Dimineaţa, iunie 1907 (Anul 4, nr. 1184-1213)

1907-06-25 / nr. 1208

A » t țf Anul IV. *u- BANI m £ FAîT[ PUBLICITATEA concedatA exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( Co] BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgevic), 18 Telefon 3/4 peatru Capitală No. 14/SO Provincie și Străinătate No. 12/40 x Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței x Bursa din stremătaîe Viena, 23 Iunie. —Rent. austr. aur. 650.—­ Acț. cred. austr. 778.50 banc. ruse 654.25; non impr. rus .87.50 rent. ung. aur. 92.85; rent. ung. cor. 184.25 c. f. aus.­ung. 117.78. schimb Viena 117.75. Berlin, 23 Iunie.—Acț. cred. austr. 98.60 Aeț. cred. ung. 203.50 C. f. aus­­tro-ung. 214.45 Alpine —.—; Rect. Mărci cor. —.—; Lozuri tur —.— ung. imed. 139.20; mărci uit. 84.85 Napoleon —. —; Renta rusă —.—­ Paris, 23 Iunie.— Renta austr. aur 97.90; renta franc. 95.20; renta ital aur 101.70; împr.rom­.94.25.­Banque otomane 686.—• schimb Viena 104.—­ schimb german 123.—­ schimb Amsterd. 208.43 schimb Elveția 1­­­16; Frankfurt, 23 iunie—Renta austr. g. cor. 93.35; renta ung. aur. 203.40; Acț. cred. austr. 139.10 e. f. austr. ung. 204.30; schimb Londra 95.80; renta austr. cor. 92.90; renta ung. cor. 93.—­ schimb Viena 847.83, schimb Paris 812 75 Alpine 284.— __JT DIRECTOR CONST. MILLS ABONAKELITE cu premii­­ V v K­­­­.....• Un an >«#,••*• Lcî 20 6 luni « f 0 • rf M jvj| =f 3 luni * * « r . a­n 6 BANI 5 BAM IK TOATA ȚARA [Evenimentele din Croația — Urmările demonstrației de eră — Agram, 23 Iunie.—Abia astăzi se văd urmele exceselor ce au avut loc la de­monstrația de eră. Străzile prezintă o neobicinuită ne­orânduială și pe trotuare mai ales în fața autorităților ungare ferestrele sfă­­râmata formează mannaue de sticlă. La poliție e un adevărat bazar de pălării culese de pe străzi și firme distruse. Excesele au durat pina noaptea târziu și fabrica de tutun, direcția financiară, cazinul și autoritățile ungare au suferit pierderi însemnate. Poliția simțindu-se slabă, a fost silită să privească de departe pe demonstranți pentru a putea interveni numai in ca­­­zuri grave. Ca mai în­totdeauna pie­trele n’au țintit nici de astădată numai ferestrele magazinelor, ci și pe soldați. Primirea deputaților croați Agram, 23 Iunie.—Aproape întregul oraș a luat azi parte la primirea depu­taților. Pretutindeni, chiar locuințele membrilor partidului Staroevici s’au ar­borat drapele naționale și magazinele au fost închise. Pe peronul gării s’a adunat o imensă mulțime în mijlocul căreia se afla și comitetul doamnelor compus din elita societăței croate, apoi sokoliștii și nu­meroase personalități. In fața gărei se afla o mulțime de vre-o 15—20 mii persoane. La orele 9 jumătate trenul sosi în gară și depu­tații fură salutați cu strigăte entusiaste. Intre ei se aflau și foștii deputați Croați în Austria, Beladinovici și Ivan­­cevici, cari au ținut discursuri salutînd pe colegii lor în numele clubului slav din parlamentul austriac. Președintele Landtag-ului Croat. Me­­dakovici a mulțumit pentru primire și a declarat ca Croații vor duce înainte lupta pînă la deplină victorie. Demonstranții au purtat pe umerii lor pe Medakovici, iar comitetul de doamne a oferit buchete de flori de­putaților. De aci cortegiul se îndreptă spre piața Elasici, în frunte cu drapele na­ționale și o capelă care intona Ramuri naționale. Monumentul fostului ban al Croației Elasiei era împodobit cu drapele nați­onale avînd în față un drapel cu in­scripția : „Trezește-te bane, Croația te ebeernă 1848—1907“. Blasici este acela care a dus lupta în contra Ungariei la 1848. In fața monumentului deputatul croat Gregor Tuschkau a ținut un discurs, spunînd între altele: „Blasici a tras sabia in contra Ungariei și croații de astăzi vor urma exemplul sau. Și noi avem o sabie, pe care o purtăm însă în sufletul nostru ; aceasta nu e sabia for­ței ci a dreptului și adevărului nostru“. Capela acompaniată de public a cîn­­tat apoi imnuri naționale. In genere demonstrația a fost demnă și liniștită. Organizatorii ei au declarat că nu s-au plănuit nici un fel de ex­cese și că condamnă și pe cele petre­cute în cursul nopței trecute. O scrisoare neplăților ruteni Viena, 23 iunie.—Clubul deputa­ților ruteni din Reichsrath, a trimis o scrisoare unui ziar din Kiev, or­ganul națiunei ucraniane. Iată cuprinsul ei: „Deputații ru­teni din parlamentul austriac vă trimite salutările cele mai calde, cele mai sincere, dorind cu­ mai grabnică realizare a marei uniuni a popoarelor ucraniane de la Carpațî și pînă la Caucaz. Salutăm pe foștii deputați ucra­­ineni din Dumă cari au adoptat în programul lor autonomia Ucrainei. Regretăm dizolvarea Dumei, care constitue o nouă piedică pentru nu­meroasele popoare din imperiul rus în cucerirea libertățeî lor naționale. Dorim din inimă să vie cît mai cu­­rînd ceasul, cînd națiunea ucraniană să poată porni iară lupta cu izbîndă pentru drepturile sale“. Flota simericană spre New­ York Washington, 23 Iunie.­­ Se asi­gură că escadra de 16 vase de răz­­boi­ și 4 crucișătoare se va îndrepta spre New­ York prin strîmtoarea Magelan. Acțiunea lui Raissuli Paris, 23 iunie. — Ziarul „Le Temps” află din Tanger că Kais­­eult a invitat pe caizii mai multor triburi muntoase să se unească cu orașul. Contrariii eî vor fi omorîți. Cîțîva caizi intimidați ar fi răspuns la invitațiunea lui. Reforma electorală în Spania Madrid, 23 iunie.—Camera a a­­doptat proectul de reformă elec­torală. Fiota americani In oceanul Pacific — declarația lămuritoare —. New­ York, 23 iunie.—Secretarul general al departamentului națiunei a declarat unul ziarist că hotărîrea de a sa strămuta în apele oceanului pacific c­ele 18 bastimente de răz­­boiu ale Americei s’a luat numai cu scopul ca guvernul să nu mai chel­tuiască banii în porturile europene, ci banii să rămînă în țară, și lucrul acesta e cu putință numai cînd flota americană staționează în porturile americane. Din cercurile­­ militare engleze Londra, 23 Iunie. — Lord Carl Beresford, care de cîteva zile e ple­cat să conducă manevrele flotei care staționa la coasta de sud a An­gliei, a fost rechemat pe neașteptate, la Londra. Se dă o mare importanță acestei rechemări de către cercurile militare engleze. Grefa äs la dosurile din Rot­terdam Rotterdam, 23 Iunie.­ In urma grevei ce a izbucnit la șase vase încărcate cu grîne de la portul nostru, a avut loc o ceartă urmată de o încăerare sîngeroasă între muncitorii cari au refuzat să înce­teze lucrul și greviștii. Cearta a început pe un vapor și a continuat pe celelalte și în stradă apoi... Cu toată intervenția poliției,— nu s­a putut restabili­ liniștea. Sunt mulți lucrători grav răniți. Femeile și copiii greviștilor au demonstrat în mod ostil în fața prefecturei. Demonstrație anticlericală Milano, 23 Iunie.—Anarh­ista ur­mați de o mulțime mare au mani­festat contra clericalilor. In fața u­­nei biserici, demonstrații strigau „Jos clericalii“, „ Jos popii“. Unii au cău­tat să pătrundă în biserică, dar au fost împedicați de doi călugări. A­­ceștia au fost omorîți cu focuri de revolver. Poliția intervenind, a fost arestat un mare număr de demon­stranți. Mișcarea bandelor din Macedonia Risipirea unei acuzații adusa Romîniei Viena 23 Iunie.— „Politische Cores­­pondenz“ scrie : In baza unui raport al inspectorului provinciilor din Mace­donia, Helmi-Pașa, guvernul turc s’a prins că banda de sub conducerea aro­­mînului Alexandru Tosca care a fost risipită in cursul Junei trecuta pe ma­lurile lacului Prejba, ar fi fost formată pe pămînt romînesc. După cum ni se comunică acum din cercuri bine informate din Constantino­­pol această presupunere a fost ne­dreaptă. Mai mulți macedo-romîni, cari vifzînd indiferența guvernului român față de evenimentele din Macedonia s,au încer­cat să provoace o mișcare în Romînia. Ei au fost însă expulzați. Intre dînși se afla și Toșci, care plecînd la Sofia a intrat în comitetul de sub conducerea lui Boris Sarafov. Faptul acesta n’a do­vedit din cuprinsul unor scrisori găsite la un aromîn căzut în lupta dela Presba și care purta ștampila comitetului bulgar. Că această bandă n’ar fi putut fi constituită pe pămînt romînesc, o pro­bează și excelentele relații dintre Ro­mînia și Turcia cari exclud posibilitatea ca guvernul român să tolereze agitații contra Turciei pe pămînt romînesc. De altfel Romînia n’a interziat să dea Turciei cuvenitele lămuriri în această chestiune. Starea d rulat Lueger Viena, 23 Iunie. — D-rul Lueger s a restabilit complect din indispoziția de el­. A avut o noapte liniștită și azi di­mineață s'a prezentat la biroul sau și a luat parte la consfătuiri. In jurul alianței dintre America și Germania Colonia, 23 Iunie. — Ziarului „Köl­nische Zeitung“ i se comunica din New York . Ziarul ,,Sun‘‘ dezminte ști­rile răspîndite la Berlin cu privire la o alianță între Germania și America. Ziarul, care trece drept reprezentan­tul cercurilor financiare adăugă însă că America nu e lipsită de dreptul de a face o alianță asemenea aceleia dintre Japonia și Anglia. Persecuția polonilor din Rusia Lemberg, 23 Iunie.—Din Iar șefii a se comunică că măsurile de repre­siune și persecuție pornite în contra polonilor devin tot mai mari. Ares­tările și perchezițiile par a nu mai lua sfîrșit. Ziarele sînt urmărite și supuse celui mai sever control. Cenzura desfășoară o activitate în­tinsă și pînă și poeziile diletanților nu pot fi publicate fără control. Ori­ce abatere e pedepsită. Guvernatorul a interzis cu desă­­vîrșire lipirea, afișelor cari vor fi scrise numai în limba polonă. 13 persoane cari au ținut să salute so­sirea episcopului Popiei, au fost con­damnate la pedepse variind între 2 săptămîni și 3 luni. 11 Accidentul unui submarin Cherbourg, 23 Iunie.—Noul sub­m­arin „Rubis“ s’a umplut cu apă în momentul de a se scufunda, el a fost readus la suprafața apei și s’a constatat că pagubele sunt mari. Consiliul de miniștrii francez Paris, 23 Iunie.—In consiliul de miniștrii ținut la Elgaeu, guvernul s’a ocupat de ordinea de zi ce se va cere să se voteze în Cameră înainte de a se discuta legea com­plimentară asupra fraudelor vinului. Cel mai mare album de autografe Berlin, 23 Iunie.­—împăratul Wilhelm este acum în posesiunea celui mai mare album de autografii din lume pe care el l-a procurat de la niște­ Germani die Liber cugetătorii refuză a mai ține congres în Ungaria Praga, 23 Iunie. — Ziarul „Czas“ co­munică : Pentru zilele de 9 — 12 Sep­tembrie se hotărîse la Budapesta un congres al liber cugetătorilor.­In urma atitudinei barbare și nelegale a unguri­lor fața de deputatul socialist austriac Bernersdorfer și față de Croați și Slo­vaci, organizatorii acestui congres refuză a mai face pregătiri invocînd ca motiv că nu e de demnitatea liber cugetăto­rilor să se adune în congres într-o țară barbară. Experiențe cu o mașină de zburat Paris, 23 Iunie.—Era după amează la Oress­a, românul din Ungaria, Vuia a încercat o ascensiune cu un nou aparat zburător construit de dînsul. Aeroplanul e condus de un motor, 24 cai putere. După ce a atins înălțimea de 25—30 metrii, experiența lui Vuia s-a terminat cu toate experiențele de pînă acum cu mașini de zburat. Aparatul a căzut jos suferind mici stricăciuni. Vuia a scăpat din fericire neatins. Vuia este român originar din Ungaria fiul unui medic din Lugoj, și-și face acum studiile la Paris. Accidentul unui ambasador Londra, 23 iunie — Ziarului „Times“ i se telegrafiază din Cristiania că Sir Herbert ambasadorul Britaniei a căzut victima unui accident. Pe cînd se plimba în trăsură împreună cu soția sa, caii speriîndu-se au luat vînt și trăsura a fost izbită și sfărîmată de o stîncă.—Soția a scăpat neatinsă, am­basadorul Herbert s’a ales insă cu cîteva coasta rupte și grave răni interne. El a fost transportat la Musten unde s’au adus în grabă medici și ajutoare me­dicale. Starea lui e gravă. Ciocalii da vase Londra, 23 Iunie. — Amiralitatea anunță că ora dimineață a avut loc o ciocnire de vase, la intrarea Tynei. Vașul de războiu englez Assistan s’a ciocnit cu vaporul german Marie. Acesta s’a scufundat. Echipajul a fost salvat de care vasul englez. Sin­gură soția căpitanului s’a înecat. Caz de perversitate Budapesta, 23 iunie.—Judecătorul de instrucție a interogat azi pe comisarul Camerei magnaților Rudolf Nyary, a­­restat pentru fapte imorale. După cum se știe Nyary este acela în contra că­ruia s’a reclamat că ademenea fetițe de școală cu propuneri imorale. Concedia Berlin, 23 Iunie.— Cancelarul Bulow intră de mîine în concediu. Ca și anul trecut el va pleca la Norderael unde va rămîne pînă la finele lui Octombrie. O scrisoare inedită a lui Wilhelm I Munich, 23 Iunie.— „Algemeine Zei­tung“ din Munich publică azi o scri­soare nedită a prințului Wilhelm de Prusia, mai tirziu împăratul Wilhelm I. Scrisoarea datează din timpul rivali­tății dintre Prusia și Germania, poartă data de 29 Mai 1848 și e adresată din castelul Babel­berg ministrului Mara­toniei. Cuprinsul el e ia contra politicei re­gelui Friederich 111. Asupra imul accident la granița romíüo-RBpr Budapesta, 23 Iunie. — Răspun­­zînd unei interpelări în privința in­sultei ce ar fi făcut unui supus un­gur, anul trecut, un agent de poliție la fruntaria romînească, ministrul de interne a declarat că nu poate face nici un demers în această pri­vința, deoarece incidentul s’a produs între patru ochi, și nu este dovedit cu nimic că agentul de poliție romî­nească ar fi insultat pe supusul ungur. Grevă Marsilia, 23 Iunie.— Personalul com­paniei de gaz a votat gre­va. Totuși a­­prinzătorii vor lucra și la noapte. Lu­crătorii cer o sporire de salarii și re­pausul săptămînal. Poliția păzește uzi­­nele. Ceh­i S3 pregătesc pentru obstrucție Praga, 23 Iunie.—,,Ceske Slovo“ or­ganul deputatului Klaftic scria că în cazul cînd nu se va admite cererea de­putaților ceh­i cu privire la înregistra­rea discursurilor lor în limba ceh­ă, activitatea parlamentului austriec va fi cu desăvîrșire împiedicată. Tatiana Leon, nebilnă Berna, 23 iunie.— Tatiana Leontief care se află în închisoarea St. Johan­sen, dă semne de alienație mintală. Ea refuză să-și primească părinții crezind că sunt trimiși de guvernul rus s-o spi­oneze. Un nevinovat condamnat la moarte Berlin, 23 iunie. — Din Petersburg se comunică ziarului „Vossische Z­i­­tung“ . Din sursă sigură afla că între cei 4 condamnați la moarte pentru un atac săvîrșit de curînd se află și un nevinovat anume Jermolov a­propiere de local atentatului. El a fost arestat în fața locuinței sale Ceilalți 3 precum și 4 martori de­clară că nu-l cunosc. Cetinge, 23 Iunie. — Prințul Nicolae, prințesele Milena, Xsnia și Vera au sosit azi noapte la Antivari cu vad­ul Rumia și vor fi la Cetinge astă seară. Călătoria lui Failures contra­mandată Paris, 23 Iunie. — D. Failieres a re­nunțat de a se mai duca în Septem­­brie în Suedia, Norvegia și Danemarca. Această călătorie va avea loc în 1908. Legea contra fraudelor vlațilul Paris, 23 Iunie.—Camera a votat prin ridicare de mîini cu aproape unanimi­tate proectul pentru complictarea legei contra fraudelor vinului. Activitatea trib­unalului extra­­ordinar din Salonic Viena, 23 iunie.—Din Constantinopol ni se comunică asupra activității tri­bunalul extraordinar din Salonic: „De la înființarea lui 22 ianuarie și pînă la sfîrșitul lunii iunie, tribunalul extraordinar de sub presidenția lui Chulussi-bey, s’a ocupat în total cu 250 procese in cari au fost implicați 1037 persoane. Pînă acum s’au judecat 230 procese cu 971 persoane, 239 inși au fost condamnați la diverse pedepse, 601 au fost puși în libertate, 13 au murit în timpul procesului, în 12 cazuri tri­bunalul și-a declinat competință, iar în 3 acțiunea a fost suspendată. Rusia și acordul franco-german Petersburg, 23 iunie.­­ Ziarul Russ află din Paris. Franța urmărește o apropiere de Germania fiindcă alianța cu Rusia a devenit nesigură. O înțelegere între cele două state a și avut loc în chestiile africane. Germania își cîștigă simpatia Fran­ței făcînd intrigi contra Rusiei. Arestarea unu­i artist­ excrve Londra, 23 Iunie.—Azi a fost a­­restat aci artistul Lütte, care după cum se știe este acuzat că a ex­­crocat cu mari­mmm r­n cunoscut giuvaergiu din Viena. Dezmințire Paris, 23 Iunie.—D. Clemenceanu desminte zgomotul după care ar fi vorba să se întîlnească în timpul vacanțelor cu d. Tottoni. Din Stropolii, Belgrad, 23 Iunie.— După o dis­cuție de mai multe zile asupra in­­terpelărea deputatului Stojanovicî a­­supra conflictului dintre D. Vuk­î și Pasici, Skupiscina a respins or­dinea de zi a lui Pseh­ prin care se blamează acest incident. Skupcina a adoptat ordinea de zi pur și simplă. Șase persoane neiss de írtat Lemberg, 23 iunie.—Azî a bîntuit o furtună teribilă la Komov. Un muncitor evreu Isac Brenfeld era ocupat la cîmp cu strîngerea finu­lui împreună cu soția, un fiu, un nepot și alți doi tineri. La izbucnirea furtunei s-au refu­giat cu toții subt o umbrelă mare. Umbrela a fost însă lovită de trăznet și cei 6 muncitori uciși. Asupra asasinării unui șef de bandă Atena, 23 Iunie.­ Agenția tele­grafică din Atena dă următoarele amănunte asupra împrejurărilor în care s'a produs moartea șefului de bandă macedoneană Agra sau A­­gripa. Acest șef dorind să vadă pun­nîndu-se cap omorurilor dintre creș­tinii din Macedonia a primit să aibă lângă Batista o întrevedere cu creștinii din Macedonia. Șeful bul­garilor macedoneni Zlatan a venit a această țatilnire. Agra a venit f­ără escortă și fără arme. El a fost atacat de banda bulgară și ucis după ce a fost maltratat. Corpul său a fost găsit a doua zi lingă un arbore. Budapesta, 23 Iunie. — Grîu Oct. 10.98; Porumb Iulie 5­95; Porumb Mul 6.11; ovăz Oct. 6.25; Rapiță Aug. 7.87 Telegrame­ din țară CRAIOVA, 23 Iunie. — D. judecător de instrucție Strei­cescu a luat un nou interogatoriu d-lui Virgil Deleanu fostul șef al serviciului de salubritate publică și d lui Nicolae Stătescu antreprenor de lucrări publice. In urmă a dispus printr’o ordonanță de zi punerea d-lor în libertate. Au mai rămas arestați d-nii Gh. Săf­­toiu, fost casier comunal și Const. P. Russu fost contabil, cari vor fi dease­­meni puși in libertate în cursul săptă­­minii viitoare. — Tribunalul a reconfirmat mandatul de arestare al d-lui Săftoiui, fostul casier comunal. — Locuitorii comunei Argentoaia au reclamat pe Ioan Popescu, fost primar și pe Niță Grădinaru, fost ajutor de primar, cari și-au­ însușit banii strînși de la locuitori pentru repararea bise­­ricei. O anchetă a fost ordonată. — Andrei Moraru a bătut grav pe locuitorul Nicolae Alex. Costea. Bătău­șul a fost dat judecății. — Azi s’a prezentat în fața Curței de apel, procesul Costescu-Cordescu pentru judecarea sequestrului asupra moșiei Barca care are o întindere de 2.300 pogoane. Procesul a fost amînat. — Comerciantul Friedrich Maier a reclamat poliției pe Petre Ionescu Pi­­teșteanu care i-a furat suma de 2044 lei. — Autoritățile locale au primit un denunț prin care se spune că evadații închisorii militare, se află adăpostiți la hanul Doctorului. O patrulă de sergenți a fost trimisă pentru prinderea evadaților. — Locuitorul Stanca Radu, Gailea, voind să se scalde în balta Bistreț, s’a înecat—fam. IAȘI, 23 Iunie.—Azi dimineață, Vic­toria Săsu,"servitoare la d. Hirsch, s’a otrăvit. Motivul e dragostea. —Din Prisăcanî vine știrea că locui­torii sînt agitați. Cauza: lipsa de nutreț, seceta mare. — Clubul conservator se întrunește mîine Duminică, pentru a discuta atitu­dinea în apropiatele alegeri comunale. — Membrii clubului liberal sînt con­vocați pentru astă seară ca să aprobe lista candidaților la alegerile comunale. — Din Paris se anunță moartea d-nei Aftalion, fiica d-lui Eug. Diamand. — La Rucheserviere (Franța), a în­cetat din viață farmacistul Jacques Beyer. El va fi adus in țară. — 32 elevi de la liceul din Pomîrla au sosit aci în escursiune. — La 1 Iulie va apare aci o revistă socialistă : „Viitorul Social“.—Dan.— PLOEȘTI, 23 Iunie.—Procesul țăra­nilor răsculați a continuat astăzi înain­tea Curței cu juri. S’a luat interogatorul acuzaților. El declară că au produs neorîndueli crezînd că astfel vor obține să se aplice mai curînd programul manifest, emis de guvern în numele regelui. Ascultarea martorilor începe Luni. Stavăr Galați, 23 Iunie.— Mîine va avea loc împărțirea premiilor la școalele primare. —D. Al. Bădărău, fostul ministru de justiție, se află în localitate. Frece șiU*l­evîîlelor Devastării­ din Ivești (Tutova) Bîrlad, 23 Iunie.— Curtea cu ju­rați a judecat azi procesul țăranilor dați judecăței pentru faptul că au devastat și incendiat casele de pe moșia Ivești, a d-luî Miile. Curtea e prezidată de către d. Beșteleu, iar ministerul public e re­prezentat prin d. procuror Pantazi. Acuzații sînt asistați de către d-nii avocați Atanasiu, Marinescu, Drăghici și Artenie. După ascultarea martorilor, d. C. Mille, ca parte civilă, cere achitarea țăranilor acuzați, spunînd că faptele care au avut loc se explică și achi­tarea se impune pentru motive de înaltă ordine socială. Apărătorii acuzaților aduc laude d-lui C. Mills care se arată atît de consecințe cu ideile și simțămintele sale ; el solicită de la jurați un ver­dict de achitare. Jurații aduc un verdict negativ și Curtea pronunță achitarea tuturor a­­cuzaților.—Goresp. BOTOȘANI, 23 Iunie.— Astăzi ju­rații au achitat pe țăranii Ciocănel, Brișcă și Dolmeanu, acuzați că în ziua de 5 Martie c. au devastat curțile din comunele Sori­ceni și Unțe­ni, ținute în arendă de către d. Weinstein și Solo­­m­ovi­ci. Au pledat d-niî avocați Cerchez și Vasiliu. El se însoară și, după puțin timp, moare lăsînd prin testament toată averea lui soției sale. Aceasta a vîndut anul acesta moșia Lespezi d-lui Leon Contiașr. D. Holoway, avocat din București, a întentat o acțiune înaintea trib. de Su­ceava cerînd anularea vînzării și re­­vendicînd moșia, d-sa fiind rudă cea mai apropiată a decedatului Mayer­hoffer, tatăl. D. Holoway susține că conform art. 7 din constituție văduva Mayerhoffer n’avea dreptul să posedeze pămînt în Romînia. Tribunalul a respins cererea unui se­chestru prom­isilor și a hotărît să intre Marți în judecarea fondului. Știri judiciare Tribunalul Ilfov secția IV s’a pro­nunțat erî în procesul dintre regele Serbiei Petru Karagheorghevici cu d. M. Socec administratorul sau de pe moșia Crunții (Ialomița). Regele Serbiei a fost dat în jude­cată de către fostul sau administrator pentru că l-a concediat din post. Ad­ministratorul cerea 13.000 de lei daune; atunci regele Serbiei a făcut cerere re­­convențională pentru suma de 6000 de lei, care lipsea de pe timpul adminis­­trațiunei d-lui Socec. Tribunalul a admis acțiunea regelui Serbiei condamnînd pe d. Socec să-i plătească 6000 de lei, și a respins ce­rerea administratorului. Din partea regelui Serbiei a pledat d. avocat St. Cihoski. * O comisiune medicală compusă din d-nii d-r. Suțu Minovici și Stoenescu, s’a pronunțat asupra tinărului Jean Proto­­popescu declarîndu-l iresponsabil. Numitul suferă de mania scrisorilor anonime.• înaintea secției I a tribunalului Ilfov venit procesul moștenitorilor și al legatarilor particulari al lui Gr. Olă­­neanu, mort cu ocazia catastrofei de cale ferată de pe linia București-Vîr­­ciorova, Budapesta, cu moștenitorii Mă­riei și ai lui Pană Olănescu. Moștenitorii Măriei și ai lui Pană O­­lănescu se opuneau la cererea de pu­nere în posesie făcută de moștenitorii lui Gr. Olănescu, pe motiv că averea lăsată de Gr. Olănescu nu era a lui. Ei își motivau această opunere a lor pe faptul că asupra acestei averi erau în proces cu Gr. Olănescu, acum cu moștenitorii lui înaintea secțiunei III a aceluiași tribunal. Tribunalul a admis punerea în po­sesie atît a moștenitorilor de sînge cît și a legatarilor particulari, respingînd opoziția moștenitorilor Măriei și ai lui Pană Olănescu. Pentru moștenitorii lui Gr. Olănescu au pledat d-nii Take Iopescu, Mișu Antonescu și N. Papadat, iar pentru moștenitorii Măriei și al lui Pană O­­lănescu, d-nii Petru Grădișteanu și C. Stoicescu. * Christache Corvisiano după ce a ob­­ținut dela mama sa partea din moște­nire care ii se cuvenea, rămasă de la tatăl sau, s’a apucat și a falsificat iscă­litura mamei sale pe polu­i cu valoare de 34.000 de lei. Aceste poliți le-a scumptase la un d. C. Mihai. Acest domn prezentîndu-se la mama lui Corvisiano spre încasare, d-sa n’a recunoscut iscălitura. Afacerea a fost adusă la parchet. Parchetul a numit pe d. export Geor­­gescu Victorian ca să cerceteze cine este autorul falsului. D. Georgescu Victorian, și-a depus acum raportul conchizînd că autor al falsului e însăși Christache Corvi­­si­ano, interdicția M­on­tan L. Catarg în GALAȚI, 23 Iunie.­,Tribunalul sec­ția I a judecat astăzi­­ Averea de pune­re sub interdicția a d-nei Eufrosina Lascar Catargiu. Consilul de familie a prezentat raportul pentru punerea sub interdicție. Tribunalul a numit o ex­pertiză medicală, compusă din d»nți d­ rn Obregia, Sutzu și Marinescu, care să-șî dea devizul în această privință. Ultima oră telegrafică e pr Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LOR OR­A, PARIS, BERUH, VIBNA și BRON­PEyfi P­­K © sau America. E vorba de „Cartea de aur“ Nenorocirea lui este că locuia în din Chicago care conține semnăturile a un sfert de milion de vizitatori. Albumul este legat în aur și va fi donat muzeului Hoh­enzollern din caste­lul Montbijou. Sosire \. BSSBEaasi Kasnap Säl Proces interesant FĂLTICENI, 23 Iunie. — înaintea tribunalului de aci a venit o chestie din cele mai interesante. Iată despre ce e vorba : Fostul bancher Mayerhoffer din Iași, fiind împămîntenit, cumpără moșia Lespezi din jud. Suceava. După cîțiva ani proprietarul moare și moșia trece ca moștenire fiului său , care se năs­cuse înainte de încetățenia tatălui sau. Di. C.­UdAUgf Serbare școlara.— In ziua de 20 Iunie a avut loc cu obișnuita solemnitate în­chiderea cursurilor școalei Normale Ca­rol I din acest oraș. Serbarea s’a început printr’o frumoasă cuvîntare ocazională a d-lui director Ilariu Velculescu care face istoricul a­­cesteî școale fondată în anul 1867 de domnitorul Carol care i-a arătat in totdeauna cel mai viu interes. După această cuvîntare s’a cîntat Imnul regal de către corul școalei con­dus cu multă pricepere de către profe­sorul de muzică d. I. Sibianu. Imediat apoi, d. profesor Ion Luca ținu o prea interesantă conferință des­pre viața și activitatea școlară a vred­nicului dascăl Petrache Poenaru. Con­ferențiarul descrie cu multă minuțiozi­tate cariera bogată în fapte bune a a­­cestui distins luminător al poporului și termină îndemnînd pe elevi că nu nu­mai să admire faptele frumoase ale lui Poenaru dar chiar să se silească a le imita. După terminarea conferinței s-au mai cîntat cîte­va bucăți corale și instru­mentale apoi de director N­. Velculescu a citit darea de seamă asupra mersu­lui școalei și a împărțit premiile la e­­levii distinși în cursul anului. Alegerile județene. — Colegiile electo­rale pentru consiliul județian au fost convocate pentru zilele de 20, 22 și 24 iulie spre a alege 18 consilieri. Escursie școlară.—Au sosit în orașul nostru elevii liceului Sf. Petre și Pavel din Ploești însoțiți de mai mulți pro­fesori. Excursioniștii vor vizita județul Muscel. A apărut No. 17 din romanul lu­ia Kissiops Îmi și Singa 5 bani fasqiooți în toată țară Ulii H­alcani . Relațiunile Bulgariei cu Dane­­marca.­Guvernul danez a cerut celui bulgar, ca toate mărfurile importate în Bulgaria de Danemarca, să fie impuse, conform regimului națiunei celei mai privilegiate, încunosciințînd în acelaș timp că tote astfel vor fi considerate și mărfurile bulgare, importate în Dane­marca. Emigrarea bulgrară în Amarica__ Cu toate măsurile luate de guvernul bulgar pentru a împedica mișcarea de­­ emigrare în masă a lucrătorilor bulgari­i în America, totuși populațiunea nu în­­cetează a se expatria. Au trebuit însă­­ să survină alte fapte, cari să mai mo­­dereze această mișcare periculoasă, sta­­­­tulul bulgar. Autoritățile americane au­­ refuzat pînă acuma două echipe de­­ muncitori bulgari, cari fuseseră angajaț­i da către industriași americani și aceast­a în momentul cînd lucrătorii ajunseră în America. S’a spus că e în contra legilor americane de a se admite pe teritoriu țărei emigranți cari să fie angajați mai dinainte de către diferiți antreprenori, j Mare parte din emigrați s’au întors în bulgaria, și starea lor înca este din cale afară de tristă. Oamenii aceștia s’au lipsit de tot ce au avut în țară, și­ azi se află fără nici un mijloc de exis­­­tență. Știri deT strǎinatat. La Viena a sosit o misiune, unitară, japoneză, compusă din colonelul de stat- major Matsunsîji, din colonelul Takuda, din colonelul Ishai Saka și din locot.­co», Ionelul Morioko. Acești ofițeri vor vizita, în scop de studiu, principalele capitale ale Europei.­ Papa a început distribuirea de me­dalii comemorative „Sf. Petru“, desti­­nate să întărească dreptul pontifilor ro­mani de­ a numi episcop­ în Franța. A­­ceste medalii sunt­­ de aur, de argint și de bronz. Ele poartă pe verso efigia papei îmbrăcat În ornamente pontificale,! * O depeșă din Allahabad, primită lai Londra, spune că d-rul Longstaff, îm­preună cu ofițerul Gurtke și cu două călăuze, au izbutit să se urce pe vâr­ful muntelui Tunsul (23.406 picior Mgp), atingînd astfel recordul ascensiunilor pe Himalaia. * . I La Mantua, un student în chirpie, Cino Montana­, care își pregătea exa­­m­m­enele, a fost găsit mort în camera lui,­­ ținînd într-o mină o carte, iar în cea­­­­laltă un flacon conținînd acid cianhi­­­dric. Se crede că el a fost asfixiat de emanațiile periculosului acid.­­ „Reichsanzeiger“ anunță că împăra­­­tul Germaniei a conferit președintelui comitetului expoziției din Milano, se­­­­natorului Mangili și cîtorva din mem­brii comitetului, înalte distincțiuni ono­­rifice.­­ * La muzeul din München s’a consta­tat că o cupă de sticlă din secolul al optsprezecelea, așezată într’un dulap cu geamuri, „se împuțina", cu alte cuvinte,­­ se descompunea și că comunica această­­ boală și celorlalte obiecte de sticlă de , alături.• Se afirmă din sursă particulară că în cursul procesului de la Geneva, d-na Adamovici a primit două cereri de că­sătorie. Probabil că regimul vegetarian al acestei femei n’a înspăimîntat ps Í toată lumea. 1 * Se anunță că fostul ministru Nasi,­­ despre care e acum vorba în Italia, ar­­ fi scris în vremea cît se afla în străi­­­­nătate o dramă în patru acte ale cărei­­ scene s’ar desfășura în mediurile par­­­­lamentare. „Daily Express afirmă că actuala dic­­­­tatură din Portugalia, va fi menținută­­ orice s’ar întîmpla.­­ „Tagblatt“ din Viena spune că fostul­­ mare duce de Toscana, tată al arhidu­­­­celui Leopold, ar fi depus la o bancă­­ o sută de mii de coroane, pentru­­ una Adamovici, dacă ea refuza de-a deveni­­ soția fiului sau. Din procesul, care s’a­­ terminat prin despărțirea soților, a mai­­ reeșit că d-na Wölfling nu lăsa pe băr­ T bătut el să bea vin și că nu sa spăla­u niciodată. 1 *­­1 „Echo de Paris“ cere cititorilor săi j ca să dea numele a zece parlamentari. . cari, ultimii ani „au făcut Franței cal mai mare râu“, pentru a se stabili cpî­­­ncredue atribuită răspunderea „decom­­­poziției naționale dovedită acum și sem­ nalată pretutindeni și de toți“. Celebrarea a douăzeci și cinci ani»/ versare­a legilor Ferry asupra învăță­­­mîntului public s’a făcut la sediul so­­­cial al ligei franceze de învățămînt,­­ printr’o conferință a d-lui Gaston Des­­­champ, care a rezumat în fața ungî dîș­i tinse asistențe opera lui Jufea Feq$ ‘ ?

Next