Dimineaţa, septembrie 1907 (Anul 4, nr. 1276-1305)

1907-09-15 / nr. 1290

r b H TELEFON I PUBLICITATEA c­oncedatA exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( Co. BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgevic), 18 Telefon 3/4 Pețitorii Capitală Mo. 14/10 Provincie și Străinătate Mo. 13/40 . Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ulti­mele știri ale notiței . Biurourile ziarului §țr. Sărind­ar 11 BANI ^ Anul IV—No. 12906 BAKI ÍN TOATA TARA Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LQNSRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Tragerea premiilor „Dimineței” înștiințăm pe numeroșii noștri cititori ca cererile de abonament la ziarul „DIMINEAȚA” se primesc nu­mai pîna Sîmbătă 15 crt., ora 6 p. m cînd ghiseurile administrației se vor închide în vederea pregătirilor ne­cesare tragerei care va avea loc Duminică 16 crt., ora 10 dimineața în palatul „Adevărul”. Rugam pe numeroșii noștrii abonați sa asiste în număr cît mai mare însoțiți de copii lor, deoarece tragerea se va face de către doi copii din asistență. Cu această ocazie atragem deosebita atențiune cititori­­lor noștri din provincie că cererile de abonament înso­țite de valoarea lor, trebuesc înaintate pîna cel mai tîrziu Vineri 14 crt. inclusiv, deoarece mandatele ce nu ne vor parveni pîna Sîmbătă 15 crt., nu se vor putea ține în seamă. Călătoria marilor duci Mar­ele duce Vladimir Alexendrovici, unchiul țarului Rusiei a trecut ora prin București ducîndu-se la Viena ca să facă o vizită împăratului Austriei, apoi va veni la Sinaia să facă o vizită Curței noastre regale. Regele Caro­ la Viena Audiențe. —Vizitarea monumentelor și a capelei romane —Dineul o­­ferit de împăratul Francisc Joseph Viena, 13 Septembrie.—Regele Carol a primit in audiență azi dimineață pe șeful statului major felmareșalul Koarad von Hötzendorf.* Viena, 13 Septembrie.— După a­­miază, regele Carol a primit în au­­diență comisiunea monumentului îm­părătesei Elisabeta și care i-a predat un memoriu asupra solemnităței des­­vălirea monumentului și un model în miniatură al monumentului, pen­tru a fi predat reginei Elisabeta. Regele și-a exprimat imediat do­rința de a vedea monumentul pe care în trecerea sa prin Viena nu Va văzui de ut registb Elisabeta. La ora 1 și jumătate regele a vi­zitat monumentul împărătesei Elisa­beta și pe acela al lui Grillparzer care se află in apropiere. Un an • 6 luni . . 3 luni . ,l Citubuc­a 15 Sfeptemrie 1507 DIRECTOR CONST. MINLE ABONAMENTE cu premii Lei 2u » 11­­­6 BANI tarul de stat de la departamentul inter­nelor, contele Joban Hadig, îndată ce a primit știrea prezenței d-lor Sturdza și Brătianu în Ungaria a comunicat cazul telegrafic ambasadorului Ungariei la Bu­curești, contele Zapar, dîndu-i instrucții să se intereseze și să comunice detalii. In baza acestei comunicări nu s’au mai făcut intervenții diplomatice. Deputatul Grigorovici asupra inci­dentului Cernăuți, 13 Septembrie.—Deputatul social democrat român George Grigoro­­vici a declarat unul ziarist asupra că­lătoriei lui Brătianu: In comunicările ziarelor ungare nu văd decît o mano­peră a șoviniștilor unguri față de ro­­mânii din Transilvania. Părerea mea e motivată cu atît mai mult cu cît între social democrații un­guri și romîni a intervenit o înțelegere în vederea luptei pentru votul univer­sal și guvernul se teme de demonstra­ția hotărîtă pentru ziua de 10 Octom­brie la Budapesta. Părerile organului social demo­craților Budapesta, 13 Septembrie. — Ziarele de astăzi sa ocupă foarte puțin de afa­cerea Sturdza-Brătianu. Organul social—democraților „Nap­­sura“ publică o scurtă notiță arătând ri­dicolul intregei afaceri bazată pe nea­devăruri și informații false. Ziarul remarcă, că in aceeași zi cînd biuroul oficial al corespondenței tele­grafice ungare aducea știrea prezenței d­lui Brătianu la Bistrița se publică o comunicare prin care se anunța relua­rea tratativelor pentru înțelegerea cu Austria și spune că cu chipul acesta s’a căutat a se sustrage atenția opiniei publice de la diversele puncte din ace­ste tratative. De aci suveranul Romîniei a ple­cat să viziteze capela romînă. In fața porței i-au­­eșit întru întîmpi­­nare, președintele societăței române, d-rul Ciurcu, arh­itectul capelei, d. Popovici cavalerul Frohndorf.­, mai mulți membri ai coloniei române și alte persoane. La intrar­ea în capelă suveranul Romîniei a fost binecuvîntat de preo­tul dr. Ciobanu, iar d-rul Ciurcu a ținut o cuvîntare, arătînd cum s'a înființat capela romînă. Din populația greco-orientală din Viena, romînii sunt cei mai nume­roși. Ei numără 1400. Iar ca pa­sageri vin după ruși. La Viena vin anual 8000 de romini. De aci s-a născut și necesitatea capelei. A­­nul trecut în vremea conflictului greco-romîn, romînii nu puteau vi­zita biserica grecească și au fost si­liți să se mărginească la capela mi­litară. Acum s-a creat o societate ro­mana pentru clădirea unei biserici, împăratul Francisc Iosef a permis acestei societăți să poarte numele de „Societatea jubilară împăratul Francisc Ioseph“ și un archiduce austriac i-a acordat protectoratul. După această cuvîntare regele a vizitat capela, exprimînd ar­hitec­­tului Popovici laude pentru opera sa. Suveranul a trecut apoi prin al­tar la școala alipită de biserică. In timpul vizitei suveranului, ca­pela a fost frumos decorată cu flori și coroane. La eșire regele a fost salutat de mai multe doamne romane cu stri­găte : „Să trăiască !“ . La orele 5 după amiază, regele a primit în audiență la hotelul Kranz pe comandantul marinei austriaca contele Montecueuli, cu care a avut o lungă conferință. Mai multe personagii au depus cărțile lor la hotel, printre acest­a se află baronul De­­k, guvernatorul­­ Austriei de Jos, ambasadorul Japo­niei, ministrul Serbiei, atașatul mi­litar al Ger­maniei. Printe persoanele care s’au înscris pe registrele hotelului se află mi­nistrul de războiu, punciul și secre­tarul sau, ministrul Bulgariei, doc­torul Lueger și alții. * La orele 7 seara a avut loc la Schoenbrun in onoarea regelui Ca­rol un prînz de gală. — Au luat pute regele Carol cu suita sa, mi­nistrul Romîniei Alexandru Laho­­vary, secretarul Legațiunei Cantacu­­zino, atașatul militar maior Schina și 3 locotenenți detașați la Viena, Comarowski, Candiano și Folineanu, apoi baronul Aehrenthal și înalții demnitari ai curței imperiale. Regele va părăsi Viena mîine Vi­neri, împreună cu regina Elisabeta care sosește aci maîine.—Drd. laresa vieneză și vizita regelui Carol Viena, 13 Septembrie.­Ziarul „Zeit“ scrie asupra vizitei regelui Carol. Prezența regelui Carol la Viena nu poate fi privită acum numai ca neofi­cială. Suveranul Romîniei înainte de a se întoarce la Viena a căutat prilejul unei întîlniri cu baronul Aehrenthal și s-a oprit la Viena acum cu atît mai mult, cu cît a aflat că și ministrul de externe al Rusiei Iswolsky se află aci. Regele Carol e direct interesat în evenimentele din Balcani și în special îl doare situația rorannilor din Mace­donia. Raporturile încordate cu Grecia ne­cesitau de drept o convorbire cu mi­niștrii puterilor aliate pentru realizarea reformelor și această convorbire a și avut acum loc între suveranul Romîniei și miniștrii Rohrenthal și Iswolsky. Reggie Caro! asupra conflictului cu Grecia Viena, 13 Septembrie.—Neue Freie Presse află din izvor di­pl­om­atic că regele Carol a conferit eri cu baronul d’Ae­hrenthal și cu ministrul afa­cerilor străine al Rusiei asu­pra conflictului dintre Româ­­nia și Grecia. Regele­­ Car­ol a declarat că dacă lasă cu Grecia guvernul actual ține un limba glu­ mai moderat decit­ MCJil­ ai cabine­tului precedent, totuși el nu este dispus să adopte o ati­tudine dăunătoare protecțiu­­nea intereselor aromînilor din Macedonia. Dacă un aseme­nea compromis nu a fost încă atins cauza este că din partea grecilor nu se constată do­rință de a înlătura piedicile care se opun dezvoltărei avo­­nlinilor prin biserici și școli. In primul rînd patriarh­atul produce mari dif­icultăți na­­ționalităței românești în Ma­cedonia ; guvernul român cre­de clar că este afacerea pute­rilor să împedce această ati­tudine a patriarhiei, va$s­ă se citi în pag. II­a ulti­mele telegrame cu privire la aventuroasa căsătorie a con­tesei de Montignoso cu teno­rul Toselli. Inundarea unui puț.­6 morți Praga, 13 Sept.—După știrile ziarelor, apa a inundat azi dimineață puțurile Felix de lângă Wolnowitz, districtul Wohrarm. Șase lucrători nu au mai putut fi salvați. Lucrările de exploatare ale puțului au fost întrerupte provizoriu­. Macerea Lenggel-Polony Budapesta, 13 Septembrie.­­­ După cum se știe, d-mi Soltan Lenggel a in­tentat acțiune fostului ministru Géza Polonyi și fiului său, Desiderius Po­­lonyi, pentru a fi încercat să corupă pe Joseph Varga la mărturii false în contra lui Lenggel. Astăzi judecătorul de instrucție a în­cetat fără a cere avisul nimănui, ins­trucția și tribunalul a confirmat clasa­rea afacerei. După cum se aude Desideriu Polonyi va intenta acum acțiune lui Zoltán Lengyel, funcționarul o. f. ungaro din stația Semiin. Rizov a fost scos cu 6 jam­dacmi din cupou și numai după ce și-a arătat bi­letul a fost lăsat în cupru. Rizov a fost silit să rămîe 4 zile la Semiin și s-a prins la Viena, cerind dreptate. Iată adevărul asupra acestei aventuri: Rizov venea din Fiume spre Belgrad și s’a oprit o zi la Agram, fără a-și viza însă biletul la șeful stației.­­|­Urcat din nou în tren, conductorul l’a făcut atent asupra nevalabilităței bi­letului învitîndu-l să-și scoată altul, lu­cru pe care agentul diplomatic l’a re­fuzat. El fu lăsat să-și continue călătoria pînă la stația din granița Semiin și aui învitat să părăsească cupeul. Rișov ne­voind să se supue, funcționarul dădu ordin ca vagonul să fie detașat și tre­nul plecă la Belgrad, lăsînd pe agentul diplomatic bulgar în stația Berlin. O scrisoare contra enetelice­ papale Roma, 13 Septembrie. — Pater Firel, un „modernist“ căruia i s'a interzis ci­tirea liturghiei a trimis ziarului „Gior­­nale d’Italia“ o scrisoare asupra enci­clicei papale, în care vorbește de forma enciclicei și o acuză de nedreptăți. Scrisoarea termină astfel: Modernistul se va revărsa acum cu o dublă putere, asemenea unui fluviu care a fost reținut în zăgazuri. Intre unguri și dalmațieni Raguza, 13 Septembrie.—In oraș dom­nește mare agitație de­oarece Ca­mera comercială Ungară a deschis o filială în Ragusa. Ziarele dalmațiene invită populația să continue a-și procura cele necesare de la negustorii dalmațieni. Supunerea triburilor Paris, 13 Septembrie.—Guvernul a primit o telegramă de la amiralul Philibert prin care anunță că dele­gații celor patru triburi s-au supus cu totul și au primit condițiunile impuse primelor trei triburi. Luptă între rebeli și trupe Melilla. 13 Septembrie—O luptă a avut loc între rebeli și­ trupele imperiale. Aceste din u­rma au fost învinse. După o zi jumătate de luptă rebelii au tăiat 38 capete și au făcut 209 prizonieri. Ei erau în număr de 3000. Abdel Azis la Rabat Tanger, 13 Septembrie. — Abdel Azis a manifestat dorința de a se întreține la Rabat cu d. Regnault. Ducele de Connaught la Viena Viena, 13 Sept.— Ducele de Con­naught a sosit aci după amiazi și a fost întâmpinat la gară de către împăratul Francisc Iosef. Ciocnire de trenuri.— 20 răniți Budapesta, 13 Sept.— Din De­brețin se anunță că în apropiere de acel oraș în fața cantonului dela Eskertvelyes a avut loc o mare ne­norocire de cale ferată. Trenul de persoane cu No. 1768 s-a ciocnit azi dimineață cu un tren de marfă. Mai multe vagoane au fost dis­truse. Sunt 20 persoane grav rănite din care o femee se află pe moarte. Linia fierată a fost deterioată pe o mare întindere și comunicația va fi întreruptă cîtva timp. Din Debrețin a fost trimis ime­diat un tren în ajutor cu medici și lucrători pentru desfundarea liniei și salvarea răniților. Tulburările din Odessa Petersburg, 13 Septembrie.— La cimitirul evreesc din Odesa a avut loc o nouă ciocnire între membrii ligei adevăraților bărbați rugi și e­­vrei. __ Mai mulți evrei au fost răniți. Colaboratorii nonei eneieiiei papale Roma, 13 Sept.— La ultima encicli­că papală au colaborat și harnabitul baron Melzi benedictinul Lorenz Iansen și esuitul d-r Bilod. Baronul Melzi e cunoscut ca ortodox. Bilod e­ra obiceiit consulat in chesti­uni teologice, date fiind vastele lui cu­­noștinți iar Tannen e membru al insti­tutului biblic. Mari furtuni în Franța Pagu­be pe milioana Montpellier, 13 Septemb.—In urma unei furtuni mari rîul Herault și afuenții săi s'au umflat și au revărsat apele pe toată cîmpia. Pagubele sunt mari. Circulația pe linile ferate a fost întreruptă în mai multe puncte. După o telegramă din Lodeve furtuna a făcut, mari stricăciuni, distrugînd mărfurile și inundînd numeroase loca­lități; ea a distrus poduri și diferite construcțiuni, întrerupînd circulațiunea pe calea ferată. 500 de oi au fost înecate într-o fermă. Pagubele sînt evaluate la mai multe miloane. Victimile inundațiilor din Spania Madrid. 13 Septembrie.­Guvernatorul din Malaga telegrafiază ministrului de interne că numărul­­ total al victimelor inundațiunilor este de 23 printre care se află și primarul orașului. In satul Ve­­lezbenamayorca au fost 17 victime; co­­municațiunea trenurilor a fost suspen­dată din cauză că se lucrează cu ener­gie la restabilirea ei. Sunt temeri de epi­demie. Marile manevre engleze Londra, 13 Septembrie.—Flota Canalu­lui a primit ordin să se ralieze pentru manevre care vor avea loc la sfîrșitul lunei Octombrie la Spithead, unde ea va saluta pe împăratul Germaniei. Se vor întruni în acest punct 14 chiurasate, 6 crucișătoare și 24 diastrogere, sub co­manda contra­amiralului Percy Scott. [Telegrame Incidentul de la Bistrița Presa maghiară continuă cam­pania Un articol al ziarului „Budapesti Hírlap“ Budapesta, 13 Septembrie. — Ziarul „Budapesti Hírlap“ se ocupă azi din nou Intr’un articol de fond de afacerea Sturdza-Brătianu. Articolul începe prin a constata că în baza comunicărilor sosite pină acum din partea autorităților, nici d. Sturdza nici d. Brătianu n’au fost sub nume fals în Ungaria și n’au luat parte la ședința societății „Astra“. Articolul continuă apoi : „E foarte frumos din partea miniș­trilor român! că și fac o plăcere din a­­semenea escursiuni turistice, nevinovate în aparență. Vom Întreba numai de ce își ap­ă pentru acesta escursiune ținu­turile din Transilvania locuite de ro­mâni. Și dacă le place poziția pitorească a acestor ținuturi, de ce nu țin seamă de b­iciurile de curtenie oficială in­ternațională, după care miniștrii străini sau personagiii», în poziția lor, sunt da­tori ca cel puțin să trimită carta lor de vizită șefilor administrației comu­nale sau autorităților politice (la nd­ obergespan, in Romînia prefect), ca do­vadă că rxcursiunile lor nu urmăresc scopuri secrete sau nepermise ? Iar dacă vor să evite, capii autorită­ților de ce se încred în cunoscuți agi­tatori naționaliști ca Gherasim Dom­ide ? Am putea pune și alte întrebări, între altele de ce miniștrii români nu întreprind asemenea escursiuni și prin ținuturile locuite de romînii din Basa­rabia și printre romînii din Mace­donia, căci ținuturi pitorești și­­ curiozi­tați etnografice se află și in Basarabia și Macedonia dacă nu chiar mai fru­moase ca in ținuturile locuite de ro­­mânii din Transilvania? Am putea întreba apoi de ce nu-i vine în gînd vinul ministru francez să facă asemenea excursiuni pe jos sau cu automobilul ca d. Brătianu ? Am putea întreba ce ar spune opinia publică oficială și neoficială din Româ­nia dacă un ministru ungur, Appony de exemplu, ar pleca cu automobilul din Borsuk sau Tușnad să viziteze ținutu­rile Moldovei. PrimițiîE DOMINICA în­ESSl­ III IIIII Iii III!„DIMINEAȚA“ Articolul amintește apoi o povestire a fostului președinte al legei culturale române din București, Urechiă: „Vin soldații voevodului“. In această povestire Urechiă descrie credința sădită în inima poporului ro­mân că odată soldații romini vor veni în Ungaria pentru a elibera poporul român de sub apăsarea ungurilor. Articolul arată că ideile cuprinse în această povestire sunt sădite și mai adune in populație de către agitatori și prin cazuri ca acel de la Bistrița. „Budapesti Hírlap“ își termină astfel articolul: Aceste escursiuni nevinovate în apa­rentă se repetă des și după ele simțul iredentismului atinge culmea. Gazul de la Bistrița a produs o adînca impresie și a trezit atenția nu numai ungurilor din Transilvania, ci și opiniei publice ungare și guvernului. Regele Carol se află din întîmplare la Viena. E un îndoit prilej dea baronul Aehrenthal, să-l facă pe rege să atragă atenția miniștrilor săi să fie mai prevă­zători în cultivarea escursiunilor lor, ne­vinovate în aparență. Căci nu e exclus ca o explicație reală asupra adevărului și secretu­­lui ce se ascunde sub aceste es­cursiuni să dea naștere unui con­flict care să tulbure într’adevăr raporturile amicale dintre ambele state. In Transilvania raporturile din­tre unguri și români n'au fost nici­odată mai încordate și situația a a­tins acum culmea ei. Toată lumea simte că suntem­ în a­­junul unor schimbări al căror sfirșit se poate prevedea. Lucrul acesta explică agitația de care a fost cuprinsă populația ungară din Transilvania la știrea că doi miniștri romîni au intrat în Ungaria sub nume străin și au luat parte la o ședință se­cretă din Bistr­ița. Actualei situații se potrivește perfect, comunicarea adresată guvernului, de către ungurii din comitatul Huned­oarei, în ajunul revoluției lui Rom­a, pentru a ca­racteriza situația din Ungaria. Dacă nu se va ține seamă la timp de agitația poporului se va putea naște un adevărat incendiu din scînteea de acum. Materiile combustibile sunt grămădite și cum să nu te temi că vor lua foc dad se permite politicianilor romîni să umble pe lîngă ele cu țigările aprinse? Intervențiile Ungariei Budapesta, 13 Sept. — „Pesti Hírlap” comunică din sursă competente că secre­ Condamnări la moarte în Ungaria Budapesta, 13 Septembrie, — Curtea de Casație a confirmat azi două con­damnări la moarte. Evreul Abraham Husz din comitatul Maramureș și fostul jandarm leban Mi­hailie, fuseseră condamnați l moarte prin ștreang, pentru o crimă săvîrșită în Petrova, comitatul Maramureș. Ei au făcut recurs la Curtea de Casație. Curtea a respins azi recursul confir­med sentința. O aventură a agentului diplomațic ItiíÜkí Semiin, 13 Septembrie.— Ziarele sîr­­bești din Belgrad și cele bulgărești din Sofia comunică un caz si rnzațion 1, după care agentul diplomatic bn­gar din Belgrad Rizov, ar fi fost brutalizat de Dela conferința păcei Paris, 13 Septembrie.—Ziarul ,,Petit Parisien“ află din Haga cu­ baronul Mar­schall de Biberstein, delegatul Germa­niei, nu a aderat la procesul de arbi­traj obligatoriu, pentru că l-a judecat prea puțin serios și irealizabil. Germa­nia nu vrea să accepte de­cît tratate de arbitraj separate cu țările care au co­munitate de interese. înțelegerea anglo ru și Paris. 13 Septembrie.—Ziarele primesc bine înțelegerea ruso-engleză. Organizarea poliției Marocului Madrid. 13 Septembrie—Consiliul de miniștrii a studiat chestiunea organise­rei poliției Marocului și a decis ca chia­­ra,satul Pelayo să plece imediat,în Tanger pentru a se pune la dispoziția minis­trului Spaniei care se va duce la Rabat. ssBwaacfisaKawaiei sssbksimsxartx&vmszsi mumwtmgosșșș. Alegerile din Rusia Rezultatul alegerilor din Rusia Petersburg, 13 Septembrie.—■ Ale­gerile „oamenilor de încrederea în vederea alegerilor pentru Dumă s’au terminat aproape în tot imperiul pentru cele 3 clase. Clasa țăranilor a ales 2665 „oa­meni de încredere între cari 1424 moderați, 724 din partidul drept 288 din partidul stîng și 211 din par­tide necunoscute. Lucrătorii au ales 543 „oameni de încredere” și anume: 287 mode­rați, 218 din partidul stîng, 38 din partidul drept și 2 cu partid necu­noscut. Micii proprietari au ales 458 oa­meni de încredere, repartizați astfel: 299 moderați, 39 ai partidului drept, 1 partidul stîng și 119 din partide, necunoscute. Datele acestea sunt rezultatul con­­trolului oficial. Acei denumiți moderați sînt că­deți sau din partidul lucrătorilor, tot astfel și cel din partid necunoscut. Din aceste data reese deci că noua Dumă va fi tot atît de opoziționistă ca și cea veche. 0 declarație a d-lui Carp IAȘI, 13 Sept.—B. P. P. Carp a comunicat unui fruntaș con­servator că în săptămîna vii­toare se va stabili la București și că pină la sfîrșitul lunei va convoca comitetul executiv con­servator pentru a­­ supune pro­­ectele sale de reforme agrare. D. Carp a adăugat că nu se va supăra dacă comitetul va găsi că unele părți din acele pro­­ecte ar trebui modificate. D-sa a mai spus că aceste proecte aprobate de comitetul executiv se va opune în parla­ment reformelor propuse de li­berali.— Dan. Conflict între țărani și proprietar sași, 13 Septembrie,—Sătenii din Drăgonești, proprietatea d-nei Catof, au eșit pe cîmp și au strîns porum­bul fără a plăti datoriile către a­­rendaș. Autoritățile intervenind, ță­ranii au scos cîte un manifest regal și au spus că sînt achitați în virtu­tea acestui manifest.—Dan. Jefuirea sumei de 15.000 ruble IAȘI, 13 Sept. — O știre sosită din Chișinău anunță că la ora 3 d. a. o bandă de huligani a năvălit într'o casă de bancă din ulița Ruscaia, jefuind suma de 15 0­00 ruble.—Dau Diferite știri Isprava unor necunoscuți.—Comercian­tul N. G. Gragea, din calea Moșilor 196, a reclamat circ. 8, că în noaptea precedentă niște necunoscuți, i-au dat cep la două boloboace ca le avea a­­fară în stradă. De pe urma acestei is­prăvi, comerciantul s’a ales cu o pa­gubă de 3—4 vedre de vin. Circ. e pe urmele celor cu isprava. Diferite furturi. — D-nei Elena Pe­trescu din strada Găitănari 7, în lipsa d sale de acasă, i s’a furat următoarele obiecte: o rochie de lună, o talie și mai multe batiste. Circ. 40 cercetează. — In noaptea de 11 c., d­lui Dumi­tru Petrescu din calea Moșilor 75, i s-a furat de către chelnerul Niculae Calciu din aceiași cale și număr, suma de 104 lei. Hoțul a fost arestat la circ. 3. Arestare la circ.polițienească.—La cir­cumscripția 2-a, a fost adus și deținut Ion Georgescu, din strada Esculap No. 6, care a fost găsit pe stradă cu un transperant de fereastră, pe care voia a-l vinde și care se bănuiște că este de furat. Om năbădăios. —­D. Ștefan Petreacă, din str. Chindie! 14, despre care s’a vorbit că ar fi făcut scandal și ar fi spart un geam la locuința fostei sale cncubine, anuma Paulina, din strada Eroului No. 15, s’a prezentat ero la re­dacția ziarului nostru și ne-a rugat să arătăm că totul s’a redus la o mică discuție, provenită din cauză că Paulina îl deținea pe nedrept niște obiecte. De asemenea, numitul ne-a declarat că nu a fost arestat și nici condus la circ. 24-a și că în sfîrșit, sergentul din post, și-a făcut numai datoria, interve­­nind­ turtiți de la internatul Sf. Sava. — Am vorbit despre un furt de 280 lei, săvîrșit la internatul Sf. Sava, in pa­guba servitorului Horga Tudose. D. subcomisar Anton Poenaru, care ancheta cazul, a descoperit pe hoț și banii. Hoțul este Andrei Ionescu, ajutorul de bucătar de la internat, care fusese arestat încă din primul moment și asu­pra căruia d. subcomisar Poenaru, avea indicii de culpabilitate. Andrei Ionescu, împreună cu actele dresate a fost înaintat parchetului. Telegram din Țară PLOEȘTI, 13 Septembrie.—Mîine la orele 10 dimineața va avea loc defila­rea trupelor la rondul al doilea de pa Bulevard.—Stavăr Sinucidere PLOEȘTI, 13 Sept.— Locuitorul Pan­trache Ionescu din com Șoimari a în­cercat să se sinucidă trăgîndu-i­ un­ glonte de revolver In cap-In stare foarte gravă el a fost inter­nat la spitalul Boldescu din Ploești. Cauzele sinucidere! sînt niște certuri cari au avut cu socrul săfi. Medicii i-au extras gloatele. GALAȚI, 13 Sept.— Astăzi s’au ex­pediat la Tulcea cu șlepurile 261 și 617 bagajele a 35 servitori ai curtei regale 22 de cai cu nutrețul necesar, un au­tomobil o trăsură și un camion cu baga­­jate. Șlepurile au plecat remorcate pe va­porul „Călărași“. — Cu deschiderea noului an școlar vor reîncepe a funcționa cursurile de scară pe lîngă școala comercială din lo­calitate.—Ram, CONSTANȚA, 13 Septembrie. — In ultimul moment a sosit o telegramă ca să se suspende îmbarcarea regimentu­lui Constanța care trebuia să plece astă­ seară spre Brăila. Regimentul va pleca mîine pe jos înspre Cogealac unde se va întîlni cu regimentul Tulcea și va forma o brigadă. Pricina neplecărei regimentului direct spre Tulcea prin Brăila, se crede a fi epidemia care bvntie prin județul Tulcea. Tema manevrelor se crede că va fi modificată. BRAILA, 13 Septembrie. — Piața a­­nimată. S’a vîndut grîut de 75 kgr. cu lei 19.60, de 76 kgr. cu lei 20.10, de 77 kgr. cu lei 20.30, porumb de 76 kgr. cu lei 12.90, de 78 kgr. cu 13 lei, orz lei 14.45—14.60, rapița 16 lei, fasole 20 lei, meia lei 11.60—11.70. — In piața pescăriei a sosit 45.000 kgr. pește. S’a vîndut : Crap 70—100, ciortocrap 46—75, ciortan 25—65, sultănică 26, șalăă mare 50—117, avat 36—50, hîrjancă 15—20, vlădică 27-29, cosap 26—27, lin 38— 47, știucă mare 18—40, caracudă 17— 25, babușcă 5—18, somn pană 132—­ 145, somn iarma 158, nisetru 156—175, păstrugă 110, cegă 165—275.­ — D. Victore B. Mendel a reluat conducerea vice-consulatului Rusiei. — Un incendiu a distrus o căpiță de porumb a d-lui Ene Simionescu din comuna Navern. , Focul a fost pus din răzbunare de femeia Ținea Țzngara. — Stancu Pascu Popa și Nicolai Tu­dor, au fost înaintați parchetului pen­tru escrocherie. — Parac­etul a terminat rechizitoriul în afacerea furtului săvîrșit la docuri de Gh. Bu­­teanu și Constantin Dumitru din com­. Islaz. — In ziua de 15 Septembrie vor sosi următoarele trupe în localitate pentru a lua parte la manevrele regale. La ora 8.13 a. m. ambulanța bici­­cliștilor, bateria de munte și compania de gt­iiiu , la 11.20 a. m. reg. 22 do­robanți la 12.33, jumătate din reg. 22 Dîmbovița, la ora 1.18 d. a. o parte din reg. 30 Muscel, la 5.45 vor sosi patru baterii de artilerie din reg. 6 Pi­tești, la 6­06 restul reg. 30 Muscel, la 6.38 patru baterii din reg. 6 artilerie Pitești.­ Pe ziua da 16 la orele 12.50 reg. 4 Argeș-Pitești, la 3.61 a. m. o parte din reg. 28 Radu-Negru, la 4 restul din același regiment, la 4.56 vor sosi două batalioane din reg. 3 de artilerie la 5.46 divizionul de jandarmi călări, la 6.38 corpul 3 de armată. Rolla

Next