Dimineaţa, august 1907 (Anul 4, nr. 1245-1275)

1907-08-05 / nr. 1249

ADUS VI— MNo. JL74U gsftfcä ÄfcÄ Ä Ö BANI KcBS-BBSBBS" TELEFON j PUBLICITATEA concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( Cor BUCUREȘTI 18, Stradă Karageorgevic), 13 Telefon 3/4 KBWS 3 luni 0 6 BANI Pentru Capitala No. 14/10 Provincie și Străinătate No. 13/40 x A­­ Hi­t e zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței , în tirourile ziarului Str. Sărindar Un an 6 luni x juimuiün­ ö August iuur DIRECTOR CONST. MILLE ABONAMENTE cu premii Lei 20­11 • * • • • i» fii ai» IVANI și Aducerea rămășițelor pămîntești ale lui Ștefan Șendrea Budapesta. 3 August.­­ Astă seară la orele 7 și un sfert a fost pornit prin Bucovina spre Iași cadavrul fostului mi­nistru romîn Ștefan Șendrea. Dimineața la orele 10 cadavrul a fost binecuvintat la cimitirul Kereses, de că­tre paroh­ul romîn greco oriental Gh­e­­nadie Bogoevi­ci asistat de preotul loan Pop. Au fost de față, fiul mortului d. Ștefan Șt. Șendrea, d. și d-na Tăcu, d. I. Pilat și actualul conducător al con­sulatului romîn din Budapesta, August Paul. Trenul care duce rămășițele pămîn­­tești ale lui Ștefan Șendrea va sosi la Iași Duminică, iar înmormîntarea va avea loc Luni. Membrii familiei sinucisului au ple­cat prin Vîrciorova la București, iar de acolo se vor duce­ la Iași, unde vor sosi înaintea trenului care aduce cadavrul fostului ministru. Consulatul romîn a exprimat mulțu­miri autorităților ungare pentru oste­neala ce și au dat o cu prilejul acestei nenorociri Scufundarea unui vapor Hamburg, 3 August - V«porul Prusia* s’a scufundat in a pro­piere de țărmul austro­p?«! P Căpitanul Soh­nsohn și 4 mar­iari s’au înecat. Holera în Rusia Petersburg, 3 August. — ** urma pericolului unei opa mii de­­ holera s’au luat ene­giee măsuri sanitare in toate guvernămintele. _ J Ziarele spun cai s­au cai­statat trei cașuri de la Petersburg, dintre caii nul mortal» . _ . k Cașuri prezintînd simpto­­m­ele holerei sau semnalat deasemenea la Prestlitovsk in guvernă­mintul Grodno. Explozie la Roma Roma, 3 August.­Partidul socialist se pregătia să facă mari iluminațium cu o­cazia apropiatelor alegeri. . Materialele explozibile și rachetele adu­nate au făcut însă explozie și clădirea în care se aflau ele, a fost dai­mata. Trei oameni au fost amonți și ti ia­­­ wți mortal. Pr­e 3 August.­­ Doi funcționau mari dela fabrica de bere „K­oininkhaus anume Lehma« ț­ Harta»« au com.« o fraudă de 120.000 lei și au disparut. Ministrul rus Isvolski în călătorie Petersburg, 3 August.—Ministrul de externe al Rusiei, Isvolski,­­ va pleca în călătorie la finele lunei ei. El va vizita Parisul, Londra, Viena. Plecarea regelui Eduard Bad Ischl, 3 August.­Regele E­­duard a plecat azi lalO­o­dim. spre Marienbad, însoțit fiind la gurui de împăratul Franz Josef, de arh­idu­­cele Franz Salvator9 de pansul Leo­­pold de Bavaria. Suveranii s’au despărțit în mo­dul cel mai cordial. Cu­ toată ploaia ce cădea, o mare mulțime a aclamat cu entuziasm pe suverani. Amănunte complecte Deli­ 3 August. — De dimineață o ploae torențială căzu asupra orașului. Regele Eduard părăsind vila Franz­­Josef, s-a dus de la orele 8 la hotel. De pe la orele 9 dimineața o mulți­me imensă aștepta momentul plecări regelui Eduard. Laciiéii începuseră a transporta nu­­meroasele cumere și geamantane ale re­gelui. Un servitor trecu cu câinele reg­gelat. Detectivii englezi se postaseră în fața hotelului. Baronul Aorenthal sosi cu echipajul său și făcu o scurtă vizită d-lu­î Har­ding, și apoi remise carta sa de vizită regelui Eduard. Pe la orele 10 sosi împăratul f­rantz Josef, in trăsură închisă. Peste citeva minute ambii suverani se urcară în tră­sură și se îndreptară spre gară. Aci așteptat­ membrii familiei impe­. Apropiindu-se momentul plecării tre­nului, cei doi suverani se îmbrățișară și împăratul Franz Iosef sărută pe re­gele Angliei pe ambii obraji. Apoi regele Eduard ae urcă in vagon și după cîteva clipe apăru la fereastră, continuînd a convorbi cu împăratul Austro-Ungariei. ... In acest timp Franz Iosef van pe un fotograf care își îndrepta apalatul pentru a eterniza această scenă, împă­ratul se întoarse către fotograf rămî­­nînd cîteva clipe nemișcat. Dîndu-se semnalul de plecare, împă­ratul Frantz Iosef nră „călătorie plă­cută“ regelui Eduard și îl salută de două ori. Tronul punându-se în mișcare, regele Eduard continua a saluta pe cel de pe peron, pînă ce trenul dispăru di­naintea stației. După plecarea regelui Eduard, îm­­păratul și familia sa s-au reîntors la vilă unde arh­iducele Frederic și ar­­h­iducesa Isabela au oferit un dineu. In cercurile bine informate se asigură ,­â, cu ocazia acestui dineu, sa pus ba­­ji­le logodnei arh­iducesei Gabriela, fiica arehiducelui Frederic, cu prințul George­­ d Bavariei. . Logodna se va face probabil la 1b August ziua in care se serbează ani­versarea nașterei împăratului Franț Jo­­sef. Amănunte asupra peralezei din Transilvania Budapesta, 3 August.—Direcția căilor ferate dă următorul comunicat oficial a­­supra deraerei din Transilvania: tre­nul de persoane, No. 8S01 plecat în ziua de 15 cor. st. n. fie linia Sepsi—Szent — György—Ghim­es, a deraiat. Locomotiva și 3 vagoane au­ fost distruse. D na Kat­l Berger soția unui profesor academic și u­n copil Andrei Crassan din T.­Severin au­ fost uciși, profesorul Karl Berger și o guvernantă din Munich, Elisabeta Ku­cher au fost grav răniți. Morții și răniții au fost transportați la spitalul din Kzikszereda. Starea r­ăni­ților nu este gravă. Judecătorul de instrucție a sosit la fața locului pentru a ancheta. — Cauza deraierei nu s­a putut încă stabili. Reformele din Macedonia Ischl, 3 August.­­ Din sorginte en­gleză se comunică, că Hardinge a con­­vins că Austria vrea cu orice preț sa introducă reformele în Macedonia. Ca o acțiune separată a Angliei nu mai poate fi vorba de­oarece aceasta a acceptat punctul de vedere al Austriei. Cele două state s’au înțeles asupra unui real control asupra administrației turcești.­După reforma financiară vine acum rîndul reformei judiciare, și aceasta nu numai sub patronagiul Austriei și al Rusiei ci și sub concțiunea tuturor pute­­rilor. Detaliile acestor chestiuni vor forma obiectul unei viitoare discuții. Preot monstruos Roma, 3 August.—Parchetul din Nea­­pole a primit pînă acum 19 denunțuri de la diverși părinți, și tutori în con­tra preotului Dinapo ajutor de primar la Capo di Monte pentru delictele sale față de copii și femei. Preotul avea chiar nerușinarea să ceară părinților să-i trimită copil acasa și se lăuda că nici o autoritate nu va îndrăzni să ia măsuri în contra lui. Holera la Varșovia Varșovia, 3 August. — In cartierul evreesc din Brest Litovsk, s’au imbol­­năvit 40­­ persoane, presentînd simptom­e de holeră.—Intre ei se afla și cleștiul. — Se­ crede că apa e infectată. — Două dintre bolnavi cari a fi murit au fost aduși la Varșovia pentru a se stabili dacă au suferit într-adevăr de holera asiatică. Arestarea șefului studenților muntenegreni Belgrad, 3 August. — După cum­ co­munică „Stampa“ șeful studenților uni­versitari muntenegreni a fost arestat și dat judecăței pentru crimă de ies ina­­jestate. Unui alt conducător, d-rul Lazăr Ma­rusiei i s a interzis practica medicinei în Muntenegru. Aniversarea morței principesei Clementina Sofia, 3 August.— cu ociziunea ani­versarei de 6 luni de la moartea princi­pesei Clementina, un requiem a fost oficiat azi dimineață la catedrală, la care au asistat casa princiară, miniștrii, corpul d­iplomatic și toate notabilitățile Capitalei. Principele Bulgariei a sosit azi după amiazi cu copiii săi venind din străi­nătate. Schimb de telegrame între suve­ranii Austriei și Angliei Marienbad. 3 August.­ După sosirea sa la Marienbild, regele Eduard a tele­grafiat împăratului Francisc Joseph la Ischl, mulțumindu-l pentru purirea fă­cută și încunoștiințându-l că a sosit cu bine la Marienbad și ca și anul trecut sub o ploap torențială. _ u După o jumătate de oră sosi răspun­sul împăratului. Dispariția unui principe rus Budapesta, 3 August. — ln urma ce­rerea consulatului general rus de aci ministrul de interna a emis o circulare prin care invită pe toți cetățenii cari «tin ceva de prințul rus de Roxik sau Izecsik să se adreseze consulatului. Prințul de Roxik care trăia în Un­garia din 1880, a dispărut sau murit fără ca rudele lui din Petersburg să fi putut afla ceva. Amănunte asupra atentatului din Viena Viena,­3 August.—Azi a fost pusă în libertate Maria Frosch, sora lui Thedor Frosch, care după cum se știe e com­plice în atentatul contra negustorului de automobile Heinrich Kraus. Dezmințire Roma, 1 iulie.— Vaticanul dezminte știrea răspândită de un ziar vienez cum că nunțiul papal din Viena, Monseignor Granito di Belmonte, va fi in curînd rechemat. Cauza acestei rechemări ar fi un ar­ticol publicat de nunțiul papal asupra unor amintiri personale cu privire la Leo XIII. La Vatican nu se știe nimic de acest articol, întrevederea de la Semmering Roma, 3 August.­­ Ziarul „Messago­­ro“ anunță că înainte de a pleca la Semmering, ministrul Tittoni va avea o conferință cu regele și primul ministru Giolliti. Același ziar spune că Intravederea de la Semmering va contribui la Întări­rea relațiilor amicale dintre Austria și Italia. Conferire de ordine Ischl, 3 August. — Regele Eduard a conferit baronului Ad­renthal, marea­­ cruce la ordinul­^ Viatona. J­­mpăratul­ Francisc Iosif a conferit subsecretarului de stat a externe al Angliei, Sir Har­­dir­ge, marea cruce a ordinului Leopold. Romînii din Ungaria sprijinind can­didatura unui social-democrat Budapesta, 3 iulie.­ La locul de de­putat rămas vacant la Nagy-Karol prin moartea contelui Karl Karagi, candi­dează un pașoptist, un membru al par­tidului poporului și un social democrat, a­­nume Koloman Jocsak. Deputații nați­onaliști romini sunt hotărîți a sprijini candidatura social - democratului. Mai mulțî deputați romîni vor sosi în cir­cumscripția electorală respectivă pentru a îndemna pe alegători să sprijine pe Jocsak. Regele Eduard la Marienbad Marienbad. 3 August.­­ Regele E­duard a sosit azi pentru a 7 oară la Marienbad. Deși nu i s-a făcut o primire oficială a fost așteptat de prințul Leuchtenburg, ambasadorul Goschen, secretarul de am­basadă Pruce, prințul Lietenstein pre­latul Helmer, primarul Pitt și un nu­me­ros public. Trenul a sosit în gară la orele 6. Su­veranul Angliei și-a luat locuința la hotelul Weimar. Ciocnire de trenuri Budapesta, 16 August.— Lingă stația E­pi­ de pe linia Agram-Bosnișbrod, și pe linia Varna Zolna, s’au intimplat cioc­niri de trenuri ori noapte; nu se înre­gistrează insă nici un accident. Catastrofa din Doenitz Berlin, 3 August.—In mod oficial se a­­nunță din Doenitz că numărul morților este de 15.­­ Eri pe al orele 3 după amiază o teri­bilă rupere de nori a contribuit la stin­gerea focului, împotriva­ căruia pompie­rii nu mai puteau nimic deoarece nu se puteau­ apropia. Prin această împrejurare fericită ma­gaziile cu dinamită n'au explodat și­ o­­rașul a fost salvat de o mare primejdie Pagubele nu sunt atât de mari cum s'a crezut în primul moment deoarece nu­mai o parte a fabricei a fost distrusă. Trupele sanitare au dat dovadă de ma­re curaj. Mulți cu pericolul vieței lor au salvat, un mare număr de răniți de sub d­ărîmături. ,, , , Vina societății Autoritățile au stabilit că vina cade asupra societății­ a cărei proprietate era fabrica. Muncitorii erau plătiți în aceas­tă fabrică cu prețuri de nimic. Din a­ceastă pricină muncitorii se schimbau­ mereu și în fabrică se aflau întotdeauna oameni care nu erau deprinși cu mași­­nele. Astfel în partea în care s'a întîm­plat explozia absolut toți lucrătorii erau noul, și au murit toți, pînă la unul Numai un copil, în vîrstă de 11 ani, a reușit, ca prin minune, să scape, el are însă tot corpul acoperit cu răni. Povestirea unui martor ocular Un martor ocular povestește următoa­rele: In prima secundă, în urma puternicei bubuituri, mi-am perdut vocea. Toate casele s’au cutremurat, coșurile se pră­bușești unul după altul. Nimeni nu și-a închipuit că e vorba de o explozie, ci mai curînd de un cutremur de pămint. După cîteva clipe abia s'a putut vedea despre ce este vorba. Ați trecut cîteva minute pînă mi-am putut recăpăta vocea. La Conor, localitate situată la o de­părtare de 11 km., absolut toate geamu­rile au fost scoase din pereți cu cerce­­vele cu tot, în urma puternicei explozii. Un tren care a trecut în apropierea orașului cu viteză mare, era în primej­die de a sări de pe linie. Numărul morților și răngilor Doemitz, 3 August.­Se confirmă că 12 persoane au fost ucise cu o­caziunea marei explozii de la fabrica de dinamită din această localitate .12 persoane au fost grav rănite și 41 rănite mai ușor. 8 magazii, 3 case unde se făcea a­­magiul, 5 unde se prepara pirogodul, au fost distruse. După cum­ ni se anunță din Constan­­tinopol patriarh­atul se va plînge Forței cerînd pedepsirea vinovaților. Guvernul n’are nici o știre de a­­cest caz.­ Alegerea din Bennș, Budapesti, 3 August.—Azi s’au lipit in Beiuș l­a afișe prin cari se anunță­­ că mai mulți deputați însoțiți de candida­tul Lucaci și în frunte cu Alexandru Vaida vor sosi în localitate. Romînii desfășoară o puternică acti­vitate pentru a și asigura victoria. * Oradia Mare, 3 August.—Vasile Lu­caci, candidatul romîn la Beiuși a sosit azi a­l unde a conferit cu Aurai Lazăr. Lucaci însoțit apoi de Aurel Lazăr, d-i-u­ Gavril Cosma și Nicolae Zigra e vizitat pe președintele și vicspreș Min­tele comitatului fugindu-i să ia măsuri pentru buna ordine a alegerilor. He partea lui candidului a promis că va lupta în această campanie electorală cu mijloacele permise. Do­aci Lucaci a plecat la Beiuși unde își va desvolta miine după amiază la orele 3 discursul sau program și va in­­treprinde apoi o călătorie in această circumscripție electorală. Cu dînsul au plecat la Bi­ inșî și Au­rii Vlad, Ștefan Popovici și George Pap. * Budapesta, 3 August.­ Din sorginte ungară se anunță că s’au cerut 309 de jandarmi la Beiușî pentru menținerea ordinei de­oarece e mare agitație. Preoții și studenții romîni ar stră­bate localitățile circumscripției cu co­carde și drapele romînești agitînd în contra ungurilor. Erl după amiază a fost bătut pînă la singe de către țăranii romîni din Mes­­siad studentul în drept Hodeleanu pen­tru că le-a spus să scoată de la pălării pana pe care o purtau ca simbol al par­tidului independent. Intre agitatori ar fi și doi institutori romîni. Dulgherul Beraș, din Beiuș, și-a toc­mit ucenici și lucr­ează cu oîrguință la confecțioiuirea de coșciuge. întrebat de ce agita­tor pe dînsul, a răspuns că a­gitația fiind foarte mare e sigur că vor fi, și morți cu prilejul acester alegeri. Dezmințire socială bulgară Sofia, 3 August.— Depeșî are a­­genții­ telegrafice bulgare.— Știrea dată de ziarele Tiftrru­l Tri­ Hantinopole spunînd că locotenentul bulgar Nai­­m­off ar fi fost ucis într-o recentă luptă dată la Caza Castoria este cu totul falsă. Sintem­ autorizați­a de­-i­--- A - — — —­­vi­n li un Diu­mii­ A. clara din nou că nici un singur o­­fițer bulgar nu operează cu bandele macedonene. incident la graniță Intre Româ­­­i­a și Ungaria Budapesta, d August.—Din Deva se comunică biroului corespondență telegrafice ungare: In munții Pie­­troș­m, la granița dintre Unngaria și România se află pe teritoriul ungar un fierăstrău pentru lucrarea lem­­nului pădure». Azi lucrătorii au­ început tăerea pădurei. Cum însă românii consi­deră o parte a acestei păduri ca a­­parținindu-le lor, un necunoscut a tras de pe teritoriul românesc un joc de pușcă care a rănit la picior pe lucrătorul Adam Chirilă. Ceilalți lucrători săriră în ajuto­rul lui. A­lentatorul se refugia în pădure și lucrătorii nefiind înar­mați nu îndrăzniră să-l urmărească. Rănitul a fost transportat la spi­talul din Diva. Poliția de graniță a încunoștiin­­țat telegrafic ministerul de interne cerind orînduirea unei anchete. O nouă enciclică papală Roma, 3 August.—Papa va da în ca­­rin­d o nouă enciclică pentru explicarea noului Syllabus. Executarea unui revoluționar Riga, 3 August.—Revoluționarul Ska­ros fiind condamnat la moarte a reușit să se facă scăpat în momentul cînd trebuia să fie executat. El a lovit cu pumnal în pe păzitorul sau și a fugit. Dragoniî urmărindu-i l-a fi prins și readus la locul execuției. Tănarli Anssee, 3 August.—La azi dimineață s'a depus un strat considerabil de ză­padă proaspătă din vîrful și pînă la poalele munților. Procesul d-nei Grigorovici Cernăuți, 3 August.­­ Azi urma să se judece procesul d-n­ei Tatiana Gri­­gorovici, soția deputatului Grigorodoi, acuzată de crimă joia de3 majestate, in timpul ultimei campanii electorale. Procesul a fost am­inat din cauza ne­­prezentării unor martori cărora nu li se putuse inmîna citațiile. Dezmințire Belgrad, 3 August.—Autoritățile sa­nitare dau o dezmințire formală zvo­nului după care un caz de holeră g’ar fi declarat la Belgrad. Situați­unea sa­nitară este în general iourtea satisfăcă­toare a cu. Revolta din Africa germană Berlin, 3 August. — O depeșe a gu­­vernorului Aficei de Sud Ve­st germa­nă, dată din Windhoek, spune că Mo­­renga, împreună cu 400 partizani din cari 150 în privin­țî, au trecut la 13 Au­gust st. n. frontiera germană lângă Or­­b­ars K­off. Morenga se duce, precum se afirmă, la Warmbad, spre a negocia cu Jam­nes Christian cu privire la con­­­tinuarea revoltei. Teritoriul turcesc violat de bande persane Constantinopol. 3 August.­Din sorgin­te turcă se afirmă că s’a primit la mi­nisterul răsboiului știri spunînd că te­ritoriul turcesc a fost­ violat de barde persane cari au­ comis omoruri, au supus la torturi pe locuitori turci, au­ ars și au prădat. Directorul ziarului „Patris“ dat judecatei Athena, 3 August — In urma inter­venției repr­zentantu­ui afacerilor bul­gare de aci, s’a intentat, acțiune directo­rului ziarului „Patris“, Simonis, pentru că a publicat în ziarul sau două caricaturi ale prințului Ferdinand al Bulgariei. Incidentul secretarului de stat al Vaticanului Roma, 3 August Ziarele publică amănunte exagerate cu privire la incidentul secretarului de stat al­­ Sfintului Scaun. Iată in ce sa rezumă acel incident : Cardinalul Merry del Val, rezidind actualmente la Castel Gandolfo, a făcut o vizită cu trăsura colegului șift scoțian Marino. După vi­zită la reîntoarcere, un grup de anar­hiști au făcut cardinalului, cu toate măsurile luate, o manifestațiune dostilă cu strigăte și fluerături. Agenții forței publice s’au în­chetat cu manifestanții. Un agent al siguranței a fost rănit de­stul de rău de un anarhist cu un cio­mag; s’au făcut mai multe arestări: înțelegerea dintre Franța și Spania Madrid. 3 August.—Guvernul francez și cel spaniol au căzut de acord asupra instrucțiunilor telegrafice de dat trupe­lor, din Casablanca. Ele i’au comunicat comandantului spaniol. Sultanul promițînd să garanteze si­guranța europenilor, aceștia n’au părăsit Fezal. Se crede că liniștea va deveni gene­rală cînd triburile vor fi sigure că ac­țiunea franco-spaniolă se va limita la punctele turburate. Nouă ciocniri la Casablanca Tanger, 3 August.­Din Casablanca se vestește că pe ziua de 14 August orașul și împrejurimile erau liniștite. La 13 August st. n. cîteva grupe de arabi s’au format în împrejurimi și au atentat să fie orașul. Vasele „Revers” și „Gloire“ au­ tras vre-o 30 oburse im­prăștind pe a­­rabi cu pierderi. Trupele n’au avut ne­voie să înainteze. Locuitorii orașului, și în special e­­vreii cari se află în mare mizerie, se întorc cu încetul pe la casele lor. Li se dă merinde. Comerțul se reia. Hotelurile fac afaceri minunate. Se văd puțini a­­rabi pe străzi. Doctorul Merle a căutat în moschee, unde aronizați, numeroși marocani ră­niți, a admis pe clți­va în dispensarul său și îngrijește pe ceilalți. Dimineața zilei de 10 August st. n. a­­ trecut liniștită. Agitația la Fez și Marakeseh Tanger. 3 August.­Din Fez se comu­nică cum că populațiunea, surescitată ține întruniri agitate. Din Marakeș se anunță că toți euro­penii părăsesc orașul sub escortă dată­­ de Muley Hafid. Din Elksar se anunță sosirea în acest oraș a medalei trimisă din Fez la Ca­sablanca. Știrile sosite spre seară spun că euro­penii au­ plecat din Magdor unde vasul „Duchaila“ a sosit la 14 August st. n. Casablanca în ruine Colonia. 3 August.—„Kölnische Zei­­tung“ află din Casablanca. Situația e neschimbată. Trupele au­ făcut șanțuri întărindu-se cu tunuri, cu ajutorul cărora opresc a­­proprierea marocanilor. Londra, 3 August,—500 infanteriștii și cavaleriști au fost trimiși la Casa­blanca. Scopul acestei expediții nu se cunoaște. Soldații patrulează orașul distrus a­­proape cu di­săvîruire. Cu 2 săptămâni în urmă Canabianca număra 60000 lo­cuitori, azî o un morman de ruine. Ma­fioții au cules pînă acum mai bine de 1000 de cadavre și străzile sînt încă pline. Situația la Mazagan Paris. 3 August.­ Din Tanger se a­­ nunță : Situația la Mogador e neschimbată. La 11 August se arătară în oraș cîțiva marocani adepți ai vrăjitorului Ma­ol. Aimin. Europenii alarmați se adresară guver­natorului care nu declară că Ma­ol-Re­­min nu va intra în oraș. Nemulțumiți cu acest răspuns el se adresară consulului care ceru coman­dantului Philibert să trimită un cruci­șător. După sosirea crucișătorului „Du­­chayla“ la Mogador situația se amelioră. Ia schimb e acum amenințat orașul Mazagan. Nouă crucișătoare spre Maroc O.dix. 3 August.­Crucișătorul „Nu­­mancia“ pleacă azi la Tanger. Cano­­niera „Alvaro de Bazan“ care sa află actualmente la Casablanca, va sosi la Cadix pentru reparațiuni. O canonieră va fi trimisă la Tetuan. Spania și evenimentele din Maroc Madrid. 3 August. Spania nu pare mul­țumită de bombardarea orașului Casa­blanca și sunt temeri că evenimentele din Maroc, vor avea un sfârșit neaș­teptat. După părerea Spaniei tot ce s’ar pu­tea face acum ar fi că în înțelegere cu sultanul să se organizeze poliția, nee­­șindu-se din limitele tratatului de la Al­­gosiras. După cum se afirmă cabinetul din Madrid ar fi reușit să achite Franța de la noul intervenții armate și celel­alte puteri sunt mulțumite de această poli­tică a Spaniei. Bursa din streinătate Viena, 3 August.— Renta austr. aur 630.50; Act. cred. austr. 729.—­­ banc. rus. 643.75; bou impr. rus 583.75; rent. ung. aur 91.05; rent. ung. cor. 182.— c. f. aug.­ang. 117.48; schimb Viena 117.62 . 82.35. Berlin, 3 August.—Act. cred. austr. 96 80; Act. cred. ung. 97.25; C. f. aus­­tro-ung. 215 80 ; Alpine 69.25; Rent. Mărci cor. 91.60; Lozuri tur. 91.25. ung. im­od. 137.55; mărci uit. 85.50; Paris. 3 Anguat. — Renta austr. g. cor. 97.60; renta Ung. aur. 94.10; Acț. cred. austr. 102.—­­ c. f. austr. ung. 680.—­­ schimb Londra 104.43; renta austr. cor. 122 81; renta ung. cor. 207.87. 208-50 Alpine­ll8 Frankfurt. 3 Aug.—Renta, austr. g. c­or. 96.60; renta ung. aur. 91.40; Act. cred. austr. 147.80 c. f. austr. ung. 137.25; schimb Londra 204.85; renta austr. cor. 95.20; renta ung. cor. 91.15; schimb Viena 85.00 ; schimb Paris 814.33 ; Alpine 285.­. B. Pesta, 3 August.— Grin Octom. 11.47; Grîu Aprilie 11.75 Porumb Maiü 6.80 ; 6.69; Ovăz Oct 8.26; Rapiță Aug. 17.80. M.1 de FmEl sătenilor sărăciți în urma marelui nn­­­­cendiu de astă vară, înaintea Camerei de punere sub acuzare, a venit afacerea devastărilor din comuna Costienii-Mari, jud. R.­SS. rat in care sunt implicați preoții N. Bu­­descu și D. Petrescu. Camera se va pro­­nunți­ zilele acestea. — Aseară la reprezentația trupei fran­ceze de la gradina „Centrală“, d. căpitan Cioanga, antreprenorul unui hotel din pinaia, a confiscat rețeta spectacolului și a­ fce lucruri de ale actorilor pentru suma de 580 lei datorită de această trupa d-lui Creangă pentru spectacole date la Sinaia în hotelul d-sale. Mii­e se va judeca procesul la jude­cătoria de pace. La grădina „High-Life“ continuă cu mult succes reprezentațiile trupei de comedii de sub conducerea d-lor Pella și Buzinschi.—Rom. PLOEȘTI, 3 August.—Remeia Maria Zota Popa, în etate de 20 ani din co­muna Șoimari, fiind atinsă de alienație mintala a fost arestată la primăria din sat. Aci ea a lovit cu un lemn în cap pe străjerii! Radu Dumitru, atît de grav niciaț acesta a rămas mort pe loc. j . D. Luca Ionescu, prefectul de iu­­c*eî* ® ^ înapoiat din concediu. — Consiliul comunal din Cîmpina a ținut ședință erl, sub preșidenția d-lui primar D. Ștcefîuiescu. S’a decis iluminarea orașului cu elec­tricitate și modificarea bugetului.­grațiăit. IAȘI, 4 August.—Se crede că­­ Pe­­trom va fi numit societar la Teatrul Național, în locul rămas vacant prin moartea regretetului artist Rădulescu- Manu. — Duminică 5 August va avea loc o serbare la grădina Zimbru, cu prilejul sfințirea drapelului societatei „Mina și t­aburea“, care a întemeiat o filială in lo­calitate. Vor sosi delegați din București și Pașcani. * — Repetițiile la Teatrul Național vor începe negreșit în ziua de 15 August. La 25 ale lunei, va avea loc a­­legerea delegaților pentru consiliul lu­­ i0aC‘­m Somnambulul din str. Dragoș Vodă Preumblarea de aseară „Somnambulul din str. Dragoș Vodă“ cum i se spune acum, calfer de bărbier C­ostică Constantinescu, din zisa stradă No. 66, a început să devină interesant. El este obiectul de admirație al coma­­halagiiior și a cunoscuților veniți de prin alte cartiere. Costică Constantinescu asupra căruia s­au a făcut experianțte și observațiuni de cînd s­a fi observat la el accesele de histerie, și-a­ făcut și aseară—ca și în citeva seri precedente, călătoria­­ noc­turnă pe acoperișul cîtorva clădiri. Un număr cam de 4.500 curioși stațio­na încă de pe la orele 9 seara, în fața pasei cu No­­GG de pe strada Dragoș Vodă Poliția luase măsuri ca ordinea să fie menținută, de aceia s'a adus jandarmi pedeștri. De asemenea au venit la fața locului comisarul Vintilă Ionescu de la siguranță și subcomisarii Ștefănescu și Manolescu de la circumscripția 14-a. La orele 10 și 20 somnambulul și-a fă­cut apariția, începîndu-și preumblarea nocturnă ; s-a urcat pe acoperișul caselor , unde locuește, a trecut apoi pe o­ maga­zie și in urmă pe un grajd din curtea caselor. S’a oprit de-a bolborosit’ cîte­va’ cuvinte și a făcut cîte­va semne neîn­țelese, apoi, pe același itinerariu s’a în­tors pe acoperișul casei, s'a dat jos și a traversat strada. O nouă rugăciune face somnambulul, stă locului cîteva clipe, se gîndește ducînd mîna dreaptă la cap­îrt semn că ar medita asupra direcțiunei în­cotro s’apuce. Pornește cu pas sigur, îndreptîndu-se spre curtea fabricei de pîine „Sănătatea“; pătrunde în curte și chi ar clipi din ochi se urcă pe acope­rișul fabricei, luînd-o spre fundul clă­direi, care dă în strada Cîmpului. In public se produce o mișcare de­oare­ce bolnavul nu a mai putut fi zărit, fiind întuneric. Neliniștea cuprinse pe cel de față și mai ales pe polițiști, cari se grăbeau­ să ia măsuri ca somnambulul să nu o ia razna prin vecinătate. După vre-o 15 minute și după ce pa­cientul făcuse înconjurul acoperișului fabricei, se întoarce s­p­re cea mai mare satisfacție a spectatorilor. „Somnambulul din Dragoș Vodă“ re­vine acasă, pătrunde înăuntru și-și reia locul în pat, după care fapt, adoarme. Timp de aproape o oră, bolnavul Cos­tică Constantinescu a fost urmărit cu a­­tenție încordată de către sutele de cu­rioși și ei nu s’au retras de­cît după o­­rele 12 din noapte, împrăștiați fiind de poliție. După cum se prezintă cazul, e posibil ca strada Dragoș Vodă să devină locul de spectacol și pelerinagiu al bucureș­­tenilor întocmai după cum ospiciul Pan­­telimon avea această faimă până mai acum zece zile.— Cassiu. Fraudă Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Ciocnire de vase— S morți Sydney, 3 August. — O barcă da­neză „Ing­eborg“, s’a ciocnit ote va­sul „Arawatha“, lângă portul Ste­phens și s’a scufundat. Căpitanul vasului danez și 6 marinari s'au­ înecat. Cei doi piloți și 6 marinari de pe „Arawata“ au fost salvați. Incident la restaurarea castelului din Achileon Atena, 3 iulie.­Lucrătorii zidari in­digeni din Corfu au organizat de curînd o demonstrație în fața palatului Ach­i­­luon, pentru că se întrebuințează lucră­tori italieni la restaurarea castelului, ln urma acestei demonstrați supravegheto­rul castelului, Mariempo, inundă telegra­fic pe contele Eulenburg mari­șalul îm­păratului Germaniei, ce să facă. Eulen­­burg a răspuns ca să se dea satisfacția cororei lucrătorilor din Corfu. Toți lu­crătorii italieni vor fi deci concediați. Mari incendii Toulon, 3 August. — Incendii au iz­bucnit in același timp în pădurile din jurul forturilor Faron și Coudon. S'au trimis detașamente pentru stingerea in­cendiului care continua încă la 11 di­minuați, vizitul bătînd cu putere. Represestaniisl pain ares­atului la Grehsmi atacat de aramîni Viena, 3 August.—„Pollitische Co­­respondenz“ scrie : După comunicări so­site patriar­­ hatului ecumenic mai mulți arominî ar fi atacat și maltratat pe re­­presentantul patriar,hatului la Grebena pe cînd acesta se ducea la biserică. i Situația în Maroc Colonia, 3 August.­­ După cum află „Kölnische Zeitung“ din Tanger, planul ambasadorilor din Tanger de a se de­barca trupele ar fi contribuit mult la izbucnirea tulburărilor. Pentru moment situația europenilor la Casablanca, într-o anumită fază ce nu trebue depășită,­­ în afară de ori­ce pericol. Emigrarea evreilor și a europenilor continuă. Până acum au părăsit țara­ 1500 persoane.­­ Asupra impresiei pe care a produs-o l­i­ber bombardarea orașului Casablanca se comunică următoarele: Magrenul a invitat imediat prin consuli pe europeni să rămână la locul lor. In quartiere au fost făcuți responsabili notabilii arabi de ori­ce rău ce s-ar întimpla europenilor. Cu to­te acestea populația e în fier­bere, din cauza numeroșilor arabi cari au fost uciși la Casablanca. Poliția marocană Madrid, 3 August.­Ziarul „Imparcial” spune că in conferința ținută la San Sebastian s'a căzut de acord între pre­ședintele consiliului și d. Mueller, că nu este necesar ca d. Mueller să plece acuma chiar la postul său­ în Maroc, ci numai în Septembrie, divisul plecînd pînă atunci la Berna. Liniște­­ă Klaza în Paris, 3 August.—Amiralul Philibert te­­legrafiază, cu data de 15 August, că, conform afirmațiunilor notabililor din Mazagan, triburile din împrejurimile a­­cestei localități nu se pregătesc a o a­­taca. Acum e liniște în această regiune. Părăsirea orașului de către Europeni continuă încet. Situațiunea este satisfăcătoare la Ca­sablanca, Saffi, llabat. un elegant volum (la cunoscuta scriitoare Ecaterina Raicoviceanu-fulmen Prețul Let 11) în Capitală și 1.69 1.20 franca în toată țara de la Kieî 1.75 Cererile a se adresa la adm. ziar. Adeveri, Telegrame din Țară GALAȚI, 3 August. — A sosit pește proaspăt 32.287 kgf. Iată prețurile: Crap 116—73, ciortocrap 70—17 cior­­tănică 48—18, șalău 101—58, plătică 33—22, liu 51—27, știucă 47—14, ca­racudă 40—18, băbușcă 30—20, somn german 99, somn 71—43, somotei 47 -27, biban 25--11, albitură 80—20, morun 100 — 70, uisetru 148—61, cegă 196 140, — Const. Constantinescu zis Pantazi, falsificator de monede, care a evadat de sub paza poliției locale, a fost prins și arestat de poliția din Tecuciu. Asupra lui s-au găsit mai înalte monede false. A fost trimes prefecturei poliției din Galați. — D. Nicolaescu, secretarul gene­ral al ministerului de interne, sosește miine ia orașul nostru de unde, îm­preună cu d. Rădulescu, subdirectorul penitenciarului din Galați, va pleca cu vaporul, la Sulina. — Prefectura poliției din Galați a ce­rut ministrului de interne suspendarea pe timp de 5 zile cu pierderea salarului a subcomisarului Marinovici pentru aba­terea dala serviețu. — Miine fiind aniversarea împăratului Austriei Frantz-Iosef, un serviciu divin se va oficia la biserica catolică din o­­rașul nostru. — Compania grănicerilor a înaintat poliției pe bulgarul Ioan Tudor care se încercase să treacă în mod fraudulos, frontiera spre Rusia.­­ Cu privire la neregularitățile de a navigație, aflu că doi impiegați n’au putut să justifice manipularea unei sume de 800 lei, în urma cărui fapt și-au pre­zentat demisiile și sum­a de 800 lei a fost complectată.­­ La Rogojeni s’au împărțit ajutoare Fartín din gara de Nord D. G. Argintoianu, domiciliat în b-dul Elisabeta No. 12,a ,reclama c­era poliției de siguranță că ducîndu­-se într-un birou­ de la gara de Nord pentru niște afaceri i-a dispărut un portemoneu în care se afla suma de 640 lei, o iconiță de ar­gint aurită, și o mulțime de acte și mărci poștale. D. Argintoianu, în reclamația d-sale a vizat ca autor al furtului pe un func­ționar di­n gară care a fi fost chemat la siguranță. , I Cercetările continuă.—T.— Ciiifi interesanta povestire Milionari ssesiorocSfi •o ..DUHHtECA“ de miine 5 August

Next