalei, Saint Georgia, d. dr. Istrati, Onciul, profesor universitar dr. Toma Tomescu, G. N. Dorobanțu, M. Holban, Gr. Triandafil, președintele Camerei, Cosăcescu, secretarul general al ministerului de domenii, I. Th. Fio­­rescu, Virgil Arion, Nicu Lahovary, V. Miclescu, Gr. Goilav, V. Isăcescu, Vla­­huți, Slatinescu, Mateescu-Bezan, pri­marul orașului Tulcea, Emil Ghica, Ge­neral Brătianu, Radu Vácárescu, G. Ju­vara șeful serviciului comercialul de la ministerul de domenii, dr. Angelescu, leschek, bancher, Nădejde, inginer, Nestor Ciucu etc. etc. O mare mulțime umplea apoi toate stalurile și lojile Expozițiunei. Sosirea reginei La ora 3 fără un sfert a sosit regina, însoțită de principesa Elisabeta. In picioare, au ascultat imnul jubi­lar al maiorului Mărgăritescu, condus de însuși compozitorul. In loja regală se mai aflau d-na Maria Greceanu, d. Greceanu, d. D. Moruzi și d. Ionel Grădișt­acu. Discursul a­ lui 1. Lahovary In urma d. I. Lahovary, ministrul de domenii luîndu-se la tribună a rostit o scurtă cuvîntare, pe care o rezumăm aci. Absența regelu­i D. Lahovary a început prin a aduce aminte de deschiderea Expoziției, și a spus că la închiderea ei, deși regele lipsește, îl simt cu toții, îl văd cu toții deoarece gîndul său este la această solemnitate. Colaboratorii Expoziției D-sa mulțumește apoi tuturor celor cari au colaborat la ridicarea Expozi­ției și în special d-lul dr. Istrati, care cu o energie ca o perseverență, cu o pasiune mai presus de orice laude, a muncit, a luptat, a suferit chiar, pentru îndeplinirea grelei misiuni, cu care fu­sese însărcinat. D-sa a mulțumit, de a­­semenea, celor cari au dat ajutor d-lui dr. Istrati, muncitorilor—colaboratori obscuri și anonimi ai unei opere mă­rețe—expozanților etc. Expoziția și străinătatea D. ministru de domenii a mai mul­țumit apoi puterilor străine cari s’au asociat la sărbătoarea și la bucuria noastră și „în special guvernelor străine care cu atîUi bunăvoință au înlesnit ro­mân­ilor din afară vizitarea Expozițianei“. Efectele Expozițianei Vorbind despre efectele Espoziț­iunei, a spus că ele s’au manifestat mai ales asupra țăranilor noștri, cari au venit din fundal țărei să vadă pentru prima oară capitala țărei, închiderea Expoziției Vorbind despre o Expoziție viitoare, mai mare și mai frumoasă, d. 1. St­.ho­­vary a conchis spunînd : „In această speranță, declar închisă Expoziția națională jubilară“. Regina a ascultat acest discurs în picioare, adînc emoționată. Mulți rasa a aplaudat în mai multe rîndurî discursul d-lui La­ho­vary și în urmă a izbucnit în ural«. Pe cind muzicile și corul evi­­taă imnul jubilar, trei salve de tun a­­nunțaui locuitorilor Capitalei închiderea Expoziției. De azi înainte, parcul Expoziției va fi numit parcul Carol I. Vizitatorii vor plăti o taxă de 50 bani, pentru trăsuri se va plăti un leu. Victor Nouile linii telefonice Inaugama hohsi linii telsföuiee leeureșiî-iașî Erî la ora 11 a. m. s’a inaugurat noua linie telefonică București-Iași în pre­zența diferitelor persoane oficiale din Iași și Capitală. Discursul d-lui Cerchez.— Alte convorbiri Cel dist­iü a luat cuvintul d. Gr. G. Cerchez, care a rostit prin telefon cuvîn­­tare, prezentînd linia d-lui prefect de Iași. D-sa a arătat utilitatea legăturei te­lefonice intre București și Iași, care s'a putut realiza, grație guvernului ac­tual și a terminat cu­ cuvintele: „Și cum ori de cîte ori este vorba de un pas înainte pe calsa propășire!, tre­­bue ca gindurile noastre să se îndrepte către acela care ia timp de 40 de ani de falnică și înțeleaptă domnia îndrep­­tează orice ideie de propășire, să ridi­căm glasul strigînd: trăiască maiestatea sa regele, trăiască maiestatea sa regi­na și altețele lor regale“. A răspuns d. prefect de Iași, care în urmă a vorbit și cu d. Gh. Canta­­cuzino, prim ministru, m­ulțum­indu-i pentru solicitudinea ce a arătat-o Ia­șilor. D. Cantacuzino a răspuns arătind, că s’a gîndit totdeauna la a doua capitală a țarei. In urmă primul ministru a convorbit cu primul ajutor de primar din Iași, cu prefectul de poliție și cu alte persoane. D. Greceanu, ministru de justiție, căruia diferitele persoane oficiale din Iași astetimit să-l mulțumească, a răs­puns laTViu­tel său, arătând că a avut totde aunu­jBre isebită solicitudine pen­­tru acumi«raș. Apr ws....» su­r­t diferite încercări de a se vorbi aici Iași cu Craiova, Brașov, etc. și care au reușit de minune. Zia­riștii bucureșteni, cari au fost invitați la această solemnitate, au avut și­­ diferite convorbiri cu colegii lor de la Iași și cu diferite persoane ofciale. întinderea liniei Această linie are o lungime de 540 km. și este formată din 2 lire de bronz de cite 3 mm. grosime, și va servi mai o seamă pentru conversațiile Iași— Galați—București. Se va putea vorbi bine înțeles din Iași și Gidațî ca toate orașele legate tele­­fonicește cu București și chiar cu Bu­dapesta și Sofia. Linia București-Iași închide seria principalelor linii telefonice interurbane construite anul acesta de d-ția poște­lor. S’au construit în adevăr pe lingă linia inaugurată azi liniile : Bucu­rești-Craiova-T.­Severin­, Bucu­­rești-Constanța, București-Predeal, Bu­­curești-Târgoviște, București - Alexan­­dria-Roșiori. Pe lîngă aceste lnii, s-au creat prin combinați­unea circuitelor existe­nte următoarele linii noui : București-Bicula, București - Sinaia, București-Pite­ști, Bucu­rești-Giurgiv. Costul narilor linii Costul total al nouilor linii și îmbu­nătățirile int­oduse se ridică la aproxi­mativ 600.000 lei. Această cheltuială s’a acoperit din sporul de venit de 800 000 lei, rezultat din vînzarea timbrelor jubilare ; restul din 200.000 lei a fost întrebuințat la yetastracți­i tip linii Guriip&­rări de aparate, cumpărări da cable pentru rețeaua telefonică subterană din București, precum și pentru participa­rea direcțiunei poștelor la Expoziția națională.* Utilitatea acestei bioh se poate de­duce chiar din faptul că încasările din ultimele luni sînt de 2 ori mai mari ca cele corespunzătoare din anul trecut, deși linia Iași nu e încă în exploatare. Sporul de venituri datorit noilor linii se evaluează la aproximativ 90.000 lei anual, ceea ce reprezintă o dobindă de 15 la sută a capitalului întrebuințat. Un ultim cuvînt și în privința con­­strucțiunei acestei linii, s’a construit pe teren special cu stilpi proprii, pe cea mai mare distanță, urmind prin orașele: Ploești, Buzau­, Brăila, Galați, Tecuci, Bîrlad, Vaslui și Iași. Construcția a fost încredințată și a­­du­să la bun sfîrșit de către d-nii Vidic și Marini, inginer­ de telegrafe din ser­viciul teh­nic a direcțiunei poștelor. Atit încercările făcute cu ocazia ina­­ugurărei cît și convorbirile avute în urmă cu Iași, ne-au probat suficient perfecțiunea cu care s’a construit aceas­tă linia cu care se poate rnvidri direc­ția telegrafelor și poștelor. Palatul justiției Vitragiu.­­—Multe procese de ultragiri de cari­­bundă tribunalele noastre, si­­tree nebăgate în seamă. Era însă a venit înaintea tribunalului Ilfov 8. III, procesul lui Nae Ionescu, care la un complect, provocînd scan­dal, a fost luat pe sus de jandarmi. Cu acest prilej, Ionescu a ultragiat și lovit cu un cuțit pe unul din jan­darmi. Dat judecăței pentru upragu­l și lo­vire, tribunalul I. III urm­a să judec« era acest proces. DIMINEAȚA. Ionescu dînd oarecari semne de ne­bunie, tribunalul a suspendat judecata și a numit o com­isiune commisă din d­nil d-rn Mina Minovici și N. Schem­­gen, ca să examineze pe inculpat. Ultime informații © Rugăm pe cititorii noștri să nu lase ziarul din mină înainte de a citi în pagina a treia premiile în valoare to­tală de 20.000 lei pe cam Di­mineața le oferă abonaților săi.­­Medicul primar al orașului Fălticeni a înaintat direcțiunei generale a serviciului sanitar un interesant raport, prin care a­­rată că, în virtutea unor diplome ce nu mai au valoare, unii bărbieri din locali­tate fac operațiuni de chirurgie dentară, pricinuind mari neajunsuri bolnavilor, cari se încredințează îngrijirea lor, prin alege­rea proastă a instrumentelor de opera­țiune și prin lipsa totală de aplicare a tratamentului antiseptic, ceea ce duce la infectarea pacienților D-sa propune direc­țiune! sanitare ca, printr’un ordin circu­lar, să oprească pe bărbieri de a mai e­­xercita pe viitor această meserie, cu care nu trebue să se îndeletnicească decît subchirurgii, din funcțiunele statului și a­­ceia de sub controlul medicilor. Asemenea cazuri se petrec și în multe alte localități din țară.­­Societatea de gimnastică „înainte” va ține Duminică 26 c., orele 9 a. m. în lo­calul liceului Lazăr, adunarea generală ordinară. Ordinea de zi va fi: a) Darea de seamă anuală pe anul expirat; b) modificarea statutelor și diverse; c) aprobarea bilan­țului ; d) alegerea noului comitet. D-niî membri sunt rugați a lua cunoș­tință de această înștiințare.­­Pe ziua de 19 curent, au rămas, în orașul Galați, 14 bolnavi de scarlatină, 3 de pojar, 2 de difterie și 2 de febră tifoidă. Un inspector sanitar d-ra Mihăilescu își va înainta probabil azi raportul cu privire la inspecțiunila făcute în jude­țele Neamțu și Suceava de unde s’a înapoiat ieri seara.­­ Comisiunea instituită în vederea uni­­ficărei Caselor de pensiuni a ținut prima ședință ora, la orele 5 d. a. Comisiunea va lucra aproape o lună, iar la finele operațiunilor sale se va întocmi proectul de lege definitiv cu privire la unificarea anilor serviți de pensionari. Din socotelile stabilite pină acum, re­zultă că situația Casei generale de pen­siuni a statului va putea suporta a­­ceastă modificare proectată de d. mi­nistru Take Ionescu.­­ D-nul I. Zobos.­­u, directorul datoriei publice și pensiunilor, I. Arien fost di­rector al acs­lui­a și" serviciu și actual di­nelor al „Băncel de Credit Român“. Mihail Șeteanu, subdirectorul pensiuni­lor, Al. Zănceanu, advocat al Cast­­­acutiunilor și D. Const­­ntinescu sena­tor și primar de Drăgi­șani, au fost nu­miți membri în comisiunea pentru stu­dierea chestiune! unificărei anilor sur­viți la județe și comune cu ce! de la stat și 1< comune și județe intre ele in ea privește regularea­ drepturilor la pe naiuno. Secretar al pemisiune, a fost numit d. Pennescu, șeful biroului scriptelor și li­­hi­dărilor de pensiuni. © Ministerul afacerilor străine a făcut cunoscut din­ ju­iuțel sanitare că la Bris­bane (Queue­aud) și'a constatat, zile­le trecut,« un caz de eraraä. 9 D. inspector sanitar dr. V. Roșculeț a fost însărcinat cu studierea condițiu­­nilor solul­ui din com­una Aroneanu (Iași), de unde se alimentează actual­mente orașul Iași cu apă de băut, spre a se vedea dacă nu se fix infiltrațiuni în apa din subsol, deoarece s’a con­statat că în l­ocalitate s’au ivit mai multe cazuri de fi­bră tifoidă.­­ Se caută depozitar de ziare la Predeal. A se adresa la administra­ția ziarului. © D. subinspector telegrafo postu l Ion Protopopescu a fost însărcinat cu mi­siunea de a merg­e la Focșani, spre a face o anchetă la oficiul telegrafo poștat din localitate. © Consiliul de administrație al băniei și bibliotecei „Zăvoiul” din orașul R - Vilcea, aduce viile sale mulțumiri d-lui Nicolae I. Croitor>escu, secretarul bivi­­cer, pentru cele 120 volume făcute de­­națiune acelei biblioteci. Cărțile fiind de cei mai aleși autori, sînt de o netăgăduită valoare.­­ D. inspector sanitar dr. Valeria Roș­­culeț s’a înapoiat erî dela Iași, unde a făcut parte din somisiunea de exami­nare a elevelor școalii de morșe gr. II dela institutul Gregorian (Materitate ) din local­tate, de sub direcțiunea d-lui prof. dr. Boja­n. Din 42 ele, au obținut dreptul de liberă practică a m­oșitului la sate 38. "D. Horia Grozescu­ a fost numit im­piegat auxiliar cl.­­II în serviciul dato­riei publice din ministerul de finanțe, în locul d-lui Apostoliade, înaintat.­­ Următoarele eleve au absolvit școala de moașe gradul II de la Institutul Gre­gorian (Maternitatea) din Uși, obținînd dreptul de liberă practică a roușiscului la sate: Alexievici Marin, Avi­mescu Ec., Bîliboiu Profiria, Boengiu Szan­­’•luda, Caraman Cecida, Chitinla Sf. Aluxanda, C­ocîrlan Maria, Ciriper 0. Elena, Dăscălescu Eta, Davidescu Ma­rin, Doina Victoria, Florea Mare, Fus­­tâșu Profira, Garb­anțu Ana, Gavrilescu Elena, Granițoțîi Ana, Halescu Ec., Lî­­ceanu Mana, Ludvig Elena, Marinescu Verona, M­divedovici A Bate, Mihai Gr. Marin, Mosireschi Ana, Murga­acu Safti, Neaga Victoria,­­Pintilie Maria, Po­­ghircă Ana, Popovici Ec., Soghia Ma­ria, Sălceanu Maria, Toma Catinca, Țu­­gmescu Maria, Vîrl­im Tasia, Va­sli­» Ana, Veniamin Brat­, Vulpe Bieoa, Zu­­grăvescu Elena și Zugravu Natali». © D. Sebastian Pi­­pteanu, sub șeful serviciului zooteh­nic din ministerul do­meniilor, s’a reîntors astăzi dimineață din Rusia, de unde a cumpărat ber­beci și oi Burkara (Astrahan), de nu­anțe neagră și brumărie. D. Pr pteanu, a cumpărat acești ber­beci și oi, din gubernia Podol­a, unde vizitând și diferitele verii a studiat mo­dul aducerea berbecilor și oilor chiar din Burkara. Cu începere de astăzi d. Peptean«­­a reluat postul în primire. ► La vînătoarea făcută de societatea de vînătoare „Molda“, în pădurile Tin­­căluștî și Ciolpani, s’au ucis 23 iepuri,­ 3 vulpi și un vip. © Ministerul de domenii, a decis ține­­rea unei licitații, in ziua de 2 Decem­­brie, la minister, pentru arendarea dreptului de vînătoare în pădurile stat­u­lui. • Proectul de lege, pentru crearea fondului de p Li­sulă asupra vanitului brut al pădurilor statului, din care ur­mează a se face plantații pe cîmpia Bă­­­raganului și în nisipurile Dobrogei, at fost aprobat de consiliul de miniștri­ și a fost supus semnăturii regelui. D. ministru Ioan N. L­ bovari va depune săptămîna viitoare proectul pe birourile Corpurilor legiuitoare. I .Direcțiunea generală a serviciului maritim român, studiază alcătuirea un­ui tarif foarte avantegice pentru exportul produselor statului și maestriei noastre naționale in Egipt. $ • Comitetul teatral va avea si s« pronunțe zilele acestea asupra de­­misiunei înaintate, din nou, de d. Const. Nottara, decanul societarilor Teatrului Național. ¹ Prințul Caroi și prințesa E­isabeth* au azi stat aseară, însoțiri de simatori și guvernanta lor, la concertul vieienis­i teiul Barozzi, k Ateneu. I . D. Ion G. Manu, secretarei generali al ministerului de justiți", a in­pectatc­eri la ora 1 d. a. judecătoria ocolului 6 din Capitală. I D-sa a rămas pe deplin mulțamit de' chipul cum d-nn« Cine nat Pavelescu j ©»? de.atoru» și V. R. Nicolae a cu ajutorukl de judecător, rondué această judecăto­­­rie, și de ordinea desăvîrșită ce a găsiți la grefă ca și la arehiva judecătoriei. © R gale primind telegrama de omagii ce î s’a tmmes­cu ocazia punerea pie­trei fundamentale a palatului Institutu­lui geolog c­a trimes prin mareșal« sntuli» următoarea telegramă d-lui N. Lahovari ministrul pomenilior.­­ „Regele a binevoit a mă însărcina săă vă transmit d-v., precum și tuturor: d-fer cari s’»a asociat la amabila d-v. î­n re­țiune, iea­teie sale mulțumiri pen­tru sentimentele de devotament și uele urări de sănătate ce î-aț­ arătafcî cu prilejul punerei pietrei fundamen­tale» a institutului geologic al Romi­’ nieî“. Mareșalul Ourței, general Priboianu „ Lată, și tele­grams ce s’a trimes rege»| iui cu ac­i prilej : i „întruniți astăzi la punerea pietrei»; fundamentale a instituto u* geologic ad Rominiei, creat în anul jubilar al glo­rioasei domnii a M. Voastre, subset­ti­ța «ducem iubitului nostru suvi­rau­re»­, ped­oas­ie noastre omagii, i­mpresiunea recunoștinței și a devotame­n­tului nos­tru fără margini, cu grnd totdeodată C*? A tot Puternicul sä dea M.Voaatze gr»h, nică însănătoșire și ziie lungi și feris­cite“. ^ (ss) Ioan Lahovari, I. Kalender^ Stroescu, Istrate, Antipa, Mraz­ k, Pai­­gratti, dr. Obreja, G. Alimăneșteanu, V.­ Brătianu, dr. Koileanu, St. H*piteaj Cesianu, dr. S Tuduri, g­neral Lwaese» Popovici-Hațeg, Gr. Gr. Ștefanescu,­­Sabb a Ștefănescu, I. Athanasiu. © Uniunea absolvenților școalelor co­­­merciale va ține ședinț» extraordinarii astă scară 24 cor. orele 9 (Ceraul pr ©­­o­f.­sorilor secundari), în care d. Sp. la­s­cobescu își va de­zvolta conferințe d-sal#! cu privire la moscul comercial. j. ® Aseară la orele 10 am avut prin>­cerea de-a asculta la telefon adm.»» labila compoziție muzicală „Stelu­,­ța‘, a lui Alexandr­i, prea frumos cintată la Iașî între alți! de d. Pan^­tazi. j Ne-am convins și mai mult, cu­ linia telefonică București-iașî, carei s’a inaugurat erî, funcționează per­’ fect. ,î­n»Erî studentele și studenții bas»i*| oen!, însoțiți de d-ni. C. Răsvănescul v ca preșe­din­eJe „Asoc­ați» !“ și do dió Miulescu membru, au­ vizitat fabrica din chibrituri dela Filaret și facultatea dtn medi<*ină unde »Ü fost primiți de cei­ in drept, cari am bine-voit a se da to«­^ te explicațiile. jj Astăzi cu trenuj de 7.29 a. m. stu­­dentele și studenții basarabeni însoți^!’ de cohgî fer de la „Asociația generală’*,í §T FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 16 Memoriile II­ DOR JUAN — MARE ROMAN POPULAR C AP. XI furtună­ ­— Oh... de ar fi vorba numai de persoana mea... iubirea ce o simt pentru Mariquita e destul de pu­ternică spre a fi jertfitoare; totuși o prifă ar face-o fericită ?... Nu­­ ar ghici-o și ar suferi din cauza ei și mai mult decît mine. De astă parte nu pot garanta de inima mea. O altă iubire, mai fierbinte, mai mis­tuitoare, cum mă simt capabil s’o simt, cu toate că o întrezăresc vaga sr putea veni peste mine, și atunci totul la sfîrșit... Aș uita totul, aș disprețui totul... — Treime să plecî 1 M*a.—«=■"•'—­*1~'s­­­': 'AanÂasH^SBS*1''^ . ... _ •> — Să plec ? — Imediat! Am și comis o crimă. D-ta din ușurință, eu din nepreve­­dere. Să nu mai înrăutățim purtarea noastră... Părăsește-ne, dacă pun preț pe stima d-tale și a mea. Ast­fel poruncește datoria mea și onoa­rea d-tale... Nu ezita! — Cum, fără s’o maî văd odată, fără a’mi fi luat adio de la dinsa, s’o părăsesc ? — Liniștea eî e în orice caz prea primejduită; erul’o deci­de nouă su­rescitări. Crede-mă, absența nu e așa de dureroasă ca despărțirea. Și cînd vei avea de gînd să te întorci în­­tr’o zi... știi ce zi cred... ca prețu­­ește pentru d-ta dacă ai stat cu ea un sfert de ceas mai mult, sau mai puțin ? „Totuși dacă... ferească D-zeu... te veî hotărî să rămîî departe de dînsa, e maî bine să n’o maî vezi... „Rămîî cu bine!“ — Așa vreî d-ta ? — Așa trebue să fie! Tereza și tînărul, se ridicaseră, cu un suspin adînc, el zise: — Atunci rămîî cu bine! Făcu doî pași înainte și se opri apoi, cuprins de nouî îndoelî; nu îndrăznea să se reașeze și nu se putea hotărî să se supună.­­- Răm­îî..., se auzi deodată din hățișul de după eî amândoi, și fața palidă, dar surîzătoare a Păpușichiî se ivi de printre stufișe. Juan tresări, și Tereza o măsură cu priviri mirate și îngrijate. — Nu e vina mea daca vă sur­prind, urmă Papușica, iarba năbu­șise zgomotul pașilor me­i, și fără să vpesc, am auzit ultimele voastre cuvinte... Vă mulțumesc la amîndoi de mii de orî­­șie, soră iubită, pentru interesul duios cel porți foartei mele, și ție, Juan, pentru afecțiunea ta. „Nu cer mai mult, sunt pe deplin fericită. „Numai un lucru vă ceri : nu scurtați zilele­­ de fericire înainte de a fi nevoe. „Dacă a!­i trebui să pleci, Juan, nu te aș reține. Știu foarte bine că nu poți petrece aci toată viața. Dacă vei voi să te întorci mai tîrziu, să nu te oprească aceasta de a petrece cîteva zile mai mult la noi. Și dacă e scris ca să ne luăm adio pentru totdeauna... de ce să scurtăm de bună voe puținele ceasuri de bu­curie ?“ Mișcat pînă în fundul sufletului, Juan voi să se arunce la picioarele Mariquitei, dar o privire aspră a Te­­rezei îl opri. — Pot să rămîn ? întrebă el cu o voce tremurîndă. — Dacă mă întrebi pe mine, îți spun că , nu. — De ce ?? întrebă Păpușica, care se apropiase acum cu totul. — Te gîndiești numai la prezent, Mariqu­ite, dar­ eu, eu mă gîndesc și la viitor. Tereza voi să continue, dar Pă­­puștea o întrerupse și zise rîzînd : — Zău așa, nu te mai recunosc! Ești totdeauna o soră așa de drăgă­lașe, și ca mamă ești așa de aspră ? își puse dezmierdător brațul în­­tr’ai Terezei și zise : — Vino, prînzul e gata. Contra voinței ei, Tereza se lăsă a fi condusă, Juan urmînd pe ve­­rișoarele sale, foarte vesel de soluția fericită a lucrurilor, care nu păgu­bea nici dorințele, nici libertatea sa. E drept că o voce tainică îi șop­tea la ureche că nu era nici nobil, nici drept, de­ a primi o astfel de jertfă, că o bucurie neturburată n’ar putea urma decît unui sacrificiu a­­devărat și că trebue să pretinzi pu­țin și să dii mult. Simțea foarte bine că un om de inimă nu trebue să primească viața unei femei fără de-aî dărui pe a lui în schimb, că trebuia să plece, sau să ofere Mariquitei mîna lui! Cînd însă vocea conștiinței ne su­pără, există numai un mijloc de a­ o reduce la tăcere­, o înăbuși. Și dacă sa trezește apoi iar, poa­te fi mai aspră și poruncitoare ca înainte tot îi s’a poruncit pentru un răstimp cel puțin să tacă, și prin asta adeseori ai cîștigat mult. CAP. XII Apropierea unei crize Tereza își pierduse veselia fără grije. Mînca fără poftă, era tăcută și totdeauna cufundată în gîndarî. Răspunderea ei o apăsa peste măsură. Păpușica, din potrivă, era de o voioșie și veselie, așa de neobici­nuită, că adesea se învecina cu su­rescitatea. Ca și cînd ar fi fost condusă de o presimțire vagă, Mariquita se agă­țase de aceste ultime ore de feri­cire, voind să le guste pînă la fund. Era o martiră a iubirei. Gindurile încîlcite ale lui Juan zburau ba la una, ba la cealaltă din cele două femei; privirea sa în­flăcărată se oprea ba la una, ba în alta, de una căutată, de cealaltă evitată. Agitat peste măsură, în prada unei neliniști chinuitoare, de-o parte a­­tras de inima sa, de altă parte de simțurile sale, lupta contra acestor sentimente așa de diferite, cari trebuiau să o arunce în brațele Queoroeirei... sau ale crimei. Străduinda sa în zadar să concen­treze acesta două părți ale iubire! asupra uneia și aceleeași creaturi, suferea chinuri grozave pricinuite de slaba sa voință și văpaia poftei. Lupta să aibă mai mult sînge rece, sau mai mare îndrăzneală, își chinuia cre­erul, spre a cită la sufle­tul Terezei, spre a ști dacă trebue să renunțe la orice rază de speranță»’ sau dacă poate îndrăzni a’și înde­plini dorințele cele mai nebunești. Deoarece din partea el nu găsea nici o încurcare, și în el nici o si­guranță, lăsă întîmplărea să hotă­­­rască. Ca aproape în fiecare zi, ge duseră toți trei după prînz la vie ;? amîndouă femeile se așezară pe o­ bancă și Juan se culcă la picioarele lor. Era o zi zăpușitoare și aerul încărcat; soarele trimetea raze arză­toare. Nici o adiere nu vibra în aer,­­ nici o frunză nu se mișca. Nu se­ auzea decît zbirnîitul insectelor ne­văzute, ce suna, murmurul firei ador­mite. Păpușica se încerca sa lege o conversație, dar nu’i se răspunse și* făcu mirată. Tăcerea și liniștea încăpățînată a tovarășilor ei se aflau într’un con­­­trast ciudat cu agitația febrilă a s«*­fletului și sentimentelor ei. Nu putea pricepe neactivitatea lor și o dădu pe seama oboselei. (Va urma) ■—~«rWtJbgff

Next