Dimineaţa, ianuarie 1907 (Anul 4, nr. 1042-1068)
1907-01-01 / nr. 1042
Ianuarie 1907 & ISII Fabulos. de .Iftine “ gasinul de Mobile și Coșuri 4 ,1 FMA^ et Co. ’OSITUI, FABRICEI dela PENITENCIARUL VĂCĂREȘTI biPPlfî. Ets. Str. Lipscani 3, — București in Sițiuii sj nene.usa a beiY.enului Sanitar PUBLICAȚIUNE Umînd a se face cîteva modificari în plănuit, Heinațiunea pentru starea îr*~ Sntreprindere a construireî eyplosului central de alienați de lîngâ Văcărești, ce urma sa se țină la 4 Ianuarie 1907 la ministerul de interne, direcțiunea generală a serviciului sanitar, se amină pentru avia de ÎS Ianuarie 1907, păstrîndus se toate condițiunile cuprinse în publicațiunea iffo. 24.339 din 27 Noembrie 1308, înserată prin Monitorul Oficial Ho. 195 din 29 Noembrie 1998. Director general (ss) Dr. Obregia wwws&mmsm^mt Wo iM< autum s cil prețuri se gasesc numai la: Analize complecte de Urină Spare, sînge, etc. efectuiază în St?. I. C. Orătianu 5, Telefon Haberatorul Ol5, G. ROBIN Singurul dr. în medicină cu o practică de laborator de 13 ani și de 9 ani , șeful Labor, spitalului Filantropia. Vase pentru urină etc. instrucțiuni, tarife se trimit gratis D-tor S. DAVID — L.d'REtV — Specialist în boli de Urechi, Mas, și Gnat Siite Kor Mielso. 8S 6 HM l BOTELIGH-LIFE — Belss Victoriei 85 — Vis-a-vis Palatul Anteneului și în apropiere de Palatul Regal. Cel mai plăcut confort — 80 camere toate la față—Lumină electrică— Băl cakle și reci în H>t 1. Partra 0 na Senats?! și Depistați se las araujaniesite spe« eli?Se fiartB opusisuabiis. Mie eosipiecie de urinica, spate (flegmă), singe, lapte suc gastric, secrețiuni, tumori, paraziți, fecale, «îi ognsitienl sHrisnici, etc., exer , cută:l.vicoi: ■iiiiiți Sc. VERZEAND ! %ri ■jișfesc, Iloamnei.— Telefon 111*59 j mai și orator particular de I Chimie, Microcopie și Bacteriolog le clinică Vase pentru strîns uzinele și instrucțiuni se trimit la criere gratuit. — ... Dr. PH. LARGULES STRADA BATISTEI No. 23 Specialist de IA Clinicele din Paris. Post asistent de Clinică n a. m.: geaito-îîrinare după metodele cela mai Uvid ale Clinicei Prof éorsrOS: Kystoseoiio, Urethroscopic, ac. etc.) de La S -61*. »• Bialele și stimițit mili de las, git și Ursdit? (după metodele cele mai recente ale Clinicei Prof. CASTEL) Telefon No. 1993 vecii lui. BErrist ir. lull mici <»’4 SfillT.vr Din viața J'eau Blai de vals tu str. Cissupisseaias., colț cu str. Sft Ionică gBra WMSKSHHB aMBS «JOIMi Sä. IKä'l'S în desvoltare, g. ,ț.s>r&/g'îi Anemiei, Xervoși, îsi așor excUabili, întrebuințează cu mare succes Haei îi sprin Lidiül saâ airngeiiri Se 0fîmu și Fia, Formael și Î Bunții Pofta dn mîncare revine, puterea fizică și intelectuală cresc rapid, sistemul nervos se întărește. A se cere pretutindeni la Farmacii ș . Dragueril, Iae Diogeniu Dr. Konya, j Lichid Lei 3.5», Drageuri ä.ci S. 1 cu marca „FORTUNA** depusă și semnătura. Unde nu se găsite se trimite contra ramburs prin depozit,[ general: FARMACIA CURȚEI REO^LE Frații I r. RONYA, Iași. București, Strada LIPSCANI, No. 8 I Noul Palat Dacia cursul pe ziua de ÎS Dec. 1906 I Cump. I Vind •i>'V !sia amor 1503 tan. i äT7o 92 4=o/(J „ „ 1905 a. b 92— 92 50 4 ° C| Rentă internâ 93 25 93 7 4> Gittig. Sam Bue. 1903 18 50 89 — 4%| „ „ „ 1916 8 8s.0 5 ° pi „ . jud. 103 25 103 7.. 4 ° I „ „ „ 97 . 5 97 75 5W 0 Scr. Func. rural 100 25 101 7,1 4*W „ . „ 92 92 50 56„ „ „ urb. Bu. 98 — 98 50 5 ° sa ~ „ „ Iași 95 25 96 Ac. R. Națională 340 l — 340 — „ . Agricolă 62"— 630 — „ „ Sc Buc 170— 175Cor. val. austr. 105 *|2 106 "|2 Mărci germane 124 — 125 — Banc. franceze 100 3|4 10150 „ italiene 100 101 — „ rubl. hîrtie 265 — 269 — Plătim cupoanele de 1 Ianuarie 1907 de la Renta 4 ° Jo Ext. fără nici un j scăzămînt.. PREMII S'a făcut în țară svân Că Magazinul Radivon Din Crăciun la Anul Nou Oferă la toți Cadou. Cumpărînd de ori ce preț Bocr sau Târgoveții Din Casa Radivon Primesc cîte-un plocon. Lanțuri, Drofi, Gurmeie Ceasornice, Cochete Butonî, Cercei, Creioane De șir Medalioane. Statui pentru saloane Depozit de Bastoane Serviciuri pentru mese Fasoane noul alese. Duble argint și aur Bogate ca un tezaur Marcate controlate Și prețuri moderate. Expoziție permanentă de iMobile de ocasiune și —— Obiecte de artă —Mobile fine, stiluri vechi și m doine.— Aranjamente complecte. Mobile în piele. tablouri, broksme, Saxes, Sé jvrets, Visux-Vlene, Piane, Covoare, Case de fier, Arme, Panoplii, Se duc cu prețuri convenabile i Calea Călărașilor No. 11 j (fosta Capelă catolică) H-elle Gábriellé Lyon, Paris a înființat o sucursală la Magazinul Lustgarten ' 5? Calea Mistorial 57 de specialități de lingerie, bluzer de dantelă, de mătase, de lină, robes de handre,jupoane pentru dame confecționate la Paris după ultimele creațiuni. Dr. H. Neumann fost asistent al Prof. Dr. Baginsky — din Berlin — Specialist în boli și operațiuni de: a AS, B&T și URECHI Consult 1—5 p. m. — 18, Strada Gabroveni Info. 18 — Lei 2.75 în loc de Lei 4.75 %t«ia.«»* %» I. JOCKEY-CLUB Pastigial Romäo 9 furnizează o cravată de mătase pură (engleză) pentru Lei 3,75 în loc de S,75 preț al celorlalte m gazine. DrTX’iAMSCB de la facultatea din Paris — Fost elev al Profesorului Fournier SfIOLM pestig RSBLH le FIELE și SIFILIS •KORS.KI.EFAKTUS Calea Victoriei 120 (lîngă Bis. Albă) Consult: 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Dr- George FISCHER SSo sale de Oda și Urechas Consult, dela 11—12 a. m. și 4 -7 p. m. Str. Divisiei 27 (Casa Alimănișteni) CASA DE SCHIMB a M. FINKELS Specialist in: ASTĂZI: 31 Decembrie (13 Ianuarie) 1008 OAUNDAR Ortodox: Sf. Josef și íderația „ Catolic : Martirii Hilarius și Veronica Răsăritul soarelui 7 și 52 m. Apusul soarelui 4.56 Timpul este frumos și liniștit în toată țara, ziua dezgheț mai pretutindeni iar noaptea brumă și îngheț general bine simțit. In cea mai mare parte a țarei termometrul s a coborît peste noapte la- 10 rade și mai jos, ajungînd la— 15 grade la Roșiorii-de-Vede și Călărași și —17 grade la Roman. Temperatura cea mai ridicată din cursul zilei plus 7 grade la R.Vîlcea. Acum cerut mai mult senin, în unele localități puțina ceață sau chiciură. Barometrul a crescut în ultimele 24 ore cu 5 la 6 milimetri. Ploie sau zăpadă n’a căzut nicăorL__________________________________ Teatru Național: V. Alexandri. Azi în matineu : Nevestele vesele, comedie în 11 tablouri de Shakespeare.—Luni în matineu : Ovidiu, dramă în 3 acte de Quontimi: Teatrul Lyric: Azi și mîine cite două reprezentații date de transtipluldli Ul, formistul Irizzo.—Circul Sidoli : In matineu și seara producțiunile circului rus Beketow. De remarcat: clowni Willand, cel 4 Franșois, quadruplu Jockel. — Berăria Imperială (Str. Cîmpineanu). Teatru de varietăți pentru familii In toate serile debutul lui Bernardo, comic român și Henri Pohl, comic francez. Intrare liberă. Teatru Bulevard . Azi și mîine cîte un m*tineu al teatrograful „Pathe Freres“ din Paris.—Sala Lieblich (Juniț*). Se va juca: Azi: Leder Nacht, operetă în 4 acte și 12 tablouri de Lateiner.—Mîine, Luni: Sabes Koldeș, operetă istorică în 4 acte și 12 tablouri de Sigm. Feinmann. Beneficiul d-lui M. Segalescu.__________________________________ MKUISXVO Expoziții.—La Ateneu expoziția pictorului Steriade — In Pasagiul Român expoziția cariituristului Iser. — In sala 5belepeși a ziaritul „Adeverul“ expoziția de pictură a d-nei Raicoviceanu-Fulmen. și l'l Autorități. — Toate închise. Judiciare. — Instanțele închise. Lacul Cișmigiuhă: Patinaj în autoritățile sunt judecătorești fiecare zi. 0 Luaia Toiene Miss Myriaii Edvina, o drăguță blondă de 19 ani, a pricinuit o vie senzație printre oamenii de bursă din Wall Street, la New York. Intr’o dimineață, pe la orele 9, tînăra fată, elegant, deși simplu îmbrăcată, își făcu apariția, cu un mic geamantan în mînă, pe trotoarele îmbulzite de bancheri, speculatori, cartieri și tot soiul de comisionari și agenți de bursă. Ea merse din grup în grup, lămurind oamenilor, cari se desfătau de așa o priveliște, că fiind dotată cu o superbă voce de soprano, n’are mijloace îndestulătoare ca să-și f»c îie «locația muzicală și că fiind hotărîtă să intre în teatru, s’a gîndit să se pue la loterie. In acest scop ea oferi niște bilete redactate astfel : „Pentru a ajuta pe misa Edvina să-și completeze educația muzicală, mă angajez să plătesc o sumă de... dolari. Dacă acest bilet cîștigă și dacă cele două părți își convin, chestiunea căsătoriei va putea fi și ea discutată“. ACTUALITĂȚI Kubelik marele vrăjitor al vioarei, care, împreuna cu celebrul pianist Goli și cu pianistul Schwab, va da 2 concerte la 3 și 6 Ianuarie, la Ateneu, concerte la cari va asista tot ce Bucureștiul are mai mult și mai elegant. tola de la C. F. Bulgare Atitudinea partidelor politice —Măsurile drastice ale guvernului Sofia, 28 Decembrie.—Greva continuă încă cea mai mare parte din greviști să consideră ca și demisionați, și nu caută decît să-șî îndeplinească datoria față de organizațiunele lor muncitorești. Toate sforțările depuse de guvern de a aplana conflictul nu au avut nici un rezultat. Starea deplorabilă nu mai putea dăinui. Ca în toate ocaziunele de felul acestora și de astă dată un mic număr de funcționari și-au reluat ocupațiunea. Pentru aceasta însă, ei au făcut noî cereri ministrului reapeetiv ca sa-î reintegreze în funcțiunele avute. Nici uneia din cereri nu i s’a dat însă curs, ci a rămas ca comisiunea specială să examineze cazurile individuale, decizînd in urmă. Darea In judecată a inițiatorilor Guvernul a ordonat darea în judecată a agitatorilor. Peste 70 de persoane au fost date în judecată și între ele sunt în primul rând președinții și comitetele diferitelor organizațiune. Nici unul dintre șefii socialiști nu a fost însă dat în judecată Aceștia, așa numiții— socialiști inguști,—sau declarat înpotriva grevei geerale și au cerut ca lucrătorii să prepare greva generală politică, iar nu una cu caracter pur personal. Partidele politice și greva Guvernul susține că opoziția este aceea care alimentează spiritele, numai pentru a ajunge la putere. Grupul liberal al Radoshiviștilor explică greva, ca fiind cauzată tocmai de guvern, el a promis prea mult la venirea la putere și a căutat să-și atragă majoritatea—muncitorimea—prin promisiuni, iar astăzi văzîndu-se în imposibilitate de a satisface cerințele, mulțimea cu drept cuvînt trebuia să-și răzbune, să cîștige prin luptă ceea ce i s-a promis. ruifloslaviștii aproba purtarea greviștilor și greva în sine, promițind tot concursul lor. Alături de ei, largii socialiști liberali, își dau toate sforțările pentru ca greviștii să poată obține satisfacțune. Măsurile guvernului Cabinetul Petrof se mulțumește să înregistreze faptele și să ia măsurile de represiune cele mai drastica. Rezerviștii de linii și geniu au fost mobilizați, iar în viitor iată ce măsuri va lua guvernul, se va angaja personal nou pentru căile ferate, se va înființa încă o companie de soldați de linie, cărora li se va încredința liniile ferate : Rusciuk-Tirneva și Sofia-Radomir, iar în universitate se vor preda cursuri tehnice cu privire la circulația și conducerea trenurilor, a poștelor și Telegrafelor. Astfel crede guvernul că și în viitor va putea să lupte cu organizațiunile sindicaliste ale proletariatului muncitoresc din țară.—Don, «linie, sare asupra lui cu cuțitul împlîntă în abdomen. Vasile V. Crăciun abia putu să scoată un țipăt și căzu scăldat în sînge la pămînt. In cîteva clipe mari. Fratele victimei văzînd cele săvîrșite, vei să iasă afară, să cheme ajutoarele necesare ca să salveze viața fratelui său, dar fiorosul criminal, pe dată ce-i văzu, se repezi și asupra acestuia, infigîndu-l tot în abdomen, cuțitul plin de sînge al celui deja ucis. Dar această lovitură a fost tot așa de fatală, căci nenorocitul căzu în nesimțire scăldat în sînge. Adus la spital, muri în citeva ceasuri. * Autoritățile au prins pe criminal, l’a fi legat de mîinî și l’au tirmes parchetului local. Criminalul nu arătă nicîo părere de rău. D. substitut de procuror Rădulescu, s’a transportat de îndată în comună pentru a face primele cercetări. Cadavrul lui Vasile V. Crăciun a fost disecat acolo, la Știubeiă, de către d. medic al județului, Valerian Cupresca, iar cadavrului lui Dumitru V. Crăciun i s-a făcut autopsia aci la spitalul suletan. Ambele autopsii au constatat moarte violentă prin emoragie internă și atingerea inimei și plămînului. Criminalul a fost înaintat d lui jude instructor Tipeiu care i-a luat interogatoriu a trea zi dej C Măcinn. Azi tribunalul compus din d-nii președinte Radian și supleant Hasnătaru, i-a confirmat arestarea. Crima aceasta monstruasă a prodig* o penibilă impresie în comuna Știrbei, frații Vasile și Dumitru Crăciun, fiind, doi băți cu purtări foarte frumoase. El a fost înmormîntațil eri cu multă pompă de către consătenii lor și toată populația i-a 00 fi dus pină la groapa comună.— P. Grgorescu •* ~l Crima din com. Sfinbeiu , R.-SARAT, 30 Decembrie.—O oribilă crmă s’a săvîrșit in ziua de 25 Decembrie în rom. Știubeiu, jud. R.-Sărat, în circiuma lui Joust. G. Tănase. Locuitorul Gheorghe M. Ichimescu, avea de multă vreme ură pe flăcăul Vasile Vlase Crăciun, și declarase la mulți consăteni de ai săi că e hotărît să-l ucidă. In prima zi de Crăciun, criminalul s'a hotărît să-și pună in executare monstruoasa sa crimă și de aceea afiind că acest fiacoü se află la cîrciumă împreună cu fratele săiu Dumitru Vlase Crăciun, s'a înarmat cu un cuțit și s'a dus in circiumă pentru a-l omorî. * Vasi o Vlase Crăciun petrecea cu mai mulți flăcăi înniște, cînd deodată se pomenește cu Idihmescu, care plin de Lipsa de vagoane Comercianții de cereale continuă a suferi mari pagube din cauza lipsei de vagoane In special pentru cei cari au cereale cu destinația pentru Constanța, e o adevărată nenorocire, căci cerealele sunt depuse în raioanele gărilor, neacoperite și expuse tuturor intemperiilor, în gările Corbii, Potcoava, Micilești, Slatina, Arcești, Strejești, Drăgășani, casa Ioan T. Mihail are depuse peste 150 kg. grîu, cu destinația pentru Constanța. Parte din saci stat de mai bine de două luni, sub carul liber, neacoperiți și fără traversa pe dedesupt. Sacii au putrezit, s’au rupt și griul s’a risipit. D. Mihail a telegrafiat direcției generale a C. F. R. arătind pagubele ce ’i s’au cauzat și cornul să se ia măsuri. ! esti, îelsgrsi si tflelsa © are de seamă asupra serviciilor de poștă, telegraf și telefon, de la 1 (14) Aprilie 1894 95, pînă la 1 (14) Aprilie 1804—905. Pentru a se putea avea o cunoștință deplină despre starea și rostul serviciilor de poștă, telegraf și telefon, d. Gr. Cerkez, actualul director general a acestei instituțiuni, a întocmit o dare de seamă cit mai complectă, pentru a se putea apoi păși mai cu siguranță întru facerea modificărilor și îmbunătățirilor ce se reclamă necontenit de această importantă instituțiune. Tase reduse pentru transportul gazetelor Exploatarea poștală aflindu-se submperiul legel din 1892, îi s’a a adus în decursul timpului diferite modificări , îmbunătățiri cerute de dezvoltarea diferitelor ramuri de activitate. Din această dare din seamă reese că: S’au introdus dispozițiuni la art. 78 din legea exploatărei, relativ la serviciul de magizinaj a obiectelor de mo agerii. S’au pus de acord textul art. 92, aliniatul IV din regulament, cu textul art. 35 din lege, în sensul că toate corespondențele recomandate, adică și imprimatele, hîrtiile de afaceri etc., să fie admise la expediere cu ramburs pînă la 500 lei. Insă printre diferitele categorii de corespondențe admise de*’l«^e, imprimatele și mai ales ziarele sînt acelea cari furnizează serviri ■ui pod cel turn a ce contingent. ^ Așa di, tabloul statistic întocmit de către chiria poștelor se .» , tă mersul progresiv ce au avut imprimatele și ziarele atît în fiecare an, cît și în raport cu celelalte obiecte de corespondență. In anii 1894—95, vedem că numărul ziarelor depuse la poștă și francate, au fost de 8.720.797, iar pînă în anul 1904—905, treptat-treptat, a’au ridicat la 27.450.153 bucăți. Imprimate deasemenea, în decursul acestor ani, s’au , lunund aera 0 222.424 la 7.630.602 bucăți. * Față de această situațiune, administrația poștelor a căutat intotdeauna să favorizeze ci mai mult întinderea și răspîndirea presei și a imprimatelor, spre a fi accesibile și maselor populare. Astfel legea telegrafo-poștală din Iulie 1892 fixa taxa ziarelor ce se expedia prin poștă la 1 ban și jumătate de fiecare exemplar pînă la greutatea de 50 grame. Această taxă, deși destul de modestă, totuși se găsea prea urcată față de prețul redus cu care se vindeau ziarele, unele chiar cu 5 bani exemplarul. In considerațiunea la noî în țară ziarele servesc și ca mijloc de răspîndire a culturii în popor, ținîndu-se cont că și în străinătate s’a dat multă atențiune presei, supunînd-o la taxa poștală cît mai reduse posibil, prin legea din 13 iunie 1906 s’a redus taxa ziarelor de la 1 ban și jumătate la un ban de fiecare număr simplu sau însoțit de un supliment pînă la greutatea de 50 grame. S’a mai admis ca pachetele cu ziare conținînd mai multe foi sub aceeași bnodă și adresata aceleiași persoane, să se taxeze cu 1 ban și jumătate de fieste 50 grame sau fracțiune, în loc de 3 bani cum se taxa mai înainte. Tot în scopul de a înlesni distribuirea ziarelor s’a dispus ca administrațiile respective să depună după voie la oficii liste de abonați, după curi să se facă distribuirea ziarelor, plătindu-se serviciului poștal cu anticipație valoarea timbrelor ce s’ar întrebuința la francarea acelor ziare, pe timp de cel puțin o lună. Că această reducere de taxă și îmbunătățire adusă în expedierea și distribuirea ziarelor era de mult simțită, o dovedește după un tabiett creșterile considerabile față de anii trecuți. * Relativ la sumele încasate de stat din francarea ziarelor pe 3 ani anterior Vineri, în 5 Ianuarie 1907, est sub tipar No. 1 al revistei suptămiliale LITERARA ȘI ARTISTICA pusă sub îngrijirea unui comitet de redacție. La „Viața literară și artistică“ va colabora șirul lung de scriitori talentați cari sa făcut ca „Viața literară“ să fie una din cele mai citite reviste din anul trecut Va cuprinde nuvele, poezii, schițe, articole critice, cronici iterare, aristice și muzicale, informațiuni din domeniul manifestărilor culturale , ilustrațiuni în text. 1. BAH! EXEMPLARUL Afect în Tentul pe an 5 lei în țară și 7 lei în străinatate Rhaeia: Sir. Enel 7. — Administrația : Sărindar, fl moditiuiioi iv*st.| rior aci stei pe ne. am poste» „„r‘if,nTib' avem: In anii 1894-95-98 a «Mnc»^ d„ stat sumn de 1*1 676 923 și 90 bani, iar în ani 1897—98 și 99 s’au îne fsat ^30 434 64 bani. vi, Deci, din aceste sume ,era*^ o diferență destul de considerabil, vadă strălucită de utilitatea și oowtunitatea reformei, înlesniri aduse presei însă o îmbunătățire dintre cele mai importante alegei din Martie 1900 a fost inovațiunea introdusă cu privire la crespondența telegrafică adresată presei; pină la această dată toate telegramele expediate ziarelor de către corespondenții lor s»u taxati întocmai ca și telegramele ordinare. Cum insă corespondența telegrafică joacă un rol foarte important în presă, doarece ea mai întotdeauna îmbrățișează interesele generale și întru aceasta se deosibește de corespondența scrisă, adică cea poștală, care servește proape inclusiv interesele locale, legiuitorul a căutat să intervină și a i și să acorde reduceri simțitoare prin tariful telegrafic. Pentru a se da, dar, o mai mare impulziune corespondenței telgrafice a mesei, s’a introdus în larg" dispozțiunea ca : Telegramele adresate ziarelor de către corespondenții lor formal autorizați, de la orele 2 p. m. pînă la 6 dimineața — să beneficieze de o reducere de 30 la sută din taxa ordinară a telegramelor Prin această reducere de taxe aplicată telegramelor de presă a profitat nu numai ziarele și publicul, dar și fiscul, care în anul 1904 -1905, a încasat suma de lei 4.495, bani 54, față de 1.037 lei, 5 bani, cît incasase in 1900—1901, primul an al aplicărei legel. Nevoia de a sa reduce taxele telefonice pentru presă Dezvoltarea luată de către serviciul telefonic în primii ani de funcționare și necesitățile mereu crescînde ale publicului, făcuse ca legile pe baza căror se conducea exploatarea telefonică să devină insuficiente, în dezacord chiar cu aceste nevoi și să determine, prin urmare, administrația la o nouă modificare și complectară a acestor legi. Printre alte dispozițiuni mai principale introduse în legea din 1900 se confirmă în mod mai pronunțat și reducerea taxelor telefonice, atît pentru abonamente cît și pentru convorbiri in rețelele urbane și interurbane. oua insa convorbirile telefonica pentru ziare au luat în ultimul timp o dezvoltare foarte mare, credem că, în mod special, ar trebui pentru presă taxele telefonice să se bucure de aceeași reducere ca și telegramele. Prin aceasta ar beneficia nu anumal ziarele, dhs.r și administrația poștelor și ’n special fiscul. * Din darea de seamă publicată acum de către serviciul statistic din direcțiunea generală a poștelor, lucrare efectuată sub îngrijirea șefilor de serviciu D. Basarabescu și Pascal I. Popescu, reese că s’au Introdus mari îmbunătățiri în serviciile pendinte de această administrațiune . S’au redus taxele pentru transportul ziarelor, la probele cu cereale, la mandatele poștale, taxarea la mesagerii, înființat birourile de comisiune și expediție, s’au introdus și răspîndit firele telefonice mai în toată țara, apoi aranjamente speciale încheiate cu diferitele state, precum: Rusia, Bulgaria etc. și înființarea unei legături telegrafice directe între Berlin București și Constantinopole. Cu toate acestea, în urma celor modificări și inovații introduse în diversele ramuri ale serviciului, personalul telegrafo poștal a rămas aproape staționar, creșterea fiind neînsemnată și cu totul în disproporție în raport cu munca ce o depune și răspunderea ce o are. Se impune voci, ca o necesitate absolută, sporirea acestui personal și îmbunătățirea soartei acestui mare corp. Tot prin această dare de seamă, reese destul de lămurit, că d. Gr. Cerkez, actualul director general al poștelor, telegrafelor și telefoanelor, de la venirea sa la capul acestei administrațiuni, a fost călăuzit neîncetat de ideia de a duce mai departe pe calea progresului instituțiunea telegrafo-poștală. O. Rigo Din ¥ia|a ȘahiM Șahul ca prinț Șahul Poraiei a domnit din anul 1896 și s'a născut în 1853, a murit deci in vîrstă de 54 ani. Gind s’a suit pe tr*tt avea reputația unui ad- vârat eurocar. Ca prinț moștenitor el arătas , in adevăr, preferința sa pentru obiceiurile și ’nsancțiunle europene. Ca guvernator al lebrismnii e) nu a căutat să zmulgă bo 8‘țr. *>oși pe acele timpuri obiceiul aacesta și corupțiunea erau ri licărea UT. Cînd s’a silit pe tron a găsit țara unti o stat., de sărăcie și agitații’, amenințată apri Cind de influența rusească, cînd de cea «ttrezească. Șahul șî Europa, G om era foarte simplu. — Pe cît’ .1720 fi* ratai »ip av. a uu 1,_ Maasaffreddin s’a mulțumit "n“•‘.'.56a 60, pe ca ț le alesese ca pe cele mai iubite. Șa h. I îi plăceau călătoriile, muzica și in ultimii aui nu prea se simțea bine în palatul și în gura lui. Aristocrat convins, el simțea insă cum poporul nu mai area «3 încrederea de mai uimite. Poporul voia o constituțiune și după tulburările de stradă din Teheran, c»ní au avut loc în vara trecută, șahul tem, fără voie a trebuit să acorde o constituție poporului persan. Constituția persană Edictul prin cane s’a promulgat constituția a fost primit da care locuitorii Teheranului cu entuziasm. Orașul a fi iluminat și șahul și-a regăsit pentru un moment popularitatea sa. Constituția persană nu este însă decit un amestec de librtățî și de măsuri reacționare. Parlamentul a fost apoi înființat mai mult pentru trebuințele șahului decît pentru ale poporului. In curînd șahul fu atins de baala, care îl urmărea de malt, el veni să-și caute sănătatea la Karlsbad. Prințul moștenitor nu strălucește de loc prin dragostea sa pentru europen și "pentru obiceiurile și instituțiilole lor. Decedatul șah al Persiei era în bun prieten al rușilor, dar in același timp și al germanilor, francezilor și austriacilor. Vienezii cunoșteau bine slaba și melancolica lui înfățișare. Pa [UNK]meile europene îl cunoșteau ca pe un om foarte simpatic și galant. Neglijența șahului.—Bogățiile InX D. I. H. Trawer, un european care a vizitat acum cieva timp curtea saütduí Persiei un somn, că în minunatul său palat oriental, șahul se preumbla foarte neglijent cu un fel de haină scurtă, amuzindu-se de cele mai multe ori cu aparatul fotografic. Tronul, care strălucește de aurării și care e tot așa de împestrițat ca și penele păunului i, este absolut inaderent. Globul pămîntesc ce-l posedă dela tatăl său și care este făcut numai din aur are 51.000 de pietre prețioase, care marchează frontierile țărilor. Mările sînt reprezentate prin pietre de smarand. Persia e reprezentată prin turcoaze, India prin amereiste, Africa prin rubine, Anglia și Franța prin diamante. Ce făcea“șahul dimineața Șahul se scula foarte de dimineață , își făcea rugăciunea, bea un ceain dulce, mînca o bucată de pîine și la ora 8 dimineața primea pe miniștrii săi. Pe îmbrăcăminte nu punea mare preț, el apărea in sala consiliului îmbrăcat într’un halat și în picioare avea papucii O anecdotă In Ce privește neglijența lui, se povestește o anecdotă interisantă. Prima lui fomoe s’a despărțit de el — adică i-a cerut voa sa se despartă —sub cuvînt că nu se spală nici odată. Cum mînca șahul? Șahul își citea dimineața corespondența, dicta cîteva depeși și 30 consacri timp de șease ore numai afaei fiior statului. In urmă își lua dejunul. Toate mîncărurile ce-î se drdeau, erau laa ri controlate, deoarece el avea mulți iumani. Un prinț de sînge regal avea pe seama lui grija bucătăriei și era absolut răspunzător de orișire. Toate furiile cu mîncări erau sigilat și sigiliul nu se rupea decit în fața șahului. Șahul trebuia să mănânce singur, înainte el se așeza jos pe podele Ș’ mine* pe o masă mică. De cînd o hotărîse să introducă numai obiceiu* europene, se obișnuise să stea pe saltea și să mănînce pa o masă mai*Daha. FOIȚA ZIARULUI ...IMINEAȚA“ 50 Alemoriile Ii DGH JUAN — MARE ROMAN POPULAR PARTEA A DOUA CAP. I Noaptea balului Doi ochi mari, vioi, pe o față prietenoasă care nu arăta nici o agitație, priviră pe tînăr. Juan se ridicase, se apropie de stăpînul casei și cu oarecare emoție zise: — Cum vedeți, am urmat invitațiunole voastre. Vă rog să mă scuzați se intimere. — Nu ești mai puțin bine venit! replică Don Juan de Padilla, Intinzîtul tînărului mina cu un aer așa de prietenos, că studentul se convinse imediat că temerile sale din Bitinia fuseseră neîntemeiate, regret și că că Du serbarea — Am auzit ca Maria e suferindă a fost astfel lipsită de regina ei, zise Juan. — Dona Maria se află mai bine. Tocmai voiti sa mă duc sa transmit această veste oaspeților mei, ca dispoziția serbărea să nu fie turburată. „Majordomul meu mi-a anunțat pe matadorul de ori, adăugă zîmbind Don Juan de Padilla, vrei și azi să răsatî incognito“?“ — Scuzați-mă dacă o fac și credeți-mă. Don Juan, cind va zic că am motive serioase, replică tenărul cu o bucuria ascunsă, caci întrebarea gazdei sale îî arătase că Mana nu făcuse soțului ei nici o comunicare. Prin această purtare încoiase primele fire ale înțelegerei misterioase dintre dînsa și el. — Și motivele nu se pot înlătura? întrebă mai departe Donjuan da Padilla. — Credeți-mă că ele mă silesc să păstrez tăcerea chiar fața de un bărbat de rangul d-v. — Asigurările d-tale îmi sunt de ajuns, precum și privirea mea sigură, care îmi zice că ești un nobil care e tot așa de bine în sala de duel, ca și pe parchetul luată. „Totuși mai acordă’mî o întreba* .Ști( că fac parte din șefii ligiștii plăcerile mele personale ca și părerile meL? trebue să fie supuse adesea legilor revere ale opiniei publice și politice. Cărui partid sparții ?“ — Nici unuia, fu răspunsul scurt al lui Juan. — Cum? — Nu mi-a venite încă timpul,... Cum mă vedeți, dar încă ocupat să'mî oțelesc corpul și mintea. „Trebua să fiu mai întîiu lămurit asupra mea însumi și a părerilor mele, înainte de a mă înrola într’un partid și să’mi îndrept activitatea într’o direcție anumtă.“ — Cuvintele d-tale mă uimesc, căci, cu toată tinerețea d-tale, facî o impresie de maturitate complectă. In fața celei mai mari primejdii, te-am văzut lucrînd liniștit și cu judecată, din ochii și gesturile d-tale vorbește o minte scăpărătoare. „Totuși știu că încrederea nu se poate impune. Nu voii să te silesc să ai încredere în mine, și te rog numai să vizitezi casa mea cînd îți va face plăcere.“ — Vă mulțumesc. Fiți sigur că voi profita de această permisiune ca și de aceea de a fi musafirul d-voastre la serbarea de azî. „Permiteți’mi numai să’mî maî trec și azî numele sub tăcere. Cînd vom maî păși odată pragul d-voastre ospitalier, îl veți fi aflat. „Pină atunci, fie-vă de ajuns să știți că arborele meu genealogic nu stă în urma nici unui altuia din toată Spania și că pretutindeni unde a fost vorba de a lupta pentru libertate, unul din strămoșii mei a minuit sabia, spre spaima asupritorilor.“ Don Juan de Padilla întinse din apa musafirului s-o mîna și zise: — Să mergem pe terasă. —atacă o rugă sa saie î aâsagă Juan. „Vrețî sa’mî permiteți să mă amestec cît mai neobservat printre musafirii d-voastre?... Succesul de om mi-a produs un renume trist, pe care nu l’am dorit, și de care n’aș vrea să mi se amintească. „Vă rog să vă mai gîndiți că un bărbat al cărui nume nu se cunoaște trezește mai multă curiozitate decît aceia pe care’l împodobește titlul cel mai nobil.® — Fă cum te sfătuește gîndul. După aceste vorbe, cei doi nobili părăsiră plăcuta odaie, trecură printr’un coridor și ajunseră într’o sală în care servitorii erau ocupați cu aranjarea mesei. Această sală era așa de splendidă și pompoasă, aspectul ei așa de fermecător, că Juan și împreună cu el gazda se opriră răpiți de această priveliște, încet se apropie majordomul de stăpîn și’i zis» destul de tare, spre a fi auzit și de Juan. — Dona Maria vă roagă să veniți la din ea. — S’a înrăutățit starea ei ? întrebi) Don Juan de Padilla speriat. — Nu... din potrivă. Picăturile ce’î le a prescris medicul i-au făcut așa de bine, că voesta să se întoarcă aci. — Te urmez imediat, răspunse gazda, apoi adresîndu-se lui Juan, îî zise: — Scuză că te părăsesc și caută de te scoate singur din încurcătură, căci voința d-tale a fost să nu te recomand. Don Juan răspunse printr’o înclinare degajată și eși singur pe teră, pe cînd stăpînul ealvî se înalța prin sală. Ca și cind ar fi fost de PnQ palat, tînărul se strecură p... diferitele grupuri și seri,Jini balustrada de marmoră poalconului spre a vedea de acolo a atuns societatea. .. . Tot ce posedau p.>rinciiealladolid. Salamanca Pamora ca personalități înalte Ș’ femei frumoase adunase Don Juan de Padilla în această zi în iiul său. Juan era cAieptul da atenție al tuturor cu atît mai mult ca se afla singur decot. Femeile din jurul lui îî aruncau priviri cochete, de admirație, și se străduiau să’i atragă luarea £ 1 ^4 în — Dona Ines- 9 ° pli ° tînără femei vecine, eî cine e tînărul care se sprijină 1 °‘° balustrada și’i arunci privi aSa de «prnse ? _ cunosc... NI văd pentru prima A&... Dar pare că te interesează . Pe mine? O, nu!... De ce oe cînd așa de retras ? — Poate pentru că vrea să se țună mai în evidență! — Eu cred că nici într’un oaa n’ar fi rămas neobservat, interveni o a treia. Costumul lui nu e bătător la ochi, dar scump. N’am văzut niciodată un păr mai superb ca al lui. — Da... și fața e de o frumusețe rară, complectă Dona Ines, și toate mișcările lui sunt de o grație și siguranță nemăsurată. Intr’adevăr, e de mirare că se izolează astfel... — Poate e indispus pentru că frumoasa mireasă nu e prezentă! se amestecă în vorbă o frumusețe trecută, care printr'un lux nemărginit căuta să înlocuiască ceea ce -i răpise natura, și încă dinainte era geloasă de privirile cu care Don Juan va ferici pe o alta. (Va urma) lor