Dimineaţa, iulie 1907 (Anul 4, nr. 1214-1244)

1907-07-22 / nr. 1235

4 »U AO. • Jim J. •*> &lt «A Hfe’ülin­aMaiäg BANI PUBLICITATEA COSCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( Co; BUCUREȘTI IS, Strada Karageorgevic), ÎS Telefon 3/4 TfILEFON si Pera Arti­st*o. 14/10 Provincie și Străinătate No. 12/40 Un an 6 luni 3 luni JÜ VI .liiiUUu „ki iusiti ib'uî DIRECTOR CONST. MILLE ABONAMENTE cu premii • •» Lei 20 I. Báli ggiMagg^ggggpgpf x Apare zilnic la ora 4 dimineața cu raliim­ele știri ale nopții hi IMarouB$­le ziarului ® tr. Sărindar S3. din Camera Comunelor Londra, 20 iulie. — Camera Co­munelor a discutat bugetul afaceri­lor străine. Lordul Grey, respunzind unor întrebări, exprimă opiniunea că convențiunea zaharurilor nu va fi denunțată. In ea privește conferința de la Haga, lordul Grey declară că dacă vre­o rezoluțiune privitoare la armamente ar avea șansa de a fi acceptată de către delegații celorlalte puteri, delegații englezi ar fi gata a o propune. Guvernul englez re­fuză a face vre­o propunere care ar putea să aibă ca efect, că conferința amicală a păcei să fie divizată prin diferende. Lordul Grey crede că în ce pri­vește tratatul­­ de arbitraj'in general toate puterile sunt de acord. Anglia ar consimți ca tribuneva­­l de arbi­­tragiă de la Haga să fie transformat în curte permanentă. In privința reformelor in Mace­donia ele trebuesc ca și mai înainte să fie favorizate cu concursul celor­lalte puteri. Prințul Bulgariei la împăratul Frante Josef Viena, 20 iunie.—Ziarul „Frem­denblatt“ anunță că prințul Ferdi­nand al Bulgariei va sosi Dumi­nică la Ischl, pentru a fi primit de împăratul Frantz Josef. Principele Bulgariei va lua parte la un dineu la palatul împăratului și în aceeași zi se va reîntoarce in Bulgaria. Regele Ingriei la Wilhelmshuhe Berlin, 20 Iulie. — Din Cassel află „Yossische Zeitung“: regele E­­duard va sosi la 14 August, orele 9 dimineața, la Wilhelmshöhe. La gară va fi așteptat de întregul corp ofițeresc superior german aflător în acea localitate. Demonstrațiile anticlericale din I­­talia . — Declararea grevei generale la Spezsia — Roma, 20 iulie.—La Spezzia lu­crătorii au declarat greva generală ca un semn de protestare contra a­­titudinei trupelor și poliției la de­monstrația anticlericală de ch­. J Excese nu s’au întîm­plat. Pe locul unde au căzut erî de­monstranții s’a ridicat o tribună pe care a fost depusă o urnă pentru a se strînge ofranda pentru fami­liile celor căzuți. Poliția a dispus desfacerea acestei tribune. La Mantua socialiștii au făcut demonstrații anticler­icale. Au avut loc ciocniri între lucră­tori și carabinieri. Un carabinier a fost rănit cu cuțitul iar altul dezar­mat și bătut. Poliția a arestat un anarh­ist și două socialiști. Cutremur de pămînt Esseg, 20 iulie. — Ziarele află din Mostar că era la oro la li a. m., sa simțit un puternic cutremur de pămint care a durat zece secunde și care a cauzat o mare panică, sunt cîteva stri­căciuni produse de acest cutremur. L­i Sarrajevo de asemenea s-a simțit un cu­tremur de pămint de o mai mică in­tensitate. Viitoarea conferință pentru pace Haga, 20 iulie.—Viitoarea conferință a păcei va avea loc la 1914. In 1912 regina Wilhelmina va invita puterile la conferința care va dura probabil 2 luni. Principele Bulgariei la Iscbi Viena, 20 iulie. — Ziarul „Freraden­­blatt“ află de la Ischl că principele Bul­gariei va sosi Duminecă la Ischl, di­mineața, și că va fi primit de împăra­tul Francisc Josef. Seara va lua parte la un prânz al curții și în urmă va pleca. Pămînt sculat în­tr’isn lac Milano, 20 iulie. — In apropiere de Peschiero Maragalia s’a prăbușit o parte de uscat în lacul Isco. Nu­meroase clădiri au­ fost crăpate. Sunt temeri de o catastrofă ase­menea celeia de anul trecut de la Ta­­vernola. Atacuri criminale contra femeilor și copiilor New­ York, 20 Iulie.­Atacurile crimi­nale asupra femeilor și copiilor se în­mulțesc în mod teribil. In ultimul timp mai multe fete au fost găsite sugrumate și mutilate. Șeful poliției declară că forțele poliției nu sunt destul de mari pentru a împedica crimele și invită pe părinți să-și reție pe copii acasă. Popu­­lațiunea este întărâtată. Amănunte asupra nimicirea unei Constantinopol, 20 Iulie.— Iată amă­nunte despre nimicirea bandei grece din Serres. Banda a fost nimicită nu în curtea bisericei cum­ s’a zis ci într’o casă alături de biserică. Banda a încercat să scape aruncînd bombe cari au ucis doi polițiști și doi soldați; au fost rănite patru persoane. In șeful căzut al bandei s’a recunoscut Gogală Mitraș care a luat parte la măcelul bulgarilor la Carageacos in 1906. Adjutantul militar englez pe lingă jandamenia macedoneană anume El­iot] a fost rănit ușor în lupta cu bandele din districtul Drama. Explozie pe un vas . — Morți și răniți — Toulon, SO Iulie.—O explozie s’a produs pe vasul școală „Couronne“ pricinuind moartea a trei persoane; de asemenea sunt două persoane grav rănite. Lupte între trupele japoneze și coreene Seul. 6 Iulie.­­ O luptă a avut loc între japonezi și sol­dații coreeni cari au fost de­zarmați era la poarta de a­­pus a cazărmilor. 40­00 de oameni au fost uciși sau ră­niți . Intre aceștia sunt mai mulți japonezi. Mai multe proectile au atins clădirea consulatului american.­­Euro­­penii nu au avut a superi ni­mic în aceste tulburări. Lupta acum s’a­ sfîrșit, orașul este în liniște. Evnim­entele din Casablanca — Honi amănunte — Londra, 20 iulie.—„Dayli Mai!" află din Tanger. Masacrele din Casablanca sunt privite aci ca evenimente foarte serioase. Revolta bine organizată a fost îndrep­tată în primul rînd în contra serviciului vamal constituit de francezi. Indigenii din Tanger au știut că se pregătesc ata­curi și nu așteptau de­cit știri hotărâ­toare. Din Safi la sud de Casablanco sosesc știri că au avut de asemenea loc mă­celuri. In urma evenimentelor petrecute se crede că intervenția puterilor este inevi­tabilă. Cu vapoarele cari transportă re­fugiații din Casablanca la Tanger i-a sosit nici un englez. Ele au sosit 46 de refugiați. Ei au plecat Mercur­ din Casa­blanca. De Vineri excesele nu s’au mai repetat. Situația este însă foarte serioasă și fap­tul că marocanii nu se rîdică de­cît în contra francez­ilor nu ameliorează cu ni­mic lucrurile. Din această cauză numai francezii au primit permisiunea de a pă­răsi orașul. Populația crede că dacă tot europenii vor părăsi Casablanca, fran­cezii vor bombarda orașul. In Tanger se crede că autoritățile din Casablanca au voit să pue î­n evidență faptul că numai francezii se află în pe­ricol. Ultimile știri anunță că măcelul nu a fost făcut numai de triburile indigene ci și de populația orașului și toate elemen­tele care au suferit pagube de pe urma noului control vamal. Ir; capul răzvrătiților se afla un nebun considerat ca sfînt și care a proclamat războiul sfînt. Cu toate măsurile luate orașul se a­fla în mare agitație. Europenii se tem să părăsească orașul ca să nu fie considerați ca francezi Printre cei fugiți se află notabili evrei și­ italieni, spanioli și francezi. Povestirea unei martore oculare O doamnă franceză Leblancs care du­pă o ședere de 6 luni în Casablanca a părăsit acum orașul venind cu vaporul englez „Giben Muse“ la Tanger, poves­tește următoarele: De cît­va timp sim­țeam că se pregătește ceva neobicinuit Două zile înainte de izbucnirea revoltei observai că sunt privită alt­fel ca până atunci. Servitorul știa ceva și m’a sfă­tuit să nu-mi părăsesc locuința. Catas­trofa s’a anunțat, printr’un zgomot asur­zitor în stradă. Marocanii cu fețele cris­pate și inspirînd groaza strabateau stră­zile în țipete înfiorătoare. Un om i-a o­prit în fața casei mele spunîndu-le ceva Servitorul n’a vrut să-mi comunice ni­mic. Curînd după aceasta se răspîndi știrea că oamenii au fost măcelăriți. In viața mea n’am văzut nici prin vis fețe atit de sălbatice și fioroase. Cine sînt vinovați de masacrele făptuite Paris. 20 Iulie. — Fanatismul, care a făcut alaltă erî atîtea victime in Maroc, nu este explicabil față de un popor ce nu nutrește tendințe dușmănoase pen­tru marocani și care a primit în chip atit de amical expediția Die. Dar de a­­tunci triburile de pe coastele Oceanului Atlantic au fost mise in strînsă­­ tură cu inamicii Franței, de către m­aes­trul Ma­oî-Alain, care șî are quartierul principal la Mogador. Principalul vinovat este pașa din Ca­sablanca care n’a făcut nimic pentru evitarea masacrelor și numai tîrziu s-a hotărît­ să recurgă la sprijinul străinilor. Corpul diplomatic a cerut zadarnic în repetate rînduri revocarea acestui pas. Responsabilitatea cade acum asupra magzenului care n’a ținut seamă de a­ceastă cerere. Trebue pregătită magzenului o lacție serioasă. Republica nu se va mai lăsa ademenită de promisiuni ca în timpul asasinarea lui Manchamps la Mariikes. Actualele împrejurări sunt mai favo­rabile unei imediate și energice acțiuni întrucit vinovații nu sa află ca în tim­pul evenimentelor din Marakes la dis­tanțe de sute de km. de coastă ci se găsesc da data asta într’un port des­chis vapoarelor de război. Puterile au interes să se solidarizeze de data asta. După cum se comunică, căpitanul Olivier de pe crucișătorul Galilei a pri­mit instrucții din partea guvernului fran­cez să fie gata pentru orice eventuali­tate. După noui telegrame private respon­sabilitatea cade asupra guvernatorului din Casablanca, care fusese prevenit din vreme și putea să evite masa­crele. Șefii tribului cabirilor cari apăruseră Luni la guvernator pentru a protesta pentru construirea liniei ferate, au fost invitați să se prezinte a doua zi Marți. A doua zi deputațiunea nu s-a preacu­­­tat și pașa, cel puțin așa declară, n’a bănuit nimic și a crezut că s'au răz­giudit. Marți au avut loc măcelurile. Pașa știa, de­oarece mulțimea de călăreți din tribul Cahoria strabătea orașul prezicînd războiul sfînt, și îndemnînd populația să părăsească Casablanca. In același timp ei anunțară că 20000 cabanî vin să pue stăpînire pe oraș. Un tînăr porlugez care a rîs de dînșie a fost ucis cu toporul. Din această cauză consulul porlugez a convocat pe­ colegii săi la consulatul Britanici și corpul consular a hotărît să ceară guvernului măsuri energice. In timpul acesta europenii au fost ma­sacrați în port. ■ Victimele masacrelor Paris, 20 Iulie.—Știrea omorîrea fran­cezilor din Casablanca a produs mare agitație la Marsilia, intre cei uciși se află lucrătorii Arrago, Maco și Grinda, de loc din Marsilia. Ce spune căpitanul portului Casa­blanco Paris, 20 iulie. — Căpitanul portului din Casablanco, Dom&ux, care se află actualmente la Marsilia povestește ur­mătoarele : Triburile din Casablanco excrochează de ani de zile pe pasa sub diverse a­­menințări. Agitația marocanilor a crescut de cînd cu lucrările din port. Spiritele înfierbîntate au fost apoi agițate de agitatori, pentru a crea Fran­ței greutăți așa că evenimentele singe­­roase din ultimele zile nu au sosit pe neașteptate. Spania și masacrele din Maroc Berlin, 20 iulie.—„Vossisch­e Zeitung“ află din Madrid că deși cablurile tele­grafice dintre Spania și Tanger sunt de­teriorate, guvernul cunoaște gravitatea situației. Consiliul de miniștrii s-a h­otă­­rît să trimită în Maroc vapoare de răz­boi și împreună cu Franța să procedeze la o energică intervenție. Pararea presei engleze Londra, 20 iulie.­ Ziarele de dim­i­neață vorbind de evenimentele din Ma­ron se așteaptă la intervenția armată a Franței și Spaniei "pentru­­ asigurarea vieții și avutului supușilor lor. Presa crede că nici o putere nu va putea împiedica cele două stata de la o acțiune comună in această direcție. Măsurile Franței și Spaniei în Maroc Paris, 20 iulie.—Consiliul de cabinet ținut la ministerul afacerilor străine la orele 2 p. m., s’a întreținut despre măsu­rile­­ necesare necesitate de evenimentele de la Casablanca cari nu ar putea fi a­­mînate. Deja de er, guvernul francez și cel spaniol au schimbat vederi în această privință și au ordonat bastimentelor flotei lor să se ralieze pe coastele Ma­rocului. După știrile date de către ziare guvernul spaniol a decis trimiterea cru­cișătorului „Infanta Isabel“ la Casa­blanca; de asemenea guvernul italian va trimite acolo un vapor de razboiu. Paris, 20 iulie.— Crucișătorii „Condé“ și „Duchayla“ au primit ordinele de a aștepta în fața Oranului ordinele gu­vernului cari li se vor transmite mîine; aceste ordine vor varia după informa­­țiunile cari se­ așteaptă în această noapte din Maroc. Ziarul „Le Temps“ află din Tanger că Muley Anim, unchiul sultanului, și șef al unei mediale aflându-se în împrejuri­mile Casablancei a destituit pe guverna­torul local și l-a înlocuit prin caidul tribului Vlad Harz. Conferință asupra situației cîind Maroc Paris, 20 iulie.—Miniștrii presenț­i la Paris vor avea după amiazi o conferenții privitoare la situația din Maroco. Se crede în genere că guvernul se va refe­ri la stipulațiunile convențiunii de la Algesiras și va propune ca măsură, de­barcarea de trupe franceze și spaniole la Casablanca. N­­umărul victimelor din Casablanca Paris, 10 Iulie.—Ziarul ,,Echo‘‘ află din sursă autorizată că numărul ucișilor la Casablanca este mai mare de­cît după știrile oficiale. Ar fi vorba de șapte fran­cezi, trei sp­anioli și doi it­alieni precum, și de o persoană de naționalitate necu­noscută. Toți aceștia erau lucrători ai casei Schneidler care esecută lucrările portului. Situația în celelalte porturi din Maroc Tanger, șa Iulie.­Situația în celelalte porturi se pare că nu este rea. Actual­mente nu se semnalează nici o desordine. Se confirmă știrea că colonia franceză de la Casablanco s’a refugiat pe bordul unui cargobot englez cu escepțiune de câți­va membri ai coloniei cari au rămas la consulatul francez. Măsurile Italiei Roma, 20 iulie.— Agenția Stefani a­­nuunță că legațiunea italiană de la Tan­ger a primit o scrisoare particulară de la Casablanco ca­re spune că printre cei uciși nu este nici un italian. Ministrul marinei, în urma cererei d-lui Tittoni, a decis ca crucișetorul Etna actualmente pe drum spre Tan­ger și avînd la bord pe noul ministru al Italiei pentru Maroc de Norazzini să rămie la Tanger la dispozițiunea mi­nistrului. Măsurile guvernului spaniol Madrid. 20 iulie.­Informațiunile ofi­­ciale spun că una din victimele de la Casablanca este spaniol; alta se crede că este spaniol, dar nu cu siguranță. Guvernul studiază măsurile de luat de comun acord cu Franța pentru a se obține satisfacțiune. Un vas de räzboiu a primit ordinul de a pleca în Maroc. Măcelul din Casablanca Londra, 20 iulie.— „Times“ află din Tanger următoarele : Măcelul din Casablanca a fost intr’adevăr groaznic. Martorii la acest măcel po­vestesc ca s’au petrecut cruzimi ne mai pomenite. Victimele populațiu­­nei indigene au fost întîi­t lapidate, iar cadavrele lor au fost mutilate în mod oribil. Mulți europeni au fost de față la aceste torturi dar n’aîi putut da nici un ajutor nenorociților. Femeile marocanilor cari priveau de la ferestrele caselor lor specta­colul fioros aclamau cu aprindere actele crude ale soților lor. Trupe spre Casablanca Tanger, 20 Iulie. — Bosta Bagdadi, șeful medalei care operează in contra lui Raisuli, neprim­ind da la El Torres ordinul de a opri operațiunile în contra tribului Elkmes a continuat a arde sa­tele și a trimis mai multe capete tăiate la Tutuan. După rerorea magrenului banca statului a avansat lui El Guebbas 50.000 de duros pentru trimiterea de trupe la Casablanca. înlocuirea guvernatorului din Casablanca Paris, 20 iulie. — Din Tanger se co­munică, că unchiul sultanului care este comandantul armatei din apropriere de Casablanca a revocat pe guvernatorul din acest oraș înlocuindu-l în mod pro­vizoriu cu căpitanul circumscripției ve­cine. Sunt speranțe că noul guvernator va evita excesele. Noul guvernator a cerut consulilor Germaniei și Angliei să garanteze că Franța nu va bombarda orașul Casa­blanca. Manevrele navale Berlin, 20 iulie.—In­tecercurile diplo­matice de aci se asigură că manevrele navale care vor avea loc cu prilejul în­trevedere! prezintă mare însemnătate din punctul de vedere teh­nic. Planul manevrelor a fost aprobat de țar care se interesează în special de exercițile navale în cursul nopței. Consfătuire între împăratul Wilhelm și Bulow Berlin, 20 iulie.­împăratul a con­­sfătuit astăzi cu cancelarul Bulow pe bordul yachtului Hohentzodern. Dacă yachtul „Standard“ va sosi la noapte pe vreme rea el nu va fi lăsat în lar­gul mărci ci va ancora lângă yachtul „Hohenzzolern“. Hașurile de siguranță Berlin, 20 iulie. — Din Swhneminde se anunță că în vederea întrevedere­ a sosit acolo un public imens de pe la stațiunile balneare de prin împrejurimi. Hotelurile sunte pline, între cei sosiți se află și mulți ruși. S-au luat serioase măsuri de pază ; grenaderii din Stetin și jandarmii dela circumscripțiile veci­ne de graniță, au fost în cartieru­țl la Swineminde. După cum se aude împăratul a pro­pus un plan pentru întărirea portului. In legătură cu acest plan se pune prezența numeroșilor ofițeri la locul a­­propriatei întrevederi. Tratatul auglo-rus Viena, 20 iulie.—Corespondentul zia­rului „N. Fr. Presse“ la Schuemiade, află din sursă diplomatică că tratatul dintre Anglia și Rusia a fost semnat. Textul acestei convenții nu a fost a­­rătat Germaniei. Presa germană și întrevederea Berlin, 20 iulie.—„Neue Allgemeine Zeitung“ scrie : Mîine sosește la Swh­­neminde ca oaspe mult așteptat țarul Nicolae al Rusiei pentru a avea o in­trevedere amicală de citeva zile cu îm­păratul Wilhelm. Această întrevedere este o nouă dovadă de relațiile amicale moștenite de la strămoșii lor de către cei doi­ suverani, și păstrate de dînșii cu sfințenie. întrevederea de la Swhnomunde are un caracter personal. Ea n’­i fost pri­lejită de scopuri politice și nu poate fi deci privită cu bâtlanii și neîncredere. Docul și modul intravedstei Swineminde, 20 iulie. — Pare lucru sigur că țarul Rusiei va sosi ac­ mu­ue dimineață intre orele 10—11. Impara­tul Wilhelm îi va eși întru întimpinare cu yachtul „Hoh­enzolern“. întrevede­rea va avea loc in fața portului Swi­­nem­inde. Plecarea iahhtu­lui „Hehmzollern“ a fost hotărîtă pentru miiina dimineață la orele 8. E posibil însă ca programul să fie schimbat în ultimul moment. In timpul intravedere, flota va face cerc în jurul gaeliturilor și torpiloare vor circula oprind apropierea vreunui vas de flotă. Dacă timpul va fi frumos întrevederea va avea loc în largul mării. Se discută mult faptul că au fost a­­duse la Swineminde două automobile și un echipagiu imperial, ceea ce do­vedește că ambii suverani vor face și plimbări pe uscat. Cauzele și scopul întrevedere! Berlin, 20 iulie. — Ambasadorul Ru­siei la Berlin nu va asista la întreve­dere. A sosit la Swinemunde numai a­­tașatul marin,, prințul Dolgorukov. Cei doi miniștri de marină asistă la în­trevedere, pentru că se vor discuta­­ bestii marina­ri pentru că întîlnirea are loc pe mare și e înconjurată de o flotă. După cum susțin notabilii ruși, în­trevederea este în prima linie o în­toarcere a vizitei făcută de împăratul Wilhelm acum doi ani la Bjerkov. Hotărîri In vederea vreunei int­re­­geri nu s’au stabilit. Se în­ți­lege că cu acest prilej cance­larul Germaniei și ministrul de externe al Rusiei vor discuta toate chestiunile de politică externă și că ambii suverani nu vor trece cu vederea aceste ches­tiu­ni. E sigur însă că e lipsită de ori­ce tertior știrea după care împăratul Wil­helm ar urmări să influențeze asupra țarului in interesul politicei reacționare. Programul Intîlnirei Sinnemunde, 20 iulie.— Sosirea țarului e așteptata aici mîine. Per­soane oficiale declară că nu știu încă nimic precis despre întîlnirea celor 2 monarhi și că nu e exclusă posibilitatea unei modificări a pro­gramului întîlnirei. înainte se hotărîse ca întîlnirea țarului cu Wilhelm II să aibă loc în largul mărci, iar cele două iachi­­turi săt fie împrejmuite de vase de razboiu. Din cauza timpului nefa­vorabil însă, programul a fost schim­bat. E foarte probabil că chiar mîine cele două iachturi imperiale să stea alăturea. Ora intîlnirei nu o știe încă ni­menea. Flota germană a sosit chiar acum. * Sinnemunde, 20 iulie. — Progra­mul întîlnirea celor doi monarhi, de­pinde de furtuna care s’a abătut a­­cum pe ocean. Daca ea va conteni, întîlnirea flotei germane și rusești va avea de asemenea loc. Ceea ce e sigur pînă acum e că pe ambele m­ehturi imperiale se vor organiza două banchete la cari vor participa pe lângă țarul Nicolae II, împăratul Wilhelm II și miniștrii respectivi și toți comandanții flote­lor. Neculae II va fi însoțit de mini­strul său de externe Isvolski, de mi­nistrul de marină și de înalți func­ționari de la Curte. Procedarea barbara a unui ju­decător Berlin, 20 iulie.­După­ cum se știe redactorul socialist Witzky din Mul­­hausen fiind citat ca martor într-un p­roces a fost adus în lanțuri in sala de ședința, după dispoziția judecătorului de instrucție. Președintele tribunalului și procuro­rul au trimis judecătorului de instruc­ție o adresă prin care condamnă proce­darea lui și spun că va trebui să dea satisfacție lui Witzky. în chestra tratatului de comerț sârb­o-au­striac Belgrad, 20 iulie.­Oficiul Presei de la Belgrad comunică următoarele în ce privește adevărata cauză a aminărei negocierilor pentru­­ tratatul de comerț austro-sîrb. Provizoriul nu s’a putut ad­mite și contracta decit recunoscîndu-se in mod reciproc clauza națiunei celei mai favorizate. Insă deoarece tariful ge­neral austro-ungar este astfel încît din cauza fabricelor sale redusa nu ar ră­­m­îne asird­el pentru exportul său în Austria decit vitele vii, ea consi­deră că i s’a recunoscut ca titlu de compensare clauza națiunei celei mai favorizate num­ai prin fapta­ că i s’a permis a putea raporta un oare­care număr de capete de vite vi­ de­­oare­ce după rubrica preibitivă a tari­fului general austroungar care e de 30 de coroane e cu neputință de a se ex­porta vite tacate. Faptul că Austria, conchide depeșa, nu a adoptat propunerile sârbe și că nu s’a putut conveni asupra provizoriului trebuie să fie privit ca un insucces și al unei și al altor părți contractante iar nu numai ca un cesucces sîrb. t­­m polițiștilor din Belfast Londra, 20 iulie.—Greva polițiștilor care se anunța pe mi­ne la Belfast, nu va mai avea loc. Ele au fost aduse trupe din toate părțile Irlandei. Odată cu proclamația dată de vice­rege au fost revocați ori șeful detecti­vilor Barett și suspendați alți 6 poli­țiști. Viitorul membri ei gub­erniiM ras Petersburg, 20 iulie.­După cum se zvonește vor fi chemați in guvern șe­ful octobriștilor Guticicov și membrul partidului renovării Ic­hipov, ca miniștrii de agricultură și comerț. Sinodul patriar­hanului și mitro­­poliții grsel din Macedonia Viena, 20 iulie.—„Politische Cores­­pondenz" scrie: După cum ni se co­munică din Constantinopol, a fost supus sinodului patriarhatului ecumenic un proect de adresă pentru marele vizir, prin care se protestează în contra an­tua­li politici a guvernului față de mitropo­­liții greci din Macedonia cărora li s’a luat dreptul de a face parte din consi­liile comunale și li s’a interzis călăto­riile pastorale în diocesele lor. Proectul a fost admis de sinod. Ferroul pus în libertate Montpellier, 20 iulie.—Camera de pu­nere sub acuzare a acordat punerea în libertate provizorie a lui Ferroul și a membrilor comitetului din Argelier. Stat major japonez la Bordeaux Bordeaux, 20 iulie.— Amiralul japonez Ijuin și statul gay major au sosit aci unde au fost primiți de către autorități; s’au pronunțat mai multe discursuri ates­­tându-se, sentimentele amicale dintre Franța și Japonia. O plîingere a sinodului patriar­Constantinopol, 20 iulie.—Sinodul pa­triarhatului a decis să respingă­ cererea Forței pentru revocarea mitropolitului grec din Drama ,i se adreseze o notă Porței pentru a se plânge de propagan­dele ostile cari găsesc un ecou favora­bil pe lângă Poartă; sinodul declară că legile bisericei nu permit revocarea mi­­tropoliților fără motive. Bursa din străinătate Berlin, 20 iulie.—Acț. cred. austr. 97 75; Acț. cred. ung. 203.30; C. f. aus­­tr. ung. 215 65 ; Alpine 70.75; Reufe. M­irci cor. 92.75; Lozuri tur. 92.75; Paris, 20 iun­e. — Renta austr. g. cor. 97.75; renta ung. aur. 95.—­ Acl. cred. austr. 102.05 ; c. f. austr. ung. 93.90; schimb Londra 685.—­ renta austr. cor. 104.50; renta ung. cor. 122.90. 208—50 Aplillo 1.32. ’ Frankfurt, 20 iulie.—Renta austr. g. cor. 97.70; renta ung. aur. 92.25; Acț. cred. austr. 203.40 c. f. austr. ung. 140.—­ schimb Londra 204 46; renta austr. cor. 96.70; renta ung. cor. 92.35; schimb Viena 860.16 schimb Paris. 813 50; Alpina 286.—. B.­Pesta, 20 Iulie. — Griü Catom. 11.66; Porumb Jul. 11.86; Porumb Aug. 6.49 Porumb Maiu­ 6.10; Ovăz Oct. 6.51—Rapiță Aug. 17.85. TELEGRAME DIN ȚARA IAȘI, 20 iulie. — Corporația artelor grafice și-a sărbătorit astăzi patronul. In corpore membrii corporației .A luat parte la Te-Deumul ce s’a oficiat la bi­serica Sf Atanasie, iar la orele 12 a urmat un banchet la grădina Sinaia, de la Galați. — Se zice că pe ziua de 15 August a. c., se va face o mișcare în poliția lo­cală. — Mitropolitul Partenie al Moldovei și al Sucevei care sa află la Carlsbad, se va reîntoarce în localitate la 10 Au­gust a. p. — D. R. Ionașcu, directorul școalei comerciale gradul I obținînd un conce­dii“­, direcția școalei în lipsa sa, va fi condusă de d. R. Tuffli, profesor la a­­cea școală. — S’a anunțat despre descoperirea în localitate a autorului furtului de biju­terii de la casa Rietchel din Capitală. O parte din bijuterii, în valoare mare, au fost găsite la un amant al d-nei despre care s-a spus că e autoarea fur­tului. D-na în chestie a fost depusă era la penitenciar. — Femeea Eleonora Grindel din ma­halaua Lăutarilor, a dat naștere la 3 copii deodată. Atit mama cît și născuții sînt sănă­toși. --Interim. PANCIU, 49 Iulie.—Eri la orele 4 a luat foc casa locuitorului Mihalache A­­dachiti din comuna Crucea de jos, că­tunul Dumbrava, jud. Putna, de la scîn­­teile locomotivei trenului Mărășești- Panciu. Focul fiind văzut de Anița Pavel Ma­nea, s’a dat alama și a fost stins ime­diat. — Pe la ora 5 seara a avut loc o ploae mare cuvînt, ținînd o jumătate de oră , din cauza viatului mai mulți pomi au fost rupți. — Duminică 15 Iulie la Strejeni­ de jos a fost ales ca primar d. Cîrnu în locul d-lui Chirilă, demisionat.—Col. GALAȚI, 20 iulie.—Piața pescăriei. Sosit peste proaspăt 13.663 kgr. S’a vîndut: cirtocrop 78— 95 ; cior­tan 70—40 ; ciortănică 49—22 ; șalău 105—49 ; apat 61 ; plătică 25 ; lin 47—25 ; știucă 40—16; caracudă 48—16; babușcă 15 —10 ; somn iorma 130—126; somn petroc 44—42; somoteiu 37—20; biban 21—13; văduviță 41 —35; albi­tură 7—4 ; morun 85—64 și Uegă 181. — Primăria locală a autorizat înfiin­țarea unui mare depozit de petrol și derivate, al apeietățiî „Steaua Romi­­nicn“. Cu administrația acestui depozit a fost insărcinat d. Josef Frisch. Prin a­­cest nou depozit de petrol publicul va beneficia de mari reduceri de preț. In urma plîngerilor primite de la 76—61­­ nisetru diferiți cetățeni, d. Brutus Ciornei, șa­hii biroului de servitori a luat lăuda­bila măsură h­otărînd un riguros control asupra tuturor servitorilor înscriși în matricolele biroului. De asemenea s’a hotărît înlăturarea tuturor misițîlor de servitori. — Azi fiind Sf. Ilie, biserica cu ace­­lași nume și-a serbat­ h­ramul. Parchetul a înaintat d-lui judecător de instrucție Brătescu, actele în afa­cerea scandalului preotului catolic.­­ Câțiva lucrători brutari s’au pre­zentat azi la d. prefect al poliției, plin­­gindu-se că sunt amenințați a fi lăsați pe drum din cauză că patronii lor aduc lucrători străini. D. prefect al poliției a însărcinat pe d. Halt­­eck, șeful siguranței ca să facă o anchetă și să trimeată la orașele lor pe lucrătorii străini cari provoacă nea­junsuri. — Cafegiul Geocoski a reclamat pe băiatul prăvăliei Iordache Ion, care i-a furat 80 lei. — In urma­ unui denunț femeia Ana Gh­bolescu din comuna Cerna a murit intoxicată, sub prefectul Mărtineanu și dr. Suceanu au făcut autopsia cadavru­lui constatând denunțul ca fondat. Se crede că autorul intoxicărea e fe­meia Dumitru Gh­eorgim care ar fi dat victimei medicamenta pentru a provoca un avort. Dînsa a fost arestată. — Astăzi s’a înapoiat din Sabastopol torpilorul rus „Jivoe". — Azi la orele 5 luna. a j plecat în escursio la Cernavodă vaporul „Drau“ cu mulți escursioniști.­ — La­­ grădina „Centrala“ continuă reprezentațiile de cinematograf. — La grădina „High-Lifeíl se dau reprezentații de operetă cu trupa Bo­­bense— Bam. — D. P. Petrescu, șeful pescăriei, secție Galați, a obținut un concediu de o lună. D-sa a plecat în vilegiatură la Căli­­­mănești. Atentat contra unui proprietar R.­VILCER, 20 iulie. — Indivizi ne­cunoscuți au pridit astă-noapte la lo­cuința sa pe d. Petre Giulescu proprie­tar din comuna Giulești și au tras asu­pra lui mai multe focuri, răcindu-l grav la cap. Victima a fost transportată la spita­lul din Bălcești.—Col. GALAȚI, 20 iulie.—La alegerea con­siliului județean col. I a eșit lista libe­rală cu 208 voturi din 560 alegători. Opoziția n’a prezentat candidați. — La examenul depus în zilele de 8, 9 și 10 cor, la comandamentul cor­pului 3 de armată din Galați, au reu­șit pentru gradul de ofițer în rezervă în arma infanteriei, următorii candidați în ordinea clasificației și pe regimente : Reg. 11 Siret : d-nii Mihăilescu Mar­­cu, Georgescu Mihail, Popovici Const., Pantazopol Emil, Dimitriu Anton, Tu­­doriu Alecu, Veliu­ Andrei și Ursa Va­sile. Reg. 7 Prahova: Mirescu Const. Reg. 9 R.­Sarat: Budeș Gh. și Tag« cu Mihail. Reg. 10 Patna : Oancea Ioan și Popi Ioan. —Reg. 2 geniu : Decusaru Eugen, Fla­­rescu Nicolae și Falcoianu Mihail. Reg. 32 Mircea : Petrescu Iancu­ și Bat. 3 Vinatori: Hristea Neculai. A apărut Fascicola Xro. 39 din marele ro­­man senzațional popular Milioanele ucigașe SAU AMOR ȘI SINGE — 5 bani, în toata țara, 3 b­ani — Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL Ce Ea corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA ■ [UNK]58» C# 1»♦•«ES* întrevederea dela Swinemmnde ehatulul Razia polițienească de aseară D. comisar Ralet, șeful circ. 18, pri­mind o mulțime de plîngeri din partea vizitatorilor șoselei a organizat aseară o razie polițenească. Tot personalul circ. 18 și 20 a fost­ concentrat in acest scop, dimpreună cu mai mulți agenți de siguranță. Pe la orele 9 au plecat în două gru­puri pe șoseaua Kiselef și au trecut prin prelungirea Dorobanților, șoseaua Bonaparte. Au fost arestați cu acest prilej mai mulți derbedei. Elin din străinătate" „The Tribune* primește din Haga știrea că d. Nelidov a fixat pentru 20 August sfirșitul lucrărilor conferinței. * Marile manevre germane cari vor a­­vea loc de la 16 la 21 Septembrie în Posnania, vor avea anul acesta o im­portanță specială, deoarece se vor în­trebuința toate nouile invenții aplicate instrumentelor de razboiu. Noul dirigiabil va lua și el parte, vor fi apoi cicliști cu mitraliere; în sfîr­­șit, cîinii vor juca un rol important în serviciul avantposturilor și al patrulelor. „Neue Freie Presse“ protestează con­tra faptului că, în numele moralităței, poliția din Viena a oprit vinderea de cărți poștale ilustrate, reprezentînd capo­­d­operile lui Tițian, Rubens și Velas­quez.­ O telegramă din Buenos­ Aires anun­ță că municipalitatea a hotărît să emită un împrumut de 15 milioane piaștri în aur cu 4 și jumătate o sută pentru lucrări de înfrumusețare și de higiena. * Criza viticolă din Franța are ca ur­mare să oprească mișcarea de emigrata din Italia în Franța. Sudul viticol o­­cupă în fiecare an aproape 5000 de lu­crători italieni ; comisariatul de emi­grare i-a invitat anul acesta să stea acasă. 9 D. Orville Wright, unul din inven­tatorii aeroplanului Wright, despre care s-a vorbit mereu de vreun an încoace, a sosit la Paris, unde înaintea lui ve­nise d. Wilbur Wright. Sa asigură că ei au venit la Paris pentru a urma ne­gocierile începute cu guvernul francez pentru cumpărarea mașinei lor volante. Acest aeroplan, care a străbătut opt le­ghe, e de asemenea în Franța și inven­tatorii sunt gata să experimenteze în condițiuni, cari nu îngădue să se aită secretul aeroplanului. Citiți interesanta descriere SURPRIZELE CĂLĂTORIEI în DUMINECA sie mîine 22

Next