Dimineaţa, iunie 1907 (Anul 4, nr. 1184-1213)
1907-06-25 / nr. 1208
A » t țf Anul IV. *u- BANI m £ FAîT[ PUBLICITATEA concedatA exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( Co] BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgevic), 18 Telefon 3/4 peatru Capitală No. 14/SO Provincie și Străinătate No. 12/40 x Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței x Bursa din stremătaîe Viena, 23 Iunie. —Rent. austr. aur. 650.— Acț. cred. austr. 778.50 banc. ruse 654.25; non impr. rus .87.50 rent. ung. aur. 92.85; rent. ung. cor. 184.25 c. f. aus.ung. 117.78. schimb Viena 117.75. Berlin, 23 Iunie.—Acț. cred. austr. 98.60 Aeț. cred. ung. 203.50 C. f. austro-ung. 214.45 Alpine —.—; Rect. Mărci cor. —.—; Lozuri tur —.— ung. imed. 139.20; mărci uit. 84.85 Napoleon —. —; Renta rusă —.— Paris, 23 Iunie.— Renta austr. aur 97.90; renta franc. 95.20; renta ital aur 101.70; împr.rom.94.25.Banque otomane 686.—• schimb Viena 104.— schimb german 123.— schimb Amsterd. 208.43 schimb Elveția 116; Frankfurt, 23 iunie—Renta austr. g. cor. 93.35; renta ung. aur. 203.40; Acț. cred. austr. 139.10 e. f. austr. ung. 204.30; schimb Londra 95.80; renta austr. cor. 92.90; renta ung. cor. 93.— schimb Viena 847.83, schimb Paris 812 75 Alpine 284.— __JT DIRECTOR CONST. MILLS ABONAKELITE cu premii V v K.....• Un an >«#,••*• Lcî 20 6 luni « f 0 • rf M jvj| =f 3 luni * * « r . an 6 BANI 5 BAM IK TOATA ȚARA [Evenimentele din Croația — Urmările demonstrației de eră — Agram, 23 Iunie.—Abia astăzi se văd urmele exceselor ce au avut loc la demonstrația de eră. Străzile prezintă o neobicinuită neorânduială și pe trotuare mai ales în fața autorităților ungare ferestrele sfărâmata formează mannaue de sticlă. La poliție e un adevărat bazar de pălării culese de pe străzi și firme distruse. Excesele au durat pina noaptea târziu și fabrica de tutun, direcția financiară, cazinul și autoritățile ungare au suferit pierderi însemnate. Poliția simțindu-se slabă, a fost silită să privească de departe pe demonstranți pentru a putea interveni numai in cazuri grave. Ca mai întotdeauna pietrele n’au țintit nici de astădată numai ferestrele magazinelor, ci și pe soldați. Primirea deputaților croați Agram, 23 Iunie.—Aproape întregul oraș a luat azi parte la primirea deputaților. Pretutindeni, chiar locuințele membrilor partidului Staroevici s’au arborat drapele naționale și magazinele au fost închise. Pe peronul gării s’a adunat o imensă mulțime în mijlocul căreia se afla și comitetul doamnelor compus din elita societăței croate, apoi sokoliștii și numeroase personalități. In fața gărei se afla o mulțime de vre-o 15—20 mii persoane. La orele 9 jumătate trenul sosi în gară și deputații fură salutați cu strigăte entusiaste. Intre ei se aflau și foștii deputați Croați în Austria, Beladinovici și Ivancevici, cari au ținut discursuri salutînd pe colegii lor în numele clubului slav din parlamentul austriac. Președintele Landtag-ului Croat. Medakovici a mulțumit pentru primire și a declarat ca Croații vor duce înainte lupta pînă la deplină victorie. Demonstranții au purtat pe umerii lor pe Medakovici, iar comitetul de doamne a oferit buchete de flori deputaților. De aci cortegiul se îndreptă spre piața Elasici, în frunte cu drapele naționale și o capelă care intona Ramuri naționale. Monumentul fostului ban al Croației Elasiei era împodobit cu drapele naționale avînd în față un drapel cu inscripția : „Trezește-te bane, Croația te ebeernă 1848—1907“. Blasici este acela care a dus lupta în contra Ungariei la 1848. In fața monumentului deputatul croat Gregor Tuschkau a ținut un discurs, spunînd între altele: „Blasici a tras sabia in contra Ungariei și croații de astăzi vor urma exemplul sau. Și noi avem o sabie, pe care o purtăm însă în sufletul nostru ; aceasta nu e sabia forței ci a dreptului și adevărului nostru“. Capela acompaniată de public a cîntat apoi imnuri naționale. In genere demonstrația a fost demnă și liniștită. Organizatorii ei au declarat că nu s-au plănuit nici un fel de excese și că condamnă și pe cele petrecute în cursul nopței trecute. O scrisoare neplăților ruteni Viena, 23 iunie.—Clubul deputaților ruteni din Reichsrath, a trimis o scrisoare unui ziar din Kiev, organul națiunei ucraniane. Iată cuprinsul ei: „Deputații ruteni din parlamentul austriac vă trimite salutările cele mai calde, cele mai sincere, dorind cu mai grabnică realizare a marei uniuni a popoarelor ucraniane de la Carpațî și pînă la Caucaz. Salutăm pe foștii deputați ucraineni din Dumă cari au adoptat în programul lor autonomia Ucrainei. Regretăm dizolvarea Dumei, care constitue o nouă piedică pentru numeroasele popoare din imperiul rus în cucerirea libertățeî lor naționale. Dorim din inimă să vie cît mai curînd ceasul, cînd națiunea ucraniană să poată porni iară lupta cu izbîndă pentru drepturile sale“. Flota simericană spre New York Washington, 23 Iunie. Se asigură că escadra de 16 vase de război și 4 crucișătoare se va îndrepta spre New York prin strîmtoarea Magelan. Acțiunea lui Raissuli Paris, 23 iunie. — Ziarul „Le Temps” află din Tanger că Kaiseult a invitat pe caizii mai multor triburi muntoase să se unească cu orașul. Contrariii eî vor fi omorîți. Cîțîva caizi intimidați ar fi răspuns la invitațiunea lui. Reforma electorală în Spania Madrid, 23 iunie.—Camera a adoptat proectul de reformă electorală. Fiota americani In oceanul Pacific — declarația lămuritoare —. New York, 23 iunie.—Secretarul general al departamentului națiunei a declarat unul ziarist că hotărîrea de a sa strămuta în apele oceanului pacific cele 18 bastimente de războiu ale Americei s’a luat numai cu scopul ca guvernul să nu mai cheltuiască banii în porturile europene, ci banii să rămînă în țară, și lucrul acesta e cu putință numai cînd flota americană staționează în porturile americane. Din cercurile militare engleze Londra, 23 Iunie. — Lord Carl Beresford, care de cîteva zile e plecat să conducă manevrele flotei care staționa la coasta de sud a Angliei, a fost rechemat pe neașteptate, la Londra. Se dă o mare importanță acestei rechemări de către cercurile militare engleze. Grefa äs la dosurile din Rotterdam Rotterdam, 23 Iunie. In urma grevei ce a izbucnit la șase vase încărcate cu grîne de la portul nostru, a avut loc o ceartă urmată de o încăerare sîngeroasă între muncitorii cari au refuzat să înceteze lucrul și greviștii. Cearta a început pe un vapor și a continuat pe celelalte și în stradă apoi... Cu toată intervenția poliției,— nu sa putut restabili liniștea. Sunt mulți lucrători grav răniți. Femeile și copiii greviștilor au demonstrat în mod ostil în fața prefecturei. Demonstrație anticlericală Milano, 23 Iunie.—Anarhista urmați de o mulțime mare au manifestat contra clericalilor. In fața unei biserici, demonstrații strigau „Jos clericalii“, „ Jos popii“. Unii au căutat să pătrundă în biserică, dar au fost împedicați de doi călugări. Aceștia au fost omorîți cu focuri de revolver. Poliția intervenind, a fost arestat un mare număr de demonstranți. Mișcarea bandelor din Macedonia Risipirea unei acuzații adusa Romîniei Viena 23 Iunie.— „Politische Corespondenz“ scrie : In baza unui raport al inspectorului provinciilor din Macedonia, Helmi-Pașa, guvernul turc s’a prins că banda de sub conducerea aromînului Alexandru Tosca care a fost risipită in cursul Junei trecuta pe malurile lacului Prejba, ar fi fost formată pe pămînt romînesc. După cum ni se comunică acum din cercuri bine informate din Constantinopol această presupunere a fost nedreaptă. Mai mulți macedo-romîni, cari vifzînd indiferența guvernului român față de evenimentele din Macedonia s,au încercat să provoace o mișcare în Romînia. Ei au fost însă expulzați. Intre dînși se afla și Toșci, care plecînd la Sofia a intrat în comitetul de sub conducerea lui Boris Sarafov. Faptul acesta n’a dovedit din cuprinsul unor scrisori găsite la un aromîn căzut în lupta dela Presba și care purta ștampila comitetului bulgar. Că această bandă n’ar fi putut fi constituită pe pămînt romînesc, o probează și excelentele relații dintre Romînia și Turcia cari exclud posibilitatea ca guvernul român să tolereze agitații contra Turciei pe pămînt romînesc. De altfel Romînia n’a interziat să dea Turciei cuvenitele lămuriri în această chestiune. Starea d rulat Lueger Viena, 23 Iunie. — D-rul Lueger s a restabilit complect din indispoziția de el. A avut o noapte liniștită și azi dimineață s'a prezentat la biroul sau și a luat parte la consfătuiri. In jurul alianței dintre America și Germania Colonia, 23 Iunie. — Ziarului „Kölnische Zeitung“ i se comunica din New York . Ziarul ,,Sun‘‘ dezminte știrile răspîndite la Berlin cu privire la o alianță între Germania și America. Ziarul, care trece drept reprezentantul cercurilor financiare adăugă însă că America nu e lipsită de dreptul de a face o alianță asemenea aceleia dintre Japonia și Anglia. Persecuția polonilor din Rusia Lemberg, 23 Iunie.—Din Iar șefii a se comunică că măsurile de represiune și persecuție pornite în contra polonilor devin tot mai mari. Arestările și perchezițiile par a nu mai lua sfîrșit. Ziarele sînt urmărite și supuse celui mai sever control. Cenzura desfășoară o activitate întinsă și pînă și poeziile diletanților nu pot fi publicate fără control. Orice abatere e pedepsită. Guvernatorul a interzis cu desăvîrșire lipirea, afișelor cari vor fi scrise numai în limba polonă. 13 persoane cari au ținut să salute sosirea episcopului Popiei, au fost condamnate la pedepse variind între 2 săptămîni și 3 luni. 11 Accidentul unui submarin Cherbourg, 23 Iunie.—Noul submarin „Rubis“ s’a umplut cu apă în momentul de a se scufunda, el a fost readus la suprafața apei și s’a constatat că pagubele sunt mari. Consiliul de miniștrii francez Paris, 23 Iunie.—In consiliul de miniștrii ținut la Elgaeu, guvernul s’a ocupat de ordinea de zi ce se va cere să se voteze în Cameră înainte de a se discuta legea complimentară asupra fraudelor vinului. Cel mai mare album de autografe Berlin, 23 Iunie.—împăratul Wilhelm este acum în posesiunea celui mai mare album de autografii din lume pe care el l-a procurat de la niște Germani die Liber cugetătorii refuză a mai ține congres în Ungaria Praga, 23 Iunie. — Ziarul „Czas“ comunică : Pentru zilele de 9 — 12 Septembrie se hotărîse la Budapesta un congres al liber cugetătorilor.In urma atitudinei barbare și nelegale a ungurilor fața de deputatul socialist austriac Bernersdorfer și față de Croați și Slovaci, organizatorii acestui congres refuză a mai face pregătiri invocînd ca motiv că nu e de demnitatea liber cugetătorilor să se adune în congres într-o țară barbară. Experiențe cu o mașină de zburat Paris, 23 Iunie.—Era după amează la Oressa, românul din Ungaria, Vuia a încercat o ascensiune cu un nou aparat zburător construit de dînsul. Aeroplanul e condus de un motor, 24 cai putere. După ce a atins înălțimea de 25—30 metrii, experiența lui Vuia s-a terminat cu toate experiențele de pînă acum cu mașini de zburat. Aparatul a căzut jos suferind mici stricăciuni. Vuia a scăpat din fericire neatins. Vuia este român originar din Ungaria fiul unui medic din Lugoj, și-și face acum studiile la Paris. Accidentul unui ambasador Londra, 23 iunie — Ziarului „Times“ i se telegrafiază din Cristiania că Sir Herbert ambasadorul Britaniei a căzut victima unui accident. Pe cînd se plimba în trăsură împreună cu soția sa, caii speriîndu-se au luat vînt și trăsura a fost izbită și sfărîmată de o stîncă.—Soția a scăpat neatinsă, ambasadorul Herbert s’a ales insă cu cîteva coasta rupte și grave răni interne. El a fost transportat la Musten unde s’au adus în grabă medici și ajutoare medicale. Starea lui e gravă. Ciocalii da vase Londra, 23 Iunie. — Amiralitatea anunță că ora dimineață a avut loc o ciocnire de vase, la intrarea Tynei. Vașul de războiu englez Assistan s’a ciocnit cu vaporul german Marie. Acesta s’a scufundat. Echipajul a fost salvat de care vasul englez. Singură soția căpitanului s’a înecat. Caz de perversitate Budapesta, 23 iunie.—Judecătorul de instrucție a interogat azi pe comisarul Camerei magnaților Rudolf Nyary, arestat pentru fapte imorale. După cum se știe Nyary este acela în contra căruia s’a reclamat că ademenea fetițe de școală cu propuneri imorale. Concedia Berlin, 23 Iunie.— Cancelarul Bulow intră de mîine în concediu. Ca și anul trecut el va pleca la Norderael unde va rămîne pînă la finele lui Octombrie. O scrisoare inedită a lui Wilhelm I Munich, 23 Iunie.— „Algemeine Zeitung“ din Munich publică azi o scrisoare nedită a prințului Wilhelm de Prusia, mai tirziu împăratul Wilhelm I. Scrisoarea datează din timpul rivalității dintre Prusia și Germania, poartă data de 29 Mai 1848 și e adresată din castelul Babelberg ministrului Maratoniei. Cuprinsul el e ia contra politicei regelui Friederich 111. Asupra imul accident la granița romíüo-RBpr Budapesta, 23 Iunie. — Răspunzînd unei interpelări în privința insultei ce ar fi făcut unui supus ungur, anul trecut, un agent de poliție la fruntaria romînească, ministrul de interne a declarat că nu poate face nici un demers în această privința, deoarece incidentul s’a produs între patru ochi, și nu este dovedit cu nimic că agentul de poliție romînească ar fi insultat pe supusul ungur. Grevă Marsilia, 23 Iunie.— Personalul companiei de gaz a votat greva. Totuși aprinzătorii vor lucra și la noapte. Lucrătorii cer o sporire de salarii și repausul săptămînal. Poliția păzește uzinele. Cehi S3 pregătesc pentru obstrucție Praga, 23 Iunie.—,,Ceske Slovo“ organul deputatului Klaftic scria că în cazul cînd nu se va admite cererea deputaților cehi cu privire la înregistrarea discursurilor lor în limba cehă, activitatea parlamentului austriec va fi cu desăvîrșire împiedicată. Tatiana Leon, nebilnă Berna, 23 iunie.— Tatiana Leontief care se află în închisoarea St. Johansen, dă semne de alienație mintală. Ea refuză să-și primească părinții crezind că sunt trimiși de guvernul rus s-o spioneze. Un nevinovat condamnat la moarte Berlin, 23 iunie. — Din Petersburg se comunică ziarului „Vossische Zitung“ . Din sursă sigură afla că între cei 4 condamnați la moarte pentru un atac săvîrșit de curînd se află și un nevinovat anume Jermolov apropiere de local atentatului. El a fost arestat în fața locuinței sale Ceilalți 3 precum și 4 martori declară că nu-l cunosc. Cetinge, 23 Iunie. — Prințul Nicolae, prințesele Milena, Xsnia și Vera au sosit azi noapte la Antivari cu vadul Rumia și vor fi la Cetinge astă seară. Călătoria lui Failures contramandată Paris, 23 Iunie. — D. Failieres a renunțat de a se mai duca în Septembrie în Suedia, Norvegia și Danemarca. Această călătorie va avea loc în 1908. Legea contra fraudelor vlațilul Paris, 23 Iunie.—Camera a votat prin ridicare de mîini cu aproape unanimitate proectul pentru complictarea legei contra fraudelor vinului. Activitatea tribunalului extraordinar din Salonic Viena, 23 iunie.—Din Constantinopol ni se comunică asupra activității tribunalul extraordinar din Salonic: „De la înființarea lui 22 ianuarie și pînă la sfîrșitul lunii iunie, tribunalul extraordinar de sub presidenția lui Chulussi-bey, s’a ocupat în total cu 250 procese in cari au fost implicați 1037 persoane. Pînă acum s’au judecat 230 procese cu 971 persoane, 239 inși au fost condamnați la diverse pedepse, 601 au fost puși în libertate, 13 au murit în timpul procesului, în 12 cazuri tribunalul și-a declinat competință, iar în 3 acțiunea a fost suspendată. Rusia și acordul franco-german Petersburg, 23 iunie. Ziarul Russ află din Paris. Franța urmărește o apropiere de Germania fiindcă alianța cu Rusia a devenit nesigură. O înțelegere între cele două state a și avut loc în chestiile africane. Germania își cîștigă simpatia Franței făcînd intrigi contra Rusiei. Arestarea unui artist excrve Londra, 23 Iunie.—Azi a fost arestat aci artistul Lütte, care după cum se știe este acuzat că a excrocat cu marimmm rn cunoscut giuvaergiu din Viena. Dezmințire Paris, 23 Iunie.—D. Clemenceanu desminte zgomotul după care ar fi vorba să se întîlnească în timpul vacanțelor cu d. Tottoni. Din Stropolii, Belgrad, 23 Iunie.— După o discuție de mai multe zile asupra interpelărea deputatului Stojanovicî asupra conflictului dintre D. Vukî și Pasici, Skupiscina a respins ordinea de zi a lui Pseh prin care se blamează acest incident. Skupcina a adoptat ordinea de zi pur și simplă. Șase persoane neiss de írtat Lemberg, 23 iunie.—Azî a bîntuit o furtună teribilă la Komov. Un muncitor evreu Isac Brenfeld era ocupat la cîmp cu strîngerea finului împreună cu soția, un fiu, un nepot și alți doi tineri. La izbucnirea furtunei s-au refugiat cu toții subt o umbrelă mare. Umbrela a fost însă lovită de trăznet și cei 6 muncitori uciși. Asupra asasinării unui șef de bandă Atena, 23 Iunie. Agenția telegrafică din Atena dă următoarele amănunte asupra împrejurărilor în care s'a produs moartea șefului de bandă macedoneană Agra sau Agripa. Acest șef dorind să vadă punnîndu-se cap omorurilor dintre creștinii din Macedonia a primit să aibă lângă Batista o întrevedere cu creștinii din Macedonia. Șeful bulgarilor macedoneni Zlatan a venit a această țatilnire. Agra a venit fără escortă și fără arme. El a fost atacat de banda bulgară și ucis după ce a fost maltratat. Corpul său a fost găsit a doua zi lingă un arbore. Budapesta, 23 Iunie. — Grîu Oct. 10.98; Porumb Iulie 595; Porumb Mul 6.11; ovăz Oct. 6.25; Rapiță Aug. 7.87 Telegrame din țară CRAIOVA, 23 Iunie. — D. judecător de instrucție Streicescu a luat un nou interogatoriu d-lui Virgil Deleanu fostul șef al serviciului de salubritate publică și d lui Nicolae Stătescu antreprenor de lucrări publice. In urmă a dispus printr’o ordonanță de zi punerea d-lor în libertate. Au mai rămas arestați d-nii Gh. Săftoiu, fost casier comunal și Const. P. Russu fost contabil, cari vor fi deasemeni puși in libertate în cursul săptăminii viitoare. — Tribunalul a reconfirmat mandatul de arestare al d-lui Săftoiui, fostul casier comunal. — Locuitorii comunei Argentoaia au reclamat pe Ioan Popescu, fost primar și pe Niță Grădinaru, fost ajutor de primar, cari și-au însușit banii strînși de la locuitori pentru repararea bisericei. O anchetă a fost ordonată. — Andrei Moraru a bătut grav pe locuitorul Nicolae Alex. Costea. Bătăușul a fost dat judecății. — Azi s’a prezentat în fața Curței de apel, procesul Costescu-Cordescu pentru judecarea sequestrului asupra moșiei Barca care are o întindere de 2.300 pogoane. Procesul a fost amînat. — Comerciantul Friedrich Maier a reclamat poliției pe Petre Ionescu Piteșteanu care i-a furat suma de 2044 lei. — Autoritățile locale au primit un denunț prin care se spune că evadații închisorii militare, se află adăpostiți la hanul Doctorului. O patrulă de sergenți a fost trimisă pentru prinderea evadaților. — Locuitorul Stanca Radu, Gailea, voind să se scalde în balta Bistreț, s’a înecat—fam. IAȘI, 23 Iunie.—Azi dimineață, Victoria Săsu,"servitoare la d. Hirsch, s’a otrăvit. Motivul e dragostea. —Din Prisăcanî vine știrea că locuitorii sînt agitați. Cauza: lipsa de nutreț, seceta mare. — Clubul conservator se întrunește mîine Duminică, pentru a discuta atitudinea în apropiatele alegeri comunale. — Membrii clubului liberal sînt convocați pentru astă seară ca să aprobe lista candidaților la alegerile comunale. — Din Paris se anunță moartea d-nei Aftalion, fiica d-lui Eug. Diamand. — La Rucheserviere (Franța), a încetat din viață farmacistul Jacques Beyer. El va fi adus in țară. — 32 elevi de la liceul din Pomîrla au sosit aci în escursiune. — La 1 Iulie va apare aci o revistă socialistă : „Viitorul Social“.—Dan.— PLOEȘTI, 23 Iunie.—Procesul țăranilor răsculați a continuat astăzi înaintea Curței cu juri. S’a luat interogatorul acuzaților. El declară că au produs neorîndueli crezînd că astfel vor obține să se aplice mai curînd programul manifest, emis de guvern în numele regelui. Ascultarea martorilor începe Luni. Stavăr Galați, 23 Iunie.— Mîine va avea loc împărțirea premiilor la școalele primare. —D. Al. Bădărău, fostul ministru de justiție, se află în localitate. Frece șiU*levîîlelor Devastării din Ivești (Tutova) Bîrlad, 23 Iunie.— Curtea cu jurați a judecat azi procesul țăranilor dați judecăței pentru faptul că au devastat și incendiat casele de pe moșia Ivești, a d-luî Miile. Curtea e prezidată de către d. Beșteleu, iar ministerul public e reprezentat prin d. procuror Pantazi. Acuzații sînt asistați de către d-nii avocați Atanasiu, Marinescu, Drăghici și Artenie. După ascultarea martorilor, d. C. Mille, ca parte civilă, cere achitarea țăranilor acuzați, spunînd că faptele care au avut loc se explică și achitarea se impune pentru motive de înaltă ordine socială. Apărătorii acuzaților aduc laude d-lui C. Mills care se arată atît de consecințe cu ideile și simțămintele sale ; el solicită de la jurați un verdict de achitare. Jurații aduc un verdict negativ și Curtea pronunță achitarea tuturor acuzaților.—Goresp. BOTOȘANI, 23 Iunie.— Astăzi jurații au achitat pe țăranii Ciocănel, Brișcă și Dolmeanu, acuzați că în ziua de 5 Martie c. au devastat curțile din comunele Soriceni și Unțeni, ținute în arendă de către d. Weinstein și Solomovici. Au pledat d-niî avocați Cerchez și Vasiliu. El se însoară și, după puțin timp, moare lăsînd prin testament toată averea lui soției sale. Aceasta a vîndut anul acesta moșia Lespezi d-lui Leon Contiașr. D. Holoway, avocat din București, a întentat o acțiune înaintea trib. de Suceava cerînd anularea vînzării și revendicînd moșia, d-sa fiind rudă cea mai apropiată a decedatului Mayerhoffer, tatăl. D. Holoway susține că conform art. 7 din constituție văduva Mayerhoffer n’avea dreptul să posedeze pămînt în Romînia. Tribunalul a respins cererea unui sechestru promisilor și a hotărît să intre Marți în judecarea fondului. Știri judiciare Tribunalul Ilfov secția IV s’a pronunțat erî în procesul dintre regele Serbiei Petru Karagheorghevici cu d. M. Socec administratorul sau de pe moșia Crunții (Ialomița). Regele Serbiei a fost dat în judecată de către fostul sau administrator pentru că l-a concediat din post. Administratorul cerea 13.000 de lei daune; atunci regele Serbiei a făcut cerere reconvențională pentru suma de 6000 de lei, care lipsea de pe timpul administrațiunei d-lui Socec. Tribunalul a admis acțiunea regelui Serbiei condamnînd pe d. Socec să-i plătească 6000 de lei, și a respins cererea administratorului. Din partea regelui Serbiei a pledat d. avocat St. Cihoski. * O comisiune medicală compusă din d-nii d-r. Suțu Minovici și Stoenescu, s’a pronunțat asupra tinărului Jean Protopopescu declarîndu-l iresponsabil. Numitul suferă de mania scrisorilor anonime.• înaintea secției I a tribunalului Ilfov venit procesul moștenitorilor și al legatarilor particulari al lui Gr. Olăneanu, mort cu ocazia catastrofei de cale ferată de pe linia București-Vîrciorova, Budapesta, cu moștenitorii Măriei și ai lui Pană Olănescu. Moștenitorii Măriei și ai lui Pană Olănescu se opuneau la cererea de punere în posesie făcută de moștenitorii lui Gr. Olănescu, pe motiv că averea lăsată de Gr. Olănescu nu era a lui. Ei își motivau această opunere a lor pe faptul că asupra acestei averi erau în proces cu Gr. Olănescu, acum cu moștenitorii lui înaintea secțiunei III a aceluiași tribunal. Tribunalul a admis punerea în posesie atît a moștenitorilor de sînge cît și a legatarilor particulari, respingînd opoziția moștenitorilor Măriei și ai lui Pană Olănescu. Pentru moștenitorii lui Gr. Olănescu au pledat d-nii Take Iopescu, Mișu Antonescu și N. Papadat, iar pentru moștenitorii Măriei și al lui Pană Olănescu, d-nii Petru Grădișteanu și C. Stoicescu. * Christache Corvisiano după ce a obținut dela mama sa partea din moștenire care ii se cuvenea, rămasă de la tatăl sau, s’a apucat și a falsificat iscălitura mamei sale pe polui cu valoare de 34.000 de lei. Aceste poliți le-a scumptase la un d. C. Mihai. Acest domn prezentîndu-se la mama lui Corvisiano spre încasare, d-sa n’a recunoscut iscălitura. Afacerea a fost adusă la parchet. Parchetul a numit pe d. export Georgescu Victorian ca să cerceteze cine este autorul falsului. D. Georgescu Victorian, și-a depus acum raportul conchizînd că autor al falsului e însăși Christache Corvisiano, interdicția Montan L. Catarg în GALAȚI, 23 Iunie.,Tribunalul secția I a judecat astăzi Averea de punere sub interdicția a d-nei Eufrosina Lascar Catargiu. Consilul de familie a prezentat raportul pentru punerea sub interdicție. Tribunalul a numit o expertiză medicală, compusă din d»nți d rn Obregia, Sutzu și Marinescu, care să-șî dea devizul în această privință. Ultima oră telegrafică e pr Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LOR ORA, PARIS, BERUH, VIBNA și BRONPEyfi PK © sau America. E vorba de „Cartea de aur“ Nenorocirea lui este că locuia în din Chicago care conține semnăturile a un sfert de milion de vizitatori. Albumul este legat în aur și va fi donat muzeului Hohenzollern din castelul Montbijou. Sosire \. BSSBEaasi Kasnap Säl Proces interesant FĂLTICENI, 23 Iunie. — înaintea tribunalului de aci a venit o chestie din cele mai interesante. Iată despre ce e vorba : Fostul bancher Mayerhoffer din Iași, fiind împămîntenit, cumpără moșia Lespezi din jud. Suceava. După cîțiva ani proprietarul moare și moșia trece ca moștenire fiului său , care se născuse înainte de încetățenia tatălui sau. Di. C.UdAUgf Serbare școlara.— In ziua de 20 Iunie a avut loc cu obișnuita solemnitate închiderea cursurilor școalei Normale Carol I din acest oraș. Serbarea s’a început printr’o frumoasă cuvîntare ocazională a d-lui director Ilariu Velculescu care face istoricul acesteî școale fondată în anul 1867 de domnitorul Carol care i-a arătat in totdeauna cel mai viu interes. După această cuvîntare s’a cîntat Imnul regal de către corul școalei condus cu multă pricepere de către profesorul de muzică d. I. Sibianu. Imediat apoi, d. profesor Ion Luca ținu o prea interesantă conferință despre viața și activitatea școlară a vrednicului dascăl Petrache Poenaru. Conferențiarul descrie cu multă minuțiozitate cariera bogată în fapte bune a acestui distins luminător al poporului și termină îndemnînd pe elevi că nu numai să admire faptele frumoase ale lui Poenaru dar chiar să se silească a le imita. După terminarea conferinței s-au mai cîntat cîteva bucăți corale și instrumentale apoi de director N. Velculescu a citit darea de seamă asupra mersului școalei și a împărțit premiile la elevii distinși în cursul anului. Alegerile județene. — Colegiile electorale pentru consiliul județian au fost convocate pentru zilele de 20, 22 și 24 iulie spre a alege 18 consilieri. Escursie școlară.—Au sosit în orașul nostru elevii liceului Sf. Petre și Pavel din Ploești însoțiți de mai mulți profesori. Excursioniștii vor vizita județul Muscel. A apărut No. 17 din romanul luia Kissiops Îmi și Singa 5 bani fasqiooți în toată țară Ulii Halcani . Relațiunile Bulgariei cu Danemarca.Guvernul danez a cerut celui bulgar, ca toate mărfurile importate în Bulgaria de Danemarca, să fie impuse, conform regimului națiunei celei mai privilegiate, încunosciințînd în acelaș timp că tote astfel vor fi considerate și mărfurile bulgare, importate în Danemarca. Emigrarea bulgrară în Amarica__ Cu toate măsurile luate de guvernul bulgar pentru a împedica mișcarea de emigrare în masă a lucrătorilor bulgarii în America, totuși populațiunea nu încetează a se expatria. Au trebuit însă să survină alte fapte, cari să mai modereze această mișcare periculoasă, statulul bulgar. Autoritățile americane au refuzat pînă acuma două echipe de muncitori bulgari, cari fuseseră angajați da către industriași americani și aceasta în momentul cînd lucrătorii ajunseră în America. S’a spus că e în contra legilor americane de a se admite pe teritoriu țărei emigranți cari să fie angajați mai dinainte de către diferiți antreprenori, j Mare parte din emigrați s’au întors în bulgaria, și starea lor înca este din cale afară de tristă. Oamenii aceștia s’au lipsit de tot ce au avut în țară, și azi se află fără nici un mijloc de existență. Știri deT strǎinatat. La Viena a sosit o misiune, unitară, japoneză, compusă din colonelul de stat- major Matsunsîji, din colonelul Takuda, din colonelul Ishai Saka și din locot.co», Ionelul Morioko. Acești ofițeri vor vizita, în scop de studiu, principalele capitale ale Europei. Papa a început distribuirea de medalii comemorative „Sf. Petru“, destinate să întărească dreptul pontifilor romani de a numi episcop în Franța. Aceste medalii sunt de aur, de argint și de bronz. Ele poartă pe verso efigia papei îmbrăcat În ornamente pontificale,! * O depeșă din Allahabad, primită lai Londra, spune că d-rul Longstaff, împreună cu ofițerul Gurtke și cu două călăuze, au izbutit să se urce pe vârful muntelui Tunsul (23.406 picior Mgp), atingînd astfel recordul ascensiunilor pe Himalaia. * . I La Mantua, un student în chirpie, Cino Montana, care își pregătea exammenele, a fost găsit mort în camera lui, ținînd într-o mină o carte, iar în cealaltă un flacon conținînd acid cianhidric. Se crede că el a fost asfixiat de emanațiile periculosului acid. „Reichsanzeiger“ anunță că împăratul Germaniei a conferit președintelui comitetului expoziției din Milano, senatorului Mangili și cîtorva din membrii comitetului, înalte distincțiuni onorifice. * La muzeul din München s’a constatat că o cupă de sticlă din secolul al optsprezecelea, așezată într’un dulap cu geamuri, „se împuțina", cu alte cuvinte, se descompunea și că comunica această boală și celorlalte obiecte de sticlă de , alături.• Se afirmă din sursă particulară că în cursul procesului de la Geneva, d-na Adamovici a primit două cereri de căsătorie. Probabil că regimul vegetarian al acestei femei n’a înspăimîntat ps Í toată lumea. 1 * Se anunță că fostul ministru Nasi, despre care e acum vorba în Italia, ar fi scris în vremea cît se afla în străinătate o dramă în patru acte ale cărei scene s’ar desfășura în mediurile parlamentare. „Daily Express afirmă că actuala dictatură din Portugalia, va fi menținută orice s’ar întîmpla. „Tagblatt“ din Viena spune că fostul mare duce de Toscana, tată al arhiducelui Leopold, ar fi depus la o bancă o sută de mii de coroane, pentru una Adamovici, dacă ea refuza de-a deveni soția fiului sau. Din procesul, care s’a terminat prin despărțirea soților, a mai reeșit că d-na Wölfling nu lăsa pe băr T bătut el să bea vin și că nu sa spălau niciodată. 1 *1 „Echo de Paris“ cere cititorilor săi j ca să dea numele a zece parlamentari. . cari, ultimii ani „au făcut Franței cal mai mare râu“, pentru a se stabili cpîncredue atribuită răspunderea „decompoziției naționale dovedită acum și sem nalată pretutindeni și de toți“. Celebrarea a douăzeci și cinci ani»/ versarea legilor Ferry asupra învățămîntului public s’a făcut la sediul social al ligei franceze de învățămînt, printr’o conferință a d-lui Gaston Deschamp, care a rezumat în fața ungî dîși tinse asistențe opera lui Jufea Feq$ ‘ ?