Dimineaţa, noiembrie 1907 (Anul 4, nr. 1337-1366)
1907-11-25 / nr. 1361
duminică 25 Noembrie 1907 ASTAZI: 24 (7) Noembrie 1907 CAJEiENEASI ortodox : Sf. Clement.—Catolic : Ambrosie. Răsăritul soarelui 7.23 m.—Apusul soarelui 4.41 p.m. » Sr%în Ploaia de om a fost aproape generală ,și a ținut pină astă noapte. A fi Vil 1_J L In Moldova lapovițâ și ninsoare. Cantitățile de apă au fost mari în Moldova. Barometrul aproape staționar. Se va juca „Jozsta“, coinsdie ln 4 acte de Garault și Charvay. gjif.jj Autorität»—Toate autoritățile sunt deschise.— .Justiciare.—Toate tribu Ssä SSJ nalele sunt deschise. —Expoziții» —Ia ronda Ateneului expoziția pictorilor D. Miilescu, E Sperlich, P. Ioanid și A. Henția. — Iar palatul Ateneului expoziția 'Ik«noor Grant și Verona.—PAR LAMEN’T ARE.—Camera și Senatul țin ședință publică. Knoofonam Yeatrul de Varietăți Imperial. — In toate serile reprezentațiuni pSsilfilsillilä pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru Prima oară în București. Intrarea liberă. — CIRCUL SIDOIÎ. In fiecare seară Norctoraf.—SALA. EDISON. — In fiecare seară cinematograf reprezentatiuni ale Teatrului Ceser.—TEATRU BULEVARD. In toate serile cinematograf Pathé Prézes. —TEAxluJk ."LYRIC.—Tuna franceză de operete va juca „Bn belle Heléna“, operetă în 3 acte. — TEATRUL LIEBLICH__In beneficiul artistului S. Ismaileanu sa va juca „Cununie in glumă“, dramă-comedie in 4 acte de N. Rakov Teatrul Național: r> MARELE INCENDIU din TULCEA Vederea palatului Poștei și a magazinului Dobref în timpul incendiului. (După o fotografie luată de atelierul Teodor B. Panaiotoff). Decăderea morală în străinătate și la noi. Telegramele ne anunță aproape pe fiecare zi că homosexualitatea, care a compromis atît de mult pe germani, își are adepți și în alte state mari, cu o civilizație puternică. Ultima știre privește pe Itap lia. La bătrîna Boma, vițtul scîrbos ușî avea da mult cuibul și acolo se făcea comerț cu tinerețea unor bărbați cari erau de origina germană, engleză, italiană și franceză.. Aceste noutăți emoționează lumea, care începuse să se obișnuiască cu corupția ce stăpînea mai ales viața orașelor mari ale lumeî. De mult încetase de a se mai vesteji infidelitatea conjugală , de mult începuse să se tolereze ca femeile să petreacă în casele de intîlnire, pe cînd bărbații lor șampanizau în cabine separate cu femeile perdute. Peste toate acestea a venit acum homosexualitatea, poate cea din urmă formă a perversităteî morale. .n. « ! Cum am împrumutat civilizația din apus, am împrumutat și turpiitudinele vieței de destrăbălare ce se ar duce în marile centre europene. » Casele de toleranță înfloresc la noi ca și la Paris ; femeile de vînzare își etalează grațiile și nerușinarea la noi ca și în Apus , tinerimea noastră avută sau cu credit pe piață își parte nopțile în deboseri, ca și cea din orașele mari ale altor state, numărul tripourilor crește și buna noastră autoritate polițienească închide ochii și tolerează totul, fiind de principiul că tinerimea trebue să petreacă și banii să circule. * Cu o asemenea toleranță, nu va fi de mirare cînd se vor descoperi și la noi case clandestine pentru homosexualî, căci dacă la noi se asimilează foarte greu cultura apusului, ticăloșenia în schimb se asimilează cu o ușurință uimitoare. Dar atunci nu se va mai înțelege rostul celor puși să dea educație tinerimea, cum nu se mai înțelege nici rostul autorităților cari lasă ca sub ochii lor pînă și tinerii licieni să facă ceea ce fac studenții, avocații, magistrații, proprietarii, deputații și chiar senatorii. N’ar rămîne decît să se legifereze tolerarea decăderei morale și atunci desigur că s’ar face cea mai bună dovadă că sîntem în plin progres! R. P. r* vurlui; C. N. Platon, învățător la Mironeasa, Iași; Aristide G. Morțun, învățător la Voinești, Iași; Ștefan Popescu, învățător la Camba, Constanța; G. Popa, învățător la Galița, Constanța; G. Munteanu, învățător la Smeu-Sinești, Iași; d-ra Varvara Alexandrescu, învățătoare la Erbiceni, Iași; D. Rimani, învățător in comuna Hălceni-Șipote, jud. Iași; Octav Livezeanu, învățător la Fîntînele, Iași; G. V. Horbotă, învățător la Buciumeni, Iași ; d-na Eufrosina Dracopol, învățătoare la Olteni, Constanța; d. T. Popescu, învățător la Ștefănești, Ilfov, în locul d-lui I. Voiculescu, demisionat; C. Paraschivennu, învățător la Flămînda, N.-Sărat;l-na Marin Popescu, învățătoare la Obilești, R.-Sărat; d. N. Ionescu, învățător la Domnița, E.-Sărat; Stan St. Georgescu, învățător la Grădiștea de Jos, E.-Sărat,; Petre Seraga, învițător la Cotești, E. Sărat. știri"marunte — D. Ahil C. Doliică este numit în funcțiunea de copist în cancelaria serviciului județean al prefecturii județului Buzău. — Sunt transferați provizoriu, în interes de serviciu, următorii agenți sanitari din județul Muscel, și anume: Iori Biculescu de la cercul Brănești la cercul Nămăești și Eftimie N. Dascălu dela cercul Nămăești la cercul Vrănești. Sunt transferate și numite în posturile de agenți sanitari din județul Olt următoarele persoane, și anume: Constantin Brebu dela cercul Urși la cercul Sîmburești în locul agentului sanitar Al. 3v. Udriște, care ocupă postul provizoriu, Al. I Buiculescu provizoriu la cercul Urși. . . Agenții sanitari din jud. Dolj, se transferă unul în focul celuilalt, după a lor cerere, precum urmează: Th. Pîrvulescu dela cercul Gogoșiu la cercul Carpen; G. Mărgineanu dela cercul Carpen la cercul Gogoșiu. — Agenții sanitari și moașa mai jos notați, din jud. Romanați, sunt transferați precum urmează: Ion Jipa dela circ. Balș și Petre St. Popescu dela circ. Piatra, unul în locul altuia. Moașa Eugenia Simionescu dela circ. Grojdibod, la circ. vacantă Balțțovinești. —■ In posturile vacante de moașe din județul Fălciu, sunt numite următoarele persoane: D-na Ecaterina R. Eremia, născută Gălescu, la cercul Podoleni; d-na Ana Ioniță la cercul Bunești-Dolhești. — D-na Elena Iacob, actuală moașe la comuna Poiana-Lungă din județul Botoșani, este transferată în aceeași calitate, după a sa cerere, la comuna Siminiecu acelaș județ, în ocul moașei Maria Davidescu, demisionară. — D-na Paulina, C. Popescu, actuală moașe a cercului Bîrzești din județul Vilcea, este transferată în aceeași calitate la cercul Sușeni, acelaș județ. D-na Constantina D. Gheorghiu, este numită în postul vacant de moașe la comuna Topa din județul Constanța. — D-na Maria Petrescu, este numită în postul vacant de moașe la cercul Mischii din județul Dolj. — D-na Ecaterina Mărgăritescu, actuală moașe a cercului Gura Nișcovului din județul Buzău, este lăsată în disponibilitate. — D-na Ana Pericieicu este numită în postul vacant de moașe la cercul Alexienî din județul Ialomița. — D-na Maria Miliai, actuală moașe a comunei Băsăști din județul Fălciu a fost revocată. —D. Emanoil C. Ștefănescu a fost numit agent de control provizoriu, pentru falnicele supuse controlului ministerului finanțelor. — D. Constantin N. Dumitrescu, este numit agent auxiliar în serviciul exterior aliniilor, în locul d-lui Constantin M. Popescu, demisionat. —D. Ioan Paraschiv a fost numit în funcțiunea de păzitor regional în județul Bacău, în locul d-lui Iorgu Pătrășcan, trecut în altă funcțiune. — D. C. Teodorescu a fost numit păzitor regional în județul Dîmbovița, în locul d-lui P. Atanasiu, demisionat. — Cu începere de la 1 Aprilie 1908 serviciul de măsuri și greutăți se va îndeplini de către verificatorii de măsuri și greutăți în comunele rurale mai jos notate: Tirgiu-Ștefănești, Coșula, Bălușeni, Mastăcanî, Răcăciuni, Comănești, Dărmănești, Murgeni, Frumușița, Foltești, Vidra, Ianca, Sarichioi, Carcaliu, Cerna, Rașova, Țindărei, Cosîmbești, Socariciu, litcinta-rurală, Bragadiru-Bulgaru, Telega, Arsachi, Găujani, Petroșani, Piatra- Olt. — Danil Ionescu loan S. și Apostolescu loan, verificatori-ajutori de măsuri și greutăți provizorii la București, sunt confirmați definitiv in posturile ce ocupă; D. Vasiliu Gh. 1». este numit verificatorajutor definitiv și însărcinat cu serviciul pe lingă biroul de măsuri și greutăți din Ploești, în locul vacant; D. Costescu Gheorghe este numit verificator-ajutor definitiv și însărcinat cu serviciul pe lângă biroul de măsuri și greutăți din București, în locul vacant. Minarea generală a Gamerei de comerț ‘ Erx la orele 5 p. m. a avut loc a treia adunare generală a membrilor camerei de comerciu din Capitală. D. G. G. Asan, președintele camerei 1 de comerciu, fiind absent, ședința se deschide sub președinția d-lui Sigmund Prager. Iau parte la ședință 1O membri. D. Chr. Staicovici, secretarul camerrei de comerciu, dă citire sumarului ședinței precedente care se aprobă. D. Chr. Staicovici, spune că în chestia remiterea /telegramelor la comercianții în urma intervenirei camerei direcțția poștelor a admis ca telegramele să fie trimise la domiciliu cînd persoanele ar dresante sunt cunoscute. Se dă aviz favorabil pentru înființarea societăței Silva și băncea d-lul Cantacuzino din Călărași. Líichidarea firmei Alba&ari i 7. Se dă citire unei noui cereri a fraților ! ‘Albah ari pentru a li se acorda dreptul de lichidare. D. Negreanu spune că firma Albahani este cunoscută și ar trebui să nu se refuze cererea. D. Teodor Niculescu spune că dacă g’a respins fraților Albahani cererea, camera a făcut’o pentru că era contra legei. Termină spunînd că ar fi bine ca să ,se acorde cererea, însă firma în chestiune să prezinte mai întîi un inventar de mărfuri și apoi să se delege doi membrii cari să controleze lichidarea ’ aceasta ca o garanție pentru comerț. I). Negreanu spune că nu trebue să se jidica: exemplul tocmai cu o firmă veche*! : "și s’o pună la bănuială. D. Sigmund Prager spune că nu se compromite firma dacă se aplică legea. 1 D. Gr. Melic complectînd pe d. Teodor Niciulescu spune că firma nu are dreptul să se plîngă deoarece cererea a fost făcută cam în zigzag și de aceea a am respins-o. D. Melic este și d-sa pentru prezentarea inventariului. I Se aprobă numai cu această restricțiune. ] In același mod se aprobă și cererea de lichidare firmei „La monde elegante“ din qalea Victoriei. Sosind d. G. G. Asan, d-sa ia conducerea desbaterilor, D. Chr Staicovici dă citire unei reclamațimni a • unui negustor .j din str. Patria prin care • se arată că în acea stradă se află un gang unde vinde in•călțăminte pe stradă. Casa Zoewenbach și depozitele primăriei Capitalei j " î. Chr. Staicovici dă citire unei plîngeri a, casei Loewenbach din Capitală, prin care arată că în urma înțelegere dintre primăria Capitalei și ■ Banca de scont pentru a înființa depozitele de cărbuni și lemne pentru alimentarea populațiunei sărace adapitalei, Banca de scont pe lângă că se bucură de o■ vantage de transport mai e favorizată și de o scădere de tarif. „ D. G. G. Asan, președintele camerei de comerț, spune că primăria a luat o asemenea măsură numai pentru a veni în ajutorul populației sărace tocmai în momentul în care toate alimentele de prima necesitate s’au scumpit colosal și nu ajunul cînd între depozitarii de cărbuni se punea la cale un cartel. I). Alan spune că nu este vorba de Banca de Scont care nu servește decit ca intermediar ,ci de un act umanitar al primăriei contra căruia nimeni nu poate să murmure vreun cuvînt. Nu vrem să vorbim dacă firma Loewenbach pierde sau nu de pe urma acestei măsuri, ceea ce putem spune este însă pentru uzina de gaz care a realizat beneficii colosale de pe spinarea populațiunei Capitalei. I. I. G. Saita spune, că mai înainte de a se hotărî ca să se înființeze depozitele, primarul Capitalei a cerut casei Loewenbach și uzinei de gaz ca să declare dacă vor să renunțe la cartel și nici una din aceste două case nu a răspuns nimic și numai atuncii, cînd s’a văzut pericolul unui nou cartel, d. primar a avizat la măsura de a creea depozitele. V. ELefteric Ionescu spune că măsura primăriei este lăudabilă ,pentru că atît casa Loewenbach cit și uzina de gaz nu au făcut piuă anini decit să spolieze lumea și să indice carteluri ca, cele simțite mult de populațiune. D. Hagi Tudorache spune că după d. primar vrea să facă opere în adevăr binefăcătoare să intervie și la fabricele de zahăr și de hîrtie ca să oftinească aceste produse. l. Podgoreanu aduce laude primarului Capitalei ,pentru măsura luată de a creea depozitele de combustibil. D. G. G. Asan spune că dacă înainte se simțea lipsă de combustibil vina nu a fost numai a comercianților, ci și a căilor ferate cari nu puneau destule vagoane la dispoziție. D. Asan termină spunînd că măsura cea mai bună ar fi ca să se trimită plîngerea d-lui primar pentru a lua d-șa măsuri. D. Gr. Melic spune că d. Saita șic ar trebui să se jefuiască la căile ferate, și la camera de comerț. Chestia se închide și după propunerea d-lui Teodor Niculescu se va trimite o adresă primăriei prin care să se mulțumească d-lui primar pentru înființarea depozitelor. Ședința se ridică la orele 6 și 20 min. Tis. Numiri în învățămîntul primar In învățălmîntul primar s’au făcut următoarel« numiri : Dea Virgil Negoescu " institutoare în Roșiorii de-Vede, în locul lui Parii Mavrosiin decedat ; d-nil N. Niștianu, numit învățător în com. Ciotești, Vaslui; C. Porico, învățător în comuna Lipovăț, Vaslui ; Al. Sevastru, învățător în comuna Cosmești, Vaslui ; C. Nenșa, învățător la Bălașița, Mehedinți; Ilia Preda, învăț, la Dobra, Admariați ; Th. I. Birlioiu, înnâțător la Gerul, Ca eanapa Monii Procesul prefectului Iarca — la Curtea de Apel — Maltratarea învățătorului Popescu. —Procesul de erc.— Ce se petrece la Teleorman. —Amînarea. —Citarea d lm judecător de instrucție Popovici și a administratorului financiar de la Teleorman. După cum am anunțat, erí urma să se judece de către soția Ilia a Curtei de Apoi, apelul învățătorului Popescu contra sentinței tribunalului Teleorman în procesul cu prefectul laica. Motivele acestui proces sunt binecunoscute : d. laica, în calitate de prefect, a bătut pînă la sînge pe învățătorul I. M. Popescu. Tribunalul de Teleorman dind o celebră sentință de achitare, victima fanteziilor d-lui larca a zăcut apoi. * In ședința de erî Curtea a fost prezidată de către I. Spiridon Stătescu. învățătorul Popescu a fost asistat de către d-nii avocați Curpen și Slăvescu, iar prefectul larca a fost reprezintat prin procuratorul său de avocat Caracaș. Cel dinții care ia cuvintul, e avocat Curpen. D-sa după ce face un scurt istoric al afacerei, trece apoi imediat la celebra sentință a tribunalului de Teleorman, zicind că sentința aceasta ar trebui să fie păstrată în biblioteca orî și carul om de lege ca mostră de judecată. Continuînd, d. Curpen discută ultimul considerent din hotărîrea tribunalului, zugrăviște apoi po d larca în culori ant davil, încit reușește să-l prezinte in adevărata sa aureolă de neîntrecut satrap. Termină, cerînd Curții să dispună citarea d-lui judecător de instrucție Popovici și a administratorului financiar de la Teleorman, martori cari au fost refuzați de tribunal. Mai vorbește apoi d. Slăvescu și d. Caracaș, după care Curtea amina judecirea apelului pentru ziua de 14 Decembrie și dispune citarea martorilor. Cursurile doctoratului în drept Cursurile pentru doctoratul în drept vor începe în luna Decembrie, iar înscrierile se vor mai primi până la 5 Decembrie a. e. lată numele d-lor profesori precum și orariul stabilit aseară de către consiliul ținut la facultate. D-nul Nacu va începe Marți 4 Decembrie orele 8 — 9 st m. a. ui. tratînd despre obligațiuni. D-nal Longinescu va încape la 5 Decembrie orele 9—10 a. m. tratind despre ereditate și dreptul roman. D-nal Emanoil Antonescu va începe Vineri 5 Decembrie orele 6 — 7 p. m, tratînd despre obligațiuni asupra dreptului german. D nul Dissescu va incepe cursul sau in Dec, data nefiind încă fixată, la orele 6 — 7 p. m. tratînd despre chestiuni din istoria dl. public și privat. D-nul D. Negulescu va începe cursul său la 7 Dt c. oteio 6—7 p. m. tratînd despre execuțiunea silită. Cursul d-lui Negulescu va fi tin cura de opțiuni și prin urmare facultativ. Moartea Ecaterinei Cogâlniceanu IAȘI, 23 Noembrie.—La locuința regretatei Ecaterina Cogâlniceanu este un pelerinagiu de tot ce Iașul are mai distins. Ilustra defuncta s’a născut la 1827, era deci în vîrsta de 80 ani. Descindea din vechea familie Jora și a fost căsătorită iniim cu Gheorghe Orupenski, colonel, din care căsătorie s’au născut doi copii, dar ambii au decedat. La 1852 Catinca Jora, văduvă, s’a căsătorit cu Mihail Cogâlniceanu Din această căsătorie s’au născut următorii copii : Lucia, actuala d-na Leon Bogdan, Constantin Cogâlniceanu, actualul consul general al Romîniei la Cernăuți, Vasile Cogâniceanu, publicistul cunoscut și Ion Cogâlniceanu, care a murit și care din căsătoria sa cu Adela Sturdza a avut de copii pe : Ioana și Mihai Cogâlniceanu.:1r Ecaterina Cogâlniceanu a secundat pe soțul ei în toată activitatea sa. După moartea lui Cogâlniceanu, Ecaterina s’a retras la Iași în sînul familiei sale în locuința sa din str. Cogâlniceanu unde a stat pînă în ultimele sale momente. * In același corp de clădiri din casele Cogâlniceanu se găsesc adăpostite numeroase familii sărace cari erau întreținute de Ecaterina Cogâlniceanu din pensia sa. * Corpul ilustrei defuncte a fost depus pe un catafalc într’o“camerâ cernită și acoperită de numeroase coroane, înmormântarea va avea loc mîine la orele 11 a. m., prohodul va fi oficiat de P. S. S. arhiereul Ghenadie Georgescu, înconjurat de un numeros cler.—Dan Suveranul cel mai prost servit Nimeni nu s’a mirat, cînd a aflat că yachtul Standard,pe care se afla țajiful cu familia sa, a naufragiat. Asemenea nenorociri, i se întîmplă des țarului, căci el este cel mai prost servit dintre toți suveranii. Pe harta de bord a vasului „Standard“ nu mai erau însemnte stîncele de cari s’a ciocnit acest vas. O persoană care a fost mult timp în anturajul țarului a dat pe față multe lucruri curioase în acesta privință, pe cari le vom rezuma și noi aci. * Se știe ce lungă agonie a avut fratele CUTIA CU SCRISORI Caracal, 23 Noembrie Stimate de director. In ziarul „Dimineața“ No. 1359 din 23 Noembrie a. c., pe pagina 3 la coloana informațiunilor, a apărut o corespondență din Caracal, prin care se zicea, că noi am fi avut o altercație, într’un vagon cl. I al trenului ce mergea la Caracal. Această informațiune fiind neadevărată, pentru a nu induce in eroare pe cititorii, ai árului dv. cari cunosc că împreună niciodată nu am avut vreo discuție, sau altercație cum corespondentul dv. v’a informate, vă rog să binevoiți a publica aceasta, drept rectificare, a celor de mai sus. Primiți considerația noastră. Al. Constartinescu deputat de Romanați M. C. Chintescu Torturile înfiorătoare Ilin Bumbești (Urges) — Un bărbat ași ucide nevasta, tortura sid-o cu o sălbăticie nemai pomenita — Uneltele de tortură au fost: acele, rășina aprinsă, fierul înroșit, cuțitul și jarul. E -VISCER, 22 Noembrie. — Vestia despre o crimă de o cruzime înspăimmult care a ajuns pînă în orașul nostru și a produs o emoție considerabilă. Fapta e așa de odioasă, că nici nu pare de crezut. Ea s’a comis în comuna Boișoara, satul Bumbești, județul Argeș, in apropiere de Călimănești și la o distanță de vre-o treizeci de kilometri de orașul nostru. Ca s'o pot controla în amănunte și în mod pozitiv, m'am transportat la fața locului și iată ce am aflat cu preciziune : Bătaia Călin Filotui, un bogătaș cade vre-o 50 de ani din comuna Boișoara, venind acasă cam amețit de băutură, căută ceartă nevestei sale. Fără multă vorbă începu s-o lovească cu pumnii și o trinzi cu brutalitate la pămînt. De vre-o trei ani de zile, femeea trăia foarte rau cu bărbatul ei și atîtea suferise de pe urma lui, că inspira o groază nespusă. Văzîndu-se maltratată din nou, începu să țipe ea din gură de șearpe. Un frate al lui Călin Filoiu, loan Filotui, care locuia în apropiere, auzind țipetele disperate ale cumnatei lui ii veni in ajutor și se încercă să astîmpere furia fratelui său. Dar Călin e un om foarte voinic, foarte puternic și intervenția fratelui sau îndirjindu i, îl luă și pe el la banie și îl bătu așa de râu că loan de abia putu să se urască pînă la ei acasă. Cazna După ce se hezbără astfel de fratele sau, Călin Filotui se hotărî să se scape pe vaci și de nevastă-sa, dar prin cele mai rafinate torturi. Fiorosul individ începu prin, a înțepa cu ace corpul nevestei lui, iar peste înțepături, pe mept, abdomen și picioare, picura rășină aprinsă. Luă apoi o bucată de șină, o băgă în po, pînă ce sa înroși bine și o intre date astfel în vagina nevestei sale. • In urmă, tâiă cu un cuțit o bucată din pulpa piciorului drept al nevereitei femei. Un martor, care a surprinz, dt acest mom:un ps ucigaș, susține ca groaznicul căpcăun ar fi mîncat o bucată din carnea, aceea singurindă. Călin Filoiu, după ce văzu că n nevasta lui mi se mai mișcă, sa duse liniștit într’o cameră de alături și se culcă. Fi nieea însă nu murise : ea era numai leșinată. Nenorocita s’a chinuit noaptea întreagă, pe jos, in suferințele cele mai atroce. Dimineața, cînd se trezi fiorosul bandit, fu coprins de mirare că victima lui tot mai dă semne de viață. Atunci, luă într’o copăiță jar din sobă și presără cărbunii aprinși pe pieptul și pe abdomenul nenorocitei. Femtea muri în spasmurile acestei din urmă torturi. Ancheta Crima aceasta monstruoasă a ajuns repede la auzul tuturor, dar în momentele cînd ea se săvirșea, nimeni n’a îndrăznit să vie ca să dea o mină de ajutor nenorocitei femei. Doi copii ai lui Foloiu, în virstă de 7 și 8 ani, cari fuseseră față la prime torturi aplicate mamei lor, fugiseră de groază, țipînd și spunînd sătenilor că tatăl lor le omoară mama, dar reputația grozavă de care se bucură Filotu , tîlhar nemilos și sîngeros, fost pușcăriaș, a făcut ca nimeni să nu cuteza să se apropie măcar de casa torturei. Ucigașul real are două fete măritate și doi feciori în armată. Femeia lui era un model de cinste. Autoritățile au deschis o anchetă , s-au dresat actele necesare. Fiorosul Călin Filotti a fost arestat și va fi înaintat parchetului da Argeș. Gandrov țarului, marele duce moștenitor George, care a murit în Caucaz. De unde luase el ftizia, cînd în familie nu a mai avut loc o asemenea boală. Doctorul Bertenson, fratele medicului Curiel spune următoarele: — Intr’o zi se prezintă la mine cerîndu-mi o consultație, un bolnav,care se afla în ultimul grad al ftiziei pulmonare. 11 întrebă ce ocupație are și acesta răspune: — Sunt în serviciul Alteței sale imperiale, marele duce moștenitor. Acest om, care suferea de tuberculoză in ultimul grad, era primul valet de cameră , al marelui duce, își avea camera alături, era în necontenite raporturi cu dineul. In 1900, țarul a căzut bolnav de friguri tifoide la Livadia. Lucrul acesta pare curios. Iată însă ce spune o doamnă, care a avut ocazia să vadă trenul de lux imperial: „Am intrat în salon, în sala de mîncare, în cabinetul de lucru și, am vizitat și bucătăria. Am rămas încremenită cînd am văzut murdăria respingătoare dinăuntru. Văd și acum un scăunaș de brad, pe care stau un om. "Cînd am intrat, omul s'a sculat și am văzut că scaunul servea la... tocat carnea. Acolo apoi se preparau cotletele și biftekurile pentru prînzul țarului. Modul, cum e țarul e furat este de nedescris. Pentru fiecare tacim de la masa imperială este afectată, o suma de 27 lei.. Pentru cinele principale, în zilele de recepțiune, se socotește cite 100 de lei de tacim. Cine poate să mănînce și să bea de 100 de lei la o masă. Există la curtea Rusiei un revizor, sau controloir, al mesei imperiale. Cînd s’au așezat farfuriile și tabîrourile la masă, trece inspectorul să vadă dacă toate vinurile scrise pe meniu sunt în realitate pe masă. El numără adelele și le verifică etichetele. Pe măsură ce umblă în jurul mesei, servitorii, gravi, vin și subtilizează cea mai mare parte, din sticle. Ei le dau femeilor lor, cari sau în același timp bomboane, fructe și chiar florile. de pe masă. Din sticle nu se lasă decit atît citm se crede că e accesate. Toate acelurî vinuri scumpe: Crifteau-Yquem, Laffitte, Mouton-Rothschild etc. se vînd în oraș apoi cu de la 50 copeici a o rublă bucala. Se citează apoi și multe alte fapte de asemenea natură. Aceste lucruri le știu toți, numai țarul, nudelor noastre cu severa disciplină a ordinului iezuiților ,ilaritate?. Din cauza acestei discipline, de multe ori a fost privit cu indiferență a fost persiflat. Se face tumult, ce aud numeroase întreruperi. Voci. E novice ! D. N. Iorga protestează și cere s’i se respecteze cuvîntul. D. președinte atrage atenția oratorului , fie Cutimeios față de majoritate. D. N. Iorga.—Știți ce soartă au avut părerile mele în Iunie, cînd cerusem amnistia și reforme. Păcătuisem cu aceasta . Amnistia a acordat-o suveranul ; reformele s’au amintit, pentru a fi forfecate. Afară de aceste două lucruri mai ceream ceva: să se facă o anchetă stabilindu-se ca anume orori inutile s’au săvârșit, cînd cu opera de represiune. Ceream pedepsirea vinovaților. D. ministru mi-a răspuns că a ordonat o anchetă. Cari sunt rezultatelecelei anchete ? Oratorul sa mira apoi ce crimă a făcut, cînd a exprimat dorințele de mai sus. Pufsto tot, spune d. Iorga, am întîmpinat răceală, nepăsare, batjocură. D. Președintei Păstrați, d-ló Iorga, buna cuviință față de majoritate. D. N. Iorga. Eu nu mă pot exprima de rit în felul meu, așa e modul meu da a simți și de a mă exprima. Sa schimbă apoi citeva cuvinte între nl Victor Antonescu și d. Iorga. D. Iorga strigă tare: — £ fi un am, plagiat pe nimeni! In urmă spune că era bucuros, văzînd manifestul regal și hotărîrea guvernului de a aviza prin muncă metodică la reforme durabile. Iși închipuia că răscoalele din Martie au dat guvernanților simțul realului, al folositorului, astfel că programul de reforme va fi ndeplinit în chip eroic, dar pentru asta trebuia sau un om genial ca Crlniceanu, sau colaborația unui popor streg. La 1864, nu partidele au fost acelea cari au împroprietărit pe țărani. împroprietărirea s’a făcut împotriva voinei partidelor, meritul revine lui Cuza și Ion Cogâlniceanu , țăranii n’au luat parte la legiferare. Dar astăzi, cînd țăranii ar trebui să ia parte la legile cari vor reglementa și îndrepta viață lor de acum înainte, astăzi ei nu sînt chemați la discuție, cu toate că starea lor culturală s’a ameliorat, grație mai ales invățămîntului rural organizat de d. Spiru Harat. Să-mî dea vood. Staret nî recunoaște acest merit, oricît de compromițătoare s’ar părea laadele ce’i vin din partea mea. Oratorul este nemulțumit de faptul că guvernul vu aduce în parlament toate reformele promise în Martie. Toate reformele sunt legate între dînsele, cum sunt capitolele unei cărți. Nu se poate da numai două : Casa rurală și tocmelile agricole. Spune că legile date de liberali, nu sunt bune pentru conservatori, și viceversa. Acesta a sistemul. Arată cum a fost urmărit după răscoale. N’a fost niciodată in legătură cu țăranii. A fost scos din cauză, înaintea amnistiei , prima satisfacție. Sunt categorii de cetățeni, cari sunt lezate prin nouile reforme. Spunem că s’ar fi cuvenit să nu se miște nimeni. Dar guvernul n’a fost eroic, ci a modificat procetele de reforme, a dat înapoi. Spune că procetul monopolului poate fi considerat ca înmormîntat. (Se suspendă ședința pentru 5 minute.) Din ordinul d-lui președinte al Camerei, sa evacuează tribuna publică, care era plină de studenți. Toți manifestați pentau d. Iorga. D. ill. Terebide deschizind ședința, spune că incidentul petrecut însemnează o lipsă de respect la majestatea suveranităței naționale. Pentru a nu se mai întîmpla asemenea incidente regretabile, d-sa recomandă liniște publicului care asistă in tribune, ca să nu fie forțat uza de măsuri de ordine, după cum a trebuit s’o facă deja evacuînd tribuna publică. D. N. Iorga, revenind la tribună, arată că reformele nu vor fi bune, dacă nu vor fi legate cu reorganizarea sănătoasă a administrațiunei. Spune că legile, corespunzînd necesităților reale ale țarei, trebuesc în același timp aplicata. Pa de altă parte, legile noare sunt in mare parte împrumutate și nu păstrează marca unei Concepții continuul. Vorbește de administațiunea bizantină din trecut. Apoi arată cum, imediat după Rgulamentul organic, am împrumutat sistemul administrativ francez. Neî avem nevoe de o administrațiune protectoare, care să apere pe cel slab de abuzurile comise de către cei tari. Prin urmare, sistemul nostru administrativ e mai mult decît defectuos. Aceasta este și una din cauzale răscoalelor din Martie. Sărăcia, administrațiunea rea și nepotrivită nouă, nepregătită și inconștientă de menirea sa, sunt cauze netăgăduite ale tulburărilor recente. Tot administrațiunea are partea ei de vină, în represiunea grozavă ce au suferit satele noastre. Spune că ar fi absurd să atace cineva armata ca instituție. Dar asta nu mpedică pe uimeni de a cere anchetarea și pedepsirea acelor cari au săvîrșit ororile. Arată că în toate județele Olteniei s'au împușcat, în masă, oameni din sate noi escalate. „Răscoala țărănească de la noi n'a țintit la distrugerea existenței statului, n'a fost în legătură cu asociațiuni și comitete primejdioase.“ Arată cum s’au potolit răscoalele în Italia și crede că s'ar fi găsit mijloace mai omenești pentru potolire. „Cu vorba bună se potolesc răscoalele și în Rusia,“ spune oratorul. Povestește cum principele Urusofi a pacificat un ținut întreg de răzeși, numai ca vorba. La noi represiunea a fost îngrozitoare . Sute liniștite s’au pomenit, așa din senin, cu armata intrând în ele, ca pe teritorii cucerite. Nu s’au împușcat cel mai răi, ci oamenii mai de ispravă, căci aceștia opuneau mai multă rezistență exploatatorilor. Dar ,să trecem peste orori și să vedem dacă s’a gândit cineva la cei rămași pe urma represiunilor, la văduvele și copiii orfani cari mor de foame. Ați avut aceștia vreu ajutor, orîcît de mic, fie dela guvern, fie dela bogătașii noștri ? „Eî>, declară oratorul, mi-am dat obolumii și am adunat, cum am putut, vre-o șapte mii de lei, pe cari iam trimis nenorociților schilodiți și flămînzî din satele pedepsite“. Se vorbește despre despăgubirî ce se cuvin proprietarilor devastați. Dar țăranilor rămași pe drumuri, reduși la cea mai cumplită și misî înspăimîntătoare mizerie, acestor robi disprțuiți de toată lumea, lor nu li se cuvine nimic, nici o despăgubire ? Vorbește de însușirile superioare ala rominuke, pe cari le zugrăvește în culorile cele mai frumoase. Apoi bătrînii noștri, cari se află in fruntea guvernelor de astăzi, au dat întotdeauna dovezi de calități minunate. Oratorul, ca să dea un exemplu, declară că are multă considerația pentru d. D. Sturdza, care reprezintă tranziția dintre Divanul ad-hoc și actuala stare de lucruri, (Aplauze prelungite). Aceiași considerațiune o mărturisește pentru d. Carp. Revenind la partidele politice, oratorul spune că noi asistăm la un răzbuni civil între cele două partide. Vorbește de activitatea de partid, la diferitele popoare, și arată că această activitate a fost întotdeauna nefastă. Dar oamenii mari s’au ridicat deasupra partidelor și au făcut mai mult decît e. Așa, la noi, cu împrejurări excepțional de grele, am avut oameni mari, cum a fost Ion Bratianu în vremea războiului, care este unul dintre cei mai de frunta bărbați ai noștri. Terminînd, oratorul spune că, în răspunsul ce i se va da, ar dori să i se vorbească de către o persoană care să aibă, cel puțin cultura și sufletul d-sale. Răspunsul d-lui Sturdza D. D. Sturdza spune că se simte obligat să nu lase pod. Iorga fără răspuns, mai ales că d-sa este unul dintre, cei mai bătrâni ai țărei. D. Iorga, zice d-sa, i-a făcut două impresii : una, a școlarului lui Mistofelas, care se forța să bage in cap toată învățătura Iuniei; iar dascălul, speriat de atîtea sîrguinții, îi spuse : băete, ți sa învîrtește în cap o moară de vînt! A doua impresie pe care mi-a făcut-o d. Iorga, e a profesorului de istorie care nu știe să vorbească cumpănit. Dacă ar fi asistat un strein aici in sală, ar fi spus, desigur, că sîntem niște ticăloși și niște nevrednici. Intr’adevăr, d. Iorga a spus multe, aducând înaintea noastră și vrute și nevruta. D. Iorga laudă pe toți străinii, vecinii noștri, numai pe noi ne găsește in stare de înapoere. Dar știm și noi puțină istorie ... După veacuri de suferință și umilire, Romînia a știut să se ridice în rangul statelor prospera și respectate. Cine nu știa că, în urma acelui războiu mîntuitor, au intervenit pentru noi statele europene, împreună cu Anglia, care este cea mai liberală țară, și ne-au întrebat : — „Acum ce doriți ? Și dorințele noastre au fost atunci încorporate într’un tratat, în urma căruia noi am mers din progres in progres. D. larga a dovedit lipsă de tact și lipsă de cugetare. In discursul sau nu a știut să nu dea învățămintele sănătoase, pe cari eram îndreptățit să le așteptăm de la un profesor de istorie ,cu pretenții. Ne-a hrănit, timp de două ore, cu declamațiuni vane, absurde. D-sa ar fi trebuit să știe că aici sînt oameni cu îndatoriri certe, cari trebuesc îndeplinite, față de nevoile prin cari trece țara. (Aplauze). Termină spunînd că d. Iorga nu a judecat situația cu spiritul larg, dezinteresat, ci cu ochii înțepați de egoizm personal, și toate acestea spuse pe un ton nepotrivit, gesti culînd, ca o moară de vînt. Ședința sa ridică la orele 5.35 m., anunțînduse cea viitoare pentru mîine la ora 1 și jumătate. infilului CAMERA — Ședința dela 23 Hoembre 1907 — Ședința se deschide la orele 2 ș 10 mainute. Prezidează d. M. Ferichide. Prezenți 120 d-ni deputați. Pe banca ministerială se află d-ni: Sturdza, Toma Striian, Costinescu, Haret, Morțun și I. Brătianu. D. Terichide, președintele Camerei, anunță că ședințele viitoare se vor deschide mai devreme. Roagă deci pe d-nii deputați ca de mîine încolo să vie data 1 jumătate. Răspunsul la mesaj D. Al. Djuvara, raportorul răspunsului la mesă, dă citire proectului de răspuns. D. M Iorga cerînd cuvîntul spune următoarele : N’am pretenția să creez un curent în majoritate. Mi s’a spus de mult că, intrind aoi intru într un areopag dificil. Știe că nu reprezintă o alcătuire în stare de a guverna, ci curentul opiniei publice, așa - zisa minoritate, care numără insă 4 milioane romîni. I s’a mai spus că ar fi reprezentind ps anarobiști romîni. Aceștia din fericire nu există. Oratoriu spun că sufletul său e plin de revoltă în contra alcătuirei politice de azi. Vorbește de partidele politice, spunind că su caracterizează un fel de disciplină bizantină care nu primește nici o idee de afară. Face comparația disciplinei partide DIMINEAȚA SENATUL -—Ședința dela 23 Noembrie 1907— Ședința se deschide la orele 2 și 30 sub președinția d-lui Const. Climescu. Pe banca ministerială se află d-uiî Anton Carp și general Averescu. D. Costescu Comăneanu depune un proect de lege al său, prezentat la Senat, acum I1 ani, și care este relativ la moocine agricole. Cerc urgența. D. dr. Sîmniceanu declară că este neapărat trebuincios să se legifereze o situațiune de suferită pentru țărănime. Dr. Avion crede că, deși este de dorit o cât mai repede îmbunătățire a situației țăranilor, nu se poate acorda urgența unui proiect de lege particular fără consimțimintul guvernului. D. Anton Carp spune că s’a făcut greșală la 1885 de s’au , împroprietărit țăranii cari nu aveau mijloace făcă agricultură și de aceea mulți s’au înglodat în datorii și au lăsat panentul pe mina altora. Guvernul a întreprins o anchetă asupra acestei chestiuni și conchidă că profetul d-lui Comineanu ar trebui să aștepte rezultatul acestei anchete. Mai vorbesc asupra urgenței domnii Rîmniceanu și Arion. Pusă la vot, urgența se respinge. Ședința publică se ridică la orele 2 și 45 m. spre a se da citire proectului de răspuns la mesagiul tronului. Ultime informațiuni , încasările vamale pe una curentă vor da un excedent apreciabil, după cum se constată din rapoartele sosite la ministerul de finanțe pînă acum.. Vom publica, peste cîteva zile, cifra acestor încasări pe a doua decadă a lunei curente. ® D. inginer St. Barbarel, șeful serviciului de marcare de pe lângă ministerul de finanțe, a plecat în inspecțiunea mai multor birouri de marcare din țară.Sindicatul metalurgiștilor din Capitală a ținut aseară ședință pentru a rezolvi mai multe chestiuni privitoare la gospodăria sa. Noul buget al serviciului sanitar va fi definitiv terminat pe la sfirșitul acestei luni. D. dr. Cantacuzino a adus foarte multe modificări primului proect al acestui buget, întocmit pe vremea cînd d-sa se afla în străinătate.E vorba să se înființeze în Capitală o societate, al cărei scop va fi de a stărui pe lingă cei în drept pentru realizarea de îmbunătățiri edilitare acii de necesare la periferia orașului care zace într'o complectă lipsă de higienă, lumină și mizerie din pricina condamnabilei dezinteresări a celor cari au sarcina da a veghea la buna stare și a populațiune nevoiașe din acest oraș. Vom reveni. • Membrii Ligei Culturale, secțiunea București, sunt convocați în adunare generală pentru ziua de 25 Noembrie curent la orele 2 p. m. in localul Liga 1 din Calea Victoriei 113. •Erî, pe la orele trei spre dimineața s’au ciocnit în gara Filaret două mașini, care duceau cu ele mai multe va*