Dimineaţa, iunie 1907 (Anul 4, nr. 1184-1213)

1907-06-10 / nr. 1193

Duminică 10 iunie 1907 ASTAZI: 9(22) Iunie 1907 ortodox : Părintele Ciril și Alex. — Catolic : Paulina. Răsăritul soarelui 4,32 m.—Apusul soarelui 8 12 p.m._________' rr-'I t» * sp»-ș Țț in cursul zilei/ue eri și peste noapte a plouat cu întrerupere in 1 I /V­­I­I, toată țara, afară­ de nordul Moldovei și de Oltenia unde au­ fost în cursul zilei­ de eri și peste noapte­a toată țara, afară de nordul Moldovei și numai picături. Mai pretutindeni s'au­ observat manifestațiuni elect­rice iar la Roșiori a căzut grindina ca alunele. Cantitățile de apă au­ fost mai mici în ap­­ăgu târnele’ 24 ore între 28 gr. la Corabia și Tg.­Jiu­ și 6 grade la Codreni și Sinaia. Acum cerut senin în toată țara, afară de partea centrală a Munteniei unde el este incă aco­perit sau­ noros. In unele localități bate inflt tîtricel și destul de tare, la Constanța sta­­rea măre­­rea. Barometrul mult ridicat a crescut pretutindeni de erî cu 7 la 8 mm., a­cum el este staționar._________________________________________________________________ Mammm­­ Autorități.—Toate autoritățile sunt deschise­ judiciare.—Instanțele iude­­ilBsOiU Cătorești deschise. — Expoziții. — La Ateneu­, expoziția de pictură sculptură și gravură a soc.„Cercul artistic“.Parlamentare Camera și Senat, țin ședință publică. Grădini. La Carpați orchestra Strauss.—La Oppler muzică militară— La Lutter idem La Sărindar orchestra Dinicu-Pitești. ______________________________________ Grîn­din­a Rașca. — Debutul celebrei trupe de operă Lilipuziana sub Spectacole con­d ucerea cu m' ^verra" Se va ciuta: „Don Juan", operă in 3 acte de Parcul Oteteleșanu. — Compania lirică romînă sub conducerea d-lui Const Gri­­goriu­ va cînta „Fire de Artist“, operetă în 3 acte tradusă de d. P. Gusty. — Grădina Blanduziei.—Se va juca pentru a 7-a oară „Coralie et­ comp.“, comedie în 3 acte­­ de Valabreque și Hanequin, tradusă de d. Al. Alexandrescu. Grădina Lieblich — In beneficiul flautistului Singer se va juca „Sulam­ita“, operetă romantică cu 4 acte și 15 tablouri de Golfaden. ____________________ Vedemi de la Moși O scenă din fața circului Italo-american Declarațiile guvernului La consfătuirea majorităților par­lamentare ținută tot seara la Senat au vorbit și trei dintre membrii guvernului, d-ni: Sturdza, Brătianu și Haret. ■ Luînd declarațiile așa cum au­ fost făcute, sîntem obligați să cre­dem că guvernul e hotărît să aducă la îndeplinire reformele propuse prin manifestul dat în numele regelui. Acele reforme vor fi propuse par­lamentului la toamnă. Pîn’atunci vor fi studiate, deoarece în pre­zent sînt numai în stare de proect, sau mai bine zis pîn’acum nu s’a făcut decît adunarea materialului din care urmează să se scoată nor­mele după cari se vor întocmi re­formele ce se au în vedere. Importantă a fost declarația d-inî Brătianu că la ministerul de inter­ne s-au studiat o mie de contracte agricole în vederea alcătuirea vii­toarei legi a tocmelilor agricole. Cele mai categorice declarațiuni le-a făcut însă d. Haret. D-sa a rămas la convingerile ce le avea înainte de a fi intrat în actualul guvern și vorbind tot seara, a ținut să dezmintă că va pleca din minis­ter, afirmînd că actualul guvern e hotărit să nu părăsească banca mi­nisterială pînă ce nu va îndeplini toate reformele promise prin mani­festul din 12 Martie c. D. Haret s’a bucurat că guver­nul a găsit în sînul majorităței a­­probarea și dorința hotărîtă de a cons­acra la realizarea reformelor agrare. De remarcat e și observația fă­cută de vechiul parlamentar, d. Teodor Ioan, că guvernul și parla­mentul trebue să se ocupe și de starea claselor sărace de la orașe, pe cari le apasă prea greu impozi­tele și monopolurile statului. La această dreaptă observație gu­vernul n’a dat nici un răspuns, pro­babil pentru că d. Teodor Ioan a vorbit către sfîrșitul consfătuirei ma­jorităților cînd era tîrziu. D. T. Ioan va reveni desigur cu obser­vația d-sale în Senat unde desi­gur că guvernul îi va răspunde. Nu se poate trece cu vederea faptul că limbile membrilor parla­mentului s’au dezlegat de abia după ce d. Sturdza a cerut cu inzistență partizanilor bor să’și spue părerile. Se vede că s’a convins și d. Sturdza cît de rău­ e pentru țară ca majo­ritățile parlamentare să urmeze gu­vernul orbește și să-î primească toate propunerile fără discuție. C. Dem. 4 Starea semănăturilor Iată ultimele rapoarte cu privire la starea timpului și a semănăturilor : Vlașca : Timp frumos și cald. La 3 și 4 Iunie a plouat bine m:<i în toate­­ comunele din județ. Griul de toamnă s’a mai ameliorat. In multe localități însă fiind compro­mis,­­s’a întors din vreme,asemănindu-se orz și porumb. ■ Semănăturile de primăvară merg bine în urma ploilor căzute. Porumbul semănat de timpuriu­ a răsărit frumos și a început să se dezvolte, de ase­menea și ovăzul. Locuitorii se ocupă cu activitate de semănatul porumbului pe unde nu s’a terminat, cu semănatul meiului și cu saditul tutunului. Livezile și pomii s’au îndreptat sim­țitor. Pomii fructiferi și viile se pre­zintă frumos. Prahova . Semănăturile de toamnă s’au mai îndreptat, promit o recoltă mijlocie. Porumbul se prezintă bine și continuă a se dezvolta. Se mai fac semănături de porumb. Pășunele naturale și livezile artificiale­­ sunt bune. Locuitorii se ocupă cu săpatul viei și prășila porumbului. Pomii fructiferi vor da o recoltă mediocră. Prunii au suferit de ger. Timpul e ploios. Tecuci. Timpul noros, ploios. Semă­năturile de toamnă s’au îndreptat puțin și abia dacă vor da sămința, cele de pri­măvară sunt bine. Porumbul semănat de timpuriu se prășește. Se mai seamănă încă porumb și mei. Pomii fructiferi și viile sunt în bune condițiuni. Fînețele naturale și artificiale bune. Viile în­gropate în timpul ernei sunt bune. R.-Sărat. Pînă la 28 Maî a plouat în toate comunele. La 29 și 31 Mai și la 2 și 3 Iunie a plouat in 30 comune, la 1 Iunie în 5 comune. Grînele s’au îndreptat în multe locuri. Porumbul este frumos peste tot și promite o re­coltă abundentă. Se activează prășila. Tutova : Semănăturile și imașurile s’au îmbunătățit­­ simțitor. Pomii stau rău. Viile mediocre. Locuitorii continuă cu prășila porumbului, care promite o re­coltă abundentă. Insecte vătămătoare nu s’au ivit. Agitația lucrătorilor brutari din Galați GALAȚI, 8 Iunie.­­ Lucrătorii bru­tari sunt pe punctul de a se pune în grevă. O delegație a fost la prefectură de unde a fost trimisă la d. Gamulea, președintele comisiunei interimare că­ruia i-au formulat cererile lor. Ei pretind sporirea salariilor și îm­puținarea cuptoarelor adică de la 5 in 24 ore să se reducă la 4. Pe de alta parte patronii susțin că lucrătorii brutari din orașul nostru sunt mai bine plătiți de­cît în alte orașe, și dacă ar trebui să le sporească salariile ar trebui să ridice și prețul pîinei ceea ce ar fi dăunător pentru populația o­­ragului. D. Gamulea s’a pus în legătură cu cu­ primăriile orașelor București, Craiova și Ploești pentru a stabili o paralelă intre salariile lucrătorilor din acesta orașe și ale acelora din localitate. Ram Nicolae lonescu o bruscase și se apropia m­ereu de dîns. ®^*­ind ceva negru în mină. D-na Minculescu încercă în zadar s­ă-i împace, căci Niculae lonescu se înfuria mereu și se toc da pe lingă concubina lui. Deodată, aceasta se ridică de pe scaun îmbrîncinda-i cu putere și pocnindu-1 de zid. Atunci cele două femei văzură că Io­­nescu ținea în mină un revolver. Crima și sinuciderea Puțin după aceea, cei doi amanți se duseră să se culce. Toată noaptea însă se certară, pînă cînd spre ziuă d-na Minculescu auzi o detunătură înăbușită, apoi alta și o clipă după aceea cineva și bătu la fereastră.­­ A murit domnu și cucoana. Era Toma Droveni, un albanez cam tîmpit, servitor al celor idol circiumarî. Adinc impresionată, d­na Minculescu se repezi spre odaia de unde auzise de­tunăturile și văzu pe Ana Băsceanu trîntită pe pat, cu fruntea plină de s­inge, iar alături pe un scaun Niculae Ionescu plecase capul pe piept, gifîind în a­­gonie. El iși trăsese al doilea glonte în i­­nimă și puțin după aceea muri și el. ________ V. Eft. Drama din șoseaua Ștefan-cel-mare Cîrciumarul Nicolae Ionescu din șo­seaua Ștefan-cel-mare 66, a împușcat orî Vineri de dimineață pe concubina sa Ana Bălceanu și apoi s-a sinucis. Cauzele acestei drame sunt neînțele­gerile cari existau de cîțîva ani, între dînșiî. Cadavrele au fost transportate la morgă. Unul— acela al femoei Ana Băl­­ceanu— poartă o rană în frunte, iar cel­lalt are inima străpunsă de un glonte. Au sosit la fața locului d-nui inspec­tor Paladi, procuror Dumitrescu etc., cari au­ dispus ridicarea cadavrelor și au sigilat ușa prăvăliei. Ancheta noastră.—Cine sunt victi­mele dramei ? Niculae Ionescu—asasinul și sinuciga­șul—fusese pe vremuri negustor in str. Țărani, dar scăpătînd în urma unui fa­liment, a intrat în relațiuni cu Ana Băsceanu, cu care a trăit pînă era, 10 ani. El fusese însurat și avea un băiat, Ionel în virstă de 13—14 ani și pe care îl ținea acum ca băiat în prăvălia concubinei sale. Trecut de 45 ani, Niculae Ionescu se cam prostise in ultimul timp, devenise brutal și se certa toată ziua cu Ana Băsceanu. Aceasta din urmă—o femee de vre­o 40—42 ani,—avusese o moșie la Visca, pe care o vindu ca să se facă proprie­­tăreasă in București. Ea cumpără locul din șoseaua Ștefan cel mare 66 și ridică acolo niște căsuțe în fațada cărora era circiuma. Toată averea deci, era a Anei Bas­­ceanu, pe Nicolae Ionescu ea îl ținea ca un fel de ajutor al ei. Neînțelegerile De cîțiva ani, ei n’o mai duceaut bine. Ionescu găsea neîncetat prilej ca să-și mustre concubina. Aceasta ii spunea să-l lase în pace și de aci, începea cearta. Ba de multe ori se și bateau. Așa anul trecut, unul din el zvîrlise cu to­porul după cellalt, altul trîntise cu scaunul in cap, celuilalt. Ana Băsceanu știindu-se stăpină ho­tărî să se despartă de amantul ei, să-l alunge și hotărirea aceasta i-o cerau nicase de cîteva zile. Cearta de aseară Chiriașa Anei Băsceanu, d-na Măn­­dica Minculescu ne povestește că a­­seară, proprietarii d-sale s’au certat pînă la 1 noaptea. Ana Băsceanu îi spusese lui Ionescu că nu mai vrea să trăiască cu el. Afacerea Borneanu Instrucția D. jude instructor Ionescu-Dolj a continuat era instrucția in afacerea Borneanu. D-sa a ascultat pe d. Petrișor Orbescu și pe d. profesor Danielo­­pol. D-lui Petrișor Orbescu i- s’a fixat un nou termen da înfățișare la in­strucție pentru Marți. Descinderea din str. Armașului D. jude instructor Ionescu-Dolj, însoțit de d. procuror Hiotu, au fă­cut ori după amiază la orele 5, o descindere în strada Armașului No. 1, casa tatălui lui Borneanu. Magistrații au găsit aci toate hîr­­tiile de proprietate a moșiilor d-lui P. Orbescu. E bănuială că Borneanu i-a luat aceste hîrtii pentru ca mai tîrziu să se folosească personal de ele spu­­nînd că i-au fost date în gaj, ca garanția, cine știe cărei sume de bani împrumutată de el lui Orbescu. Pe de altă parte prezența acestor hîrtii va fi explicată de Borneanu prin împrejurarea că tatăl său fiind expertul de hotărnicie al lui Petrișor Orbescu avea hîrtiile la el. Apelul lui Borneanu Astăzi se judecă la Camera de punere sub acuzare apelul făcut de Borneanu în contra sentinței secție a 3-a prin care se confirmă mandatul de arestare emis contra sa. Din partea lui Borneanu a depus un memoriu de avocat Victor Fo­­tescu. GRATIS participă toți nucii abonații ai zia­rului „DIMINEAȚA“ la­­ CLASA Ia a­­l Loteriei Regatului Român a cărei tragere va avea loc la 6 iulie crt., avînd afară de EXULTE ALTE CÂȘTIGURI și un câștig principal ev. de cei 60.000 In dorința de a fi cît mai plăcuți abonaților noștrii am hotărît ca, în afară de marile premii ce acordăm abonaților ziarului „Dimineața“ ca total gratuit t Un sfert los clasa l a a Loteriei Regatului Român tuturor ace­lora ce vor trimite valoarea a­­bonamentului pe UN­AN și de los clasa l­ a tuturor acelora ce vor trimite valoarea abona­mentului de 6 LUNI. Loturile sunt cumpărate de la cunos­cuta colectură principală Felix Grün și Comp. București str. Academiei No. 1, recunoscută ca cea mai norocoasă. Acest premiu unia sa acordă în mod suplimentar abonaților ziarului „Dimineața“ și participă la el numai abonații noul sau cei ce vor reînoi abona­mentul, pînă la 1 IULIE a. e. — (inclusiv) In afară de aceasta, toți abonații fără deosebire, (vechi și noul) parti­cipă la: MĂRILE PREMII „Dimineața“ compuse d­n: 1. Casa din str. Popa Nan No. 33, liberă de orice sarcină, complect renovată și mobilată. 2. Un trason complect de damă, în valoare de 800 lei. 3. O mașină de scris Test No. 10 în va­loare de 700 lei. 4. O călătorie la Paris dus și întors clasa II și loi 250 chel­tuieli de întreținere (biletul valabil 90 de zile). 5. Un ceas și un lanț de aur, pentru bărbat, și a căror tragere se va face la 15 Septembrie a. c. de reprezentanții oamerilor de Co­­....—­■ merciu din: ======== BUCUREȘTI, IAȘI, CRAIOVA — BRAILA și CONSTANȚA — • im a MINI Prețul abonamentului: Un an Lei 30 avînd dreptul la 15 cupoane și 1/4 Lei. I Aceasta numai pînă la 1 Iulie c.­ 6 luni Lei I avînd dreptul la 7 cupoane si 1/8 Los.iAceast 8 MUMa Lf.io-S la 1 Iulie c.­ 3 luni Lel Ó aVînd dreptul la 3 cupoane. să trimitem ale Ziarului Tragica sinucidere din Roznov ROZNOV, 7 Iunie.—Astăzi dimineață în oraș se zvonise că una din ficele de­cedatului moșier Const. Cantemir din Roznov s’ar fi împușcat. Am alergat imediat după informațiuni și din neno­rocire versiunea mi-a fost confirmată. Pentru a putea însă să fiu mai com­plect am crezut de cuviință să mă tran­sport la fața locului astfel că cu trenul do 3 și jum. p. m­. am plecat la Roznov. Tot tîrgușorul era încă sub impresia dramaticei sinucideri a acelei frumoase fete și fiecare comenta în diferite chi­puri această tragică întîmplare. Aneta Gantemir Este numele sinuciser. In etate de 19 ani. A absolvit școala primară și cea profesională unde a fost foarte si­litoare și a eșit printre cele dinții. Foarte drăguță, plăcută la vorbă tinăra d-șoară se bucura de numeroase simpatii. Era o natură mai aleasă, simțitoare peste măsură, astfel că cea mai mică neplă­cere o impresiona profund și avea o mare influență asupra temperamentului ei prea susceptibil. Gîndul sinucidere! Fără îndoială că nefericita copilă a avut motive destul de puternice ca viața să-i pară o povară și nu cum își fău­rise in mintea ei tinără. In finul familiei s’a petrecut oarecare neplăceri acum citva timp și do­și­ drăguțe copile gar ele au­ contribut la deprimarea morală și indispoziția tinerei fete. Se vorbește pe aci că în vreo două rân­duri a încerca să-șî pună capăt vieței, dar ar fi fost surprinsă și planul ei a fost zădărnicit. Era însă obsedată în ultimul timp de ideea sinuciderei căci numai așa se explică starea melanco­lică în care trăia. Ducea o viață re­trasă și foarte singuratică. Rareori cșea din casă. Era veșnic abătută și gîn­­ditoara. Se plingea de multe ori de du­­rere de cap. Cînd era mai liniștită se ocupa cu cititu’. Sinuciderea Erî Marcuri era foarte deznădăjduită. Peste măsură de tristă. Nu vorbea cu nimeni. Lira desigur frămîntată de gîndurî ne gre cari o chinuiau grozav. N’a mîncat absolut nimic și cei din Casă erau foarte îngrijați de indispo­ziția ei. Ora era aproape 9 seara. D-na Cantemir cu fiicele și bieții trecută în sufragerie pentru a lua masa, Aneta insă rămase în coridorul din față. Ro­zina—sora ei cea mai mică — veni s’o cheme, iar dînsa răspunse că va veni îndată. va taxa și reexpedia imediat la destina­ție, răminind ca taxele să se încaseze ulterior prin factori. In acest caz, abonații sunt­ scutiți de a prezenta ei înșiși sau trimite telegra­mele la oficiu prin servitori cari pot foarte bine să divulge secretul cores­pondenței ce li se încredințează. Se înțelege ușor cit de mare este avan­­tagiul acesta de a nu te deplasa, de la a­­faceri, și de a nu întrebuința servitori pentru aducerea telegramelor la oficiu. Ceva mai mult, abonații transmițind telegramele prin telefon biroului tele­grafic central, evită acele, dificultăți ce se intimpină la ghișeu fie din cauza a­­glomeratiei, fie din cauză că nu se­­n­­timplă bani suficienți sau mărunți, fie din cauză că telegramele sunt indesci­frabile sau rău formulate.­­ Pentru că s'a admis și terefinarea te­legramelor redactate in limbile fran­ceză și germană, acest nou și important serviciu a fost încredințat unor amplo­iați speciali sub conducerea d-lui ofi­ciant Fălculescu Ioan, care a ocupat mult timp postul de translator, din di­recția poștelor. Sinucigașa însă avea deja la ea un revolver pe care l-a luat din timp din biroul fratelui ei mai mare, Dimitrie. La un moment dat o detunătură ful­gerătoare se auzi care făcu să tremure casa și să răsune văzduhul. Nenorocita fată își descărcă în inimă un foc de re­volver. Scoase un țipăt scurt și răgușit și se rostogoli lîngă canapea, cu ochii și gura deschiși. La detunătura armei cei din sufragerie alergară imediat a­­colo de unde a pornit zgomotul scoțînd fiecare țipete și viete de durere și de spaimă. —• Ce am făcut Aneto ? fa întrebarea bătrînei mame care privea împietrită la sărmana ei fiică, care era aproape un cadavru. Răspunsul fu o scurtă și fixă privire destul de înduioșătoare, după care făcu o ultimă sforțare care arăta că a fost cel din urmă semn de viață Nenorocita și-a dat sufletul, fără a putea scoate un cuvînt, in mijlocul mamei, surorilor și fraților. Cauzele sinucidere! Sinucigașa n’a lăsat absolut nici o scri­soare. Cauza actului disperat este după cum am spus mai sus, temperamentul ei susceptibil la care se mai adaogă niște chestii de natură familiară. Acea­sta este cea mai probabilă și care se apropie de adevăr. Evident că sunt puse in circulație diferite zvonuri in jurul acestei sinucideri, caii insă nu par ve­rosimile. Ancheta Cazul acesta a fost adus la cunoștința parchetului. D. procuror Cugler a în­sărcinat pe primarul Nicolau și d. Ciu­­percescu șeful secției de jandarmi cu anchetarea acestei tragice intîmplări. S’a redactat un proces-verbal și s’a autorizat în urmă înmormîntarea cada­vrului. Miine se va face în cercul fami­­lieî ceremonia funebră. Impresia In populația Roznov și cea din Piatra faptul acesta a stîrnit mare senzație. Pretutindeni mai ales aci în comună em­oția printre locuitori este foarte mare și fiecare compătimește și deplînge sfîr­șitul atit de tragic al acestei bune și George. Noul serviciu telefonic Cu începere de la 1 Aprilie s'a admis, ca in schimbul taxei de 6 lei 25 K. pe tri­mestru, abonații să­ primească și să tran­smită telegrame prin telefon. Acest ser­viciu este prin urmare menit a accelera transmiterea telegramelor. Intr’adevăr, o persoană care posedă te­lefon la domiciliu și este abonată și la acest serviciu va primi telegramele prin telefon numai in citeva minute, pe cind prin factori, se știe că nu le poate primi de­cît după 2 sau s ore, iar în­­ olele de aglomerație, cu interzieri considerabile. Afară de aceasta, prin distribuția telefo­nică se pot corija foarte mult telegra­mele ce sosesc greșite la Oficiul Central și se evită clar acele­­­ reclamațiuni, căra au loc din cauza er­on­ăr­ii, proastei scri­eri sau a vreunei nedumeriri. Tot prin distribuirea telefonică a te­legramelor se mai evită o înminare gre­șită și mai cu seamă, deranjul ce cau­zează câte­odată factorii prin vizita lor.­­ Abonații la noul serviciu în chestiune vor putea deasemenea transmite de la domiciliul lor prin telefon telegramele lor, biroului telegrafic central, care le 3) Nu crede d-sa­că guvernul ar trebui să înceapă încă de acum opera de re­forme, anunțînd măcar Camerelor pro­gramul sau deslușit, și Mențiunile sale precise ? 4) Are vre­un amestec guvernul în patentele ingerințe făcute în alegeri și se gîndește a pedepsi pe funcționarii, cari s'au făcut vinovați de un ilegal și imoral exces de zel ? Corpurile lipitoare CAMERA — Ședința data 8 iunie 1907 — Ședința se deschide la 3 fără 20. Pre­­zențî 135 d-ne deputați. Prezidează d. Ant. Antonescu. Pe banca ministerială se află d-nii : D. Sturdza, V. G. Morțun, Spiru Ha­ret, I. Brătianu, Emil Costinescu și Toma Stelian. Se continuă cu citirea rapoartelor secțiunilor pentru validarea mandate­lor de deputați cari rămăseseră nevali­­date de el­. Alegerea președintelui Se procedează apoi la alegerea pre­ședintelui Camerei. Iată rezultatul votului­. Votanți 144. D. Ferechide 142 voturi. Camera primește cu aplauze ale­gerea d-lui Ferechide. Discursul d-lui Ferechide Noul președinte ocupînd fotoliul mulțumește majorității pentru onoa­rea pe care i-a făcut-o. Continuând d. Ferechide spune că atunci cl nd au fost convocate colegiile, țara era încă adînc îndurerată. D. Sturdza cu co­legii săi au făcut atunci cunoscute intențiile partidului de a face re­forme și in jurul steagului d-sale s'a grupat țara. Rămîne acum ca gu­vernul și parlamentul să găsească toate elementele pentru salvarea țarei. Pentru aceasta trebue ca țărănimea să aibă într'adevăr un regim de jus­tiție (aplauze), trebue să lăsăm la o parte interesele de partid. Eu ca președinte, spune d-sa, voia fi cît se poate de imparțial și voia ocroti­ți special pe acel cari sînt puțini la număr. Alegerea vicepreședinților Se procedează apoi la alegerea vice­președinților. Sunt aleși d-nii Em. Porumbaru, Misir, G. Panu și M. Orleanu. Iată numărul voturilor întrunite de acești patru vicepreședinți. Votanți 130 B. Missir 121. Em. Porumbaru 122 G. Panu 122 M. Gh. Orleanu 10S. Se procedează la alegerea secretarilor. Ca secretari se aleg d-nii D. Buri­­leanu (114 vot.), I. Brătescu-Voinești (115 vot.), I. BoW (115 vot.), N. Racota (113 vot.), C. Banu (114 vot.), I. Isvo­­ranu (113 vot.), I. Stănculeanu (113 vot..) și G. Pilat (112 vot ). Se proceda la alegerea chiestorilor ș­i se aleg d-nn: Iloria Rosetti (104 vot.), N. Moroianu (99 vot.), I. Procopiu (101 vot.). Pentru al patrulea loc se declară ba­lotaj. Interpelarea d­in­ Iorga D. N. Iorga interpelează pe d. minis­tru de interne asupra următoarelor 4 puncte : 1) Nu crede d­­a­că e bine, a schimba printr’un mărinimos act de amnistie, pe care guvernul l-ar propune Suveranului, durerosul capitol social al răscoalelor țărănești? 21 Nu crede d­ea­că trebue să se spună în Cameră rezultatul anchetelor deschise împotriva acelor cazi în opera de potolire a răscoalelor cu în trecut puterile ce li sau dat săvîrșind fapte reprobabile sau anim­­ale, precum bătăi și asasinate? M. Ferechide Fm. Porumbarii B. Missir SENATUL — Ședința dela 8 iunie 1907 — Prezidesză d. Stroe Belcescu, pre­ședintele de vîrstă. Guvernul e reprezentat prin d-nii An­ton Carp, Sturdza, Stelian. Răspund la apelul nominal 104. D. P. Zamfirescu citește raportul sec­­țiunei a patra care a validat titlurile a­­leșilor din jud. Bacău, Fib­iu, Mehe­dinți, Prahova. Se validează aieșii. D. Zamfirescu observă că au fost foarte multe voturi anulate și voește să arate un deziderat, dar e oprit de ma­joritate. D. N. N. Ionescu citește raportul sec­ției a­ treia care a validat pe aleșii din Putna și Muscel. Validarea continuă. D. Al. Constantinescu citește raportul secțiunei într­a care a validat titlu­rile aleșilor din secțiunea doua. Se validează aleșii din Argeș, Tecuci, Gorj, Vaslui, Tutova, Buzău­, Neamț. Venind în discuție validarea alegere! de la colegiul I de Senat din Covurlui, d. C. Arion a cerut cuvîntul. Raportul conchide la validarea alege­re­ d-lui M. Alexandri. D. Arion depune o contestație iscă­lită de d-sa-și de ceilalți conservatori, asupra alegerea de la colegiul I de Co­vurlui. Senatul nu adm­itea contestația asupra întregului colegiu. D. Arion vorbește atunci asupra a­­legerii neregulate a d-lui M. Alexandri. D-sa susține că alegerea dela Galați s’a făcut in mod neregulat, violîndu-se secretul votului prin faptul că erau multe buletine ce n’aveau imprimată dată pe ele. D. A. Frățilă susține că alegerea s’a făcut în mod regulat și cere Senatului să valideze alegerea d-lui M. Alexandri. D. Al. Constantinescu dă mai multe explicații asupra acelei alegeri și con­chide la validarea ei. D. Arion susține din nou că alege­rea n’a fost regulată, pe motiv că au fost buletine neregulamentare. D. Matei Corbescu vorbește contra părerea d-lui Arion. D. Toma Cămărășescu susține că nu trebue să se creeze precedente greșite, căci va fi rău în viitor. Pusă la vot validarea alegerea d-lui M. Alexandri, se admite cu 73 voturi, fiind 12 contra. Se validează apoi fără discuție aleșii celorlalte județe, în afară de alegerea d-lui Fintineanu dela Olt, asupra că­reia vorbește d. C. Arion. D. Arion face observația că alegerea de balotaj a fost prezidată de un jude­cător, iar nu de Consilierul de curte care a prezidat alegerea de la primul scrutin. I. Asemenea procedare nu e legală și n’ar trebui să se creeze un precedent și în asemenea materie. Apoi buletinele d-lui Fintineanu a­­veau­ un semn distinctiv, după care pu­teau fi recunoscute. D- Take Protopopescu contestă ob­servațiile d-lui Arion și cere validarea alegerea d-­lui Fintineanu. „ Alegerea se validează. După terminarea validării tuturor a­­leșilor, ședința s-a ridicat la orele 5 jumătate. Azi Senatul va proceda la alegerea biroului. Ultime informaliam . D. Petre Carp a făcut era o vizită d-lui Ionel Brătianu la ministerul de interne. După ab­ia zi d. Brătianu a avut o scurtă­ convorbire cu I. G. Gr. Cantacuzino la Senat. Ambele întrevederi au fost privi­toare la participarea conservatorilor din parlament, la studiarea refor­melor guvernului.­­Primăria Capitalei, în urma acciden­telor întâmplate din cauza lucrărilor la strade, a trimis societății de gaz urmă­toarea comunicare: „Pentru păstrarea bunei ordine și e­­vitarea accidentelor, văf invităm ca orice desfacere de pavagii sau­ săpături fă­cute de societate, pe străzile și piețele publice, în timpul zilei, să fie indicate prin parapete, iar noaptea prin lanterne și parapete. Pămîntul, nisipul, pietrele și in genere orice material scos sau­ a dus pentru săvîrșirea lucrărilor, vor o­­cupa un spațiu cit se poate de restrîns pe calea publică pentru a nu împiedica circulați­unea, iar după­­ terminarea lu­crărilor, materialele rămase vor fi ime­diat ridicate și strada curățită ca mai înainte, făcîndu-vă cunoscut că la caz de neindeplinire, se vor opri lucrările" (si) Președintele c­omisiei interimare Costescu-Comăneanu. © Minne Duminică are loc în Capitală adunarea generală a L'goi culturale. © S’a aprobat formarea unei sesiuni extraordinare a Curței cu jurați din jud. Dolj, cu începere dela 25 Iunie, care va dura 10 zile și care se va pu­tea prelungi cu încă 5 zile, spre a ju­deca p­rocesele izvorite din răscoalele țărănești.­­Adunarea generală a societății „Cul­tura și..ajutorul femeei“, se va ține tot 14 curent, orele 6 p. m. în sala mare a Ateneului. După adunarea generală, în zilele de 16 și 17 Iunie, pentru a sărbători un an de la înființarea sa, se vor da de a­ceeași societate­, serbări grandioase in Parcul Expoziției. Regina și principesa, protectoare și președintă de onoare a societății, se vor reîntoarce dinadins de la Sinaia pentru a lua parte la aceste serbări.­­In ziua de 16 Iunie se va face in­specția generală a trupelor teritoriale concentrate în tabăra de la Cotroceni.­­Trupele de vînători cari au fost con­centrate în poligonul dela Dadilov pen­tru exerciții de tragere s-au­ înapoiat in Capitală și au fost concentrate în ta­băra dela Cotroceni unde urmează e­­xercițiile.­­ Ministerul de instrucție a luat dispo­­ziția ca pe viitor să nu mai acorde con­cedii și permutări învățătorilor decît numai prin intermediul revizoratului.­­Direcțiunea învățămîntului particular face cunoscut elevilor cari au cerut în­­crierea în sesiunea de Iunie fără ca să alăture toate certificatele necesare, din care motiv au fost respinși a se pre­ DIMINEAȚA* zenta la examen, că vor fi admiși a de­pune examen dacă vor înainta, in cur­sul lunei Iunie, toate actele. Orice cerere venită după această dată nu va fi luată in considerație. © D-ra Alice Cocea, fiica d-lui colonel Cocea, a cîntat, la examenul Conserva­torului din București anul al IlI-lea, clasa de vioară, al Vll-lea concert de Beriot. Precisiunea și sentimentul cald cu care a cântat denotă la d-ra Alice Co­cea o adevărată fire de artistă și o fa­miliarizare din ce in ce mai mare cu dificultățile technice ale instrumentala­ căruia s’a consacrat.­­ Situațiunea epidemiilor din orașul Iași, pe ziua de 2 Iunie a.c., e urmă­toarea : 18 bolnavi de scarlatină, 5 de febră tifoidă, 3 de difterie, 23 de pojar și 13 de tușă convulsivă. © Eri, la orele 5 d. a., comitetul socie­­tăței „Șezătoarea Săteanului* din Capi­tală, s’a întrunit sub președinția d-lui Dumitru-Bumbești, inspector al băncilor populare și cooperativelor sătești, pentru a rezolva mai multe chestiuni la ordinea zilei. r .........­­­ D. dr. Traian Gruescu, medic sub­ locotenent și absolvent al școalei medico­­militare din București, a fost numit medic al spitalului militar din orașul Galați.­­ Crucișătorul „Elisabeta“ va sta în reparație la arsenalul maritim din Ga­lați pînă in prima jumătate a lunei vii­toare cînd își va reîncepe cursele de instrucțiune militară.­­ In pagina IV-a a numărului de față publicăm planul celei de a II-a Loterii privilegiate pe clase a regatului ro­mân. Dintr'o privire asupra planului, citi­torii se vor putea convinge , de numeroa­sele și importantele cîștiguri ce această loterie oferă jucătorilor. Pentru orice informațiuni și co­menzi de loturi pentru a 11-a lote­rie privile­giată pe clase a regatului român, a se adresa: E­roului central de vînzare, FELIX GRUN et Comp., Colectură principală, București str. Academiei No. 1.­­D. general G. Iannescu directorul in­stitutului geografic al armatei, a pără­sit aseară Capitala ducîndu-se în Nor­vegia cu misiunea, din partea ministe­rului de război și, de a vizita toate in­stitutele geografice și astronomice din acel stat. D-sa va lipsi din țară o lună. • D. Const. Ath. comerciant d-nii Dră­­gănescu și Stelorian, controlori ai bănci­lor populare, vor da, în curând, la lu­mină un interesant almanah­ al bănci­lor populare și cooperativelor sătești, în care vor face descripțiunea com­plectă a progreselor realizate de aceste bănci de la înființarea­ lor și pînă azi. Această lucrare va fi foarte intere­­­­santă prin amănuntele ce va da celor cari se îndeletnicesc cu rezolvirea pro­blemei țărănești. Almanah­ul va apare peste o lună și se va distribui gratuit, ceea ce denotă că autorii nu urmăresc un beneficiu material. Biroul Senatului se va forma ast­fel : d. P. S. Aurelian, președinte, d-nii P. Poni, Al. Nicolaid, Al. Con­stantinescu și C. Costescu-Comă­neanu, vicepreședinți. D. Poni n’a acceptat pînă acum vicepreședenția. In caz că d-sa va continua să refuze, al patrulea vicepreședinte va fi ales d. Nacu. * © Eforia spitalelor civile din București a fost autorizată să accepte legatul lăsat de defunctul Miltiade Gheorghiu și care constă din noda proprietate a mo­­șiei Icoana din județul Olt, in condițiu­­nile stabilite prin testament. ’ ’Astăzi se termină examenele ele­vilor școalei de subchirurgi­e din Capi­tală, cari se țin la institutul de pato­logie și bacteriologie. Comisiunea examinatoare se va întruni chiar azi iar rezultatul examenelor se va cunoaște miine dimineață. ”Direcțiunea sanitară a dat medicilor o circulară, prin care sînt rugați d­e a nu da drumul din spital bolnavilor de boale infecțioasa decit după definitiva or vindecare. ”Subchirurgul I.­ D. r Constantinescu actual agent sanitar al cercului Potcoava (Olt), a fost înaintat agent sanitar vaccinator al orașului Slatina, in locul d-lui V. Ionescu, pus în dis­ponibilitate. • E vorba ca pe Ungă cele mai însem­nate bănci populare din țară, să se în­ființeze câte o bibliotecă populară pentru instruirea locuitorilor la sate. ”Vineri 8 Iunie la orele 4 p. m. prin­­țesa Maria, însoțită de d-na Grecianu, —mare damă de onoare, a făcut o vizită la școala de arte decorative din strada Chimistului — de sub conducerea d-lui arhitect G. Sterian. Apoi împreună cu d. Sterian a mers la muzeul Arcan din strada Clementi, unde a fost intîmpi­­nată de d. Georgescu Victorian cus­todele muzeului. După ce a vizitat sălile in care se află expuse operele nemuri­torului maestru Theodor Aman, a cer­cetat cu de amănuntul lucrările din ate­lierele de artă decorativă—de sub con­ducerea d-lui Sterian, aflate in saloanele de rezervă ale muzeului. Principesa a rămas pe deplin satis­făcută de lucrările executate și plecînd, a exprimat încă o dată viile sale mul­țumiri d-lui Sterian pentru progresul realizat de tinăra școală ce d-sa con­duce cu atita zel. •In vitrina magazinului Jean Feder din calea Victoriei s’a expus azi un foarte reușit portret-șarjă a d-lui gene­ral Averescu, ministru de războiu, da­torit cunoscutului caricaturist d. Iser. Portretul e reprodus in autotipie in trei culori și se vinde pe prețul do 1 lett. • Un comitet de licențiați în drept, compus din d-nii Const. V. Săvescu, N. N. Stoica, Vasilescu, C. Careali, Moto­­tolescu și Iliescu, se va întruni miine. Duminică, la orele 10 dim. la d. Să­­vescu, în str. Primăverei 40, spre a alcătui un memoriu la chestiunea întro­­ducerei doctoratului în drept. Memoriul va fi înaintat d-lui Haret, ministrul instrucțiunei publice, în cursul săptămânei viitoare. „Anunțăm cu plăcere că Duminică 10 Iunie, orele, 5 p. m., va avea loc ln catedrala catolică din Capitală cununia religioasă a d-lui Benedetto de Luca, eminentul, publicist, italian și apărător al cauzei naționale romînești în presa italiană, cu domnișoara Anna Maria Ră­­dulescu, fiica d-lui Tudor Rădulescu, distinsul director al Casei de depuneri. • Domnii advocați, și advocații stagiari sunt rugați a asista la conferința ce sa va ține in sala bibliotecei advocaților din palatul justițiai Miercuri 13 Iunia 1907 ora 5 p. m. • I­­I Registrul de prezență pentru domnii advocați stagiari va fi deschis cu un sfert de oră înainte de conferință. .

Next