Dimineaţa, mai 1907 (Anul 4, nr. 1154-1183)
1907-05-01 / nr. 1154
i isiial IV.—.No- 1154 BANI TELEFOHI PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV AGENTIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI 18, Strada Harageorgsufe, 13 Telefon 3/4 Pentru Capitală No. 14/10 Provincie și Străinătate No. 12/40 -----.............. .............................— M * DIRECTOR CONST.UINE un an : . . * 6 luni . 3 luni . S . . . i Abonamente cu premii % ; Lei 20 ! *• ” Io mt U-tou UsUL 19 OV BANI spre pas Apare zilnic la ora A dimineața cu ultimele știri ale nopței x Iiurourile ziarului Str. Sărindar 11 ASTAZI: 30 Aprilie (13 Maiti) 1907 lam.p.wnAR Ortodox : Ap. Iacob. —Catolic : Servațiu. Răsăritul soarelui 453 m.—Apusul soarelui 7.31 a.m. . Berăria Imperială (str. Cîmpineanu). Teatru de varietăți pentru _ ___ familii. Debutul trupei de negri americani, a d-lui S. Bernardo, comic romîn, Henri Fohl, comic francez și a altor artiști. Intrarea liberă. Circul Sidon: Mari reprezentații ale teatrului Gaumont.—Teatrul Bulevard : In fiecare seară Vivograf american. MaenofițH Autorități.— Toate autoritățile sunt deschise. • I'lSjtiturilor judecătorești deschise. —.Expoziții. ■ Judiciare.—Instanțele ______ . . . Da Ateneu expoziția de pictură „Tinerimea artistică“.—Grădini : Da Carpați orchestra Strauss.—Da Oppler muzică militară.—La Oteteleșanu orchestra permanentă a ministerului instrucțiunei, sub conduce Da .Lutteride tea d-lui D. Binicu.cm.— Da Sărindar orchestra Dinicu-Pitești. Candidații colegiului al III-lea. După răscoalele țărănești, mulți oameni politici au recunoscut ca trebue să se sfirșească odată cu sistemul ca în Cameră țărănimea să nu aibă reprezentanții ei direcți. Asemenea părere am întîmpinat-o mai ales la liberali și de aceea era de așteptat ca la viitoarele alegeri să se stabilească pentru colegiul III-lea candidaturi țărănești. Acum matern în preajma alegerilor și de ce timpul să se știe cari vor fi candidații guvernamentali » pentru colegiul țărănesc. Prea puține indicii sunt în acest sens. Știm de pildă că d. Spiru Haret, ministrul școalelor, candidează la colegiul III de Covurluiu. Mai știm că d. Jean Gr. Buca, inimosul și mult priceputul director general al băncilor populare a demisionat , spre a-șî pune''candidatura la colegiul III de Vîlcea sau de Dorohoifi. Aceste două candidaturi sînt foarte nemerite pentru colegiul al III-lea întrucit d-nii Haret și Duca s’au ocupat mult de nevoile țărănime. Tot așa de nemerită va fi candidatură d-lui C. Stere la colegiul III de Iași, căci d. Stere în timpul din urmă mai ales a studiat chestia țărănească. Ce se va face Insă cu candidaturile de la celelalte județe ? Cine va candida din partea liberalilor Nu se știe pină acum, deși aceasta e o chestie de mare importantă , de foarte multă actualitate. Dacă ne-am conduce după faptul că d. Bianu candidază la colegiul III de Tecuciu, am ajunge la concluzia că guvernul ține la vechiul procedeu ca țărănimea să fie reprezentată în Cameră tot de persoane cari sunt streine de interesele și nevoile ei. O altă indicație ne lipsește. Totuși se spune, fără a se fi luat însă vre-o hotărîre, că în județele unde răscoalele au avut un caracter mai acut, guvernul va căuta să susțină candidaturile unor țărani cu oarecare situație politică în localitate, sau candidaturile proprietarilor cari sau întocmirea învielilor agricole, s’au arâtat concilianți și au făcut înlesniri țăranilor. Cu despre conservatori, aceștia nici nu se gîndesc să respecte drepturile țăranilor de a intra în parlament și ziarele respective au și publicat articole prin cari se emite ideia ca la colegiul al treilea să candideze proprietari, cari cînd vor ajunge în parlament să-șî susțină interesele, contra tendințelor reformatoare ale guvernului liberal. De unde se vede că încălcarea drepturilor politice al țăranilor s’a transformat la conservatori într’un fel de drept politic pentru dînșiî. C. Dem. v VILA ACHILLEON Măreția Achileionului — Doliul etern al împărătesei Elisabeta. La dorul singurătatei. O telegramă ne-a comunicat că împărătul Germaniei a cumpărat Achilleionul, palatul pe care Elisabeta de Austria îl zidise la Corfu, pe marginea mării. Puțini cititori și-au dat seama, poate, de ironia istorică pe care o ascunde acest fapt divers. Gălăgia care însoțește pe Wilhelm al II-lea, pe împăratul cel mai activ, care a smuls totul visului pentru a da totul acțiunea, va goni din palatul legendar, pe care împărăteasa Elisabeta îl ridicase în dorința ei de a fugi de lume, fantoma aceleia care a fost numită așa de cu bună dreptate „împărăteasa singurătate “. N’a fost ascultată dorința tainică a acestei femei, căreia i-a lipsit totul în viață, care venea să viseze subt umbra chiparoșilor pe cari îi iubea atita și al căror vîrfuri întunecate făceau și mai strălucitor albul marmorei ce-i împodobea palatul. In locul mausoleului pe care ea îl voia, Achilleionul va deveni un han regal din care se va goni pînă și amintirea ei. Măreția Achilleiontüui In cartea pe care d-rul Christomanos, tînărul grec care a fost cititorul împărătesei Elisabeta de Austria, o consacră traiului ei pribeag, găsim o descriere a Achilleionului foarte evocatoare. „Palatul e zidit chiar în munte, spune autorul acestei cârți. Fațada lui întoarsă spre marea șosea, care, de la Corfu prin Gastari, duce la Benizze și dincolo de turni, prezintă trei etagii. Primul alcătuește un portic, susține pe niște colane enorme o verandă largă și, deoarece al doilea și al treilea etagiu sunt zidite mai în dos, la dreapta și la stingă verandei centrale, numită a „centaurilor“, sunt două clădiri delicate în formă de loje. Elegantele coloane gemene ale acestor loje susțin și ele, în etajul al treilea, niște balcoane. „Cealaltă fațadă, întoarsă spre interiorul insulei, se compune dintr’un singur etagiu, care dă asupra unei terase plantate cu copaci seculari. Un Hermes înaripat pare că stă gata să zboare de pe marginea extremă a balustradei peste pădurea de măslini. „O scară, împodobită cu statuele Venerei, ale Arthemisei și unor frumoși adolescenți, conduce de la partere la terasele plantate de sus. Lungul șir de coloane cari țin acoperișul sunt zugrăvite în partea lor inferioară cu roșu închis capetele lor sunt aurite și zugrăvite cu roș și cu albastru; corpul lor alb face un contrast admirabil cu peretele pompeian din fund pe care niște mari fresce evocă întregul elenism fabulos". Doliul etern al împărătesei Elisabeta In acest inventariu, pe lângă niște grădini cu trei terase și diferite picturi murale, se cuprinde și un tablou colosal „Triumful lui Achille“ în care Achille e reprezentat tărînd în jurul zidurilor Troiei cadavrul lui Hector. D. Christomanos notează cu privire la acest tablou unele observatiuni ale melancolicei proprietare a acestui palat. „Am consacrat palatul meu lui Ahile, a spus împărăteasa, pentru că el personifică pentru mine frumusețea pămîntului și a oamenilor. Nl iubesc de asemenea pentru că era un gonaș de frunte El era puternic și sprinten și a disprețuit pe regi și toate tradițiile, a socotit ca nimic mulțimile omenești, bune ca să fie secerate de moarte ca niște spice de griü. El n’a ținut ca sfint, decît voința lui proprie, n’a trăit decît pentru visurile lui și tristețea lui îî era mai prețioasă decît viața întreagă". Dacă unele fraze din nota de mai sus sunt prea crude, această din urmă e în gura prințesei ca un doliu etern. Dramele din Meyerling, din Queretara, din lacul Starberg, din bazarul carității din Paris, populau singurătățile ghidului ei cu fantome tragice. Poate că ea presimțea drama din Geneva, care, după atîția membrii din familia ei morți în chip violent, îl curmă și el viața prin stiletul unei brute. • In dorul singurătăței Intr un alt capitol din cartea sa, d. Christomanos dă următorul amănunt caracteristic asupra vieței sufletești a împărătesei: ■ or’ In faptul zilei, m’am sculat, și fără să știu de ce, am urcat pe scara zeilor, pînă la terasa lui Hermes... Deodată zărit pe împărăteasă , recurîndu-se ca o umbră printre coloanele albului palat. Surprins cu desăvîrșire că o găsesc acolo la ora aceea, vruia să mă retrag. Dar ea se apropia repede ca un înger negru care apără intrarea unui ram, și îmi spuse: „Sunt întotdeauna aci mal înainte de răsăritul soarelui, ca sa vad cum totul se deșteaptă. Nu trebue sa mai vii pe aici la ora asta. E singura .Vilin Achillean, — Terassa tui Mercur W1 clipă cînd sînt cu totul singură“. Astfel, în viața ei rătăcitoare, în călătoriile ei prin locurile cele mai sălbatici ale Europei, ea nu găsi cîteva clipe de repaos decit în acest Achilelen, populat de zei și unde măslinii argintii și chiparoșii negri compuneau melancolii severe. Dar ea, se odihnea ca acele pasări, cari de-abia se așează pe vîrful unei stînci și pornesc în zbor, rotindu-se de-asupra mărei, fără a ști cu ce scop. Pentru această neorînduială de spirit, pentru dragostea ce a purtat lui Homer și pentru pasiunea ei arzătoare pentru poemele lui Heiner a căruia statue figurează în acest monumental palat,—pentru fatalitatea grozavă a traiului ei, Elisabeta de Bavaria, ajunsă din întîmplare împărăteasa Austriei, va ademeni întotdeauna pe poeți, pe amanți, pe senzitivi. Poate tocmai pentru că ea a fost împărăteasă, pentru că a avut îndatoriri mari de principesă, existența ei a fost așa de zbuciumată, așa de plină de amărăciuni și de doliu și totuși—așa de frumoasă E o ironie tristă că melancolicul Achileion va deveni reședința zgomotoasă de distracții a împăratului Wilhelm al II-lea. Eftenirea încălțămintei întrebuințarea pielei de epare. —Industriașii germani fac experiențe Rezultatul experiențelor. — Vom purta ghete de piele de epareîntrebuințarea pielei de epare Pielea de epare servește din vremuri uitate la diferite întrebuințări. Din ea se fac epoletele de ermelină, pe cari le poartă avocații, ea acopere blănurile și manșoanele de samur și vulpe, cu cari se mîndresc atîtea elegante, nu prea cu dare de mină. Dar pînă acum nu s’a gîndit nimeni să facă din ea ghete. Epurele e un animal așa de înșelător, că a devenit simbolul nestatorniciei: cum să te bizui pe pielea lui într’un serviciu, care cere un maximum de siguranță? Industriașii germani fac experiențe Se pare, totuși, că cei cari au judecat așa de rău pe bietul epure, n’au dreptate. Cel puțin, așa a fost părerea unui mare număr de industriași germani, cari, după gîndire multă, au ajuns să se întrebe că de ce adică, la urma urmei, epurele n’ar putea să dea încălțăminte moi și trainice întocmai ca și vițelul, căprioara sau cîinele de mare. Afacerea asta merită, în orice caz, să fie lămurită. Industriașii în chestiune, mai toți originari din Silesia, o localitate unde epuril mișună, au vrut să fie cu cugetul împăcat și au însărcinat o comisiune compusă din meseriași competent! în materie, să deschidă o anchetă și să procedeze la studiile și la experiențele necesare. Rezultatul experiențelor Rezultatele acestei anchete și a experiențelor făcute, au figurat în ultima expoziție agricolă din Breslau, unde au făcut mare senzație. Dovada a fost astfel făcută, că s’au putut fabrica din piele de epure convenabil tăbăcită, încălțăminte ireproșabile, care nu se lăsa intru nimic mai prejos de încălțămintele obicinuite. Unele ghete, lucrate din piele de epure, au fost purtate zilnic, timp de șase luni, de mai mulți oameni, cari le-au încercat de bunăvoe, apoi au fost prezentate comisiunea pentru a le controla. După aceea, ele au fost purtate încă șase luni de zile, fără întrerupere și numai după această dublă încercare juriul s-a pronunțat. Concluziile nu puteau fi decit favorabile : încălțămintele de epure ținuseră admirabil și nu se diformaseră mai mult decît încălțămintele date de cei mai buni cizmari, ca să servească drept probă comparativă. Vom purta ghete de piele de epure Cauza pare deci pe deplin lămurită și nu va trece mult pînă să vedem cum ghetele și pantofii lucrate din piei de epure, vor năvăli toate piețele comerciale. Fără îndoială, e de prisos să accentuăm importanța acestei curioase inovațiuni. Epurele e în așa de mare cîtățime, că în unele târi, cum e în Australia, unde oamenii nu știu ce să facă ca să se scape de el, belșugul lui a devenit un adevărat flagel. Acest flagel însă devine un noroc neașteptat și poate că în curînd vom putea îmbrăca încălțăminte eftină. MUIsrcA • Sute de căruțași circulă grăbiți umplînd lățimea șoselei, dînd buzna unii într’alții. Indeeturile căruțelor trosnesc sub greutatea stînjenelor de lemne, zorul și înghesuiala cresc mereu, unii se duc, alții se întorc, roți de roți se agață, piști se izbesc, pocnete de bice răsună alături de strigăte de îmbărbătare ori blestemătoare, după inima cărăușului. — „Hi! bălan, hi! tăică“ strigă un bătrîn uscățiv și galben pocnind din bicift In aer ca să facă spaimă gloabelor. — „Hăis! blestemate, lovite-ar boala", se înrăește un altul, îmboldind boul în pîntecele-i supte. Toți par’că n’aud, nu văd, țintesc o poartă la care trebuesc s’ajungă cît mai iute. . Acolo se cîntăresc mărfurile sosite în gară. Privind activitatea înfrigurată a muncitorului sărac, adăpostit de ger numai în rupturi de haine, convoiul de care zdrențuite, tîrîte de boi căzuți de oboseală, și de foame, înglodați pînă la genunchi în bulgări de noroiü uscat, cu grumaji, roși de jug, caii scheletizațî, schilozi, înhămați cu bucăți de funie, nod lingă nod, cai cu spinări și pulpe jupuite, răbdînd durerea unui nod ce-i roade rana sîngerîndă, o nesfîrșită milă îți tac inima și înțelegi durerosul greu al muncei brute. ■k ¥ # Ceata mișună mereu înghesuită. Cel mai ager, cu vite mai odihnite, ajunge mai degrabă. Spre poartă suișul e greu, lunecos, caii se opintesc, trăgînd greutăți peste puterile lor, se poticnesc, își sîngeră genunchii, dar chirigiul e grăbit și nu se uită unde arde. Intîrzierea îl costă bani. Bice troznesc peste boturi fumegînde, peste ochi, cad vijelii peste coaste eșite în reliefuri și bietele animale cu picioarele zdrelite, se leagînă, se ridică, trag *5? ^ - " 'Tr~- .*» o *- > «*țf «ț din greu, cu o resemnare de înțelept; nici un țipăt, nici un suspin, un șchiopătat dureros, un spin de vertebră eșit de sub piele, un șiroi de sînge închegat între coaste, un corn frînt, un ochi în scurs, sunt semnele mute în cari se citește; adine psihologia acestor apostoli ai suferinței, de cari nimeni n’are vreme să se ocupe. — „Asta la rînd!" Bivoli greci trag liniștit și sigur, dar vreme nu e pentru mersul lor domol. Sub boldul dureros ce le străpunge relieful șoldurilor, se abat speriați izbind puternic oiștea în poartă. Căruța se înțepenește deacurmezișul; din spate chirigii îndîrjițî zoresc. Stăpînul carului izbește vitele cu nemiluita, dar n’au putere; la toate se înhamă oameni urnindu-le din loc. — „Altaa la rîîî Rid!" Și apoi alta și multe altele în zor amețitor; în toată zarva, trosnete de bice, chiote, încurcături de roți, certuri între căruțași, poticniri de vite. In urmă vin la rînd carele cu tutun, cu făină,... izvor nesfârșit, zorește într’una... ** * — Căruțele descărcate poposesc în largul șoselei, vitele obosite răsuflă greu, vărsînd pe nări aburi groși, pe coamele cailor ,pe genele boilor, se prind flori de chiciură. Rănile rumegă, ochii li se închid a durere, fălcile încleștate de frig rumegă în sec, pe coastele deșirate pielea tremură sub arsura gerului. In fața circiumei căruțașii flămînzi izbind cu cizmele pămîntul, îmbucă pe repezeală codruri de pîine, pe cari de abia se vede o frîntură de pește ori un drob de brânză; mai suflă de cîteva ori în pumnii învinețiți și sar în căruțe, gonind iarăși la muncă, și privindu-I barbari, nemiloși, în furia brutală a muncei, în scăpărarea gerului acestei crude dimineți de iarnă, mă uimeau cu răbdarea și puterea lor, neîndreptățite să se nevoiască atît. Oh! și eu care mi-am blestemat de atîtea ori soarta! Durerea vecinului face mai mult decît un sfătuitor. De vreme ce mulțimea suferă mai mult decît tine, fi mulțumit, mi-am zis, mi-am ridicat gulerul blănei și m’am dus pe urma lor. Socialiștii ruși în Danemarca O întrunire misterioasă Se comunică din Copenhaga că aproape 200 de socialiști ruși au sosit zilele acestea în Copenhaga și așteptau sosirea a încă 100 sau 150 din Suedia. Șeful poliției a dat ordin socialiștilor ruși să părăsească îndată teritoriul danez, amenințîndu-i că în cazul contrariu îl va expulza. Ei au plecat atunci la Maimoe. Nu s’a putut ști’motivul pentru care se întru Pe de alta parte din Maimoe s’a comunicat că 120 de socialiști ruși, expulzați din Copenhaga și aproape vreo 60 veniți din Stockholm, au sosit în Maimoe cu intențiunea de a cere guvernului danez autorizația de a merge prin Esbjerg în Englitera, unde vor să fie un congres. Poliția i-a oprit să fie întruniri la Maimoe. Situația medicilor noștri Situația medicilor —Asociația medicilor.—Colegialitatea între medici.—Nevoia organizării — Rolul medicului este destul de important și delicat, în același timp, față de binele obștesc, și de progresul țarei. Ca funcționar, ca profesionist, medicul este la dispoziția publicului în orice moment, pentru el nefiind absolut nici o zi de repaus. Pe lingă multele greutăți ale datoriilor profesionale, medicul, adeseaori înfruntă intemperiile atmosferice și pericolul infecțiilor, căzînd uneori victima acestor datorii ale sale. Cine poate să înțeleagă și să aprecieze sbuciumul moral al medicului, care are de împăcat conștiința sa, cu greutățile diferitelor împrejurări ale îndatorirelor sale și să poată totdeodată satisface și pretențiile publicului care îl judecă pe medic nedrept și sub auspiciile relelor inspirațiuni pornite, cele mai adesea ori, dela așa zișii confrați? Situația medicilor Cu tot progresul cunoștințelor medicale, de care predicii noștri au dat strălucite dovezi, cu tot apostolatul și abnegația pînă la sacrificiu, a medicului, nivelul moral și material al medicului, a rămas în raport invers cu nivelul intelectual. Ca salar, medicul e pus pe o treaptă mult mai joasă față de mulți funcționari publici cu titluri și cu o importanță mult inferioară medicului, care are și datoria de a sacrifica o bună parte din modestul sau salar, pentru revistele de carcare necesitate, pentru a se ține în curent cu progresele științei medicale. Ca parte morală, cine nu știe cît de puțin se interesează puternicii zilei de vocile autorizate ale distinșilor medici din capul diferitelor institutioni sanitare? Ca funcționar medical e pus sub tutela Eforielor, a Epitropielor, unde considerațiile politice dau tonul și a administrației exceptînd pe cea sanitară, ca prefect, primar, inspector comunal etc., cu alte cuvinte, a opUst mai șubred aparat din organismul statului, unde nici o umbră din progresele civilizației n’a pătruns încă. Sub auspicii atît de nenorocite, se poate înțelege cît de anevoioasă este sarcina medicului, care obicinuit, pe lîngă greutățile datoriilor, are de luptat și cu mizeriile de tot soiul ale administrației. Asociația medicilor Ca cel mai puternic scut de apărare a medicului oropsit, și obijduit, s’a ridicat Asociația Generală a Medicilor din țară, cu frumoasele principii înscrise în fruntea statutelor. Cu cît entusiasm am alergat toți medicii, mai ales aceia caii eram plini de amărăciunele și veninul necolegialităței și al mizeriilor administrației, așteptindu-ne, la primul congres, să vedem măcar începutul, primele jaloane din cîmpul colegialitate! și a drepturilor membrilor Asociației, după cum glăsuiau statutele! Cu altă decepție însă ne-am întors de la acel congres, unde s’au trecut cele 3 zile cu banalități de birou, cu o disertație de cîteva ore asupra unei chestii medicale și cu alegerea noului comitet. In zadar am strigat că ceea ce trebue să ne preocupe în primul rînd este îndrumarea spre realizarea punctelor din programul asociației. Un regulament—ucaz—al adunării,făcut de comitetul central, interzicea orice discuție cu caracter personal, ca și cum ai putea să vorbești de mizeriile medicilor, fără să amintești de autorii mizeriilor cari, în cea mai mare parte a cazurilor, din nenorocire, sunt însuși scumpii noștri confrați! Programul representației era executat. Cortina se lăsase în jos, iar pentru a se mai înblînzi amărăciunea decepțiilor și a se mai amăgi iluziile vreunui confrate plin de stoicism, s’a avut grijă a se înjghieba și un banchet, producînd efectul focului bengal de la finele spectacolelor. Asemenea reprezentații se repetă regulat, de un însemnat număr de ani, fără mari variații de program, cu mici schimbări de decoruri, fără să ne putem mîngîia cu iluzia că am fi progresat cu un pas pe cîmpul colegialitate! și al demnitate!. Colegialitatea medicilor Situația morală și materială a medicului cu nimica nu s’a ameliorat, dovezile de colegialitate intre medici se citesc și se văd la fiecare pas: intrigi, conflicte, persecuții violente, critici nedemne etc. Să ne mai mirăm de această psihologie a confraților? Dar cine nu știe că de pe băncile Universitate!, odată cu învățămîntul medical, am împrumutat fatalmente și sentimentele de fraternitate pe cari ni le-au infiltrat profesorii, cind făceau spirite pe socoteala colegilor lor, la cari elevii trebuiau să țină recordul, sub pedeapsa de a cădea iu disgrația șefului? Cine nu știe că elevul trebue să fie ucenicul cel mai supus al șefului; să împărtășească toate credințele, toate sentimentele și aprecierile șefului? î Sentimentele de colegialitate dintre profesori s’au manifestat cu destul zgomot și în adunările Asociației, unde maiștrii erau aproape să se înviere. Și ca dovadă de efectele banchetelor pentru cultivarea colegialitate e destul să citez faptul fraternizărea a 2 șefi, de culoare politică diferită, sub impresia entusiasmului banchetului, pentru ca a doua zi în ședința adunare să se atace cu o violență și mai mare. Sub auspiciile unor așa sublime principii, se înprinle cum, în cîmpul spinos al activitate!, medicul, în loc de a găsi un tovarăș sincer și demn de muncă în confratele sau, în cea mai mare parte a cazurilor, din nenorocire, nu găsește decît pe cel mai primejdios adversar și defăimător. Să ne spal plîngem de discreditul și decadența prestigiului medical? Dar cine poate fi mai vinovat de acest fapt decît însuși medicul, care„ adesea orî, din egoism,,din orgoliu, din spirit de a cuceri situații la pari rivnește, mai curînd decit, i-ar permite aptitudinele și împrejurările, adesea ori, din considerațiile de mai sus, se coboară dela înălțimea misiune! și a demnitatea lui, pentru a se face călăul confratelui său. Pe aită vreme, dela profesorul universitar, pînă la medicul de plasă, va domni aceeași lipsă de colegialitate și de demnitate, să nu ne facem mari iluzii de Asociație, să nu ne așteptăm la ridicarea nivelului moral și material al medicului. Pentru marea și dificila operație a asanare, din punct de vedere sanitar, se cere condiția indispensabilă a oricărei operații, dezinfectarea noastră însine, a medicului operator, de microbii invidiei și a necolegialităței. De la cel mai celebru maestru, pînă la cel mai modest practician, să formăm un lanț neîntrerupt, de puteri unite, fine asociate și armonizate pentru opera măreață a asanărei. Atunci numai vom putea obține maximul efectelor și rezultatelor splendide în cîmpul activităței noastre, pentru prestigiul nostru, pentru binele omenire și pentru progresul țărei întregi. Nevoia organizare! Se cere însă, pentru acest scop, întocmirea unei organizații mai raționale, și mai potrivit cerințelor timpului, a întregei armate sanitare, schimbîndu-se cu desăvîrșire vechea lege sanitară, care nu mai corespunde stărei actuale de lucruri. Principiul autonomiei serviciului sanitar trebue să figureze în fruntea modificărilor din noua lege sanitară. In administrația centrală sanitară să figureze numai profesorii și medicii din Capitală, dar cel puțin este un medic din toate categoriile funcțiunilor medicale, după cum se face în corpul didactic. E peste putință ca o celebritate medicală care nu s’a deplasat decît arareori din Capitală, să poată cunoaște neajunsurile și cerințele serviciilor medicale, din întreaga țară. Numai acel care are practica lucrurilor, poate să cunoască mecanismul funcțiunei medicale respective. Numai atunci va fi o bună conducere a serviciului sanitar, cînd ea va fi îndeplinită de medici apți, experimentați, destoinici. Controlul să se facă de către membrii consiliului sanitar, după cum se obicinuise odinioară, pentru a se pune capăt personalităților și luptelor politice. Intr’un număr viitor voiu vorbi despre rostul medicilor la județe, despre activitatea asociației medicale și voiu arăta ce a avut de suferit un medic din cauza relelor de mai sus. Dr. Bocescu Medicul spitalului Ștefanești-Botoșavă Instrucția obligatorie in China Ministerul de învățămînt chinez (hiupu), a decis în principiu obligația învățămîntului primar pentru copiii mai mari de 10 ani. Sistemul va fi aplicat mai întîitt la Peteili. El prevede o școală primară pentru fiecare sat de 50 de familii cu un minimum de patruzeci de copii. Părinții cari în termen de un an nu se vor supune legel, vor fi obiectul unor anumite penalități. Guvernul va libera titluri onorifice și privilegii nobiliare particularilor, cari vor fonda zece școli primare putînd să dea instrucție la 500 de elevi. Studiile vor dura doi ani, iar după un examen se va libera un certificat de absolvire a lor. Aceste măsuri vor fi puse curînd în executare. Ultima oră iotegrafică De la Cadaștri din Paris, tata, BA,taa și Mofia Judecarea unui proces politic Sofia, 28 Aprilie.—La 15 Mai se va judeca procesul asasinilor primului ministru bulgar Ptcov, de către tribunalul militar, instituit acum cîteva zile. La proces va asista ca martor și generalul Savov, actualul ministru de război, ca martor. Judecătorul de instrucție Silverkov, care a instruit întreaga afacere, se va întoarce zilele acestea din Vidin, spre a preda dosarul afacerei, procurorului militar. Se spus consfătuirei social-democraților ruși pe teritoriu străin Londra, 28 Aprilie.—Socialiștii democrați ruși cari au bătut în zadar pe la porțile diferitelor state, cum e Danemarca, Suedia, Norvegia—ca să li se îngăduie să fie un congres—se află actualmente pe teritorii englezesc. Se afirmă că scopul consfătuirelor e de a preciza consecințele apropiere! care s’a efectuat în Dumă între guvern și constituționali! democrat!. Moderați! devenind stăpîn! pe situație ar reduce la neputință extrema stingă. Or, lucrul acesta nu vor să tolereze social-democrații. Procesul ziarului „Balcansca Tribuna“ Sofia, 28 Aprilie.—Astăzi a venit în fața Curtei de apel procesul ziarului „Balcansca Tribuna“ pentru articolele încriminate „Principele și Poporul“ și pentru caricatura „Sărbarea populară“. Redactorul responsabil Andreev, a divulgat ca autor al articolului pe d-l Str. Chermedev și pe caricaturistul I. Slavov. Curtea a ordonat citarea acestora. Englezii jandarmistrel Belgrad, 28 Aprilie. Guvernul local a angajat 50 de engleji, pe cari i-a îmbrăcat în uniformă de jandarmi sîrbi, pentru paza pavilionului sîrb, de la expoziția balcanică din Londra. Protestul tinerilor muntenegreni Cetinge, 28 Aprilie.Guvernul a primit telegramă de protestare din partea tinerilor muntenegreni, care studiază în Petesburg. El este acuzat că a provocat desordine și vărsări de sînge, fără a lua măsuri preventive. Patriarhul și curtea regală romînă Constantinopole, 28 Aprilie. — In legătură cu tratativele pentru aplanarea conflictului romîno-grec,patriarhul pentru întâia oară, după doi ani aproape, a pomenit în biserică în ziua de Paște, pe regele și regina și întreaga familie regală din Romînia. Faptul se comentează mult în cercurile politice. Chestia clericală în Italia Roma, 28 Aprilie.—Cabinetul Giolitti continuă a fi atacat cu violență de către presa liberală și socialistă fiindcă a încuviințat să se facă onorurile militare nouilor cardinali și în special cardinalului Lorenzelli, din Lucques. Faptul acesta pare că justifică bănuiala că există o legătură între guvern și papalitatea. Societatea anticlericală e cu atît mai îndîrjită cu cît vede în această apropiere o tentativă de a reda bisericei romane din Italia forța pe care a pierdut’o în Franța. Guvernul va fi interpelat în această privință în Camera deputaților. Și dezbaterile vor fi interesante, căci vor face ca ministerul Giolitti să declare neted dacă e pe cale să îndeplinească o reconciliar cu Vaticanul și în ce proporție acest „pas îndărăt“ va trebui să se efectueze. Evenimentele politice din Anglia Londra. 28 Aprilie—Nintent nu a fost surprins de graba cu care s'a votat proectul de lege privitor la ,,jumătate autonomie“ irlandeză de către Camera Comunelor. La discuția pe articole, minoritatea conservatoare își rezervă manifestarea cu îndărătnicie a opoziției sale. In tot cazul în Camera Comunelor opoziția aceasta va fi numai de formă, căci proectul acesta va obține o majoritate de voturi, covîrșitoare. Lucrul acesta e asigurat. —De abea în Camera lorzilor legea vă da peste rezistente decisive. — Și e sigur că majoritatea reacționară din această înaltă adunare va respinge proectul, și va furniza astfel o nouă armă partizanilor reformei acestei Camere aristocratice, ostilă oricărei evoluțiuni. Gravele consecințe ale grevei lucrătorilor de la dosuri din NeW York New York, 28 Aprilie.Greva lucrătorilor de la docuri din orașul nostru pare că va paraliza întreaga navigațiune pe Atlantica. Aproape toate companiile de navigațiune din Europa au suferit pagube colosale. Eri, 150 de greviști au respins 40 de lucrători nesindicat! care voiau să se apropie de cheiul White Star. Asasinarea unui anarhist deținut Minse, 28 Aprilie. Trei deținuți din închisoarea locală, spărgînd ușa carcerei lor, au rănit cu 7 lovituri de cuțit pe santinela care păzea camera anarhistului Catovski, au pătruns la acesta și Vaü ucis. Motivul acestui act fioros e necunoscut. ^ Sfîrșitul grevei din Baku Baku, 28 Aprilie.—Greva lucratoorilor și a echipagiilor de pe vapoarele și șlepurile din localitate s’a terminat. ’ —!Rănirea unui ofițer . *• Kiev, 28 Aprilie.—Doi necunoscuți s’au introdus în administrația comandamentului din localitate unde au tras un foc de revolver asupra ofițerului însărcinat cu casieriea, furîndu-i suma de 12,000 ruble. Ofițerul a tras citeva gloanțe, dar n’a atins pe nici unul din agresori, cari au fugit, scăpînd de urmăririle poliției, •—■ — —— — — — Profesorii universitari pensionari Sofia, 28 Aprilie.—O parte din profesorii universitari, care după închiderea universitatei locale, rămăseseră fără catedră, au fost scoși la pensie din oficiu: profesorul D. Agura, pentru 31 ani de profesorat, cu 4.000 le! pensiune anuală; d-r B. Tenov, pentru 18 ani jum., cu 2662 lei anual; Gh. N. Zlatarski, pentru 26 ani jum., cu 4,000 lei; d-r A. Gheorgov, cu 2948 lei și P.T. Baharetiev cu 2491 lei anual, pentru 16 ani jum. serviți, v» Relațiunile luros-bulgare v Sofia, 28 Aprilie.—An .sosit în localitate agentul diplomatic al Bulgariei la Constantinopole, d-l Gheșov și delegatul bulgar Coșev, pentru a cere lămuriri ministrului respectiv, relativ la neînțelegerile,ce s’au ivit pentru încheerea convențiunei comerciale cu Turcia. Din această cauză tratativele au fost întrerupte, urmînd ca ele să fie reluate din nou cu delegații turci, după lămuririle și instrucțiunele ce vor primi delegații bulgari. «* Congresul sindicaliștilor bulgari Sofia, 28 Aprilie.—Eli s’a deschis congresul sindicaliștilor din țară. S’au discutat în principiu rigorila legei față de greve, și dreptul de întrunire. In urmă s’a votat o moțiune, prin care congresul protestează înpotriva tuturor partidelor politice, cari n’au luat apărarea clasei muncitoare.1 Congresul apelează la poporul bulgar să sprijine acțiunea sindicatelor, pentru dobîndirea legilor sociale în țară. Monument comemorativ al Exar Me Sofia, 28 Aprilie.—Consiliul de miniștrii a votat crearea unui fond de 250.000 lei pentru ridicarea unui monument comemorativ al Exarhiei. Fondul se va compune din înscrierea în bugetul general a sumei de 25.000 lei anual, până la complectarea sumei respective. Expoziția avicolă din Bulgaria Sofia, 28 Aprilie.—Eli s’a tras loteria expoziției avicole din localitate. Câștigătorilor li s’au împărțit găini și ouă, în valoare de 500 lei. , Pitirile, ploaia și iuțeala molurilor Un memoriu al d-lul 1 St. Murat. 1. Studiile și cercetările științifice serioase sunt încă rare în țara noastră. O ramură a științei, care a luat mai mare avînt la noi a fost medicina, celelalte științe însă nu prea au avut norocul ptnă acum să fie în deajuns cercetate. In special, In ramura astronomiei și a meteorologiei s-a scris foarte puțin și mai cu seamă în ce privește astronomia. Meteorologia a avut mai mult noroc; d-nii Hepites și Murat sunt singurii, cari au publicat diferite memorii meteorologice. E drept că acești două savanți se aflau și în măsură de a se putea ocupa cu chestiunile meteorologice, ca conducători al institutului meteorologic. Savanții la noi sînt însă mult mai puțin prețuiți, decît artiștii bunăoară , drept că savanții nu se exhibează publicului, ei se mulțumesc să dea păturel curte rezultatul cercetărilor lor, cercetări de ani de zile, rezumate în cîte un Simplu volum, sau chiar într’o broșură. D. I. St. Murat, s’a ocupat în special, după cît știm de o chestie foarte delicată întru cîtva meteorologică, chestiunea magnetismului. D-sa își făcuse chiar o specialitate. In ultimul timp, afară de alte memorii, d. Murat a publicat un interesant memoriu asupra influenței pădurei, asupra vînturilor, ca rezultat al experiențelor făcute la stațiunea anemometrică de la Ghimpați (Ialomița). După d. Murat, pădurile sau lipsa de păduri, nu au nici o influență asupra modificarea climei. D-sa studiind chestiunea aceasta, a găsit că pădurile nu domolesc de loc vînturile, după cum se afirmă. Se știe pe de altă parte, că sînt unii savanți, cari afirmă că pădurile, nu numai că domolesc vînturile, dar poate să le facă să și înceteze. Pentru a rezolva chestiunea aceasta, a făcut de Murat îndelungate experiențe la stațiunea anomometrică de la Ghimpați (Ialomița). D-sa a găsit că pădurile pot să domolească vîntul întru cîtva în apropierea lor, dar că dincolo de pădure, vîntul îșî reia viteza pe care o avea la început. Tot cu această ocaziune, d. Murat a făcut constatarea foarte importantă pentru agricultorii din țara noastră, că pădurea nu atrage, după cum se sermea mai înainte, precipitați noile atmosferice. Despăduririle nu aduc deci secetele, după cum se credea pînă acum. ’ , : vca. ■ -I La 15 Septembrie viitor: TRAGEREA PREMIILOR „DIMINETEI ” ESEU