Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)
1907-10-02 / nr. 1307
Marți 2 Octombrie ASTAZI :1 (14) Octombrie 1907 CALENDAR ortodox : Părintele Grigorie.— Catolic Răsăritul soarelui 0.20m.—Apusul soarelui 548 p.m. Eduard. ■ I / yi* 9 S jmetrul relativ ridicat este staționar. A plouat la: Codriní 1 mm * * a st Qorohoi 4. Bacău 2. Bîrlad Tecuci 1. Harta 2. Mînzați Trafituil Il<ilinnn| * Pentru prima oară: „Sherlok Holmes“, comedie in 4 acte de U. «öult Ui ila^iUildl • Doyles, tradusă de d. Bonn. HPmpHfil Autorități.—Toate autoritățile sunt deschise—judiciare.— Instanțele juriuluiliUdecătorești deschise. •»„«„I- Sala Amiciția. •— Vitascop americcan „Apollo“ uUiClubOin Teatrul de Varietăți Imperial. — In toate st U>u uusu pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru prima oară la București intrarea liberă.—iironi Sidoli —In fiecare seară teatograf. Teatrul Edison.—Cinematograf „Pathé Fréres“. Debutul transformistului Lanzetta Teatrul Bulevard.In toate serile reprezentațiuni ale cinematogr. „Pathé Fréres în toate serile. — toate serile reprezentațiuni ANCHETELE ZIARULUI DIMINEAȚA" Din mijlocul slbuisirilor — Plătăreștiî și criminalele săli — Fuge trăsura pe șoseaua cea prăfuită, cind ștergîndu-se de marginea șanțului de’ți părea că te prăvălește în el, cînd împiedicîndu-se de vr’un hîrtop și trezindu-te din visare. Trecem Pantelimonul, și apropiinduna de pădurea Cernede, seara începe a Învălui tăcută drumul. Încă o oră de mers •și satul Platăr ești ’și licăre luminițele ici și colo. V Ne oprim la poarta închisorei ale cărei ziduri ce nu depășesc în înălțime pe acelea ale unei case boerești de țară, nu ne dă de fel impresia fioroasă de pușcărie. Singură sentinela înaintează cu a rima întinsă și ne cere... parola. Mihalache vizitiul se dă jos după capră e recunoscut de garda ce fusese ca un tată din timp, iar porțile Plătăreștilor se deschid largi dinaintea noastră. Trăsura descrie o curbă pe nisipul din fata locuinței directoarei, unde sînt tritîmpinate cu mult drag de către dînsa și d-ra subdirectoare. lată in umbră și adîncă tăcere semicercul unde touzeci de femei ispășesc înfiorătoare păcate. Curtea cea vastă e pustie, singură biserica închisoare care în același timp e și a satului, se înalță veche și uitată de sute de ani, fărcînd să lucească la tîrziele raze șile urnei crucea din vîrful clopotniței. Plătăreștii, pe vremurile cînd călugării erau vestiți de bogați, era o puternică mănăstire, și biserica lor a fost clădită sub Matei Basarab. Pe zidurile ei înegrite azi de fum și timp nici o sfîntă zugrăvială nu mai dăinuiește, și se spune că turcii,în ravagiile ce făceau în țara noastră pe atunci subjugată au ras cu cuțite și to ooare imaginele martirilor creștini. Astăzi In chiliele unde ani și ani de zile au răsunat rugăciunile sfinților (?) călugări, unde în tăcerea noptei nu se auzea decit picurarea boabelor de chilibar a mătăniilor, pe paturi de lemn, dorm criminalele femei ce se zbat poate în cite un vis râu proferînd blesteme amare. O noapte la Plătărești Contrariu celorlalte închisori din țară, unde locuința directorului ese afară din incinta pușcăriei, aci la Plătărești curata încăpătoare casă a d-nei Pantazopol directoarea, face corp cu dormitoarele și atelierele deținutelor. După o masă aleasă, în timpul căreia admirai frumoasa ordine ce domnea in alba locuință a celei care stăpînește nouzeci de criminale făcîndu-se ascultătoare și temută de cel mai mic semn al micei eî rrîîini de femee, mă retrasei în camera ce-mi fusese pregătită și unde tot stroposea o femee blinda cu un chip de madonă, servitoarea din casă a d-nei directoare. Glasul e dulce în răspunsurile ce dau .Ochii ei nespus de triști mă impresionară adine și felicitai pe amabila mea gazdă că posedă o astfel de slujitoare așa de greu de dovedit la oraș unde în general servitoarele noastre sunt foarte țanțoșe și pline de pretenții. •— Asta? ’mi zice zîmbind dna Pan♦azopol, ,e pur și simplu o deținută care trimire cu amantul el și-a omorît bărbatul. Acum foarte supusă și blinda, una din cele mai bune elemnte ale închisoarei dar care ca și celelalte cînd vine noaptea trebue să înpartă sub paza sentinelei culcușul tuturor. In adevăr, după ce tot serviciul ÎI fu îndeplinit, deținuta se înclină adinc în C*f a noastră și se duse spre dormitoare urmată de sentinelă a cărui armă mereu Întinsă ÎI făcea un temut gard la spate. — Servitoare din afară, femei din sat bunăoară, noi nu putem să avem aci în incinta închisoare, unde orice om străin fără de o permisie prealabilă nu poate pătrunde. Bucătăreasa ale cărei clătite le-ai găsit delicioase e și ea asemeni o criminală care în timpul cînd slujea la stapin ca doică a găsit de cuviință a-șî omorî propriul ei copilaș ce il adusese, într’o zi crescătoaria, cu două lingurițe de sublimat după măsuța stupinei. la judecată a mărturisit cu mult singe rece, că se plictisise tot plătind bani crescătoarei pentru el și crezuse că e mai bine pentru copil de va dispare... Criminala mamă pe care o văzut a doua zi dimineața, era departe prin chipul și aerul ei chia-țl insufla ideia monstruoasei fapte ce comisese. De altfel, printre numeroasele omorîtoare, prea puține sunt acelea care să poarte în ochi și pe frunte stigmatul faptelor ce se adusese în pușcăria Plătăreștilor. Adormisem adine liniștită și obosită cum eram de lungul drum, cînd în miez de noapte un glas ce’mî păru aproape de tot, la fereasta mea chiar, răsună tare. — Cine e? cine? înaintează parola! Apoi din nou tăcerea învălui închisoarea și lumea ce viețuia în ea. A doua zi doamna directoare ’mî spuse că acea întîmplare ce mă trezise fusese a sentinelei care se schimbă din trei în trei ore. In fiece seară d-na și dra subdirectoare se duc în dormitoare, numără detinutele în fața sergentului și Îi le du astfel în primire. Garda penitenciarului compusă din 12 soldați răspunde singură pe timp de noapte de condamnare. Ziua însă, supravegherea din interiorul clădirei se face de către gardienie care sunt ascultate de către femei, în genere mai toate supuse. Atelierele de lucru O dimineață frumoasă și răcoroasă de fine de Septembrie, soarele esca lene și pătrunde luminos pe ferestrele atelierelor unde la șase clopotul a adunat pe deținute. Nenumărate războae de țesut pînză se mișcă cu un zgomot ritmic și aplecate pe lucrul lor, condamnatele muncesc de zor. Parcurgînd lungile săli de țesătorie, cu greuui vine să crezi că aî înainte ți pe niște condamnate la muncă silită. Fiecare curat îmbrăcată în haine cenușii, jachetă și fustă, un cap cu un testemeț negru se uita curios spre noi și își vede care de furcă care de războiu, care de mașina ei de cusut, și care de alesul și dărăcitul linei, ispășind toate în Tuncă fără de preget ceasuri de întunecată rătăcire și crimă. Farmen D -na Pantazopol, directoarea închisorii Plâtăreștii Poetul Bolintineanu candidat la tron Pe la 1858, adică înainte de alegerea lui Cuza ca Domn, toată lumea candida la tronul țărilor surori: Alexandri, Cogălniceanu, Iascăr Catrgi ,An. Pan etc., în Moldova; Bibescu, Știrbey, N. Golescu, Băleanu, I. C. Brăteanu și chiar D-l Bolintineanu poetul, în Muntenia. A propos de aceastai din urmă candidatură, care credem că n'a fost tocmai serioasă, ci mai mult in glumă, cineva a făcut o satiră pe vremea aceea și a trimies'o sub formă de scrisoare, din Iaduri, la 15 Septembrie 1858, autorului Mihaidei. Fiind prea lungă, vom da din ea părți mai interesante. Fii, vornicul Alecu Din Iaduri, unde sunt, cu multă sănătate, Iti scri ü , acest cuvînt . • • • « Mulți răposați d’acolo. Venind, vestit’afi mie, Cu mari și mici cu toții Să ceartă pe Domnie Că, la Domnia țării Și tu ești candidat! ■ Și tu! Cu scheptru’n mină, Ca Peneș Împărat! Noroc că ti se cerș Venituri în moșii, O sumă pe tot anul De galbeni vr'o trei mii! Căci dacă tot Romanul Cu merite ca tine, Catortosiva ’n viață. De tron să se anine, Nu e nici cum paracsin. Sa vezi Voivozi mai mulți De cît supuși aceste Semenii de desculți. Tu, rogofete Take, Ce’mi miniseștî Domnia I DIMINEAȚA Pe ce pană acolo Să ’mpingî cacoprepia? Prin bani voești, băete, •S'ajungi tu la Domnie? Dar banii—pe la tine De loc nu vor să vie... , Calemisis vei face ’ Sa scoți ce-ai cheltuit, E lucru simplu, logic Și melahorist. Nu e nici cum paracsin. Cunosc această bine, Bătrînele ’mi povețe N’au sevaste la tine.... Purcede dar pe drumul Ce duce către Tron, Și adesea la Mărcuța... Or cum ar fi... Upon! Bătrînelor povețe: Nu da arsifisie. Pe două drumuri merge Tot omul la Domnie.— li mai spune lui Bolintineanu că a fi ales de țară sau pus de streinătate, de cea dinții ocasie să fil o nichisim. Iar d’o fi să-l aleagă, se cere de la el, nu virtuți politice, nici semne gîndur î, căci aceste rari merite la noi sunt socotite la fel cu visele de bolnavi. Cei mai mulți cred astfel. De aceea omul virtos se ascunde cu rușine. Nu pot să hompsească pe omul de omenie, căci zic ei că le strică o meserie frumoasă. Sipan, cristomatia Ar fi un pașaport Să mergi la mînăstire ... N’aî fi uitat nici mort! Sunt multe alte lucruri de învățat: să faci solomonii, să scoți panglici pe nas, atunci vei fi călare! Și vei vedea norodul înjugat la carul tău falnic. Dar dacă din potrivă, vei filomchisi că vechilor oameni cu vechi năravuri le vei permite chiverniseli, să agonisească avere și lefuri cu analog să aibă, toți atunci vor căuta să urce colii tăi. Căci în țară cei mai mulți sunt rar și catergari. D’aî fi tu Domn In țară De și nici nu gîndesc Căci banii pe la tine De loc nu se prăsesc— Pitare Dumitrache, Nou candidat de domn, In scurta ta domnie Să nu te dai la somn! Să nu te-arăți filozim Să prinzi-al tăre î~amor, Zicînd să înflorească Dreptatea tuturor. Politica nu iartă: Sunt vise, pisticale. Eresuri născocite De anarhii fatale. Să aibă sub ochi sistemul cel vechiu al țării, să strângă bănet cu sacul și să dea la alții. In aste nouă vorbe Stă toată a ta tărie. Politică adîncă Ce are o Domnie, 11 îndeamnă să nu clădească școli în țară, sau mai bine să le facă cu scop ca tinerii se învață să nu învețe nimic. Să lovească de moarte literatura țării. Să subție acest popor prin lux mare, căci îl va face molatec și ascultător la toate. Căci atacu de groasă Se va întîmpla să fie, Pină în sfîrșit se rupe Cînd prea mult se subție. Graiînd sistemul nostru Cu oamenii ce zic, Vei pune sub picioare Pe mare și pe mic. Și vei avea partidă Mai mare p’ăst tărîm, De cît oștirea toată Ce s’a bătut la Crîm. N’am temere de critici, Cînd banii gîlgîesc, De te hulește unul, O sută te cinstesc! Ce-o fi mai rîs bunul și cinstitul poet D. Bolintineanu la citirea acestei Epistolii curioase și căzută așa ca din senin! D. Teleor Chestia meseriașilor — O reformă economico-socială în Ungaria — Școl ele de meserii—Legea meseriilor.—Relațiunile dintre patroni și muncitori.—Asociațiunie de meseriași —Chestiunea grevelor. Asociațiunile de patroni și lucratori.—Tribunalele de meseriași Acum cîtva timp s’a ținut la Pécs (Cinci Biserici) congresul meseriașilor din Ungaria la care s’a discutat chestiuni importante cu privire la situația acestei clase din tara vecină. Partea culminată a congresului a format-o însă discursul program al secretarului de stat de la ministerul Comerțului cl. Iosif Szterény, care a făcut în numele guvernului maghiar importante declarațiuni și mai ales promisiuni categorice în ce privește intențiunile guvernului din Budapesta cu privire la viitorul clasei meseriașilor din Ungara. Credem aici a da aci un rezumat al acestui discurs program din care se va vedea cum se judecă în cercurile guvernamentale ungurești nîstiintele meseriașilor unguri de a-și înbunătăți soarta, și se va vedea mai ales ce reforme economice vreau să aducă guvernanții țării vecine în favoarea acestei numeroase clase de cetățeni. Suferințele micilor meseriași zice d. Szterény, sunt ca și în alte state: lipsa de capital, lipsa de organizare comercială, și lipsa mijloacelor tehnice. Micii noștri meseriași sunt unanimi în a recunoaște, că așa nu mai merge, dar în loc să caute a schimba situația rea de azi, se muncesc din contră să aducă iarăși stările de lucruri vechi. In loc ca micii meseriași să se plîngă de neajunsurile ce le îndură prin cuceririle ce le face capitalul, și industria mare, mai bine s’ar nîzui ca însăși să folosească avantagiile ce le oferă produsele de fabrică pe seama lor. Modul cel mai sigur al acestei folosiri este sistemul asociațiunilor cooperative. Pe lângă încordarea cea mare din partea guvernului, a făcut mult pentru ideea cooperativă și de asociațiune, și Cooperativa generală centrală (un fel de casă centrală a cooperativelor), așa că până azi am fost în stare să formăm în total 129 de asociațiuni de meseriași cu 10 de bresle. Și este adevărat că în împrejurările noastre le azi și acesta este un rezultat îmbucurător și demn de-a fi luat în considerare. Dar la ce resultate am fi putut ajunge, dacă micii noștri meșteșugari ar fi stăruit mai mult ar fi stăruit mai mult în această și dacă ar fi stăruit mai mult In această text ar fi apelat și în mai mare măsură la sprijinul guvernului, care și pînă acum numai în cel din urmă 10 ani a vărsat aproape un milion și jumătate de coroane la fondurile asociațiunilor micilor meseriași. Școalele de meserii Invățămîntul meseriilor se desvoltă în Ungaria în mod normal cu toate că abia avem pînă acum 25 de școli profesionale Ungaria a ajuns deja acolo că trimișii statelor celor mai industriale trimit aoi delegați să studieze mersul învățămîntului industrial și profesional. Pe de altă parte ministerul de comerț al Ungariei intenționează: ■ ca în centrul fiecărei regiuni din țară, să ridice cîte o școală de meserii, la care să alipească și eîte un muzeu thenologic. In privința transporturilor publice secretarul de stat constată că guvernul a favorizat în mare măsură mica industrie așa încît aceasta poate fi pe deplin mulțumită. Legea meseriilor Reprezentantul ministerului de comerț declară apoi că guvernul va aduce în sesiunea viitoare a Camerei mai multe procese de legi privitoare la meserii. Acestea vor fi: 1) Legea propriu zisă a meseriilor, apoi în legătură cu aceasta 2) Legea despre cauzele muncei, 3) Legea despre încetarea muncei, și în sfîrșit, 4) Legea despre concurența nepermisă. Aceste patru procete de legi împreună cu expunerea lor de motive vor fi în curînd făcute cunoscut publicului. Intenția ministerului este ca să dea prilej diferitelor corporații de meseriași să-șî spue părerea asupra acestei reforme. In scopul acesta Camerile de comerț din țară Vor discuta împreună cu corporațiile de meseriași cele patru procete de lege, iar rezultatul acestor discuțiuni va fi supus ministerului. Afară de părerile Cemerilor de comerț și corporațiilor de meseriași, se vor face de minister anchete, cu care ocazie reprezentanții micilor industriași vor fi chemați să-și dea părerea. In ce privește pe ucenici, s’a luat la bază în legea nouă —că ei nu pot fi recrutați decit dintre tineri cari au absolvit patru clase primare. Relațiunile dintre patroni și muncitori Temelia acestor relațiuni o formează libera învoire reciprocă dintre patroni și muncitori. Pe lingă contractul unilateral, în interesul pacei industriale treime sa punem in practicii și contractul colectiv. Afară, de aceasta legea se va ocupa pe larg de marea chestiune a modului de părăsire a atelierului din partea muncitorilor. Nu este drept ca patronul să aibă un termin de licentiate pentru lucrătorii stil, și aceștia un alt termin după care să poată părăsi atelierul. Datorii egale dar și drepturi egale trebue să aibă fiecare din aceștia; iată de ce reforma viitoare va regula chestiunea în favorul muncitorimei. Pe lângă acestea viitoarea lege se va ocupa și de chestiunea timpului de muncă în fabrici și ateliere, nu însă în ce privește pe lucrătorii majori, pentru că chestiunea aceasta o putem reglementa mai lesne, după cum e și azi Asociațiunile de meseriași Fiecare mic meseriaș trebue să facă parte dintr-o corporație de meseriași. Noua lege prevede că în orașele de provincie să fie cîte o corporație de meseriași, și acolo unde sînt mai multe feluri de meserii se vor înființa mai multe secții după felul meseriei, iar președinții și funcționari superiori ai acestor secțiuni vor forma comitetul corporației din acel oraș. Mijlocirea muncei este o chestie generală, care interesează întreaga țară, de aceea trebue s’o reglementăm. Această chestiune atît de importantă trebue s’o scoatem din mîinile firmelor particulare și să o facem ori comunală ori de stat, dar nici decum altfel decît de interes public. Trebue să nu pierdem din vedere că lucrul acesta va costa și parale. Acolo însă unde este vorba de asigurarea drepturilor și libertatea muncei, nu se poate cruța jertfa. Chestiunea greilor Aceasta este chestiunea cea mai grea din toate, a spus secretarul de stat Szterény, chestiunea care în urma frecărilor tot mai dese dintre patroni și lucrători se sfîrșesc cele mai adeseori cu greve din partea lucrătorilor și prin licențiarea acestora din ateliere din partea patronilor. In ce privește principiul grevei, a zis d. Szlereny „nu este nici un moment să declar—și în fața acestei declarații nu mă voi da nici odată înapoi—că a nu cunoaște dreptul de grevă este ca și cum aî călca în picioare drepturile naturale omenești. In același timp tin visă să declar tot așa de hatorii, că felul cum se pune azi la cale, grevele in Ungaria, însemnează pur și simplu subminarea intereselor Vitregei industrii, vitregei muncitoririi. Pentru că greva e dreaptă numai atunci cînd prin ea se urmărește îmbunătățirea condițiunilor de muncă, iar nu cînd se face din ea o chestiune de putere" evident că ceea ce spun aici în privința grevelor trebue să fie zis și în ce privește licențiarea lucrătorilor din ateliere de către patroni. O lege nouă pentru reglementarea grevelor nu o cred necesară și ministerul respectiv nici nu se gîndește la o asemenea lege. Deci nu o lege nouă, ci acolo unde se va reglementa întreaga muncă industrială și comercială, acolo se va regla și chestiunea grevelor. Aceasta este și intențiunea guvernului. Că în ce fel o va face, despre aceasta vom avea ocazie să ne convingem. Acolo unde este vorba de lucrări publice ca de pildă la căile ferate, apeducte, iluminat precum și la alte întreprinderi analoage, nu există nici o putere în fața căreia s-ar putea recunoaște dreptul la grevă. La astfel de întreprinderi, greva trebue făcută imposibilă prin lege. In ce privește constatările, că cine are dreptate în caz de grevă—patronul sau lucrătorul, sau nici unul, etc.,—chestiunea aceasta trebue încredințată unui tribunal independent, care să netezească aceste contraste. Pe calea aceasta credem că vom putea reglementa grevele, asociațiunle le patroni și lucrători In fața asociațiunei patronilor—continuă d. Szterény—trebue să stea asociațiunea lucrătorilor. Atît patronii cît și lucrătorii în caz de conflicte, să fie judecați de acei reprezentanți egali ai lucrătorilor, sub preșidenția unui judecător imparțial, care nu poate să ia nici partea unuia nici celuilalt, căci interesul lui este înainte de toate ordinea socială—adevărul, dreptatea. Tribun Gelft de meseriași In legea cea nouă ce o va aduce guvernul unguresc este proedata și înființarea de tribunale aduive, cu procedura cea mai simplă și cea mai repede posibilă. Scrisul va fi exclus de la aceste tribunale, așa că în cazuri de izbucniri de greve, acestea să nu trăgăneze luni întregi, ci daca este cu putință ele să fie împiedecate prin împăcare, prin buna-înțelegere dintre părți, iar dacă aceasta tul este cu putință și greva totuși izbucnește, atunci ea să fie imediat tranșată prin împăcare, in scopul acesta două lucruri trebuesc excluse, din relațiile dintre patroni și lucrători. Acestea sunt boicotul din partea lucrătorilor și lista neagră de care se folosesc adeseaori patronii. Acestea sunt în liniamente generale principiile în care va fi făcută viitoarea lege asupra meseriilor din Ungaria. Am crezut că nu este fără interes pentru noi, de a cunoaște spiritul în care se plănuește facerea uneia din cele mai importante reforme sociale în regatul vecin. De altfel de cînd ni s’a făcut onoarea să ni se încredințeze conducerea acestei reviste, și a oficiului de informatiunî comerciale, am socotit că este în propriul nostru interes de a urmări de aproape, punînd pe cît posibil sub ochii factorilor noștri conducători, tot ceea ce se face mai de seamă în vecina noastră Ungarie pe terenul economic, social și comercial. _______ , nume, pronume, adresele lor exacte strada și număr. Actualele cărți urmînd să fie în curind retrase și anulate, d nnr corespondențî cari vor întîrzia cu trimiterea adreselor vor suferi neprimind la timp nouile cărți de legitimație. • Direcțiunea generală a serviciului sanitar a trimis tuturor punctelor de observație sanitară o circulară, prin care le pune în vedere să facă o minuțioasă cercetare medicală și de sinfecțiune tuturor vaselor cari arosi dein Mitilene și Oran, localități bîntuite de o epidemicitate foarte întinsă. O supraveghere de cinci zile se va aplica călătorilor, cari vor fi izolați la domiciliul Mercur 10 curent se va înapoia din străinătate d. dr. I. St. Furtună, inspector general și șeful serviciului veterinar, care a reprezentat țara la congresul internațional de laptărie de la lungă. • Implinindu-se trei ani de la moartea boctnlui cizmar D. Th. Neculuță cercul socialist „Ilomnia Muncitoare- va comemora, în seara de Joi 4 Octombrie a. c., această zi printr’o serată artistico literară la cerc. Sa vor rosti cuvîntări asupra regretatului poet și se va delama din frumoasele versuri ale acestu lin țări ț socialist. 9 Eri în sala Trocaderu Kon (Puțu cu fin rece s'au pus bazele societăței „Camelia“, joc de ajutor reciproc și mutal pentru căsătorie, deces și boală. Membrii prezenți au ales cu unanimitate de voturi următorul consiliu de administrație : Președinte : d. C. Sorescu; vicepreședinți: d. Iorgu Diamusrescu și dna Matilda Petricu; casieră : dna Elena Sorescu; secretară: d-ra Janete Georgeseu și membrii ci nil: d. Theodor Petrescu d ra Romaița Papadopol, d. Cristache lonescu, d ra Paulina Georgescu, d. loan Slomneanu, d-na Maria Topoloveanu, d. Sesil Dinescu, d ra Polixenia Ionescu, D. G. lonescu și d-ra Eugenia Petricu. ln comisia de control au fost aleși d. Costin G. lonescu și d ra Junele Grigorescu. — In salonul German, str. Brezoianu No. 17, „Generala" societatea cicliștilor din Romînia a organizat o frumoasă serată dansantă pentru seara de 6 Octombrie, cu concursul d-lui Munteanu bas, laureat al Conservatorului, care va executa mai multe bucăți de canto. — Uniunea Intelectualilor va ține astă seară, la orele 8 jum., în casele d-lui dr. Eraclie Sterian, 22 str. Bibescu-Vodă, cea întâi adunare după vacanță. — O delegațiune a cetățenilor din orașul și județul Vaslui au fost primiți ori la audiență de către d .Spiru Haret, ministrul cultelor și instrucțiuneii publice, cerînd să se reînființeze clasa I a gimnasiului „Cogălniceanu“ din acel oraș. Delegațiunea era compusă din d-nii Ilie Sghibart, I. Ioaniu, D. Romașcu Ion Vieru și Iancu Petroșanu. Ministrul instrucțiunei a promis delegaților că se va ocupa de această chestiune. Un mare număr de absolvenți al școalei de comerț se cer Întrunind 4 cu orele 9 seara la Uniunea lor (31 Calea Victoriei) spre a discuta chestiunea înlăturărei absolvenților școalei de comerț de la catedrele de comptabilitate ale școalelor de comerț.D. dr. Raicoviceanu-Pitești,medicul șef al spitalului „Colentina“, s’a prezentat el la redacție și ne-a dat următoarele lămuriri cu privire la cele publicate de oot despre „Accidentul de la școala Principele Ferdinand“, unde arătam că copila Paulina Dumitrescu, victima unui accident, n’a fost primită la spital. Fetița Paulina Dumitrescu, a fost adusă în camera de gardă a spitalului „Colentina“ și a fost cercetată chiar de d. dr. Raicoviceanu-Pitești. D-sa a constatat că pacienta are nevoe de o imediată intervenție chirurgicală și expunînd părinților gravitatea cazului, le-a cerut învoirea ca să supue pe copila lor unei operații al cărei rezultat nu se poate prevedea. Părinții au refuzat această propunere și au plecat cu copila care, cum era de prevăzut, a încetat din viață, al dluî cap. Manu.Premiul Dianei: Premiul I 7050 lei al II-lea 800 lei, al IIII-lea 400 lei. Caii eșițî: 1 Resboieni al d-luî Marghiloman, 2 Opaița a d-lui Marghiloman, 3 Tina a d-luî Negroponte. Premiul Edvin: Premiul I 3000 lei. II 200 lei. Caii eșițî: 1 Galloping Grey a d-lui Zissu, 2 Val-Vărtej al d-lui Marghiloman Premiul Mărășești: Premiul I 900 lei. II 100 lei. Caii eșiți: 1 Amira a d-lui maior Paianu, 2 Topana a d-lui Zissu. Premiul Blague: Premiul I 2500 lei, 11 300 lei. Caii eșiți: 1 Eclat al d-lui Marghiloman (Trei cai s’au retrași. Cursele de eri n’au oferit nici o surpriză. Caii d-lui Zissu s’au distins. Pariurile mutuale s’au plătit cu sume absolut neînsemnate. CONSTANȚA Satul Anadolchioiu e frumos împodobit cu steaguri și verdeață în vederea alergărilor ce au loc azi la hipodromul Anadolchioi, ca se află lingă tîrgul de vite. Mii de persoane acopăr cimpul hipodromului, venite atît din oraș cît și din împrejurimi. Tribunele sunt in» țesate de public. Două trenuri au adus cetățenii din Constanța la hipodrom. Muzica regimentului 34 a cîntat diferite arii. Cursele au început exact la ora 3. Iată rezultatul : Alergări de viteză. — Premiul I, lei 120 ; premiul II, lei 70 ; premiul III, lei 40. Au obținut: Prem. I Resid Absidiin Siraghiol, prem. II. Abdula Leoagean din Amzacen, prem. III. Șeid Elini din Tatlageac. Alergări de trap. — Premiul I, lai 150 ; premiul I1, lei 80 ; premiul III, lei 40. Au obținut : Prem. I, calul d-lui Ivan Simion din Gargalic ; prem. II, acel al d-lui Țone Mitu din Gargalic ; prem. III, calul d-lui Petre Gh. Peiu din Cogralac. Alergări militare: (grade inferioare).— Premiul I, lei 200 ; premiul II, lei 150 ; premiul III, lei 100. Au obținut: prem. I, calul d-lui Bălan loau , prem. II, acel al d-lui Moisa Ion și al treilea premiu de calul d-lul Neagu. Alergări plate ofițerești•— Premiul I, lei 250 ; premiul II, lei 150 ; premiul III, lei 100. Au obținut: prem. I, calul d-luî lt. Romanov, prem. II, acel al loc. Corvin prem. III, loc. Drăghici. Alergări de fond.—Premiul I, lei 600 ; premiul II, lei 200 ; premiul III, tei 1 O. Au obținut : premiul I, calul d-lui Reid Abdieea din Sarighiol ; premiul I, de Zeidula Abdurageac din Biulbioli premiul III, de Ali Riza Krimizade din Constanța. Alergări cu garduri (pentru ofițeri), cu caii lor proprii, cu trei premii. — Premiul I, lei 350, premiul II, lei 150 , premiul III, lei 100. Au obținut : prem. 1 calul d-lui lei Șerbănescu, prem. II, sublocot. Nadancovici, prem. III Șerbănescu. Alergări comune.—Premiul I lei 100 ; premiul II, lei 70 ; premiul III, lei 40. Au obținut: prem. I, calul d-lui Dumitru Socianu ; prem. II, Mitu Cutzaro; prem. III, Lovin Cocoși. Cursele au sfîrșit la orele 5. La alergări a asistat și d. ministru de domenii Carp, care sosise cu trenul de dimineață. Din comisiunea de arbitrii au făcut parte din: Mantu, Nicoleanu, col. Socec, Virnav, Georgescu, Mielescu și Drăghescu.—D. BLAILA BRAILA, 30 Sept.—La orele 2 lun. au avut loc alergările de cai organizata de societatea de încurajare pentru îmbunătățirea rasei cailor. Rezultatul e următorul : Cursa I, premiul Islaz, distanța 2200 metri. Au cîștigat: prem. I de 900 lei Johny al d-luî Negroponte, prem. II de 300 lei de Fragment al d-luî Sabovici-Baranga, prem. III de 180 lei de Lsac al d-luî locot. R. Goliescu și prem. IV 120 lei de Ederor al d-lui sublocot. Filip Iacob. Cursa II, prem. Monumentului, distanță 2400 metri; prem. I de 600 lei de Arens H al d-luî George Pilat; prem. II de 300 lei de Atena al d-luî Ioan Baroncea; prem. III de 200 lei de Mafalda. Cursa III, prem. Dunărea, distanță 1600 metri: prem. I de 1500 lei, de Salba al d-luî Alexandru Marghiloman și prem. II de 200 lei de Saloppe al d-luî G. A. Negroponte. Cursa IV, prem. Fulger, distanța 3000 metri, prem. I de 1000 lei de Axtel, al d-luî George Gaitan, prem. II de 300 lei de May Primrose al d-luî George Pilat. Cursa V, prem. militar, distanța 3000 metri. Premiile sunt oferite de ministerul de razboiu. Au câștigat: prem. I de lei 600, Brandon al d-lui locot. Grigore Sutzu; prem. II 150 lei de Fragment al d-lui Saovici- Baranga și prem. III de 100 lei Spor al i-lui locot. R. Niculescu. Cursa VI, premiul Viziru, distanța 2500 metri, prem. I de 700 lei de Spion al d-lui George Gaitan; prem. II de 250 lei de Andaluza al d-luî George Pilat. Cursa VII, premiul Brăila, distanța 3000 metri, cu 8 garduri; prem. I 2000 lei de St. Sophie a d-nei Elene Negroponte; prem. II de 300 lei de Black Slave al d-lui maior C. Păianu. Rofa. ‘ Ultime informațiuim • In cursul lunei August, următoarele produse petrolifere au rămas la depozitul fabricelor din întreaga țară : Bacău : 31.723 kgr. benzina, 157.867 kgr petrol, 1.026.340 kgr. uleiü, 8 200 kgr. cocs și 193.737 kgr. rămășie. Brăila: 87.239 kgr. benzină, 15.924 petrol, 3 360.163 aleiu și 413.226 rămnăși Buzău: 21.502 benzină, 16.944 petrol, 1. 833 uleiu și 39.379 rămășițe. Constanța : 12.153.892 benzină, 27 mii 285.985 petrol, 5.694 338 uleiu, 5.628 <olzi de parafină, 800 parafină și 5 mii 769.601 rămășițe. Covurlui: 2.913 benzină, 21.134 petrol, 26 955 uleiu, 4.135 cocs și 27.635 rămășițe. Dîmbovița: 537.510 benzină, 2 687.047 petrol, 568.8L4 uleiu, 1.088 solz', 962 parafină, 700 cocs și 1.262.668 rămășițe. Ilfov: 137 000 benzină, 499.636 petrol, 514.852 uleiu și 4.068.202 ramășițe. Neamțu: 5.033 benzină, 7.626 petrol, 36.873 uleiu și 42.296 rămășițe. Prahova: 9.398.99Q benzină, 21 mii, 261.362 petrol, 9.138.834 uleiu, 76.807 solzi, 42 536 parafină, 500 cocs și 40.268 529 rămășițe. Pulim : 798 benzină, 120 petrol, 9 463 uleiu și 21.839 rămășițe. R.-Sărat: 1.001 benzină, 820 petro), 0 423 ulei și 13 644 rămășițe. Vlașca , 1.798.184 benzină și 2 mii. 020.157 petrol.D. dr. D. Pașcanu, fiind numit definitiv pe baza concursului medic al spitalului județean Pătărlagele și al plaiului Buzău, a renunțat la postul de medic primar al jud. Tutova, pentru care ișise decretul. • In vederea reînoirei cărților de corespondent, rugăm pe toți corespondenții noștri ca să comunice imediat secretariatului „Adevărului" Știri mărunte Comisiunea locală a sindicatelor muncitorești a organizat pentru aseară o prea frumoasă serată artistico-literară in sala cercului „Romînia Muncitoare“ din calea Rahovei 118. Un membru al cercului a dizertat cu privire la „Educații mea socialistă“, iar la urmă s’au declamat versuri și s’au cintat imnuri revoluționare din repertorul coral al socialiștilor. A azistat un public foarte numeros. — Sindicatul metalurgiștilor din Capitală a ținut eri, orele 3 d. a., ședința în sala cercului „Romînia Muncitoare“, pentru a discuta mai multe chestiuni la ordinea zilei. Alergările de din București Premiul Tzurboaia. Premiul I 2000 lei, II 200 lei. Caii eșiți: 1 Misenea d-lui Zissu și 2 Radix al d-lul maior Painu. Premiul Tunari. Premiul I 2000 lei. II 200 lei. Caii eșiți: 1 Saltarele al d-lui Zissu, 2 Flirt al d-lui Negroponte și 2 Roitelet FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ ARTHUR W. MARCHERMONT 90 amuritarului rusiei - MARK ROMAN IGE. ACTUALITATE - PARTEA Ia XXIX Ultima precauțiune "—"Lasă, Denver, zise Helga iritată. Nu înțeleg ce fire au , în momentele cele mai grave, treci de la seriozitate extremă la o veselie nemotivată și faci glume . Nu înțelegi în ce stare sufletească mă aflu ? „Nu Înțelegi că daca fata trăește în adevăr chinurile ce îndură de atîta vreme sunt mai groaznice decit ar fi fost supliciul morței ?“ — înțeleg, Helgo, înțeleg prea bine. ..Și tocmai de aceia îți spun că deocamdată trebue să ne căsătorim ca să fim legalmente îndreptățit să te conduc, ori dacă vrei, să te urmez în lupta ta.“ — Mi se pare o profanare, zise ea , să mă gîndesc la căsătorie in asemenea momente. — Atunci nu te gîndi. E destul că mă gîndesc eu. „Tu lasă-te în voia mea și fă cum îți zic eu.“ El îi întinse mîinile. Ea stătu cîteva clipe șovăitoare, cu privirea întoarsă. Apoi stilizatoare, cu ochii în lacrimi, căzu la pieptul lui. — Toate astea îmi par foarte ciudate, murmură ea. — .Și cu drept cuvînt scumpa mea. ..Cine zicea cu America e țara ciudățeniilor ? „Dar eu nu mă sperii de asta. „Cel puțin vom pleca fericiți, orîce ar fi să se întîmple.” — Ești atît de bun și atît de tare ! — Și voi fi mult mai bun, mult mai tare, în tovărășia dragei mele,nevestite. Fata roși și se grăbi să-și ascundă roșcata la pieptul logodnicului ei. Și stătea așa, uitînd zidurile întunecoase și umede ale închisorii întunecoase și umede ? Nu. Aceste ziduri care fără îndoială auziseră atâtea gemete, lăsară în amintirea lui Denver o impresie de farmec și vrajă, parcă ar fi fost un palat din povești. Pentru a împodobi acel delicios moment de dragoste, zidurile se acoperiră de o aureolă radioasă. Oare nu închisoarea asta,pe care apăsau attea negre blesteme, îi grăbise fericirea ? Totul se hotărî în acel moment. Helga și Denver. Copleșiți de atîta fericire, vorbiră, tîseră, nimi’n mină, gură’n gură, căci amorul nu se lasă înlănțuit. Tot una îi este lui dacă se află într’un palat sau într’o temniță, dacă e înconjurat de preoți ori de călăi. El umple sufletele de aceiași feric și aceiași fericire o revarsă în juru-î. Un singur neajuns avură : Denver uitîndu-se la ceas, constată :„ timpul acordat de Kalkoff trecuse repede. Și problema ce le dăduse prințul era prea grea pentru ca s’o deslege în zece minute. Dar fericita pereche, după o clipă de întristare, izbucni în rîs. Totul li se păru jucărie și, într’un lung și dulce sărut, se declarară gata să aștepte evenimentele, fără frică și fără grijă. Erau hotărîți să meargă în Siberia. Cum ? ! Această întrebare nu și-o puneau. Kalkoff își făcu apariția . Denver nu-i pregătise încă nici un răspuns. El știa un singur lucru: Helga sonsimțise să-i fie nevastă. Kalkoff înțelese îndată ce se petrecuse. De altfel aceasta nu-l fu greu, cînd auzi pe Denver vorbind la întîmplare, fără acel calcul rece care îi era particular. — Am cuvîntul meu zise Denver, că îndată ce găsim în Siberia lucrurile în starea în care spui că sunt, toate hîrtiile îți vor fi date. „Cred că atîta e de ajuns." — Nu e de ajuns. O garanție personală e prea puțin lucru, răspunse Kalkoff cu brutalitate. — Mie mi se pare de ajuns, fiindcă eu n’am înșelat niciodată pe nimeni — Cînd vreți să plecați ? — îndată ce vom fi căsătoriți. — Puteți să vă căsătoriți cu de curînd: astă seară sau mîine. — Mîine ! strigă Helga, pe care o speria repeziciunea cu care se îngrămădeau evenimentele. — Atunci o se mai aștept pînă atunci, zise Denver, trădînd prin accentul său că nu era bucuros de această întîrziere. Fata zîmbi. — Ceremonia nu va fi complicată zise Kalkoff. — Nici nu-î nevoe, răspunseră logodnicii, amindoi deodată. — Firește. Mai ales că in închisoare lucrurile nu se pot face cu țămbălău. — In închisoare? întrebă Denver foarte mirat. — Sigur, D-ra Helga nu poate părăsi închisoarea de cir ca nevastă a d-rale. — Atunci să ne căsătorim astă seară. I zise Denver. — Nu, nu ! Mîine ! strigă Helga cu vioiciune. — Draga mea, e mai bine astă seară, ca să putem face toate pregătirile de călătorie. „Nu e ușor să te pregătești pentru un voiagiu in Siberia, chiar cînd e un voiagiu de nuntă.“ — Dar... v Fără dar, Helga. Mulțumește-te să zîmbești. —• Mă duc să dau ordine, zise Kalkoff, înțelegînd că tînăra va ceda. — Ne trebue martori, zise Denver, unul din ei va fi Siegel. — Aî ordinul eliberărei lui, răspunse prințul și eși. Denver avu o lungă discuție cu Helga. Ea nu vroia să consimtă. I se părea prea ciudat lucru ca prințul s-o căsătorească . — Nu-ți dat seama ce faci, zise ea. „Trebue să fie vreo cursă. „Kalkoff își are combinațiile lui". — Mofturi! Principalul e că peste un ceas tru vel mai în închisoare. — Dar.... — Lasă-l pe dar, dă-mi o guriță. Fu cel mai bun argument al lui. Deși îngrijată, Helga trebui să cedeze. Amindoi începură să rîdă. — Vezi dragă ? De acum înainte numai cu visul vom rezolvi toate problemele. — Să dea Dumnezeu să fie bine, zise Helga gînditoare. In acel moment un temnicer veni din partea lui Kalkoff să cheme pe Denver. Prințul se afla într’un birou curățel, unde inspecta niște registre. — Ceremonia va fi la zece ceasuri, zise el, cum îl zări pe Denver. — Foarte bine. — Vreau să te fac să înțelegi că de acum Înainte vom face totul pentru a te ajuta. — Iți mulțumesc. Denver vorbea în neștire. El se afla în nori. Nu se gîndea decît la fericirea de a fi soțul Helgei. — Unde vei fi? întrebă prințul. — La asta nici nu m’am gîndit. Alteță. „O să ne ducem la hotelul Imperial. „Dar ce fac cu lucrurile mele? „Ați rămas toate la palat! „Evenimentele se urmează foarte repede în Rusia! „Să mă duc la palat să-mi iau bagajiile?" — O să-ți pun la dispoziție pe servitorul meu Pierre. — O să vie el la hotel ori... — N’am nici o grijă. O să iau toate măsurile. — Mulțumesc, prințe, ești prea bun. — Dar mai e ceva, d-le Denver, trebue să-mi promit că n’o să cauți să-l vezi pe împăratul. — N’am decît un ceas și jumătate înaintea mea. Excelență. — Nu vorbesc de azi ,vorbesc de mîine. — Promit solemn. ! — Mîine o să vă prepar voiajul.. "y „In tot timpul voiajului se vor primi ordine pentru primirea voastră, ca să fiți serviți și protejați.” — Mulțumesc prințe. Cred, în adevăr, că ești tot atît de nerăbdător ca și mine să vezi terminată afacerea asta. — O să vezi, d-le, că pe cît sînt de hotărît ca adversar, pe atîta sînt de sincer ca prieten. „și vrei să-țî fiu prieten." — Fapt este, prințe, că te achiți strașnic de bine de funcția de adversar. „Să sperăm că viitorul ne va arăta ceal’altă față a medaliei“. — La revedere în curind. — In curind ? — Firește. Vrei să asist la ceremonie. Denver nu era prea măgulit de atenție. Dar cum prefera să se însoare de față cu prințul decît să nu se însoare deloc, se abținu deja orice reflexie. Și apoi, era atît de vesel, atît de fericit, că amănuntele îl lasau cu totul rece. Salută pe Kalkoff și eșt. Se duse la hotel unde comandă un apartament. Pe drum se opri la un giuvaergiu și cumpără un inel. Apoi se duse la ambasada americană și invită pe Harold M«*»vyn ca să-l servească de martor. Va urma ci re că