Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)

1907-10-14 / nr. 1319

Ámu MV j No, iölö BĂNI TELEFON Í PUBLICITATEA CONCEDATA exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI íd, Strada Harageorgevici, 18 Telefon 3/4 S» MAMI Uí 'íöATA ȚAEiă. Duminică 14 Octombrie *807 DIRECTOR CONST.­UINLE ABONAMENTE cu premii Un an Lei 20 6 luni .....A „îl 3 luni „ 6 BANI Pentru Capitală Xo. 14/10 Provincie și Străinătate Xo. 12/40 . Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale n optei , tiiuf«urile ziarului­­ tr. Săm­aitar 11 Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Procesul Moltke-Harten — Continuarea dezbaterilor — împăratul Wilhelm Invitat ca martor Berlin, 12 Octombrie.—Principele Eu­­lenburg n’a apărut în fața tribunalului. In locul lui a apărut medicul său­, care a declarat că prințul e bolnav și nu poate veni la tribunal, dar că se pune la dis­poziția tribunalului, pentru a fi interogat de către o Comisie acasă. In dezbaterile de azi se va hotărî între altele asupra propunerei consilierului de­­ justiție Gordon, de a se cita pe împărat ca martor. Tribunalul va refuza probabil propu­nerea. Dacă o va primi însă împăratul va fi acultat în castelul imperial fără a­­sistența părților interesate. Acesta va fi primul caz cînd un îm­părat e invitat ca martor într'o chestie de calomnie privată. Dezbaterile de azi Berlin, 12 Octombrie. — Un public imens s’a grăbit să asiste și azi la dez­baterile procesului care produce atita Senzație în toată lumea. In fața clădirea tribunalului s’a iscat o adevărată luptă în mulțimea de curioși pentru a pătrunde în interiorul clădir­ii. Pa stradă și în fața clădirei, ordinea era menținută de poliție. Pe scările tribunalului era de aseme­nea o afluență de nedescris. Astăzi dezbaterile au început la orele 10 și jumătate. Președintele chiamă pe principele Eulenberg. In locul lui apare medicul său, care declară că a vizitat dimineața pe prinț și i-a interzis să părăsească patul. Gordon propune trimiterea unei comision­ care să asculte pe prințul Eulenberg. Bernstein.—Mi e mi-e indiferent dacă principele Eulenberg va fi ascultat la tribunal sau la locuința lui. In cazul din urmă ași dori insă ca comisiunea sa nu fie trimisă la principele Eulen­burg, decit după ce se va stabili dacă prințul nu va trebui ascultat de două ori, căci dacă prințul va nega înclinările lui bolnăvicioase, va trebui să prezinte și dovezi. Prințul Bismark s’a exprimat față de dr. Lehman, că principele Eulenburg e un om cu porniri bolnăvicioase și prințul Bismark își cunoștea oamenii săi La novoe vom putea prezenta dovezi cum a ajuns prințul Bismark la convin­­gerea înclinărilor bolnăvicioase ale prin­țului Eulenburg. Gordon. Prințul Bismark a fost de­si­gur o autoritate, dar a fost și un om ca ori­care altul. Cînd asupra unui om se raspînd­esc zvonuri, de cari nu e sigur nimeni, referirea la prințul Bismark nu poate aduce o confirmare absolută a a­­cestui zvon-Prințul Bismark e mort și nu se poa­­te ști pe ce și-a bizuit afirmarea sa. Vă luați d­v. răspunderea în cazul cînd bolnavul va cădea aci în fața pu­blicului? Harden, înainte ca tribunalul să de­cidă dacă și unde­va ,fi interogat prin­țul Eulenburg, rog să se stabilească mo­dul care ar face posibilă ascultarea prin­țului la locuința sa. După cele declarate asupra sănătătei sale, e exclusă pentru moment o con­fruntare aici, prințului Eulenburg cu martorul Bollhart. Noi personal n’avem nici un interes în această confruntare și dacă am propus ca martor­­ pe Bollhart n’am voit să sta­bilim că pricipele Eulenburg a e­xercitat homo­sexualitatea ci că contele Hohen­­hau, care aparține societăței, s’a făcut vinovat de grele delicte de homo­sexua­­litate. Faptul acesta s’a confirmat de altfel era prin dovezile noastre. 11. După o mică consfătuire președintele­i comunică: e vorba de deposiția marto­rului Bollhart, care declară că nu va spune nici un cuvînt pînă ce nu va fi­ văzut pe principele Eulenburg.­­ Martorul Bollhart va merge imediat­ la principele Eulenburg și va încerca să-l vadă. Comisarul de Trenskow îl va însoți. Bernstein. Principele Eulenburg are interesul de a nu fi recunoscut de Bollhart- Nu e exclus deci, ca cineva știind că urmează să fie recunoscut și că nu se exercită nici un control asupra locului unde se va face recunoașterea, să ia toate măsurile ca această recuno­­ștere să nu fie cu putință. Președintele. Martorul Bollhart să va­dă mai întîî pe prințul Eulenburg și a­­poi va comunica. Președintele întreabă apoi pe re­pre­­sentantul acuzăre­ dacă și-a formulat dovezile presentate elî. Gordon. Propun citirea unei scrisori a d-nei Biber din timpul divorțului, în care ,vorbește cu dragoste de soțul ei.­­ Se spune că reclamantul se exprimă în­­ termeni dubioși asupra căsătoriei. A­­­­ceasta nu e adevărat. Contele Moltke s’a exprimat numai că căsătoria care nu are la baza ei un substrat moral e o colonerie. Am propus să fie ascultați contele Li­nar și Hohenhau ca aceștia să mărtu­risească că reclamantul n’a luat parte la întîmplările de cari vorbește martorul Bolthart. Gordon urmează apoi cu voce tare: Vrem absolută claritate, vrem să resta­bilim onoarea pătată a contelui Moltke și nu ne vom liniști pînă nu se va risipi orice urmă de bănuială. De aceia proce­sul nu se va termina pînă cînd acești douî martori nu vor fi ascultati. Ei ar refuza de­sigur orice declarație cînd ar fi vorba de persoana lor dar ca oameni de onoare nu vor refuza aceasta față de persoana reclamantului. Erî am pomenit ca eventual să fie citat ca martor și împăratul- Clientul meu m’a rugat însă să renunț. El este de părere că dacă el ca general va declara în fața lumei că nu vrea să influențeze asupra politicei împăratului i se va da crezământ. Moltke. Nu voi permite cu nici un preț ca M. G. să depue aci. Aceasta contrastează cu sentimentele și tradiția mea. Harden. Propunerea cu privire la M. S. a pornit din partea adversarilor și e în contrazicere cu declarațiile noastre. E departe de mine ideia că contele Molt­ke ar fi urmărit o politică personală exploatîrnd raporturile sale cu împăratul, căci nu ne poate trece prin­ gînd că îm­păratul să nu fi știut nimic de aceasta și nu încape nici o îndoială că împă­ratul observînd o asemenea încercare contele Moltke ar fi fost de mult desti­tuit din demnitatea sa. Declar însă că contele Moltke a ținut în curent pe principele Eulenburg în mod constant și ani de-a rîndul cu tot ce se petrecea la curte. O declarație a împăratului, chiar dacă ar fi posibilă, n’ar fi deci necesară­ C­ît privește declarația cu emfază a ad­versarilor că procesul nu se va termina pînă cînd­ martorii Linar și Hohenhau nu vor fi ascultaț­, nu cred, în primul rind ca acești domni să poată depune mărturie în fața unui tribunal german. Văd în aceasta numai o încercare de a se amină procesul. Apoi se fac încercări de a se stabili puterea mărturiei d-nei El­be, declarînd’o a nu fi în toate facul­tățile ei mintale. In privința aceasta propun să fie inte­rogat consilierul comunal Schwening, care trăește de 6 ani cu d-na Elbe și el va spune dacă în raporturile lor cas­nice a observat vre­o anomalie la soția lui.­ După o oră comisarul Trenskow se întoarse în sala ședinței anunțind rezul­tatul vizitei la principele E­ulenburg. Prințul a refuzat să primească pe mar­torul Bollhart. El a declarat că consimte a fi interogat de către o comisiune, dar nu poate primi pe Bollhart. și Gordon. Propun ascultarea M. S. îm­păratului. De­și contele Moltke în calita­te de general m’a invitat să renunț la această mărturie eu ca avocat o găsesc necesară. j Harden. Cer ascultarea părinților d-nei Elbe care vor face mărturii asupra că­sătoriei fiicei lor cu contele Moltke­ Să fie ascultată apoi d-na Elbe, care va declara cu Moltke a vorbit adesea de lanțul ce Tail format el și amicii lui în jurul împăratului. ȘtiO bine, continuă Harden, că măr­turia împăratului nu va putea contribui întru nimic la lămurirea afacerei. Bernstein, amintește declarația făcută de d-ira Elbe cu privire la exprimarea contelui Moltke asupra căsătoriei și de­clară că contele Moltke a spus neadevă­ruri în fața tribunalului.­­Contele Molt­ke agitat își zmulge cu­­ nervositate barba). Bernstein continuă: Și fără mărturia medicului credem că prințul Eulenburg e bolnav, (rîsete). Președintele (către Harden) Mențineți declarația cu privire la amiciția dintre contele Moltke și contele Hohenhau principele Eulenburg și Lecomte? Harden. Da,­că contele Moltke era a­­mic cu Eulenburg nu e nevoe să dove­desc. Ambii erau aghiotant­, rude și totdea­una împreună. .Declar­ă c­ă contele Moltke avea cu­noștința că Eulenburg și Hohehau au înclinări homo­sexuale. întreb pe reclamant de ce a fost con­­­cediat. Și în această privință vreau să numesc pe membrii familiei imperiale cari mi-au dat informații­ Bernstein. Are contele Moltke curajul să nege că și-a pierdut situația din cau­za legăturei cu aceste persoane cu por­niri homo­sexualei Moltke. Pot declara că am cerut con­­cediarea mea din cauza bănuelii ce plana asupra mea în urma calomniei lui Harden. Am terminat 40 de ani de activitate cinstită și rog să aveți în vedere aceasta la pedeapsa pe care o va hotărî­ la tribu­­nalul. Harden se apără agitat de acuzarea ce i se aduce că ar fi calomniat. Președintele il îndeamnă să fie liniș­tit căci altfel ■ dezbaterile nu se vor mai termina nici­odată. * Gordon. Cer ascultarea șefului cance­lariei cabinetului militar Heseler Hül­sen pentru a se dovedi că la Curte Moltke și Hohenhau sunt considerat­ nevinovați. E ascultat apoi d-rul Hirchfeld, dacă în baza materialului dezbaterilor de pînă acum, își poate da părerea lui de specialist dacă contele Moltke are por­niri homo­sexuale. D-rum Hirchfeld face declarație afirma­tivă. Harden cere ascultarea baronului Ber­ger și a scriitorului Liman­ Bernstein. Cer ascultarea scriitorului Liman care va declara că prințul Bis­mark a spus că cercul de la Leidenberg a înconjurat pe împărat isolîndu-l cu de­­săvîrșire. E ascultat apoi comandantul garni­­zoanei Hülsen. Președintele pune chestiuni și gene­ralul răspunde ezitînd și după lungi gîndiri. Gordon. Atrag atenția tribunalului ca înainte de a asculta pe martor să-l dez­lege de datoria tăcerei. Martorul declară că în calitate de comandant al garni­zoanei de atunci și semnatar al hîrtiilor a citit toate cu privire la această ches­tiune, fiind însă vorba de lucruri ce i-au trecut prin mină în mod oficial, roagă să nu i se pună de­cit întrebări la cari ar putea răspunde fără a-șî călca jură­­mîntul. Bernstein cere ca martorul să răspun­dă de ce Lunar, Moltke și Eulenburg nu se mai află în funcțiile lor. Martorul răspunde ezitînd. Președintele. Aci nu mai aveți nici o scap­are. Trebuie să faceți mărturisiri. După lîn­gî ezitări martorul de­clară că În lumea oficială se știa că acești 3 domni, au porniri a­­normale si au avut împreună ra­portări perverse.* Cu acestea s’a terminat expunerea dovezilor. Miine încep pledoariile apă­­rărel și acuzărel. O afacere de înaltă trădare în Franța — Arestarea unnui ofițer de marină franc­ez — Paris, 12 Octombrie.— Erî a fost a­­restat la Toulon pentru înaltă trădare și dus la Paris, ofițerul de marină Vimo. Ministrul marinei Thomson a conferit azi cu primul ministru Clemenceau în această afacere. Acum cîtva timp s'a primit o scri­soare anonimă prin care se cerea suma de 150.000 lei, pentru a se reda gu­vernului niște documente maritime de cea mai mare importanță. Anonimul amenința cu vînzarea do­cumentelor străinătății. Stabilindu se adevărul scrisoarei anonime, s’au căutat mijloace pentru arestarea celui ca a sustras aceste documente. Guvernul în­cepu imediat tratativele. După un schimb de scrisori rămase fără rezultat se sta­bilise pentru ziua de orî predarea do­cumentelor într’o peșteră în apropiere de Toulon, în schimbul sumei cerute. Pentru a nu se isca băuu ei, prin in­tervenția poliției a fost însărcinat un profesor de box din Toulon cu execu­tarea arestărei. Intrat în peșteră profesorul fu întîm­­pinat de un necunoscut cu ama in mînă. Profesorul ridică mîinile în sus pentru a dovedi că nu e înarmat și ceru necunoscutului să arunce arma, căci altfel nu va începe nici un fel de tratative. Aruncînd arma, necunoscutul se trezi cu o puternică lovitură în față și fu imediat declarat arestat. S’a dovedit apoi că e ofițerul de ma­rină Uimo din Toulon, care joacă un rol important in lumea bonvivanților. Vimo care e în etate de 25 ani și a­­parține unei familii stimate din Toulon ocuia cu metresa sa într’un elegant a­­partam­ent. La percheziția făcută la lo­cuința lui s’ar fi găsit importante do­cumente. La Toulon unde Vimo e bine cunos­cut, arestarea lui a produs mare sen­za­ție. Din loc competent se asigură că do­cumentele sustrase nu sunt de mare im­portanță. Ar fi vorba de codul de sem­nale și cheia de corespondență a mi­nisterului marinei. Cum ministerul marinei aflase însă i­­mediat de aceasta, a schimbat cheia de corespondență, rul celor pieriți în zguduitoarea ca­tastrofă ar fi de 400. Cu toate că Ferruzzano se află la 9 km. de marea Ionică nu e legat de nici un oraș prin cale ferată. Cel mai apropiat oraș e Reggio. Orașul e cu desăvîrșire lipsit de mij­loace de hrană, de pansamente și utensile medicale. Trupele așteaptă ajutoare sanitare din Messina. Numărul morților Roma, 12 Octombrie. —O telegramă sosită ziarului „Corriere d’Xtalia“ din Reggio Calabria anunță că de sub ruine s’au scos 200 de morții. Sumarul răniților trece de 500. Ferruzzano­ avea 2700 locuitori, din care 500 au emigrat la America în 1905. Prăbușirea unui munte Hom­i, 12 Octombrie.­­ Ca­tastrofa din Feraszano a fost urmată de prăbușirea unui­­ munte care a acoperit locul dezastrului. Catastrofa e cu mult mai mare de­cît cea din 1905. N­u se poate da nici un aju­tor victimelor, de­oarece ni­meni nu se poate apropia. Familii întregi au dispărut sub ruine. Populațiunea e fără nici un sprijin, în mare parte fără haine chiar. Situația răniților este disperată. Hegele a dăruit 100.000 de lire pentru a se veni in aju­torul victimelor. Noul amănunte Roma, 12 o­c­t­o­m­­b­r­i­e 1907.­— Ziarul „Massagero“ zice că toată par­tea Italiei care a fost pustiită de de­zastrul de la 1905 este în mare alarmă, reușindu-se de un nou cutremur. Amă­nuntele despre dezastru­l din arondis­­mentul Gi­race au produ­s o nemăsurată impresiune. Oamenii de știință relevă faptul că, ca și în 1905, cutremurul a fost precedat de o lungă erupțiune a vulcanului Stromboli care a încetat în urmă subit. Ca și în 1905 cutremurul a ost simultaneu cu mari ploi de toamnă cari au trebuit să umple profundele cră­pături ale pământului de origină vul­canică și pătr­unzind în pămînt s-au în­­tilnit probabil cu comunicațiuni de ale vulcanului. Se crede că numărul morților ar fi de 300 dintre cari 250 la Feruzzano, iar vreo 500 din celelalte părți ale țărei Răniții sunt aproape o mie. Generalul Aliprandi, comandantul di­viziunii disi Cantazaro, se va duce la locurile dezastrului. Pină atunci a împărțit o mie de cor­turi militare. După o depeșe din Gerage s’ar fi scos de sub dărîmăturî vreo 212 cada­vre la Ferruzzano, unde numărul mor­ților și răniților s’ar sui ia 500. La Santaussimia o familie întreagă a fost acoperită de dărimături de unde au fost toți scoși în viață însă în con­­dițiuni foarte grave. Ziarul „Popolo Romano“ spune că guvernul a ordonat să se constate de către biroul financiar întinderea pagu­belor pentru a putea repede să facă o degrevare de impozite. Maximilian Harden Contele Molt. bfc’ Dezastrul din Calabria — Hon? amănunte asupra cutremu­rului de pămint — Roma, 12 Octombrie. — Orașul Ferruzzano a fost cu desăvîrșire distrus. Nici o casă, nici un zid n’au mai rămas în picioare. Nici o urmă nu mai indică locul piețelor și stră­zilor, un mormanul de ruine care a­­copere întregul oraș. Primele ajutoare au sosit la orele 3 dimineața. .Jandarmii lucrează cu mult zel la îndepărtarea ruinilor și salvarea acelora ce vor mai fi rămas în viață. La Reggio Calabria a sosit după 7 ore de marș o companie de infan­terie, care împreună cu o a doua companie sosită mai tirziu a început lucrările de salvare. De sub ruine n’a fost scos decit un singur om în viață încă. Numă­rul răniților e foarte mare. După o ultimă telegramă numă­ Guvernu­ austro-u­ngar și expulzările din România — Demersurile deputaților socia­liști.—Declarația ministrului de interne — Viena, 12 Octombrie.— Știrea zia­rului „Opinia“ din Iași, cum că mi­nistrul de externe al Austro Unga­riei ar fi trimis o notă de protes­tare guvernului român în chestia expulzărilor din ultimul timp, ajun­­g­înd la cunoștința deputatului so­cialist român Grigorovici, acesta a încunoștiințat și pe ceilalți deputați socialiști. Grupul deputaților socialiști a în­sărcinat atunci pe d­nii Grigorovici și Berneratorfer ca să se ocupe de această chestie și să afle adevărul. Eri cei doi deputați s’au prezin­­tat la ministrul de interne Binert. Acesta a declarat că întru­cît pri­vește vreun demer­s al colegului sau de la externe, în chestia expul­zărilor din Romînia, nu poate da clara pentru moment nimi­c de­oare­ce nu are nici o cunoștință. Are însă cunoștință despre un alt de­mers identic făcut în timpul răscoa­lelor țărănești din Romînia și a­nume: In timpul răscoalelor un mare număr de fugari din Romînia s-au refugiat în Austria și Ungaria. Mi­nistrul de externe a cerut apoi gu­vernului român să reprimească în țară pe acești refugiați. Au trecut însă două săptămîni de la potolirea tulburărilor și restabili­rea ordinei și acei supuși romîni tot nu erau reprimiți în țară. S’a făcut atunci un nou demers pe lingă guvernul român. Acesta a răspuns că, pentru moment, ezită să-i reprimească deoarece ordinea nu este încă complect restabilită și sînt temeri ca tulburările sa nu re­ii­e­cea pa. Guvernul român a cerut ca să i se mai acorde un timp oarecare, promițînd că va îngădui reîntoarce­rea în țară a ace­or ref­ugiați. Ceea ce s’a și făcut. Mari inundații în Spania Un oraș sub apă.—Un tren prăbușit în fluviul Ebru Madrid. 12 Octombrie. — Ploi to­rențiale și neîntrerupte au provocat inundații teribile în Catalonia și A­­r­agonia. Era s’a revărsat și fluviul Ebrul inundind orașul Tortosa, care se află în întregime sub apă. Se zvonește că un tren venind din Valencia a căzut în Ebru. S’au trimis trenuri de ajutoare. Din alte localități Vin deaseme­­nea știri că inundațiile au făcut pretutindeni adevărate dezastre. In multe locuri comunicația pe calea ferată e cu desăvîrșire între­ruptă. Convalescența lui Franz Iosef împăratul e în convalescență, simpto­mele catarale s’au împuținat, împăratul a petrecut noaptea bine, tempera­nț­a e normală, pofta de min­­care este foarte bună. * Viena, 12 Octombrie.— Sănătatea Îm­păratului face progrese considerabile. Simptomele boalei încep să dispară și apetitul și forțele sînt aproape normale. îmbunătățirea, o dovedește și faptul că azi nu s’au­ mai publicat buletinele o­­ficiale.* Viena, 12 Octombrie. — Ziarul „Po­litische Correspondenz“ spune că sulta­nul, în timpul boalei împăratului Fran­­cisc Josef, i-a adresat o telegramă­ ex­­primîndu-i mihnirea sa că împăratul a căzut bolnav, precum și bucuria sa a­­cum în urmă că împăratul merge spre bine. Misiunea ministrului Stan­­ciof în Romînia Sofia, 12 Oct.— Următorul comu­nicat se trimite din Sofia: Zvonurile răspîndite deoarece oare­cari stare pretinzînd că ministrul Stanciofv între altele ar avea ca mi­siune să reguleze la București neîn­țelegerile survenite cu ocaziunea ser­bărilor de la Plevna sînt cu totul ne­fundate, asemenea neînțelegeri ne­­existînd. Cei doi deputați socialiști au co­municat ministrului de interne că socialiștii au hotărît să interpeleze guvernul în chestia expulzărilor din Romînia.* D. deputat Grigorovici s’a prezintat ș­i din nou la ministrul de interne. A­­cesta i-a explicat cum că ministrul de externe n’a făcut nici un demers în chestia expulzărilor și că deci știrea opiniei este neexactă. Ministrul de interne a adăugat că, după părerea sa, știrea ziarului Opinia se dat­orește faptului că guvernanții ro­­mîni știu la ce ar trebui să se aștepte în urma conduitei lor față de unii su­puși români, și­­ că a cerut recițiune din Bucovina asupra expulzărilor.—Drd. Ande și Deaaix au deschis focul? a­­tacatorii au suferit perderi consi­derabile Mai mult de o mie de oa­meni din armata lui Abdul Haziz au fost debarcați îndată pentru a întări garnizoana. Meeting contra campaniei marocane Paris, 12 Optom.— Federațiunea so­cialistă a Seriei a ținut un meeting de protestere in contra campaniei ma­rocane. Deputații Vaillant, Deseante și Ronanet au vorbit, afirmînd că această campanie putea să aibă drept rezultat un conflict european. Meetingul adoptă reproducînd rezoluțiunile congresului de la Stuttgard. Răspunsul Serbiei la nota puterilor înțelese Belgrad, 12 Octombrie.—Primul mi­nistru Pasici a prezentat miniștrilor Austroungariei și Rusiei răspunsul la nota privitoare la reformele macedonene. Guvernul sârb, prin această not­ă, mul­țumește puterilor pentru interesul ce poartă soartei și egalităței popoarelor creștine din Turcia și aderează cu cea mai mare satisfacțiune la dorința pute­rilor de a pune un sfîrșit acțiunea ban­delor. Regretă însă că puterile nu țin socoteală de conduita reală a sîrbilor cari nu au început acțiunea revoluțio­nară nici nu au făcut propagandă ar­mată și nu au recurs la formarea de bande decât în scopul legitimei apărări. Formațiunea de banda au trebue a­­tribuită unei greșite tălmăciri a art. III din programul de la Myerszteg; bandele bulgare asistau deja din 1903, deci înainte de programul de la Myerszteg care a fost elaborat în toamna lui 1903. Populațiunea părăsită în voia bandelor a fost obligată să facă un act de legi­timă apărare și a se uni pentru causa revoluțiunii. Iată dar causa apariționii bandelor sîrbe cari au un caracter pur defensiv și nu au fost create prin in­terpretarea falsă a programului sus numit. Cît despre statu-quo pe care Pute­rile își basează delimitarea naționalită­ților, guvernul declară că nu se poate vorbi de un statu-quo de­oarece de mul­tă vreme deja starea lucrurilor a variat în mod continuă și proporțional cu pu­terea de propagandă a diferitelor na­ționalități. Guvernul văzînd în reforme un goj pentru un mai bun viitor al creștinilor din Turcia, dorește ca aceste reforme să se întindă și la sangiacurile din vi­­laetul Corsovo, rămase pînă acum în a­­fără de acțiunea reformatoare și unde sîrbii sînt expuși la mai mari rele de Cu­ aiurea. Intinzînd acțiunea reformelor și la aceste sangiacurî, Puterile înde­plinesc o operă umanitară și vor întări încrederea populațiunilor străine din Turcia în nepărtinirea și în eficacitatea reformelor. Dacă Puterile ar deslipi aceste san­­giacuri de la acțiunea reformelor acest vechiu leagăn al statului sîrbesc ar fi amenințat pînă în existența sa. Demisia miniștrilor ceh­i Viena, 12 Octombrie.U E lucru sigur acuma că miniștrii ceh­i dr. Forth și Pacac își vor înainta probabil azi de­misiile, în urma hotărîrea comitetului executiv al tinerilor ceh­i de a-l invita să-și prezinte demisiile. In această hotărîre ca și în predarea demisiilor nu se vede o accentuare a cauzei. E probabil că demisiile vor fi primite, dar chestiunea va rămine în suspensie pînă la aranjarea compromisului­ așa că cei doi miniștrii ceh­i vor rămîne pen­tru moment la­ postările lor. Procesul d-nei Grigo­­rovici Cernăuți, 12 Octombrie.—Procesul de lese majestate, intentat d-nei Tatiana Grigorovici, a fost sorocit pe ziua de 4 Noembrie. — Ord. Reformele din Macedonia Constantinopol, 12 Octom.— Cu pri­vire la reforma justiției din Macedonia a fost convocată o conferință a amba­sadorilor. Reprezentantul Franței a su­pus un proect de notă colectivă. In urm­a intervenției ambasadorului englez dezbaterile s’au prelungit mai multe ore, fără a­ se ajunge la vre­ un rezultat. Căsătoria lui Wölfling Munich, 12 Octombrie. Miine la ore­le 12 și jum., are loc aci căsătoria ci­vilă a lui Leopold Wölfling cu Maria Ritter. Căsătoria relig­ioasă nu se va face, și nici vreo altă ceremonie. Extrădarea contesei Tar­­novska Viena, 12 octombrie.— Contesa Tar­­novska, care după cum se știe e impli­­cată în asasinarea contelui Komarowsky, a fost condusă azi dimineață cu accele­ratul la Ria, unde va fi predată auto­rităților italiene, însă fratele e­­ra de soție pe soțul ace­luia care avea să’i fie soț. Cele două căsătorii clasice fiind fă­cute, piesa s’a terminat. Dacă nici n’ar fi început, încă nu era o pierdere nici pentru literatură, nici pentru public, nici pentru artiști, căci nu are nici valoare literară, nici nu amuză și nici nu oferă roluri interesante artiștilor. D-na de Linden a profitat de o sin­gură scenă, aceea a ședinței de pictură, pentru a arăta că e capabilă să dea mai mult decit a dat în „Education de prince“. Păcat că ambele piese sînt foarte puțin interesante. Din restul trupei, iarăși nimeni care să se releve. Lume puțină și animație tot așa. De la galerie^ Evenimentele din Maroc — Declarațiile lui Muley Hafid — Paris, 12 Octombrie. — Muley Hafid,­­sultanul dela Sad a primit pe repre­zentantul ziarului „Matin“, căruia S-a spus Următoarele în prezența ministrului sau E'Oiani și a tîlmaciului dr. Hoiz­­man : Atitudinea noastră nu e o politică externă, ci aparține politicei interne. . Noi nu sîntem inamicii europenilor ci inamicii administrației care ne-a adus țara în stare de anarhie și distrugere. Noi­i intem­ ca o familie distrusă printr’o rea administrație. Consiliul familiei a hotărît dacî ca administratorul averei, fratele mai mare să fie destituit. Nu trebue un popor să lucreze ca o familie? Dv. francezi, n’ați detronat regi ? Ce gîndiți dv. de Abdul Hazis ? Spu­neți că e incapabil, că a tolerat ca tri­buri supuse să se revolte și să re­­fuze plata impozitelor. In Capitala lui n’a putut împedica măcelărirea străi­nilor. Siguranța a dispărut. Comerțul stagnează. A lăsat ca Bahamura să-l bată și Raisuli să-i poruncească. A fă­cut împrumuturi fără nici un scop și s’a înconjurat de sfetnici răi. Negli­jează afacerile statului pentru plăcerile­­ lui personale și nu-și înțelege datoria. " Eu sînt­em învățat. Am luat titlul de sultan prin declararea războiului sfînt, aceasta nu înseamnă însă razboiu creș­tinilor. Și Dschebad s’a ridicat in contra inamicilor prin declararea războiului sfînt. J— Intemeetorul dinastiei Almohazilor a declarat și el războiul sfint la detro­narea Almoravizilor. Eu am declarat războiul sfint în contra lui Abdul Hazis pentru că împarte țara străinilor. Sen­timentele mele față de francezi sunt cunoscute. La asasinarea lui M­icham­ps am trimes garda palatului meu pentru paza francezilor. îmi cunosc datoriile și voia ști să respect actul de la Algesiras. Ea n’are nevoe de a face datorii, căci mijloa­cele de care dispun îmi ajung. Eu voia asigura liniștea și ordinea în țară. Am iasă deplină încredere în Franța. Mosey Hifid a comunicat apoi că pleacă cu 20.000 oameni spre Mogador­afi și M­zagau. Atacarea Mogadorului Londra, 12 Optom — Ziarele afla din Gibraltar că în noaptea trecută Răutei Hafid a atacat Mogadorul. Vasele de ră­bd­ă ale amiralilor DE LA TÜTRU Teatrul Lyric. Reprezentațiile d-nei Constance de Linden : Paris—New-York, comedie in 3 acte de Croisset și Arene. In Franța se fac multe căsătorii în­tre:.... nume franceze ilustre și miliar­de americane. Astfel s’a creat și o li­teratură dramatică specială în aseme­nea subiecte. Paris — New­ York aduce și ea o familie de miliardar american la Paris, pentru ca fiica­ văduvă a unui mare me­mbru de „trusturi“ să ia de soț un duce. Cînd se convinge însă că e vînată numai pentru zestrea ei, as­­cultă sfatul unui pictor și ia de soț tot un american, pe un văr al ei. In schimb încercare de sinucidere o fată încercînd să se sinucidă în­ghițind mai multe ace. O fată de 17 ani, anume : Eufrosina Andrei din str. Apolodor No. 27, rămă­­nînd însărcinată pe urma unor legături de dragoste, s’a hotărît să se sinucidă. Cum nu avea la îndemînă nici un fel de otravă, tînăra fată a recurs la un bi­zar mijloc de sinucidere, înghițind a­­cum citeva zile mai multe ace. De fap­ta aceasta nebunească, n’a știut nimeni pînă azi cînd Eufrosina Andrei a fost cuprinsă de groaznice dureri. Dusă la spitalul Colțea, tînăra fată povesti, in prada unor dureri grozave, fapta ei. Medicul de serviciu a întrebuințat a­­paratul radiografic pentru a i constata locul unde s’au oprit acele înghițite. Se crede că sărmana fată va trebui su­pusă unei operații.—Zis. fapte din Capital. Un om împuns de un taur Erî pe la orele 1 p. m­. lăptarul Ion Calciu, în etate de 55 ani, domiciliat în str.­­Caracaș No. 4, dudîndu-se în grajdul de vite a fost împuns de un taur în abdomen. » In stare vecină cu moarte nenoroci­tul a fost ridicat de ambulanța societă­­ței de salvare și transportat la spitalul Colțea. După cum spun medicii nenorocitul nu va mai scăpa cu viață. Rănirea din str. Dănciulescu Era noapte pe la orele 11 și jum. individul Vasile Dumitrescu domiciliat in str. Dânciulescu No. 13 avînd o ură neîmpăcată contra d-lui Niță Petrescu, ba pîndit și pe cînd se întorcea spre casă La lovit cu o piatră în cap fîcă u­­du-i o rană gravă deasupra ochiului sting. Rănitul a fost transportat la spitalul Filantropic, iar agresorul arestat la circumscripția 21, unde ,d. comisar L. Atanasiu a deschis o anchetă. Accidentul din calea Victoriei . Automobilul d-lui Arion, domiciliat în str. Metour No. 6, venind era cu mare viteză pe calea Victoriei a dat jos pe d-na Albertina Spatter domici­liată în str. Academiei No. 3. Sergentul de stradă Dumitru Nicolae ridicînd de jos pe numita d-nă a con­dus-o la circumscriția 6 unde a decla­­­rat că nu are nici o pretenție. Furt de ban! Chelnerii Traian Cansa și Ferdinand Francez, s’au plîns circumscripției a 6-a polițienească, că, de către nu știe, și sS’a furat suma de 300 lei. S’au început cercetările pentru do­­vedirea hoților. Se crede, că autorii furtului sînt niște rîndași. Ancheta continuă. Agresiunea din calea Moșilor Lăutarul Gheorghe Vasilescu din str Ghica Vodă 35, trecea era, pe calea Moșilor, cînd i­­eși înainte un vechiu dușman al său, anume Costică Predes­­cu, din strada Călușei 50. Vasilescu nu se putu stăpiui, ridică bastonul ce-l avea în mină și lovi în cap pe adversarul sau făcîndu-i o le­­ziune. Circumscripția 10-a, a arestat pe a­­gresor, iar rănitul a fost pausat la do­­miciliu. Încercare de om­ucidere Aseară, pe la orele 8 și jumătate tî­­nărul Ionică Popescu, în etate de 25 ani, de meserie cizmar, cu locuința în strada Romană a încercat să se sinucidă, pe cînd se află în grădina Heliade din bulevardul Universităței. Se spune, că Popescu a simulat sinu­ciderea spre a fi reprimit în somețit de către patronul său. Cu toate acestea, Ionică Popescu a tras trei focuri de revolver, dintre cari două în vrnt, dar cu cel de al treilea s’a rănit în pulpa piciorului drept. Sergentul din post a transportat pe disperatul tînăr la spitalul Colțea, unde i s’a extras imediat glonțul. Cazul nefiind grav, Popescu a fost eliberat din spital. D. subcomisar Gantunisri dela circ. l-a, a deschis o anchetă. Procesiune pentru ploaie Duminică va fi o mare procesiune pentru ploaie, care va porni din curtea Mitropoliei, in cap cu mitropo­litul j­r­mat preoil și școalele primare și secundare. De asemenea Duminică, în vederea acestei procesiuni, tîrgul va fi toată ziua închis.

Next