Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)

1907-10-02 / nr. 1307

Marți 2 Octombrie AST­A­ZI :1 (14) Octombrie 1907 CALENDAR ortodox : Părintele Grig­orie.— Catolic Răsăritul soarelui­ 0.20m.—Apusul soarelui 5­48 p.m. Eduard. ■ I / y­­i* 9 S j­metrul relativ ridicat este staționar. A plouat la: Codriní 1 mm * * a s­t Qoroh­oi 4. Bacău 2. Bîrlad Tecuci 1. Harta 2. Mînzați­­ Trafituil Il<ilinnn| * Pentru prima oară: „Sher­lok Holmes“, comedie in 4 acte de U. «öult Ui ila^iUildl • Doyles, tradusă de d. Bonn. HPmpHfil Autorități.—Toate autoritățile sunt deschise—judiciare.— Instanțele ju­­riu­­luiliU­decătorești deschise. •»„­­«­„­I- Sala Amiciția. •— Vitascop americcan „Apollo“ uUiClubOin Teatrul de Varietăți Imperial. — In toate st U­>­u uusu pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru prima oară la București intrarea liberă.—i­ironi Sid­oli —In fiecare seară teatograf. Teatrul Edison.—Cinematograf „Pathé Fréres“. Debutul transformistului Lanzetta Teatrul Bulevard.­­In toate serile reprezentațiuni ale cinematogr. „Pathé Fréres în toate serile. — toate serile reprezentațiuni ANCHETELE ZIARULUI DIMINEAȚA" Din mijlocul slbuisirilor — Plătăreștiî și­ criminalele săli­ — Fuge trăsura pe șoseaua cea prăfuită, cind ștergîndu-se de marginea șanțu­lui de’ți părea că te prăvălește în el, cînd îm­piedicîndu-se de vr’un hîrtop și tre­zi­ndu-te din visare. Trecem Pantelimonul, și apropiindu­na de pădurea Cern­ede, seara începe a În­vălui tăcută drumul. Încă o oră de mers •și­ satul Platăr ești ’și licăre luminițele ici și colo. V­­ Ne oprim­ la poarta închisorei ale că­rei ziduri ce nu depășesc în înălțime pe acelea ale unei case boerești de țară, nu ne dă de fel impresia fioroasă de pușcărie. Singură sentinela înaintează cu a rima întinsă și ne cere... parola. Mihalache vizitiul se dă jos după ca­pră e recunoscut de garda ce fusese c­­a un tată din­­ timp, iar porțile Plătăreș­­tilor se deschid largi dinaintea noas­tră. Trăsura descrie o curbă pe nisipul din fata­ locuinței directoarei, unde sînt tritîmpinate cu mult drag de către dînsa și d-ra subdirectoare. lată in umbră și adîncă tăcere semi­cercul unde t­ouzeci de femei ispășesc înfiorătoare păcate. Curtea cea vastă e pustie, singură bi­serica închisoare­ care în același timp e și a satului, se înalță veche și uitată de sute de ani, fărcînd să lucească la tîrziele raze șile urnei crucea din vîrful clopotniței. Plătăreștii, pe vremurile cînd călugă­rii erau vestiți de bogați, era o puterni­că mănăstire, și biserica lor a fost clă­dită sub Matei Basarab. Pe zidurile ei înegrite azi de fum și timp nici o sfîntă zugrăvială nu mai dăinuiește, și se spune că­­ turcii,în ra­­vagiile ce făceau în țara noastră pe a­tunci subjugată au ras cu cuțite și to ooare imaginele martirilor creștini. Astăzi In chiliele unde ani și ani de zile au răsunat rugăciunile sfinților (?) călugări, unde în tăcerea noptei nu se auzea decit picurarea boabelor de chi­­libar a mătăniilor, pe paturi de lemn, dorm criminalele femei ce se zbat poate în cite un vis râu proferînd blesteme a­­mare. O noapte la Plătărești Contrariu celorlalte închisori din ța­ră, unde locuința directorului ese afară din incinta pușcăriei, aci la Plătărești curata­ încăpătoare casă a d-nei Panta­­zopol directoarea, face corp cu dormi­toarele și atelierele deținutelor. După o masă aleasă, în timpul căreia admi­rai frumoasa ordine ce domnea in alba locuință a celei care stăpînește nouzeci de criminale făcîndu-se ascultătoare și temută de cel mai mic semn al micei eî rrîîini de femee, mă retrasei în camera ce-mi fusese pregătită și unde tot stro­­posea o femee blinda cu un chip de ma­­d­onă, servitoarea din casă a d-nei di­rectoare. Glasul e­ dulce în răspunsurile ce dau .Ochii ei nespus de triști mă impresio­nară adine și felicitai pe amabila mea gazdă că posedă o astfel de slujitoare așa de greu de dovedit la oraș unde în general servitoarele noastre sunt foarte țanțoșe și pline de pretenții. •— Asta? ’mi zice zîmbind dna Pan­­♦azopol, ,e pur și simplu o deținută care tri­m­­ire cu amantul­ el și-a omorît băr­batul. Acu­m foarte supusă și blinda, una din cele mai bune el­em­n­te ale închisoa­rei dar care ca și celelalte cînd vine noaptea trebue să în­­partă sub paza sentinelei culcușul tuturor. In adevăr, după­ ce tot serviciul ÎI fu îndeplinit, deținuta se înclină adinc în C*f a noastră și se duse spre dormitoare urmată de sentinelă a cărui armă mereu Întinsă ÎI făcea un temut gard la spate. — Servitoare din afară, femei din sat bunăoară, noi nu putem să avem aci în incinta închisoare­, unde orice om străin fără de o permisie prealabilă nu poate pătrunde. Bucătăreasa ale cărei clătite le-ai găsit delicioase e și ea a­­sem­eni o criminală care în timpul cînd slujea la stapin ca doică a găsit de cu­viință a-șî omorî propriul ei copilaș ce i­l adusese, într’o­ zi crescătoari­a, cu do­uă lingurițe de sublimat după măsuța stupinei. l­a judecată a mărturisit cu mult sin­ge rece, că se plictisise tot plătind bani crescătoarei pentru el și crezuse că e mai bine pentru copil de va dispare... Criminala mamă pe care o văzut a doua zi dimineața, era departe prin chipul și aerul ei chia-țl insufla ideia monstruoasei fapte ce comisese. De altfel, printre numeroasele omo­­rîtoare, prea puține sunt acelea care să poarte în ochi și pe frunte stigmatul fap­telor ce se adusese în pușcăria Plătă­­reștilor. Adormisem adine liniștită și obosită cum eram de lungul drum, cînd în miez de noapte un glas ce’mî păru a­proape de tot, la fereasta mea chiar, ră­sună tare. — Cine e? cine? înaintează parola! Apoi din nou tăcerea învălui închisoa­rea și­­ lumea ce viețuia în ea. A doua zi doamna directoare ’mî spuse că acea întîmplare c­e mă trezise fusese a sen­tinelei care se schimbă din trei în trei ore. In fiece seară d-na și dra subdirectoa­re se duc în dormitoare, numără d­etinu­­tele în fața sergentului și Îi le du astfel în primire. Garda penitenciarului compusă din 12 soldați răspunde singură pe timp de noapte de condamnare. Ziua însă, supravegherea din interio­rul clădirei se face de către gardienie care sunt ascultate de către femei, în genere mai toate supuse. Atelierele de lucru O dimineață frumoasă și răcoroasă de fine de Septembrie, soarele esc­a lene și pătrunde luminos pe ferestrele atelierelor unde la șase clopotul a adu­nat pe deținute. Nenumărate războae de țesut pînză se mișcă cu un zgomot ritmic și aplecate pe lucrul lor, con­dam­natele muncesc de zor. Parcurgînd lungile săli de țesătorie, cu greu­­­ui vine să crezi că aî înainte­ ți pe niște condamnate la muncă silită. Fiecare curat îmbrăcată în haine ce­nușii, jachetă și fustă, un cap cu un tes­temeț negru se uita curios spre noi și își vede care de furcă care de războiu­, care de mașina ei de cusut, și care de alesul și dărăcitul linei, ispășind toate în Tuncă fără de preget ceasuri de întu­necată rătăcire și crimă. Farmen D -na Pantazopol, directoarea închisorii Plâtăreștii Poetul Bolintineanu candidat la tron Pe la 1858, adică înainte de alegerea lui Cuza ca Domn, toată lumea candida la tronul țărilor surori: Alexandri, Co­­gălniceanu, I­ascăr Catrgi ,An. Pan etc., în Moldova; Bibescu, Știrbey, N. Golescu, Băleanu, I. C. Brăteanu și chiar D-l Bolintineanu poetul, în Muntenia. A propos de aceastai din urmă candida­tură, care credem că n'a fost tocmai se­rioasă, ci mai mult in glumă, cineva a făcut o satiră pe vremea aceea și a tri­m­ies'o sub formă de scrisoare, din Ia­d­­uri, la 15 Septembrie 1858, autorului M­ihaidei. Fiind prea lungă, vom da din ea părți mai interesante. Fii, vornicul Alecu Din Iaduri, unde sunt, cu multă sănătate, I­ti scri ü , acest cuvînt . • • • «­ Mulți răposați d’acolo. Venind, vestit’afi mie, Cu­ mari și mici cu toții Să ceartă pe Domnie Că, la Domnia țării Și tu ești candidat! ■ Și tu! Cu scheptru’n mină, Ca Peneș Împărat! Noroc că ti se cerș Venituri în moșii, O sumă pe tot anul De galbeni vr'o trei mii! Căci dacă tot Romanul Cu merite ca tine, Catortosi­va ’n viață. De tron să se anine, Nu e nici cum paracsin. Sa vezi Voivozi mai mulți De cît supuși aceste Semenii de desculți. Tu, rogofete Take, Ce’mi miniseștî Domnia I DIMINEAȚA Pe ce pană acolo Să ’mpingî cacoprepia? Prin bani voești, băete, •S'ajungi tu la Domnie? Dar banii—pe la tine De loc nu vor să vie... , Calem­isis vei face ’ Sa scoți ce-ai cheltuit, E lucru simplu, logic Și melahorist. Nu e nici cum paracsin. Cunosc această bine, Bătrînele ’mi povețe N’au sevaste la tine.... Purcede dar pe drumul Ce duce către Tron, Și­ adesea la Mărcuța... Or cum ar fi... Upon! Bătrînelor povețe: Nu da arsifisie. Pe două drumuri merge Tot omul la Domnie.— li mai spune lui Bolintineanu că a fi ales de țară sau pus de streinătate,­ de cea dinții ocasie să fil o nichisim. Iar d’o fi să-l aleagă, se cere de la el, nu virtuți politice, nici sem­ne gîndur­ î, căci aceste rari merite la noi sunt socotite la fel cu visele de bolnavi. Cei mai mulți cred ast­fel. De aceea omul virtos se ascunde cu rușine. Nu pot să hom­psească pe o­­mul de omenie, căci zic ei că le strică o meserie frumoasă. Sipan, cristomatia Ar fi un pașaport Să mergi la mînăstire ... N’aî fi uitat nici mort! Sunt multe alte lucruri de învățat: să faci solomonii, să scoți panglici pe nas, atunci vei fi călare! Și vei vedea noro­dul înjugat la carul tău­ falnic. Dar dacă din potrivă, vei filom­chisi că vechilor oameni cu vechi năravuri le vei permi­te chiverniseli, să agonisească avere și lefuri cu analog să aibă, toți atunci vor căuta să urce colii tăi. Căci în țară cei mai mulți sunt rar și catergari. D’aî fi tu Domn In țară De și nici nu gîndesc Căci banii pe la tine De loc nu se prăsesc— Pitare Dumitrache, Nou candidat de domn, In scurta ta domnie Să nu te dai la somn! Să nu­­ te-arăți filozim Să prinzi-al tăre î~­amor, Zicînd să înflorească Dreptatea tuturor. Politica nu­ iartă: Sunt vise, pisticale. Eresuri născocite De anarhii fatale. Să aibă sub ochi sistemul cel vechiu al țării, să strângă bănet cu sacul și să dea la alții. In aste nouă vorbe Stă toată a ta tărie. Politică adîncă Ce are o Domnie, 11 îndeamnă să nu clădească școli în țară, sau m­ai bine să le facă cu scop ca tinerii se învață să nu învețe nimic. Să lovească de moarte literatura țării. Să subție acest­­ popor prin lux mare, căci îl va face molatec și ascultător la toate. Căci ata­cu­ de groasă Se va înt­împla să fie, Pină în sfîrșit se rupe Cînd prea mult se subție. Graiînd sistemul nostru Cu oamenii ce zic, Vei pune sub picioare Pe mare și pe mic. Și vei avea partidă Mai mare p’ăst tărîm, De cît oștirea toată Ce s’a bătut la Crîm. N’am temere de critici, Cînd banii gîlgîesc, De te hulește unul, O sută te cinstesc! Ce-o fi mai rîs bunul și cinstitul poet D. Bolintineanu la citirea acestei Epis­tolii curioase și căzută așa ca din senin! D. Teleor Chestia meseriașilor — O reformă economico-socială în Ungaria — Școl ele de meserii—Legea meserii­lor.—Rela­țiunile dintre patroni și muncitori.—Asociațiu­ni­e de me­seriași —Chestiunea grevelor. Asociațiunile de patroni și lucratori.—Tribunalele de meseriași Acum cîtva timp s’a ținut la Pécs (Cinci Biserici) congresul meseria­șilor din Ungaria la care s’a discu­tat chestiuni importante cu privire la situația acestei clase din tara ve­cină. Partea culminată a congresu­lui a format-o însă discursul pro­gram al secretarului de stat de la ministerul Comerțului cl. Iosif Szt­­erény, care a făcut în numele gu­­­vernului maghiar importante decla­­rațiuni și mai ales promisiuni cate­gorice în ce privește intențiunile gu­vernului din Budapesta cu privire la viitorul clasei meseriașilor din Ungara. Credem aici a da aci un rezumat al acestui discurs program din care se va vedea cum se judecă în cercu­rile guvernamentale ungurești nîsti­­intele meseriașilor unguri de a-și înbunătăți soarta, și se va vedea mai ales ce reforme economice vreau să aducă guvernanții țării vecine în favoarea acestei numeroase clase de cetățeni. Suferințele micilor meseriași zice d. Szterény, sunt ca și în alte state: lipsa de capital, lipsa de organizare comerci­ală, și lipsa mijloacelor tehnice. Micii noștri­ meseriași sunt unanimi în a re­cunoaște, că așa nu mai merge, dar în loc să caute a schimba­ situația rea de azi, se muncesc din contră să aducă ia­răși stările de lucruri vechi. In loc ca micii meseriași să se plîngă de neajun­surile ce le îndură prin cuceririle ce le face capitalul, și industria mare, mai bine s’ar nîzui ca însăși să folosească avantagiile ce le oferă produsele de fa­brică pe seama lor. Modul cel mai si­gur al acestei folosiri este sistemul aso­ciați­unilor cooperative. Pe lângă încordarea cea mare din par­tea guvernului, a făcut mult pentru i­­deea cooperativă­ și de asociațiune, și Cooperativa generală centrală (un fel de casă centrală a cooperativelor), așa că până azi am­ fost în stare să formăm în total 129 de asociați­uni de meseriași cu­­ 10 de bresle. Și este adevărat că în împrejurările noastre­­ le azi și acesta este un rezultat îmbucurător și demn de-a fi luat în considerare. Dar la ce resultat­e am fi putut ajunge, dacă micii noștri meșteșugari ar fi stăruit mai mult ar fi stăruit mai mult în această și dacă ar fi stăruit mai mult In această te­­xt ar fi apelat și în mai mare măsură la sprijinul guvernului, care și pînă acum numai în cel di­n urmă 10 ani a vărsat aproape un milion și jumătate de co­roane la fondurile asociațiunilor mici­lor meseriași.­­ Școalele de meserii Invățămîntul meseriilor se desvoltă în Ungaria în mod normal cu toate că abia avem pînă acum 25 de școli profesionale Ungaria a ajuns deja acolo c­ă trimișii statelor celor mai industriale trimit a­­oi delegați să studieze m­ersul învă­­țămîntului industrial și profesional. Pe de altă parte ministerul de comerț al Ungariei intenționează: ■ ca în centrul fiecărei regiuni din țară, să ridice cîte o școală de meserii, la care să alipească și eîte­ un muzeu thenologic. In privința transporturilor publice secretarul de stat constată că guvernul a favorizat în mare măsură mica industrie așa încît aceasta poate fi pe deplin mulțumită. Legea meseriilor Reprezentantul ministerului de co­merț declară apoi că guvernul va aduce în sesiunea viitoare a Camerei mai multe procese de legi privitoare la me­serii. Acestea vor fi: 1) Legea propriu­ zisă a meseriilor, apoi în legătură cu aceasta 2) Legea despre cauzele muncei, 3) Legea despre încetarea muncei, și în sfîrșit, 4) Legea despre concurența n­e­­permisă. Aceste patru procete de legi împreună cu expunerea lor de motive vor fi în curînd făcute cunoscut publicului. In­tenția ministerului este ca să dea prilej diferitelor corporații de meseriași să-șî spue părerea asupra acestei reforme. In scopul acesta Cam­erile de comerț din țară Vor discuta împreună cu corpora­țiile de meseriași cele patru procete de lege, iar rezultatul acestor discuțiuni va fi supus ministerului. Afară de pă­rerile Cem­erilor de comerț și corporați­ilor de meseriași, se vor face de minis­ter anchete, cu care ocazie reprezen­tanții micilor industriași vor fi chemați să-și dea părerea. In ce privește pe ucenici, s’a luat la bază în legea nouă —că ei nu pot fi recrutați decit dintre tineri cari au absolvit patru clase pri­mare. Relațiunile dintre patroni și mun­citori Temelia acestor­­ relațiuni o formează libera învoire reciprocă dintre patroni și muncitori. Pe lingă contractul unila­teral, în­ interesul pacei industriale tre­ime sa punem­ in practicii și contractul colectiv. Afară, de aceasta legea se va ocupa pe larg de marea chestiune a mo­dului de părăsire­ a atelierului din par­tea muncitorilor. Nu este drept­ ca pa­tronul să aibă un termin de licentiate pentru lucrătorii stil, și aceștia un alt termin după care să poată părăsi a­telierul. Datorii egale dar și drepturi egale trebue să aibă fiecare din aceș­tia; iată de ce reforma viitoare va re­gula chestiunea în favorul muncitori­mei. Pe lângă acestea viitoarea lege se va ocupa și de chestiunea timpului de muncă în fabrici și ateliere, nu însă în ce privește pe lucrătorii majori, pen­tru că chestiunea aceasta o putem re­glementa mai lesne, după cum e și azi Asociațiunile de meseriași Fiecare mic meseriaș trebue să facă parte dintr-o corporație de meseriași. Noua lege prevede că în orașele de provincie să fie c­îte o corporație de me­seriași, și acolo unde sînt mai multe feluri de meserii se vor înființa mai multe secții după felul meseriei, iar președinții și funcționari superiori ai acestor secțiuni vor forma comitetul corporației din acel oraș. Mijlocirea muncei este o chestie gene­rală, care interesează întreaga țară, de aceea trebue s’o reglementăm. Această chestiune atît­ de importantă trebue s’o scoatem din mîinile firmelor particu­lare­ și să o facem ori comunală ori de stat, dar nici de­cum altfel d­ecît de in­teres public. Trebue să nu pierdem din vedere că lucrul acesta va costa și pa­rale. Acolo însă unde este vorba de a­­sigurarea drepturilor și libertatea mun­cei, nu se poate cruța jertfa. Chestiunea greilor Aceasta este chestiunea cea mai grea din toate, a spus secretarul de stat Szterény, chestiunea care în urma fre­cărilor tot mai dese dintre patroni și lucrători se sfîrșesc cele mai adese­ori cu greve din partea lucrătorilor și prin licențiarea acestora din ateliere din par­tea patronilor. In ce privește principiul grevei, a zis d. Szlereny „nu este nici un moment să declar—și în fața acestei declarații nu mă voi­ da nici odată înapoi—că a nu cunoaște dreptul de grevă este ca și cum aî călca în pi­cioare drepturile naturale omenești. In același timp tin visă să declar tot așa de hatorii, că felul cum se pune azi la cale, grevele in Ungaria, însemnează pur și simplu subminarea intereselor Vitregei industrii, vitregei muncito­ririi. Pentru că greva e dreaptă numai atunci cînd prin ea se urmărește îmbu­nătățirea condițiunilor de muncă, iar nu cînd se face din ea o chestiune de putere" evident că ceea ce spun aici în privința grevelor trebue să fie zis și în ce privește licențiarea lucrători­lor din ateliere de către patroni. O lege nouă pentru reglementarea grevelor nu o cred necesară și ministerul respectiv nici nu se gîndește la­ o asemenea lege. Deci nu o lege nouă, ci acolo unde se va reglementa întreaga muncă indu­strială și comercială, acolo se va re­­gla și­­ chestiunea grevelor. Aceasta este și intențiunea guvernului. Că în ce fel o va face, despre aceasta vom avea ocazie să ne convingem. Acolo unde este vorba de lucrări publice ca de pildă la căile ferate, apeducte, ilu­minat precum și la alte întreprinderi analoage, nu există nici o putere în fața căreia s-ar putea recunoaște drep­tul la grevă. La astfel de întreprinderi, greva trebue făcută imposibilă prin lege. In ce privește constatările, că cine are dreptate în caz de grevă—pa­tronul sau­ lucrătorul, sau nici unul, etc.,—chestiunea aceasta trebue încre­dințată unui tribunal independent, care să netezească aceste contraste. Pe calea aceasta credem că vom pu­tea reglementa grevele, asociațiun­­le­­ le patroni și lucrători In fața asociațiunei patronilor—con­­tinuă d. Szterény—trebue să stea aso­­ciațiunea lucrătorilor. Atît patronii cît și lucrătorii în caz de conflicte, să fie judecați de acei reprezentanți egali ai lucrătorilor, sub preșidenția unui ju­decător imparțial, care nu­ poate să ia nici partea unuia nici celuilalt, căci interesul lui este înainte de toate ordi­nea socială—adevărul, dreptatea. Tribun­­ Gelft de meseriași In legea cea nouă ce o va aduce gu­vernul unguresc este proed­ata și înfi­ințarea de tribunale aduive, cu proce­dura cea mai simplă și cea mai repede posibilă. Scrisul va fi exclus de la a­­ceste­ tribunale, așa că în cazuri de iz­bucniri de greve, acestea să nu trăgă­­n­eze luni întregi, ci daca este cu pu­tință ele să fie împiedecate prin împă­care, prin buna-înțelegere dintre părți, iar dacă aceasta tul este cu putință și greva totuși izbucnește, atunci ea să fie imediat tranșată prin împăcare, in scopul acesta două lucruri trebuesc ex­cluse, din relațiile dintre patroni și lu­crători. Acestea sunt boicotul din par­tea lucrătorilor și lista neagră de care s­e folosesc adeseaori patronii. Acestea sunt în liniamente gene­rale principiile în care va fi făcută viitoarea lege asupra meseriilor din Ungaria. Am crezut că nu este fără interes pentru noi, de a cunoaște spiritul în care se plănuește face­rea uneia din cele mai importante reforme sociale în regatul vecin. De altfel de cînd ni s’a făcut onoarea să ni se încredințeze conducerea a­­cestei reviste, și a oficiului de in­­formatiunî comerciale, am socotit că este în­ propriul nostru interes de a urmări de aproape, punînd pe cît posibil sub ochii factorilor noștri conducători, tot ceea ce se face mai de seamă în vecina noastră Ungarie pe terenul economic, social și co­mercial. _______ , nume, pronume, adresele lor exacte strada și număr. Actualele cărți urmînd să fie în curind retrase și anulate, d nnr co­respondențî cari vor întîrzia cu trimiterea adreselor vor suferi ne­­primind la timp nouile cărți de le­gitimație. • Direcțiunea generală a serviciului sanitar a trim­is tuturor punctelor de observație sanitară o circulară, prin care le pune în vedere să facă o minuțioasă cercetare medicală și de sinfecțiune tuturor vaselor cari ar­osi dein Mitilene și Oran, localități bîntuite de o epidemicitate foarte în­tinsă. O supraveghere de cinci zile se va aplica călătorilor, cari vor fi izolați la domiciliu­l Mercur­ 10 curent se va înapoia din­­ străinătate d. dr. I. St. Furtună, in­spector general și șeful serviciului ve­terinar, care a reprezentat țara la con­gresul internațional de laptărie de la lungă. • Implinindu-se trei ani de la moartea­­ boctnlui cizmar D. Th. Neculuță cercul socialist „Ilom­nia Muncitoare- va co­memora, în seara de Joi 4 Octombrie a. c., această zi printr’o serată artist­ico literară la cerc. Sa vor rosti cuvîntări asupra regretatului poet și se va de­­­lama din frumoasele versuri ale acestu lin ț­ări ț socialist. 9 Eri în sala Trocaderu Kon (Puțu cu f­in­ rece­ s'au­ pus bazele societăței „Ca­melia“, joc de ajutor reciproc și mu­­­tal pentru căsătorie, deces și boală. Membrii prezenți au­ ales cu unani­mitate de voturi următorul consiliu de administrație : Președinte : d. C. Sorescu; vice­preșe­dinți: d. Iorgu Diamusrescu și d­na Ma­tilda Petricu; casieră : d­na Elena So­rescu; secretară: d-ra Jane­te Georgeseu și membrii ci nil: d. Theodor Petrescu d ra Romaița Papadopol, d. Cristache lonescu, d ra Paulina Georgescu, d. loan Slomneanu, d-na Maria Topolov­eanu, d­. Sesil Dinescu, d ra Polixenia Ionescu,­­ D. G. lonescu și d-ra Eugenia Pe­tricu. ln comisia de control au­ fost aleși d. Costin G. lonescu și d ra Junele Grigo­rescu. — In salonul German, str. Brezoianu No. 17, „Generala" societatea cicliștilor din Romînia a organizat o frumoasă se­rată dansantă pentru seara de 6 Octom­brie, cu concursul d-lui Munteanu bas, laureat al Conservatorului, care va exe­cuta mai multe bucăți de canto. — Uniunea Intelectualilor va ține astă seară, la orele 8 jum., în casele d-lui dr. Eraclie Sterian, 22 str. Bibescu-Vodă, cea întâi adunare după vacanță. — O delegațiune a cetățenilor din ora­șul și județul Vaslui au­ fost primiți ori la audiență de către d .Spiru Haret, mi­nistrul cultelor și instrucțiuneii publice, cerînd să se reînființeze clasa I a gim­nasiului „Cogălniceanu“ din acel oraș. Delegațiunea era compusă din d-nii Ilie Sghibart, I. Ioaniu, D. Romașcu Ion Vieru și Iancu Petroșanu. Ministrul instrucțiunei a promis dele­gaților că se va ocupa­ de această chesti­une.­­ Un mare număr de absolvenți al școalei de comerț se cer Întruni­nd­ 4 cu orele 9 seara la Uniunea lor (31 Calea Victoriei) spre a discuta chestiunea înlă­turărei absolvenților școalei de comerț de la catedrele de comptabilitate ale școalelor de comerț.­­D. dr. Raicoviceanu-Pitești,medicul șef al spitalului „Colentina“, s’a prezentat e­l la redacție și ne-a dat următoarele lămuriri cu privire la cele publicate de oot despre „Accidentul de la școala Prin­cipele Ferdinand“, unde arătam că copila Paulina Dumitrescu, victima unui acci­dent, n’a fost primită la spital. Fetița Paulina Dumitrescu, a fost a­­dusă în camera de gardă a spitalului „Co­­lentina“ și a fost cercetată chiar de d. dr. Raicoviceanu-Pitești. D-sa a consta­tat că pacienta are nevoe de o imediată intervenție chirurgicală și expunînd pă­rinților gravitatea cazului, le-a cerut învoirea ca să supue pe copila lor u­­nei operații al cărei rezultat nu se poate prevedea. Părinții au refuzat această propunere și au plecat cu copila care, cum era de prevăzut, a încetat din viață, al dluî cap. Manu.­­Premiul Dianei: Premiul I 7050 lei al II-lea 800 lei, al IIII-lea 400 lei. Caii eșițî: 1 Resboieni al d-luî Marghi­loman, 2 Opaița a d-lui Marghiloman, 3 Tina a d-luî Negroponte. Premiul Edvin: Premiul I 3000 lei. II 200 lei. Caii eșițî: 1 Galloping Grey a d-lui Zissu, 2 Val-Vărtej al d-lui Marghiloman Premiul Mărășești: Premiul I 900 lei. II 100 lei. Caii eșiți: 1 Am­ira a d-lui maior Paia­­nu, 2 Topana a d-lui Zissu. Premiul Blague: Premiul I 2500 lei, 11 300 lei. Caii eșiți: 1 Eclat al d-lui Marghiloman (Trei cai s’au retrași. Cursele de eri n’au oferit nici o sur­priză. Caii d-lui Zissu s’au distins. Pa­riurile mutuale s’au plătit cu sume ab­solut neînsemnate. CONSTANȚA Satul Anadolch­ioiu e frumos împodo­bit cu steaguri și verdeață în vederea alergărilor ce au loc azi la hipodromul Anadolchioi, ca se află lingă tîrgul de vite. Mii de persoane acopăr cimpul hipodromului, venite atît din oraș cît și din împrejurimi. Tribunele sunt in» țesate de public. Două trenuri au adus cetățenii din Constanța la hipodrom. Muzica regi­­mentului 34 a cîntat diferite arii. Cursele au început exact la ora 3. Iată rezultatul : Alergări de viteză. — Premiul I, lei 120 ; premiul II, lei 70 ; premiul III, lei 40. Au obținut: Prem. I Resid Absid­iin Siraghiol, prem. II. Abdula Leo­a­­gean din Amzacen, prem. III. Șeid Elini din Tatlageac. Alergări de trap. — Premiul I, lai 150 ; premiul I1, lei 80 ; premiul III, lei 40. Au obținut : Prem. I, calul d-lui Ivan Sim­ion din Gargalic ; prem. II, acel al d-lui Țone Mitu din Gargalic ; prem. III, calul d-lui Petre Gh. Peiu din Co­­gralac. Alergări militare: (grade inferioare).— Premiul I, lei 200 ; premiul II, lei 150 ; premiul III, lei 100. Au obținut: prem. I, calul d-lui Bă­lan loau , prem. II, acel al d-lui Moisa Ion și al treilea premiu de calul d-lul Neagu. Alergări plate ofițerești•— Premiul I, lei 250 ; premiul II, lei 150 ; premiul III, lei 100. Au obținut: prem. I, calul d-luî lt. Romanov, prem. II, acel al loc. Corvin prem. III, loc. Drăghici. Alergări de fond.—Premiul I, lei 600 ; pre­miul II, lei 200 ; premiul III, tei 1 O. Au obținut : premiul I, calul d-lui Reid Abdieea din Sarighiol ; premiul I, de Zeidula Abdurageac din Biulbioli premiul III, de Ali Riza Krimi­za­de din Constanța. Alergări cu garduri (pentru ofițeri), cu caii lor proprii, cu trei premii. — Pre­miul I, lei 350, premiul II, lei 150 , premiul III, lei 100. Au obținut : prem. 1 calul d-lui lei Șerbănescu, prem. II, sublocot. Nadan­­covici, prem. III Șerbănescu. Alergări comune.—Premiul I lei 100 ; premiul II, lei 70 ; premiul III, lei 40. Au obținut: prem. I, calul d-lui Du­mitru Socianu ; prem. II, Mitu Cutzaro; prem. III, Lovin Cocoși. Cursele au sfîrșit la orele 5. La a­­lergări a asistat și d. ministru de do­menii Carp, care sosise cu trenul de dimineață. Din com­isiunea de arbitrii au făcut parte d­in: Mantu, Nicoleanu, col. Socec, Virnav, Georgescu, Mi­­elescu și Drăghescu.—D. BLAILA BRAIL­A, 30 Sept.—La orele 2 lun. au avut loc alergă­rile de cai organizata de societatea de încurajare pentru îm­bunătățirea rasei cailor. Rezultatul e următorul : Cursa I, premiul Islaz, distanța 2200 metri. Au cîștigat: prem. I de 900 lei Johny al d-luî Negroponte, prem. II de 300 lei de Fragment al d-luî Sabo­­vici-Baranga, prem. III de 180 lei de Lsac al d-luî locot. R. Goliescu și prem. IV 120 lei de Ederor al d-lui sublocot. Filip Iacob. Cursa II, prem. Monumentului, dis­tanță 2400 metri; prem. I de 600 lei de Arens­ H al d-luî George Pilat; prem. II de 300 lei de Atena al d-luî Ioan Baron­­cea; prem. III de 200 lei de Mafalda. Cursa III, prem. Dunărea, distanță 1600 metri: prem. I de 1500 lei, de Salba al d-luî Alexandru Marghiloman și prem. II de 200 lei de Saloppe al d-luî G. A. Negroponte. Cursa IV, prem. Fulger, distanța 3000 metri­­, prem. I de 1000 lei de Axtel, al d-luî George Gaitan, prem. II de 300 lei de May Primrose al d-luî George Pilat. Cursa V, prem. militar, distanța 3000 metri. Premiile sunt oferite de ministe­­rul de razboiu. Au câștigat: prem. I de lei 600, Bran­don al d-lui locot. Grigore Sutzu; prem. II 150 lei de Fragment al d-lui Sa­ovici- Baranga și prem. III de 100 lei Spor al i-lui locot. R. Niculescu. Cursa VI, premiul Viziru, distanța 2500 metri, prem. I de 700 lei de Spion al d-lui George Gaitan; prem. II de 250 lei de Andaluza al d-luî George Pilat. Cursa VII, premiul Brăila, distanța 3000 metri, cu 8 garduri; prem. I 2000 lei de St. Sophie a d-nei Elene Negro­ponte; prem. II de 300 lei de Black Slave al d-lui maior C. Păianu. Rofa. ‘ Ultime informațiuim • In cursul lunei August, următoarele produse petrolifere au rămas la depo­zitul fabricelor din întreaga țară : Bacău : 31.723 kgr. benzina, 157.867 kgr­ petrol, 1.026.340 kgr. uleiü, 8 200 kgr. cocs și 193.737 kgr. rămășie. Brăila: 87.239 kgr. benzină, 15.924 petrol, 3 360.163 aleiu și 413.226 ră­­mnăș­i Buzău­: 21.502 benzină, 16.944­ petrol, 1. 833 uleiu și 39.379 rămășițe. Constanța : 12.153.892 benzină, 27 mii 285.985 petrol, 5.694 338 uleiu, 5.628 <olzi de parafină, 800 parafină și 5 mii 769.601 rămășițe. Covurlui: 2.913 benzină, 21.134 pe­trol, 26 955 uleiu, 4.135 cocs și­­ 27.635 rămășițe. Dîmbovița: 537.510 benzină, 2 687.047 petrol, 568.8L4 uleiu, 1.088 solz', 962 parafină, 700 cocs și 1.262.668 rămă­șițe. Ilfov: 137 000 benzină, 499.636 pe­trol, 514.852 uleiu și 4.068.202 ramă­șițe. Neamțu: 5.033 benzină, 7.626 petrol, 36.873 uleiu și 42.296 rămășițe. Prahova: 9.398.99Q benzină, 21 mii, 261.362 petrol, 9.138.834 uleiu, 76.807 solzi, 42 536 parafină, 500 cocs și 40.268 529 rămășițe. Pulim : 798 benzină, 120 petrol, 9 463 uleiu și 21.839 rămășițe. R.-Sărat: 1.001 benzină, 820 petro), 0 423 ulei­ și 13 644 rămășițe. Vlașca , 1.798.184 benzină și 2­ mii. 020.157 petrol.­­D. dr. D. Pașcanu­, fiind numit defi­nitiv pe baza concursului me­dic al spi­talului județean Pătărlagele și al pla­iului Buzău, a renunțat la postul de medic primar al jud. Tutova, pentru care i­­­șise decretul. • In vederea reînoirei cărților de corespondent, rug­ăm pe toți co­respondenții noștri ca să comunice imediat secretariatului „Adevărului" Știri mărunte Comisiunea locală a sindicatelor mun­citorești a organizat pentru aseară o prea frumoasă serată artistico-literară in sala cercului „Romînia Muncitoare“ din calea Rahovei 118. Un membru al cercului a dizertat cu privire la „Edu­­cații mea socialistă“, iar la urmă s’au declamat versuri și s’au cintat imnuri revoluționare din repertorul coral al socialiștilor. A azistat un public foarte numeros. — Sindicatul metalurgiștilor din Ca­pitală a ținut eri, orele 3 d. a., ședința în sala cercului „Romînia Muncitoare“, pentru a discuta mai multe chestiuni la ordinea zilei. Alergările de din București Premiul Tzurboaia. Premiul I 2000 lei, II 200 lei. Caii eși­ți: 1 Misene­a d-lui Zissu și 2 Radix al d-lul maior Painu. Premiul Tunari. Premiul I 2000 lei. II 200 lei. Caii eșiți: 1 Saltarele al d-lui Zissu, 2 Flirt al d-lui Negroponte și 2 Roitelet FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ ARTHUR W. MARCHERMONT 90 amuri­tarului rusiei - MARK ROMAN IGE. ACTUALITATE - PARTEA I­a XXIX Ultima precauțiune "—"Lasă, Denver, zise Helga iritată. Nu înțeleg ce fire au , în momentele cele mai grave, treci de la seriozitate extre­mă la o veselie nemotivată și faci glume . Nu înțelegi în ce stare sufletească mă aflu ? „Nu Înțelegi că daca fata trăește în a­­devăr chinurile ce îndură de atîta vreme sunt mai groaznice de­cit ar fi fost su­pliciul morței ?“ — înțeleg, Helgo, înțeleg prea bine. ..Și tocmai de aceia îți spun că de­o­cam­dată trebue să ne căsătorim ca să fim le­­galmente îndreptățit să te­­ conduc, ori dacă vrei, să te urmez în lupta ta.“ — Mi se pare o profanare, zise ea , să mă gîndesc la căsătorie in asemenea momente. — Atunci nu te gîndi. E destul că mă gîndesc eu. „Tu lasă-te în voia mea și fă cum îți zic eu­.“ El îi întinse mîinile. Ea stătu cîte­va clipe șovăitoare, cu privirea întoarsă. Apoi stilizatoare, cu ochii în lacrimi, căzu la pieptul lui. — Toate astea îmi par foarte ciudate, murmură ea. — .Și cu drept cuvînt scumpa mea. ..Cine zicea cu America e țara ciudățe­niilor ? „Dar eu nu mă sperii de asta. „Cel puțin vom pleca fericiți, orî­ce ar fi să se întîmple.” — Ești atît de bun și atît de tare ! — Și voi fi mult mai bun, mult mai tare, în tovărășia dragei mele,nevestite. Fata roși și se grăbi să-și ascundă ro­șcata la­ piept­ul logodnicului ei. Și stătea așa, uitînd zidurile întune­coase și umede ale închisorii­ întunecoase și umede ? Nu. Aceste ziduri care fără îndoială auzi­seră atâtea gemete, lăsară în amintirea lui Denver o impresie de farmec și vra­jă, parcă ar fi fost un palat din povești. Pentru a împodobi acel delicios mo­ment de dragoste, zidurile se acoperiră de o aureolă radioasă. Oare nu închisoarea asta,pe care apă­sau at­tea negre blesteme, îi grăbise fe­ricirea ? Totul se hotărî în acel moment. Helga și Denver. Copleșiți de atîta fe­ricire, vorbiră, tîseră, nim­i’n mină, gură’n gură, căci amorul nu se lasă în­lănțuit. Tot una îi este lui dacă se află într’un palat sau­ într’o temniță, dacă e încon­jurat de preoți ori de călăi. El umple sufletele de aceiași feric și aceiași fericire o revarsă în juru-î. Un singur neajuns avură : Denver uitîndu-se la ceas, constată :„ timpul acordat de Kalkoff trecuse repede. Și problema ce le dăduse prințul era prea grea pentru ca s’o deslege în zece minute. Dar fericita­ pereche, după o clipă de întristare, izbucni în rîs. Totul li se păru jucărie și, într’un lung și dulce sărut, se declarară gata să aș­tepte evenimentele, fără frică și fără grijă. Erau hotărîți să meargă în Siberia. Cum ? ! Această întrebare nu și-o puneau. Kalkoff își făcu apariția . Denver nu-i pregătise încă nici un răs­puns. El știa un singur lucru: Helga sonsim­­țise să-i fie n­evastă. Kalkoff înțelese îndată ce se petrecuse. De altfel aceasta nu-l fu greu, cînd auzi pe Denver vorbind la întîmplare, fără acel calcul rece care îi era parti­cular. — Am cuvîntul meu­ zise Denver, că în­dată ce găsim în Siberia lucrurile în sta­rea în care spui că sunt, toate hîrtiile îți vor fi date. „Cred că atîta e de ajuns." — Nu­ e de ajuns. O garanție personală e prea puțin lucru, răspunse Kalkoff cu brutalitate. — Mie mi se pare de ajuns, fiind­că eu n’am înșelat nici­odată pe nimeni — Cînd vreți să plecați ? — îndată ce vom fi căsătoriți. — Puteți să vă căsătoriți cu­ de cur­înd: astă seară sau mîine. — Mîine ! strigă Helga, pe care o spe­ria repeziciunea cu care se îngrămădeau evenimentele. — Atunci o se mai aștept pînă atunci, zise Denver, trădînd prin accentul său că nu era bucuros de această întîrziere. Fata zîmbi. — Ceremonia nu va fi complicată zise Kalkoff. — Nici nu-î nevoe, răspunseră logod­nicii, amindoi de­odată. — Firește. Mai ales că in închisoare lucrurile nu se pot face cu țămbălău. — In închisoare? întrebă Denver foar­te mirat. — Sigur, D-ra Helga nu poate părăsi închisoarea de cir ca nevastă a d-rale. — Atunci să ne căsătorim astă seară. I zise Denver. — Nu, nu ! Mîine ! strigă Helga cu vi­oiciune. — Draga mea, e mai bine astă seară, ca să putem face toate pregătirile de că­lătorie. „Nu e ușor să te pregătești pentru un voiagiu in Siberia, chiar cînd e un voia­­giu­ de nuntă.“ — Dar... v Fără dar, Helga. Mulțumește-te să zîmbești. —• Mă duc să dau ordine, zise Kalkoff, înțelegînd că tînăra va ceda. — Ne trebue martori, zise Denver, u­­nul din ei va fi Siegel. — Aî ordinul eliberărei lui, răspunse prințul și eși. Denver avu o lungă discuție cu Hel­ga. Ea nu vroia să consimtă. I se părea prea ciudat lucru ca prințul s-o căsătorească . — Nu-ți dat seama ce faci, zise ea. „Trebue să­ fie vre­o cursă. „Kalkoff își are combinațiile lui". — Mofturi! Principalul e că peste un ceas tru vel mai în închisoare. — Dar.... — Lasă-l pe dar, dă-mi o guriță. Fu cel mai bun argument al­ lui. Deși îngrijată, Helga trebui să ce­deze. Amindoi începură să rîdă. — Vezi dragă ? De acum înainte nu­mai cu visul vom rezolvi toate proble­mele. — Să dea Dumnezeu să fie bine, zise Helga gînditoare. In acel moment un temnicer veni din partea lui Kalkoff să cheme pe Denver. Prințul se afla într’un birou curățel, unde inspecta niște registre. — Ceremonia va fi la zece ceasuri, zise el, cum îl zări pe Denver. — Foarte bine. — Vreau să te fac să înțelegi că de a­­cum Înainte vom­ face totul pentru a te ajuta. — Iți mulțumesc. Denver vorbea în neștire. El se afla în nori. Nu se gîndea decît la fericirea de a fi soțul Helgei. — Unde vei fi? întrebă prințul. — La asta nici nu m’am­ gîndit. Alteță. „O să ne ducem la hotelul Imperial. „Dar ce fac cu lucrurile mele? „Ați rămas toate la palat! „Evenimentele se urmează foarte re­pede în Rusia! „Să mă duc la palat să-mi iau baga­jiile?" — O să-ți pun la dispoziție pe servi­torul meu Pierre. — O să vie el la hotel ori... — N’am nici o grijă. O să iau toate mă­surile. — Mulțumesc, prințe, ești prea bun. — Dar mai e ceva, d-le Denver, trebue să-mi promit­ că n’o să cauți să-l vezi pe împăratul. — N’am de­cît un ceas și jumătate îna­intea mea. Excelență. — Nu vorbesc de azi ,vorbesc de mîine. — Promit solemn.­­ ! — Mîine o să vă prepar voiajul.. "y „In tot timpul voiajului se vor primi ordine pentru primirea voastră, ca să fiți serviți și protejați.” — Mulțumesc prințe. Cred, în adevăr, că ești tot atît de nerăbdător ca și mine să vezi terminată afacerea asta. — O să vezi, d-le, că pe cît sînt de ho­­tărît ca adversar, pe atîta sînt de sincer ca prieten. „și vrei să-țî fiu prieten." — Fapt este, prințe, că te achiți straș­nic de bine de funcția de adversar. „Să sperăm că viitorul ne va arăta cea­l’altă față a medaliei“. — La revedere în curind. — In curind ? — Firește. Vrei să asist la­ ceremonie. Denver nu era prea măgulit de atenție. Dar cum prefera să se însoare de față cu prințul de­cît să nu se însoare de­loc, se abținu deja ori­ce reflexie. Și apoi, era atît de vesel, atît de fericit, că amănuntele îl lasau cu totul rece. Salută pe Kalkoff și eșt. Se duse la hotel unde comandă un a­partament. Pe drum se opri la un giuvaergiu și cumpără un inel. Apoi se duse la ambasada americană și invită pe Harold M«*»vyn ca să-l ser­vească de martor.­ ­Va urma ci re că

Next