Dimineaţa, decembrie 1906 (Anul 3, nr. 1015-1041)
1906-12-04 / nr. 1017
Luai 4 befiembvi © 19üt> ARTFiZI: 3 (28) Decembrie ISO CATEDRáS'Ortodox: Părintele Sofonia Catolic : Adelaida, Răsăritul soarelui 7 și 46 m. Apusul soarelui 4.?6. Ninsoarea care începuse o zi dimineață, în actul Molidovei și in partea de cîmpie a Llut^teiyeî,, s’a întins către seară și peste noapte în toată țara afară de Oltenia, unde pe alocuri a fulgurite Noaptea a frig simțitor în vestul ■’’Munteniei și în nordul Moldovei, unde înghețul a fost neîntrerupt. Temperatura a fost cuprinsă între plus 8 gr. ziua, la bulina și Constanța și — 1O noaptea la Baia-de-Arami. Acum încă continuă a ninge în cea mai mare parte a țarei. Ninsoarea este însoțită în Estul Munteniei de Crivăț, care bate țăricel. Zăpada a acoperit solul mai pretutindeni. Cantitățile de apă provenite din topirea zăpezei, au dat între 1 și 9 milimetri. Barometrul coborît, a mai descrescut în Muntenia încă cu aproape 5 milimetri, iar în Moldova mai puțin. . _______ . ______•__* Trm+nii Mafinnni • In matineu (2 da.) Despot Vodă, legendă națională în 5 ani lîdU U !«<HiiJrîdi • te de V. Alexandri.— Seara. Tinerețe. Pnarfanfile Lala Edison: Cinematograf vorbitor în fiecare seară. — Sala Lieb (IpSuldbUlu Hch (Jignița). Se va reprezenta în beneficiul sec „Unirea meseriașilor evrei* .* Țara de aur, drama-comedie in 4 acte și 14 tablouri, de N. M. Șaike ■ viei. ■ > » . t ___ IMBIÜJEäTO r Autorități. —Toate autoritățile sunt Suehise. Judiciare. — instanțele judecătorești închise. Expoziții.—Intre 10—12 și 3—5, în Localul sec. de cultură macedo-romînă, expoziția de pictură a d-lui Teohan Ghici. • — ."In calta de depeșă a ziarului „Adevărul” expoziția de pictură a d-nei Raicoviceanu-Farmen. Intruniri.— De la 1—5 d. a. in sala Dacia meeting de protestare ținut de cercul „Romînia Muncitoare“ împotriva corporațiilor și a scumpirei alimentelor. La 3 d. a. in locul școalei „C. A. Rosetti”, se întrunesc titrații și studenții în ședința de stat împăratul Wilhelm al I II-lea al Clermaniei Politica colonială, a împăratului Germaniei atrăgînd după sine enorme mrflfificii de sînge și de bani. Lieichstagul a respins cererile de credite pentru trimiterea de nouă trupe în Asca de Sud. împăratul a dizolvat xieichstagul și i se atribue o declarație gravă, anume că va dizolva și foua Cameră dacă ea îî va fi ostilă. VIAȚA POLITICA împăcarea în guvern Pe grad parlaissentoi era la cea mai saars neactivitat» și in politica generala păreau Ui cea mai mare acalmie, la guvern izbucniseră neînțelegeri grave. Osrtariie ce izbucnise la Brăila și cari se «placaseră în utemei timp, erau pe cale de a sa relua pe motivul candidaturei d-lui M. Rachtvan la locul vacant de deputat dela colegiul II de Ilfov. D. Cantacuzino și vom ales d. general Manu voiau ca d. Rachtivan să candideze și guvernul slav î susțină candidatura. D-uii miniștri general Lahovary Take Ionescu au socotit însă că acea 'candidatură ar fi o . sfidare ’ pentru d. ministru de finanța și amicii săi. Deș. discuții aprinse și furtunoase, Mi-‘ niștriî s'au despărțit. sub impresiunea că nu le-a rămas altă soluție decit sa demisioneze. Sub această atmosferă, d. general Manu s’a dus la palat, avind audiență la rege. Se afirmă ca ministrul de război si ar fi expus suveranului situația, iar cînd a egifatie la palat, s'a aflat că regele ar fi spus că d. Sturdza e geta sa vină la putere și" sa doa un guvern puternic și cu prestigiu, care sk au tulbure nici liniștea suveranului. Această declarație a regelui ar fi avut de efect liniștirea complectă a guvernamentalilor. Și pentru restabilirea lihiștaî.s-ar fi renunțat la candidatura d-lui Rashtivan. Aga iindj cu începerea săptămîne viitoare, guvernul va începe să dea de lucru parlamentului și viața politică va intra in ordine.—G. Dem. Pot interveni Însă alte incidente pîna atunci, Care să tulbure din nou armonia din guvern și din partidul guvernamental. Știri din străinătate Interviewul cu Clemenceau, pe care la publicat ziarul ,Daily Express“ și care a fost reprodus de către ziarele de dimineață din Paris, e absolut fantasist. In acest interview a fost vorba despre afacerea marocană, despre pacea universală și despre justiția socială. • ■ [UNK]V Asociația corporativă de studenți în medicina din Paris, a organizat o întrunire la hotelul societăților savante, pentru a examina Situația făcută corpului medical de către ultima reformă care reorganizează studiile medicale. A asistat o mulțime imensă de studenți, de medici și de practicanți. Numeroși oratori au expus,adeseori cu un mare lux de detalii, vederile lor reformatoare asupra invînțămîntului medicinei. Dar unanimitatea a fost formală asupra chestiune! facultățe! pentru studenți du naș! alege liber clinica lor. ; întrunirea a fost prezidată de d-rui Dairal, președintele Uniunea sindicatelor tindicale. S’a votat următoarea moțiune:) Desființarea decretului de la 25 iulie 1906 care instituit certificatul de studii medicale superioare ; 2) Numirea unei comisiuni de reforme a studiilor medical, subelimită din medici practicanți, studenți și profesori de la""facultate. IM sintogia ~~ Misterele ultimului împrumut O personalitate care cunoaște foarte de aproape chestiunile financiare din Rusia, comunică din Petersburg bine informate „La Correspondance Russe“. E ceva care nu se explică in ultimul nostru împrumut din 1906. Oficial, împrumutul a fost dat în curs cu 88 la sută . Ia antiverurile publicate prin ziare cu prilejul primului vărsămînt, cursul era fixat la 28 La sută din suma nominală, care era de 843-740.000 ruble . Cele trei vărsăminte următoare, craii ii apare de cite 20,75 la sută. După afirmările presei interesate, acest împrumut a fost acoperit de 20 și chiar de 40 de ori. Dar dacă nu ne lăsăm impresionați de aceste evaluări de fațadă, vom vtdea că situația, ușa turn rocse din cifrele reale, e lntru cit,va deosebita. Raportul confidențial al lui Rakovtzeff, care a apărut în presă acum vreo două luni, a arătat că produsul împrumutului n’a fost de cit de vreo 677 milioane de ruble. Adăugind dobînzile cu începere dela 18 Aprilie și toate cheltuelile determinate de împrumut, avem un curs de emisiune de 83 și cel mai mult de 85 la sută. Prin urmare, cheltuelile de comision se ridică nu la 1 jumătate, ci la 4 jumătate și chiar la 5 la sută, 39 esti .40 de milioane ruble pentru comision e poate un act iară precedent, în istoria financiară. Ce mistere ascunde această situație': bronzul SF citastrofa din Dtoginoana — Dela trimisul nostru special — Rotii amănunte La teatrul sinistrului.—Descinderea la primărie.— Pe drum spre moara.— Dezastrul.— Expertiza —La spital.— Arestarea lui Ilie Goldstein.— Urmarea anchetei Podul Turculm, 1 Decembrie.—1 Din corespondențele precedente, cititorii noștri au fost in măsură să cunoască detailat cele petrecute in ziua de 29 Noembrie, in com. Girgiuoana la moara d-lor Ițîc și Ilie .Goldstein. Revin astăzi cu noul amănunta culese la fața locului. In ziua de 30 Noembrie, transportîndu-mă in Podul-Turcului, am descins in primăria respectivă, unde d. prafeut Angelescu, d. substitut de procuror Burussau și d. O. Petras, medicul primar al județului erai în Continuarea anchetei, pentru a afla cauzele care au provocat această teribilă catastrofă care a pus capăt vieței a-!oameni. O impresie bizară. Cum am ajuns noaptea cu trăsura, o impresie bizară am avut la descinderea mea aci în Podul Turcului, in faimosul Podul Turcului, acest tirgușor unde acum cîțiva ani s’a petrecut o întreita crimă, unda acum 3.Ion; s’a comis furtul de 22000 leni, prejudiciul d-lui Pilide, precum și alte furturi și cazuri care au dat de lucru atît de mult justiției și nouă, ziariștilor. Te drumul spre moara Dela primărie, deși întuneric, am și plecat cu însoțitor spre moară, teatrul simatro- catastrofa , ia drumul vieți, ms.i înainte de a trece apa Zeletinului pe teritoriul Giurgiuoanei, o slabă lumină răspîndită în noapte dela o casă rustică intrigindu-ma, am întrebat pe însoțitor! ce e acolo > de-i lumină ? „Acolo zece două din vieți male catastoroiez, e priveghere,—mi s’a răspuns, M’am abătut ci clipă la casa sale! și am plecat mișcat pina la lacrămî de aspectul sfișietor de dureros al victimelor Mihai și Petru Rotară, care zăceau morți, oribil! mutilați și arși. i Teatrul sinistrului Cam la vreo 200 m. de Podul Turcului, ajungînd la moară și găsind paznicii, am intrat înăuntru. Prin mocirlă, amestecată cu grăunțe, făină, leiimu arse, petre și cărămizi, am ajuns pînă la cazanul care a exploadat. Tabloul era zguduitor, sfărămăturile și apa revărsată din cazan—care încă mai stagna, prezenta un spectacol sinistru. Aci în fați gare! cazanului ni se spune—stăteau ce! 9 inși în momentul fatal . Ln depărtare de vre-o 8 metri s'am găsit aruncate, zăe'Rici' în nesimțire primele 3 victime : bătrînul Avram I. Weininger, arendașul moare!, și săteni! St. Ciuică și Barbu, care veniseră se macine, precum și ecuiați! 6 săteni, cari au fost găsiți încă vii, dar grav răniți de arsuri și opăriți —și care în urmă au sucombat in chinurile cele mai sfâșietoare. Expertiza La expertiza făcută de mecanicul gäre de Tecuciu d. C. Neculeea și de mecanicul Iosef Klein, la cazanul, care o stabil, zidit la o înălțime de 1 m. și 50 cm. de sol, și e da 8 metri lungime cu un diametru de 1 m. și 80 cm. s'a constatat cu acesta, fiind fabricat din tablă groasă de 16 mm., în partea de sus, la presiune, prezintă pe o distanța de 20 cm. o parte subțiată pînă la 9 mm. din 16 mm., unde cazanul era și stricat și aci a fost pucul puțin rezistent, care a produs explozia. Piesele celelalte ale cazanului s'au găsit bune șin regulă. La spital Urmărit parcă de umbra gravă ce arunca coșul înalt al morii m’am îndreptat spre spital, unde aflîndu-mă in fața a 5 cadavre—victimele exploziei,— m'ati cutremurat fior de groază văzindu-le cu epidrma luată de pe fir și miiiî, prezentind grave contuziuni și arsuri. Cadavrele nenorociților era aproape de nerecunoscut. Arestarea luii Ilie Goldstein D. ibstitut de procuror Balassan, găsind caz de urmărire contra proprietarului moșiei, d. life . Godstein, a dispus arestarea lui. Actele drepindu-se ele au fost îna un moiumoiT DIMINEAȚA___________9 fact — Proprietar | |iii — Complect mobilată — Di duce și întreține * * * Gratis la FURIȘ ț /j\ Vă dă. îsî ® TRNSOU compLect de Oară Vă dă un CERS s’on Loot de aur Toate amănuntele îl găsiți în pagina 4-a a numărului, de față iitate parchetului, care continuă anchetarea ■— despre al cărei mers — voi da la timp amănunte.—Afina. Din înlocuirile de la primărie. — Pe ziua da 1 Decembrie s’a EL făcut următoarele înlocuiri in serviciul interior *și exterior al primăriei locale : d. Teodor Mărculescu a fost numit șef de biuron la ofițerul starei civile în locul d-lui V. Marinescu, d. L Corbeanu intendant ai pute! iu locul d-l ! Prumușeanu, Nicolae D. Soldatu supraveghetor al oboarelor in locul d-lui N. T. lonescu, N. Gheondea, ajutorul supraveghetorului oboarelor in locul d-lui Ion Popascu-Hodivoianu, D. Cristescu- Ghețu, îngrijitor al serviciului drumurilor, în locul d-lui F. Stăncescu, I. Gomănescu, ajutor al îngrijitorului serviciului drumurilor în locul d-lui St. M»rinescu și Vasile Dumitru păstrător al repozitului comunal in locul d-lui I. Tăutescu S’au mai făcut 9 înlocuiri de slujbași în serviciul barierelor. Pe ziua de 5 Decembrie se vor face nouî înlocuri, încercare de sinucidere cu leșie de cenușă. — Cunoscutul pungaș Fincescu șt "încercat să se sinucidă aseară cînd leșie de cenușă. Cu dureri grozave a fost adus la poliție, căci fusese găsit infeamenea, și de acid. subcomisar St. Rădulescu a dispus transportarea lui la spital unde se constată că, a băut leșie de codușe și după ce i se făcu spalat îl interne a fost dus la domiciliu. Acum se află in afară de orice pericol. — Idem. PARLAMENTUL .............. ni, -------Ü--*........................... CAMEKA — Sediața dela 2 Decembrie 1906 — Ședința se deschide la ora 2 și jumătate sub preșidenția d-lui Gr. Triandafil. Prezenți 106 d-n deputați. Pe buca ministerială d-ni. Grădișteanu și Jak Lahovary. Interpelarea d-lui Filotti D. Victor Filotti aduce aminte d-lui președinte de interpelarea d-sale de rândul trecut relativă la prefectul de Buzau. D-sa cere să-i pue la dispoziție actele ce le-a cerut atone și mai roagă ca la dezvoltarea interpelărei d-sale pe lîngă d. ministru de interne să aziste și d. ministru de externe. Funcționarii tribunalelor D. Rxidulescu-Mehedinți anunță o interpalare d-iu ministru de justiție asupra soartei micilor funcționari de la tribunalele din țară, cari sunt astăzi foarte prost plătiți. Impăraînteniri Camera votează îr apăin întenirea d-lu dr. Melon. D. Rădulescu-Mehedinți cere sa se intervertească ordinea zilei pentru a se pune la vot recunoașterea d-lui Tașcu Pacerea. Camera admite: Proiectul de lege pentru plantațiuni D. Aurel Iliescu, raportor, dă citire proiectului de lege prin care se mărește fondul de 2 la sută la 5 la sută, fond creat prin legea de la 1900 pentru plantațiuni. D. Iorgulescu luînd cuvîntul, face cîteva mici observațiunî, cerînd între altele să se facă o nouă lege relativ la plantațiuni. D. Rădulescu rechedințî se asociază la părerea d-lui Iorgulescu. După cîteva explicațiuni ale d-lu! ministul de fluminiu I. Lahovary, legea se votează cu 63 voturi. Îu urină se votează încuviințarea deschiderea unor credite pentru Eforia Sf. Spiridon din Iași. D. I. Lahovary depune un proect de lege pentru rectificarea creditului de 1 milion și jumătate, acordat Expozițiune de consiliul de miniștri. Se pune la vot recunoașterea d-lui Tașcu Pacerea. Votul e nl. D. președinte al Camerei anunță că viitoarea ședință va avea loc jot la cirele obișnuite. SENATUL — Ședința dela 2 Decembrie — Ședința și deschide , sub preșidenția d-lui N. Economu. Răspund la apelul nominal 84 din senatori. Pe baca ministerială se află d. ministru Take Ionescu.. D. Take Ionescu, ministrul de finanțe, înaintează proiectele de legi, votate de Cameră,, prin care se reduce taxa de 5 la sută la 3 la sută, taxa asupra vinului și se dă destinație beneficiului rezultat din bateria monedelor de nikel. D. ministru care urgență pentru ultimul proiect și Senatul încuviințează D. general Leon dă citire unui proiect de lege, din inițiativă parlamentară, prin care se reduce la jumătate, pentru ofițerii cari au luat parte,în războiu, taxele de transport pe căile ferate. La orele 2 și 40 minute, ședința publică se suspendă,și d-uii senatori trec în secțiuni. . . La redeschidere, d. Petre Milo, raportor, dă citire raportului comitetului delegaților asupra proectului de lege relativ la traficul monedelor de nivel. Procetul se ia in considerare fără discuție. Pus la vot, procetul se admite în toat cu unanimitate de,.67, voturi. (Apl.). D. G. Gr. Cantacuzino, prim-ministru, dîi citire procetului de lege, prin care se redă calitatea de persoană morală societății de dare la semn (Apl.I. D. Moise Pacu"roagă guvernul să ia măsuri ca funcționarii publici să fie înmrînați dela jocul de citiți. D. T.kolonescu, ministrul de finanțe, răspunde că patima jocului de cărți în itomiul a se datorește lipsei de distracții viunie contra căreia autoritatea guvernamentală este neputincioasă. „Singurul remediu, explică d. ministru, se poate cere număr unei serioase schimbări în educația copiilor. La orele S și la minute, ședința se ridică, anunțindu-se cea viitoare pentru Joi 7 Decembrie. BWH—ura asasisinți de la mînăstirea Bistrița-Vilcea — ', (Non- amănunte) R.VALCEA, 2 Decembrie.—Cu ocazia autopsiei cadavrului superiorului acestei mînăstiri, Damaschin Pandolischi, care s’a făcut ori, s'a găsit într'un sertar din casa decedatului o sumă de 7.900 lei în bancnote și bonuri, cari se vor înainta parchetului. Pină acum nie s’-att dovedit aptivil faptului. i Sa fac si.'.rupuloase urmăriri pentr’u descoperirea lor.' După cum v’am arătat se crede mult că criminalii sínt din barbații femeilor cu cari victima era în relațiuni amoroase și cari, pîndindu-i, i-au dat lovitura de moarte.— Gandrov. Palatul justiției Curtea cu jurați.— Erî a venit înnaintea Curții cu jurați, Ilfov, procesul unui bătrîn anume Dragostin Medelciu din comuna Chiselet, jud. Ilfov, învinuit că a dat foc locuințe! Iu! Coistea Panaitescu logofătul moșiei d-lui Mihăescu din aceea comună. In urma pledoariei d-lu! avocat Grigore Zane și a verdictului d-lor jurați Curtea a achitat pe inculpat,respingînd și pretențiile bănești ale părții civile. Anchetă. — D. procuror Cristescu a făcut ori o aocată la ospiciul Măriuța, spre a afla cauzale , sinucidere! nefericite! alienate Maria Gadanovici.—r— Ioni abonafi.la ielsfsa Abonați la telefon la cursul săptăminei. 7 I 25 M ■’■inosri 1. P. petrol strada Gosotariî Nou! 54. 3 I 39 Obuizo Emil calea Victoriei 191. 7 I 24 Homeuvogel I., reprezentant petrol Bd. Academiei 3. 7 I 21 Rosetti R. Dimitria str. Gr. Cantacuzino 59. 7 ! 27 Gerbea D. str. Romulus 35. 1 I 21 Liubrecht Ernst inginer str. Teilor 4. 7 I 14 Vatra luminoasă Bd. Carol 31. 2 I 15 D. N. Coiușa avocat str. Dionise 72. 8 I 51 I. B. Antonescu mașini de scris Adler șos. Basarab: 230 6 1 18 N. Drosso str. Scaune 59. 8 j 50 Ziarul „Conservatorul* calea Victoriei 70. Expodiia Iser Azi Duminică M Decembrie, talentatul nostru caricaturist Iser, deschide in Pasagiul român o expoziție, care este cea dinți! de la întoarcerea d-sale din München. Expoziția această va cuprinde portrete, caricaturi și diferite picturi în cufurî, iar compoziția va ocupa locul de frunte Ea va fi o adevărată manifestațiune de artă care va pune în relief personalitatea artistică și extrem de simpatică a unui tânăr care are o mare dragoste pentru arta sa, care posedă frumoase calități de compoziționo și desemn și care știe să trateze un chip destoinic diferite genuri de pictură. Desigur că publicul va face o bună primire expoziției lui Iser, de altfel e o cunoștință mai veche a publicului, care ce-i drept nu l-a putut aprecia pînă acum docit ca autor al multor caricaturi și șarje. tasesci ,lui DelMsmini Puissiny Erî tribunalul de comerț compus din d-nii Nicolau și Steriade a dat sentința sa în procesul intentat de către d. Const. Mille Fr. Pokorniy și omuhți săfi de paie D. Gercann. Tribunalul admirind conclusiunile d-lui Const. Mille a condamnat pe Pokorny. și Gercemu să-i restituie polițele in valoare de 33.000 lei pe cari aceștia îi le protestase fără drept în ziua de 30 Septembrie, în schimbul altora de aceeași valoare cu data de 13 Aprilie 1907, îi mai condamnă în mod solidar la 5000 lei daune, interese pentru protest ilegal și fără de timp, precum și laici S00 cheltueli de judecată. incendiul din Marășești . MARAȘEȘTI, 2 Decembrie.— Astăzi la orele 8 50 dimineața, s’a declarat un incendiu. ..totr’o cameră a locuitorului Năstase Botez din această comună, arzîndu-i toată mobila ce o avea ca : așternuturi, pînzeturi, haine și scule de preț. Țugubeli sînt de 3000 pină la 4000 lei. Detail prin poștă.—Coresp. Ultime Informații te Am anunțat la timp cu omorîtorii mitropolitului grec din Corița Va sosi în Capitală peste cîteva zile. Corespondentul nostru din Bitolia ne tiografiasă acum că asasinul mitropolitului Fotias a renunțat la ideea de a se refugia în Romînia și că a și părăsit Macedonia plecînd în străinătate, dar fără o destinațiune flotantă, astfel că astăzi nu se mai știe nimic de urma lui.. 3 TU.rafi.L.și studenții in științe de stat, 80. vor întruni azi Duminică la orele 3 p. m. în localul școalei primare C. A. Rossetti din str. Clemenței. Se vor discuta mai multe cestiuni importante privitoare la interesele lor. D-na Sophie Jules-Bras, soția confratelui nostu de la „Roumanie“ a fost primită in audiență la 12 Decembrie (st. h.), de către d. Aristide Briaud, ministrul instrucțiunei publice al Franței care i-a remis brevetul și in sigiliile de „ofițer de academie“. D-na Sophie, Jules Brun a publicat în „Figaro“ vreo cîteva articole foarte remarcate, cu deosebire cel dela 12 Decembrie : „închiderea Expoziției din București“. ® Delegațiunea institutorilor din țară, compusă din d-ni I . I. O. Apostol, laș; V. Virtolaș, Tulcea; Tăbuș, d-ra Fonda Aramă, Baciul; Gilcă, Birlad; Nicolaescu, Caracal; Scarlat I’opovici, Tecuciu și C. Vasiescu, Focșani, a fost primită în audiență Vineri de către d-nii miniștri de instrucție și finanțe. Ambii miniștri ascultând cu multă bunăvoință cerarea dreaptă a institutorilor cu privire la sporirea salariilor și recunoscind greutatea muncilor, cum și scumpcrea traiului, au declarat că cea dinți! categorie de funcționari, căreia i se va îmbunătăți soarta, vor fi membrii corpului didactic primar. Astăzi aceeași delegațitute s’a prezintat d lui președinte al Camerei deputaților și d-lui prim miniștrii cerind sprijinul-lor în acest sens și a primit aceleași asigurări. #Societatea „SpofÄäft“:-..peSka j carea copiiilor săraci și petru distrbuirea de cărți și.a mchen'l bilanți) zilele trecute. I f Din acel .'bilanț reese că'În anul 1907, s’a cheltuit suma de 420 lei cu distribuirea de cărți olarilor săraci. «D. dr. Dragomir Ilurmuzescu, secretar general al ministerului instrucțiunei) și d. ministru de justiție Dimitrie Greceanu au plecat aiciiltîi la Iași. • Direcțiunea generală a serviciului sanitar a trimes medicului primar din Prahova ser antiscarlatinos, curativ și preventiv, pentru cornncele Cálug&dtot? și Valul Săpat, unde bintite actullmente epidemia de scarlatina. De asemenea, s’au trimestoze profilactice din acelașî ser și medicul obștii al Capitalei, cam și ser curativ, d-in dr. Iilimiuescu, medic primar și membru în consiliul sanitar superior.D. general Argetovanu a dat pentru corn vișa Breasta din județul Dolj, unde bintue [cira tiloidă, tot lapiteru necesar boinavifor. Direcțiunea sanitără .ia adus vii multairL M Astăzi, de la ora 1 pînă la ora 5 p. m. va avea loc în sala Dacia marele meeting de protestare organizat de coreul Romînia ■ Alucitoare și de comisiunea perstrală a" sindicatelor, din Romînia. După cum se știe, scopul acestei întruniri a muncitorilor este de a se protesta în contra corporațiilor și a scumpirei alimentelor. • La ministerul de finanțe a avut sc erî toată ziua o conferință a bănciior populare din țară. ' V Au participat toți controlorii, în număr de 34. , y ■. Li s’au dat instrucțiuni cu privire la interpretarea unor articole din legea de constituire a acestor bănci și în deosebi asupra sumelor pe care sătenii le depar inuaî la aceste bănci ca fond de asigirare pentru cazuri 'de' secetă' agricolii. «Următoarea mișcare s’a mai făcut ,pe ziua de 1 Decembrie s. c., la finanțe . D. Teodor Buzdanm a fost numit impiegat auxiliar cl. II în serviciul statisticei, în locul d-la I. A. Tămăsescu, ioaniit’t impiegat definitiv cl. II, in locul d-lui Eugeniu Enescu, înaintat la cl. I și trecut in direcțiunea Urbchtului a greoi, în locul d-lui M. Bădescu, iaui,un controlor al băncilor populare. «Viitorul congres socialist internați buni va avea loc la Stuttgart (Würtemberg- Germania), in zilele da 18—24 August 1907 st. ii. #D. I. Obriescu, plăpumar, a oferit reginei o frumoasă plapumă. Regina a mulțumit pentru aftestr adton. • Vineri seara a sosit în Capitală celebrul pianist Sauer pentru a da ceia două concerte anunțate în folosul soc. studenților în medicină. • Bucureșteni vor avea ocaziatei naziste Maicurî 6 Decembrie, în sala Băilor Eforiei, la un eveniment artistic rar — unic poate și’n analele teatrelor din străinătate. Se știe că Sinodul a oprit reprezentarea piesei ,Isus“ a d-lui Radu D. Rosetti, pe motiv că religia noastră nu permite ca Mînuitorul să fie reprezentat în relief pe cruce, ci numai în icoană ; mai puțin se poate scoate deci la relief pe scenă. Ei Brae,d. Rosetti a ascultat de sfatul Sinodului și totuși își va vedea piesa reprezentată citind-o, pe cînd un cinematograf va reda scenele principale pe o pînză albă. D. G. Ștefănescu, profesor la Conservatorul de muzică, va da prețiosul său concurs acestui festival artistic, conducînd corurile lui Fragerelle Junii lui Irod și Martirii, cari vor fi și ele însoțite de imagini mișcătoare ortodoxe comandate d’machus la Paris. Repetiția generală va avea loc Marț! seara și membri! presen sunt invitați prin aceasta a lua parte la dinsa. « Direcțiunea sanitară a adus mulțumiri d-lui inspector veterinar Gr. Constantinescu pentru zelul, energia și munca ce a depus in combaterea febra aftoase in jud. Vlașca, unde această epizotie s’a stins. «Consiliul tehnic superior a examinat, în precedenta ședință, procetul de convențiune dintre direcțiunea generală a C. F. R. și societatea „Regatul român“ relativ la închirierea unui loc pentru instalarea a două conducte pe terenul C. F. R., de pe linia Ploești- Predeal, cula și procesul de convenție între aceeași direcțiune și d. C. Biorl, privitor la construcția și exploatarea tinei linii de garaj lîngă stația Dealul- Spirea, «S’a înaintat ministerului de război și rezultatul operațiunilor comisiune de reconsămtul din anul curent.’ • Populațiunea Capitalei a sporit, in ultimele 11 luni, cu 1500 suflete. In perioada corespunzătoare a anului trecut sporul a fost de 600 suflete. ■ «Contele Fr.de Larisch-MönnisMi,— secretarul legațiunei austro-ungare în Capitală a fost transferat, în aceeși calitate, pe lângă Vaticau. «Știrea înregistrată în “Dimineața“ de ieri despre sinuciderea d-lui I. S. Hussar, domiciliat în strada Călărașilor se dezminte, ca fiind ,o gluură proastă a unui prieten al lui. " • Mai înainte de a pleca la București in afacerile ce aveți cu orice autoritate III .."DIMINEAȚA “ 25 al DN MU IAN POPULAR - Tăcere ridîncă domnea acum șicol o ; numai din cînd în cînd o mișcare încetă a călugăriței trăda prezența ei. Don Juan nu o vedea, dar simția apropierea ei. O agitație febrilă amenința să-i spargă capul, sîngele îi clocotea în vine, și totuși oasele îi se înțepeniră, neîndrăznind să’șî schimbe poziția, «ei mai mic zgomot putind să-l trădeze și să pună pe fugă pe călugărița. Deodată scîrțîi încă odată nisipul pe cărarea din grădină... Iarăși se apropiau pași... Torma cea albă se ridică și se apropia de ușă, de fose asta!?.. Don Juan trebui sa se țină spre a nu cădea. Nu se înșia. Zgomotul unor sărutări fierbinți sî pătrunse la ureche. Acum știa dace rămăsese deschisă portița ascunsa in sfcuiș... Cu totul altă noțiune de sfințenia vieței mănăstirești se născu iu ei deodată, dorul înfrigurat de a afla ceva necunoscut, sfînt, care aproape îl consumase, se schimbase acum cu totul. Femeia în vesămîntul monahal nu se înstrăinase de iubirea pămîntească. Perechea de îndrăgostiți se întoarse și intră în chioșc, în, al cărui întuneric căută să se ascundă de razele trădătoare, ale luminei lunei. Această singură clipă fu deajuns ca Juan să vază fața călugăriței. Abia do fu instate să-șî rețină o esclamare de mirare la vederea acelor trăsături fine. Un sentiment de invidie, aproape de ură, se născu în sufletul său împotriva necunoscutului care se bucura de favoarea de a se îmbăta de iubirea acestei creaturi adorabile. Gind perechea, schimbînd sărutare după sărutare, se așeză pe banca din apropierea lui Don Juan, acesta își și luase 0 poziția mai comodă, care-i dădea posibilitatea de a urmări cu atenție convorbirea îndrăgostiților. — Ai dobîndit ceva, Fernando ? întrebă călugărița. Aduci vești, bune? Tremur de frică și nerăbdare. Spune : fost ai fericit 2 — Dacă am fost fericit, Glazo î răspunse iubitul. Nu—nu sînt decît atunci cînd te cuprind în brațe, cînd simt inima ta bătînd lingă a mea! „Cînd nu sînt lîngă tine, nu sînt în stare să gîndesc la nimic decît la tine și la seara care mă duce iar la tine...“ —Și totuși m’am lăsat ierî să te aștept ia zadar. Poarta a stat deschisă și am ascultat, cu inima îngrijată, dacă pasul tau nu se aude. Cu fiecare dimineață care se ivește, primejdia descoperirea misterului meu devine tot mai mare. „Abia îl mai pot ascunde, tremur de fiece privire, în fiecare ochire ce cade asupra mea citesc o bănuială, o recunoaștere a vinovăției mele.“ — Te chinuești cu griji nefolositoare, dragă Glare, crede-mă. — Să dea Dumnezeu sa fie cum zici tu! — Ai încredere în mine... Aduc scăparea. _ — Mă iei dar azi cu tine, mă liberezi încă azi din singurătatea grozavă, pustie, o mănăstire! ! zise Clara cu un accent de nețărmurită bucurie și căzînd, cum ghici Juan după zgomotul mișcare!, la pieptul lui Don Fernando. Acesta striise cu duioșie la piept pe gingașa fiilțîi, apoi răspunse cu un ton care trăda deslușit cit îi era de greu să zdrobească speranțele iubitei : —Azi încă nu, iubito, orî cît de mult am dorit s’o pot face. Tăcură amîndoi. Cu tot întunericul Juan crezu că vede pe fața călugăriței o expresie de dezamăgire amară. —Ascultă-ma, Glare, întrerupse în sfîrșit tinărul tăcerea, imediat ce veî cunoaște motivul amînărei, vei recunoaște că trebue să mai aî răbdare cîteva zile. „Spre a putea executa fuga noastră trebue să’mî schimb averea în monedă curgătoare, și pentru aceasta mai am nevoie de câteva zile, dacă au voirt să am pagube însemnate. „Apoi, trebue, înainte da toate, să’mi formulez pretanțiunile ce le am la partea din moștenire a vărului meu Don Niceto Iglesias, care a fost ucis de blestematul Don Juan. „Imediat ce vom fi făcut aceasta, plecăm în Franța, și acolo, iubito, te vom introduce în lume ca pe soția mea, care doar ești și acum, însă nu taina numai.“ Don luau tresări speriat cînd auzi numele aceluia care fusese ucis de mina lui. In curînd însă spaima făcu loc unei uimiri nemărginite; se mira de această întîlnire ciudată cu o rudă a mortului și de dorința ca cererea presupusei logodnice a lui Crist, de a fi dusă în Franța în lumea mare, să se împlinească cît mai curînd. Juan își zise imediat că dacă aceasta rudă ar mai rămîne mult în Salamanca, ar fi inevitabil un nou duel, la care nu se simțea deloc atras, nevoind să-șî încarce conștiința cu o nouă crimă. Cu o precauțiune și mai mare, evită orice mișcare în ascunzătoarea în care stătea și ascultă cu un interes crescînd conversația îndrăgostiților. — Așadar trebue să mai am răbdare, se plinse călugărița. Ah, dacă aș fi bogat, cu ce plăcere te aș dispăgubi de orice pierdere, spre a putea fugi încă azi din această închisoare. Ești bogată, iubita mea copilă, frumusețea și bunătatea inimei tai valorează pentru mine mai mul decît tot aurul de pe pămînt, ș această comoară e proprietatea mea pe care n’o cedezi nimănui« !... Ca spre a trăi în Franța, trebue, e din nefericire pretutindeni în Unui ban! pe sin, — Nu e numai dorul de a fi unit cu tine, care mă împinge aproap la desperare, ci e frica descopăr, vei stărea mele !... Față de severitatea regulelor mănăstirești pedeaps mea idee și numai disprețul’, ci voi' fi și despărțită pentru totdeauna d tine..! — Despărțită pentru’ totdeauna'? să mi te zmulgă?.. strigă Fernand cu o pasiune înflăcărată. Ce crini aî făcut, sărmană copilă,că te au fi cliis ca pe o prizonieră după acet ziduri negre . Imbrăcat-aî pare d bună voe vălul . N’am fost oureslită să’țî înăbuși dorul inimei, s renunți la toată plăcerile vieți spre a ceda astfel titlul și avere unicului fiu al familieî ? „A fost o crimă aceea ce familia a făcut cu tine. ‘ (Va urma) daca tat .țțe » fi aeî ..re.rui treacă ate.