Dimineaţa, decembrie 1907 (Anul 4, nr. 1367-1394)
1907-12-01 / nr. 1367
Sâbătă 1 Decembrie 1RUI, ASTAZI: 30 (13) Noembrie 1907 O&LBlIOAR ortodox: Apostolul Andrei. —Catolic : Lucia. ___________Kit»SLr.l l spatelui 7.4Mm.—Aposulsomelui 4.34 j>m. 8 Iliiul Ji pretutindeni cald,î ft fnsfi mbit« locali țati termometrul a depășit K 11 *SwLr|p jo Barometrul aproape staționar. Ploap zăpadă ulcicri. Î83tru!estionăr * ’^a Va clata opera in 4 acte d*. Verdi. Bfifatil Autorități.—Toate autoritățile sînt deschise.— Judiciare. Toate tribunwluliiU oalele sunt deschise.—Expoziții.In rotonda Ateneului expoziția pictorilor D. Mihăilescu. E SperUele, i*, lemnul și Allnția — In palatul Ateneului expoziția pictorilor Grant și Verona. PA tturAMENTARE- Camera și Senatul țin ședințe publice. QflPPfüPniP T**,rul <,c ''“Vietăți imperial. In toate serile reprezentarii!) Op&UlBu Ulu pentru familii Program mare și foarte variat Debutul artiștilor pentru prima oara in București. Intrarea liberă. CIRCUL SIDOLI In fiecare seară Proectorat.—SALA EDISON.— In fiecare seară cinematograf reprezentatului ale teatrului Céser.—TEATRUL BULEVARD, in toate serile cinematograf Pai.Ué Kiére*.—TEATRUL LYRIC.—Trupa franceza de operete .joacă „La Mascota“ operetă in 3 acte Convocarea și dizolvarea Landlaplui croat — Marea demonstrație a msoicitorimei — T ■ Agrara. 29 Noembrie.—Capitala Croației și-a schimbat cu totul înfățișarea pe ziua de azi. Muncitorimea social democrată a declarat greva generală și se pregătește a demonstra în fața Landtagului pentru Introducerea votului universal. De dimineață domnește în oraș o liniște neobicnuită, cu toate că spiritele par agitate și în oraș circulă vitr una tot felul de știri alarmante. Fabricile, magazinele, restaurantele și cafenelele sunt închise. Tramvaele electrice sunt suspendate și trăsuri nu se află decât foarte puține la gară. De la orele 8 străzile încep să fie animate. Poliția a luat energice măsuri pentru menținerea ordinei. Șeful poliției, Peleșevicî, conduce pe polițiști în stradă. Piața principală e ocupată de poliție. In balconul Landtagului rîlfîie drapelul național. Palatul banului Croației e înconjurat și supraveghiat de polițiști. Parcul e gol și trecătorii nu sunt lăsați să se adune în grupuri. Numai cele două grupuri democrate au permisiunea de a se prezenta în fața Landtagului. MZuncitorii social creștini In fața Landtagului La orele 8 cele două grupuri încep să sie adune creștinii sociali în str. Drascoviei, iar social democrații în str. Ilissa în fața redacției ziarului social democrat. La orele 9 circulația tramvaelor e întreruptă. De la această oră piața Landtagului e închisă și intrarea nu se mai permite decît cu cărți de liberă treci. La orele 9 jumătate cortegiul muncijtorimei creștin-sociale cu drapelul national in frunte se pune în mișcare In strigătele : trăiască muncitorimea creștinsocială, trăiască votul universal. Cortegiul se oprește în fața Landtagului, unde o deputațiune compusă din 10 persoane intră în Landtag pentru a preda președintelui Mertadovici memoriul. Deputatul Ivan Zaduca prezintă președintelui deputațiunea. Șeful partidului Kamengreiger, predă memoriul creștinsocialilor, rugindu-i să citească Landtagului. Madakovici declară că primește cu plăcere memoriul muncitorimei social-creștine pe care’l va citi Landtagului. Deputațiunea primește cu strigăte de ..Jivno“ declarația președintelui că întru’cît ar de piride de dînsul și majoritate dreptele cereri ale muncitorimei arfi fost împlinite de mult. Cortegiul social al democraților în fața Landtagului la orele 10 jumătate sosește în fața Croației care fiind recunoscut de mulțime e primit cu fluerături și strigăte de protestare. La orele 10 jumătate sosește in fata Landtagului cortegiul muncitorimei social-democrate in frunte cu drapelul roș intonînd internaționala și strigînd: ,,Trăiască votul universal“. Cortegiul e compus din mai bine de 20000 persoane la cari s'a asociat și tinerimea academică. La semnarea memoriului s'au asociat și deputații dr. Vladimir Tzanco, Lorkovici, Pribicevici și dr. Vincovici. Deputatul Lorkovici introduce deputațiunea în sala de ședințe a Landtagului și adresează președintelui Medakovici următoarea cuvîntare în fața porței Landtagului se află mii de lucrători, cari au venit să-și expute cererile lor. In fața dv. se află deputațiunea acestor lucrători. Eli și colegii mei ne asociem cererilor acestei mulțimi, recunoscând nedreptatea socială ce se cuprinde în actuala lege electorală, în paguba libertatei poporului. Ați mai luat cuvîntul apoi deputații Goldner, Alex. Barbay și Bingber. Șeful social democraților croați, Bucsey a spus: In numele miilor de lucrători cari își cer intrarea în parlament, vă rog să citiți Landtagului memoriul nostru. Ar fi de datoria membrilor Landtagului să lucreze ca Landtagul să ajungă expresia representanțeii mulțime! Aceasta nu se va putea face decît în baza votului universal. Răspunsul președintelui Medakovici Președintele Landtagului, Medakovicî a răspuns: Primesc cu plăcere memoriul muncitoririi social democrate și'l voi citi Landtagului; mă bucură văzind că deputații stau asociat, demonstrației muncitorești solidarizîndu-se cu cererile exprimate în memoriul muncitorimei, care a organizat o impozantă manifestație pentru votul universal. Același lucru l-a făcut și social-democrația ungară în ziua deschidere! parlamentului ungar. Deosebirea între acea zi și cea de azi e foarte mare însă. Acolo primarul și parlamentul au conducerea în mînă și nu le rămîne decit sa vrea ca să introducă votul universal împlinind în același timp promisiunea făcută Coroanei. La noi însă toate partidele și-au făcut deviză din cererile muncitorime cari sunt acum înscrise,în programele tuturor partidelor. Cu aceste cereri s'a asociat și coaliția croato-sâabă, iar Landtagul și-a făcut din necesitatea realizarea votului universal misiunea lui principală. După propunerea deputatului Lerbovici, s'a instituit o comisiune specială care să lucreze odata cu guvernul la rezolvirea chestiei votului universal. Comisiunea a și ținut două ședințe și a fost silita apoi să-și întrerupă activitatea. Știm cu toții cum s'a intîmplat aceasta și știm că Landtagul este împiedecat să-și spue cuvîntul. Aceasta este marea diferența între Budapesta și noi. Acolo e dorința regelui care nu e împlinită. Noi ne stiim s'o împlinim, poate tocmai pentru că e dorința poporului Numărul alegătorilor e cu totul neînsemnat față de numărul cel mare al populației nedreptățite care vrea să fie reprezentată in parlament. Memoriul dv. va fi pentru noi un impuls ia muncă pentru crearea unui parlament în condiții favorabile pentru dezvoltarea noastră politică și culturală. Salutați pe tovarășii dv. din partea mea.* La orele 11 fără un sfert muncitorimea social democrată s'a risipit in liniște. Manifestația s'a petrecut fără nici un accident. Nici poliția nici jandarmii cari erau concentrați in mare număr n'aCi avut prilej de intervenție. Ședința Landtagului La orele 8 jumătate domnea In culoarele Landtagului mare agitație Se discuian intre altele o serie de propuneri urgente cari nu fuseseră încă predate. Pe pironi Landtagului se afiau depuse numeroase cereri și polițiuni mai toate locale, intre ele și rescriptul regal pentru convocarea Landtagului. La orele 11 fără un sfert președintele Medakovicî deschide ședința, își face apoi apariția banul Racoczyi, care e primit cu mare zgomot și cu strigăte de: Jos compromisul, jos Kossuth. La citirea rescriptului regal se aud strigăte: ,,Jos Wekerle! Jos Kossuthî" La un moment, dat d-rul Pavelicî strigă. ..Jos Josepovicî!“ (ministrul croat). După citirea rescriptului regal președintele Medakevici declară Landtagul deschis. Citirea rescriptului a durat o jumătate de oră, în desele întreruperi ale membrilor Landtagului. D-rul Franko anunță o propunere urgenții. După citirea rescriptului președintele anunță seria propunerilor urgente. . Una din ele este acea a deputatului Mazuranic semnată de rezoluționiștî și prin care banul Croației este chemat la răspundere. Se produce un zgomot infernal și ședința e suspendată.4. In timpul pauzei banul Croației predă președintelui un rescript regal. Cîțiva reputai ii strigă și prea târziu. La redeschiderea ședinței preșdintele anunță că banul va rapare in Landtag *» Hnula de gală, în calitate de comisar egal. Președintele anunță un rescript regal. Stariteviciștii car să se rezolve mai între celelalte propuneri. Se produce din nou un mare zgomot și ședința e suspendată. Redeschiderea ședinței. Dizolvarea Landtag-ului La orele 12 jumătate președintele reapare In sala de ședințe anunțând că Danuil se va prezenta în calitate de comisar regal pentru a da citire rescriptului regal In acest moment apare Banul in ținuta de gală și dă citire unui rescript regal de stat din 9 Decembre prin care Landtagul se declară dizolvat de îndată ce intervin neînțelegeri și tulburări menite a impiedica bunul mers al activităței parlamentare După cetirea rescriptului președintele declară, în mijlocul strigătelor de „imoeral“ ședința închisă și Landtagul desalvat. După disolvarea Landtagului Starkeviciștif intonează imnul național. Deputații trec ln galerie asociinduse la imnul Starkeviciștilor. Banul Croației își schimbă ținuta de gală și se îndreptă spre palatul său. Poliția a luat energice măsuri de pază. Alte amănunte Agram, 29 Noembrie.—In timpul citirii rescriptului banul Croației a fost ascultat în liniște. După citirea rescriptului banul a părăsit sala de ședințe. La orele 1 mm, banul a părăsit Landtagul. In tot parcursul drumului a fost Intimpinat cu strigăte : „dole ban!“ (jos banul). Deputații croați și dizolvarea Landtagului Budapesta. 29 Noembrie.—Deputații croați rămași aci au primit cu mulțumire știrile asupra ședinței Landtagului croat.Dizolvarea Landtagului nu influențează întru nimic acțiunea deputaților croați în parlamentul ungar. Ei pot și trebue să rămîe aci proa la convocarea noului Landtag și și vor continua obstrucția în chestia ridicărei cotei. Acuzarea adusă banului Rakodczay a fost redicată săptămîna trecută la Budapesta. Deputații croați cari se află la Agram se vor reîntoarce inimne. Ei rămîn deci la Budapesta în parlamentul comun, pentru că conform unei legi din 1868 deputații din Croația, Slavonia și Dalmația, in cazul cind se dizolvă . Landtagul croat pot să apară în parlamentul ungar pină la convocarea noului Landtag, adică pină în hotărirea nouilor alegere! Politica ungara în Croatia Budapesta. 28 Noembrie —Ziarele de seară prințese din Agram știrea senzațională că șeful starkeviceștilor dr. Iosef Frank, prin propunerea sa cu privire la citiri a rescriptului regal n'a urmărit decit să servească interesele Ungariei. El a voit să producă prin aceasta scene furtunoase, pentru a grăbi dizolvarea Landtagului. Se afirmă că între Frank și Rokodezay a avut loc o înțelegere iontinențială su pre ca acestei propuneri și că acesta e primul succes rezultat din conveiința ce a avut loc între Frank și Wekerle. * Budapesta, 29 Noembrie.— Din sursă autentică, ziarul ,,Pester Ley,:“ sene între altele cu privire la dizolvarea Lănci țuguiui. „Landtagul cicat a fost dizolvat și % sub impresia acestui eveniment fiecare deputat aleargă in circumscripția sa să-șî asigure mandatul, căci dizolvarea Landtagului n-a fost făcută decit in interesul acțiunea viitoare și nimeni nu se gindește in crearea unui regim neconstituțional în Croația. In conformitate cu legea, nouile alegeri vor fi hotărite probabil pentru lunia Februarie. Principiul politicei croate a guvernului ungar, care urmează să fie inaugurată acum, este sa se încerce o readucem la viața a Unioniștilor—fostul partid național,“unindu-l cu «momentele pacifice ale Coaliției cari n’au intrat încă in rîndurile obstrucționiștilor. Alternativa in Croația e foarte simplă, deși dureroasă pentru actualul ban : „Ori principiul politicei ce urmează, s'o inaugureze Ungaria in Croația se realizează, ori banul trebue să cadă. Din această dilemă nu sa va putea eși“. Budapesta, 29 Noembrie.Ziarele din Budapesta anunță că nouile alegeri din Croația vor fi conduse de baronul Baut Rauch. Numirea lui ca ban și de misiunea lui Rokodezay se așteaptă pe zilele viitoare. D. Maiorescu primește propunerea sa lui Sturdza relativă la mărginirea discuției, cu condiție ca reformese să1 fie seamă de principiile expuse da d. Cantacuzino în numele întregului partid conservator. Discuția se închide și proiectul se votează pe paragrafe prin sculare și ședere. Pus la vot în total, proiectul de răspuns se admite cu unanimitate de 90 voturi. Sa trage la sorți comisiunea pentru prezintarea adresei și se compune din: episcopul de Rimnic, doctorul Drăghicescu, epitropul de Roman, Valerian Ursean Dimitrie Bidirescu, Gomaniță Gh.. Nicolae Săveanu, C. Arion, Ijișman Nicolae, Tache Protopopescu, Panait Cautili, M. Alexandri, Gh. Găitan, Const. Bastriche, N. Nicorescu, Teodor Miulescu, Gáton Leca, P. Sf. S Mitropolitul Primat, Gr. Columbeanu, loan Grădișteanu, C. Fintineanu, Gheorgiu, Petrini Paul, doctor Jugureanu, Trifoneacu Toma și Dimitrie Leca. D. președinte al consiliului spune că va comunica la timp ziua când comisiunea va putea fi primită de Majestatea Sa, și ședința se ridică la orele 4 anuțindu-se cea viitoare pe inline. liiile unBiliars CAMERA — Ședința dela 29 Kioembria — Ședința se deschide la orele 2.20 d. m., sub preșidenția d lui M. Ferceiide. Sunt prezenți 138 d-nn deputați. Pe banca ministerială se află d-niî : Emil Costinescu, Ionel Brătianu. D. M. Kerechide dă citire răspunsului suveranului la Adresa Camerei. Deputații ascultă în picioare, aplaudind frenetic frumoasele și înălțătoarele cuvinte ale regelui, pe cari le publicăm in corpul ziarului. D. Emil Costinescu, ministrul de finanțe, depune proectul de lege privitor la despăgubirile agricultorilor dăunați cu prilejul răscoalelor. D. Bianu arată că pe strada Academiei s-a întimplat un grav accident: un oltean a fost sdrobit aproape cu desăvârșire de un automobil, care mergea cu o iuțeală vertiginoasă. Cere să se ia măsuri urgente. D. Assan, in calitate de vicepreședinte al clubului automobiliștilor, declară că se asociază și d-sa la această plîngere, deși a luat întotdeauna măsuri pentru îndreptarea răului. Aceste măsuri, însă, nu au fost respectate aproape de nimeni. D. N. Iorga spune că de vină este sistemul nenorocit ce se practică în această țară, unde viețile oamenilor nu se prețuesc toate la un fel. D. Ionel Brătianu răspunde că se vor da noul instrucțiuni autorităților în drept, spre a se cCriua odată cu obiceiul acesta sălbatic. D. Moisescu cere trecerea sa printre oratorii înscriși la discuțiunea generală a proQotului legei tocmelilor agricole. D. Zamfir Klotli roagă pe d. ministru de finanțe,să dea oarecari lămuriri asupra neregulilor petrecute la loteria de stat. Se zvonește că d-nii membri din consiliul de administrație al loteriei sunt mult mai norocoși decît alți jucători. Astfel, două ciștiguri dintre cele mai însemnate au fost cîștigate de către aceștia. N'ar fi nimic de zis, dacă zilele trecute nu s'ar fi petrecut un scandal cu prilejul tragerei, care cam dă de bănuit. D. Emil Costinescu răspunde că întrebarea aceasta ar fi fost mai bine îndreptată d-lui ministru de interne. „Eu nu patronez această loterie, care n’are nici un amestec cu departamentul meu. Credeam că se vor petrece lucrurile în liniște ; dar acum vom invita pe d-nii din comitet să se mute din localul ministerului, pe care îl împrumutasem acelei instituțiuni împreună cu urnele de tragere“. D. Nestor Cincu: Și cu sistemul (Rîsete). D. Ionel Brătianu, răspanzînd, regretă că nu sunt alte fonduri pentru buna întreținere a serviciului sanitar, căci altfel n’ar ezita un singur moment de a desființa această instituțiune nenorocită, pentru care simte cea mai mare antipatie. Va lua, însă, măsuri de rigoare, pentru ca funcționarea loteriei să se facă în condițiuni normale. Deputații trec în secțiuni și ședința publică se ridică la orele 2.50 m. SENATUL Ședința de la 29 Noembrie Ședința se deschide la orele 2 1907 și 35 Peni. minute, sub președinția dlui P. Răspund la apel 82 domni senatori Pe banca ministerială se află domnii Spiru Haret, Toma Stoiian, general Averescu, Dimitrie Sturdza și Anton Carp. D. Al. Constantinescu, raportor, dă citire proectului de răspuns la mesagiul tronului. In discuție generală se dă cuvîntul dlui George Cantacuzino. D. G. Cantacuzino, constatînd că cestiunea agrară s’a impus atențiunea tuturor oamenilor de stat cu grija de viitorul țârei, observă că starea țărănimei noastre suferă de mari lipsuri, fie sub raportul economic,fie material sau moral fie subt cel administrativ In această stare înigrijitoare, zice oratorul, spirite vinovate au aruncat in inima țăranilor ura și discordia, cari au dus la comoțiunea din primăvara trecută, și a provocat acea dureroasă represiune. D. Cantacuzino recunoaște că necesitatea reformelor se impune, însă e nevoi ca aceste reforme să fie seamă și de interesele țăranilor și de drepturile proprietarlor. Termină cerind măsuri chibzuite și înțelepte. Ședința se suspendă pentru cinci minute. La redeschiderea ședinței, trie Sturdza blind cuvîntul cestiunea agrară este grea de rezolvit și reclamă concursul și bună înțelegere intre toți eiî se îngrijesc de viitorul țareic. Sturdza observă că o conlucrare comună în dezlegarea cestiunei agrare va desăvîrși împăciuirea spiritelor și va avea bunul efect de a trece țara intreagă la moravurile publice ale occidentalilor. D. Sturdza, continuind, zice că precum astă priăvară a fost bună înțelegere pentru reprimarea tulburărilor, necesară este bună înțelegerea și acum cind trebue adusă dezlegarea problemei. Terminînd , Sturdza observă că discuția adresei se poate mărgini la cuvintele exprimate űe șerit celor don”' partida mari d. Dinu spune că a £ SEBSHBgflaKlga38»Sg8S5»B3Sgg5gigH^DIMKE A TA REGULAMENTUL pentru fabricarea și vînzarea prinei „Monitorul Oficial“ de el publică regulamentul pentru fabricarea și vînzarea prinei și franzelei, elaborat de primărie și aprobat de către ministerul de interne. In primul capiton, regulamentul, se ocupă de condițioaia de exercitarea profesiunei de brutar și anume ca brutarul să aibă un local în condițiuni igienice, să depună o cauțiune de 500 lei, să aibă în depozit o cantitate de trei ori,mai mare, decit numărul kilogramelor depline, jimblă etc. Capitolul al II-lea se ocupă de condițiunile de instalare și de întreținere a localului. Prin capitolul al treilea, se prevede modul cum va fi făcută pîinea și totdeodată și condițiunile în cari trebue sa lucreze lucrătorii. Vînzarea pîinei In ce privește vinzarea pîinei s’au luat următoarele măsuri : Nimănui nu este permis a vinde pîinea cu un preț mai mare decît cel autorizat de primărie și afișat de fabricant, sub pedeapsă de confiscare. Fabricanții și debitanții de pîine sînt obligați a ține afișat în permanență și în evidență, la localul de vînzare, prețurile cu cari vînd kilogramul de pîine și de jimbră. Debitanții de orice natură* maî sunt obligați să afișeze numele, pronumele și domiciliul fabricantului de la care își procură produsele. Atit fabricanții cît și debitanții sînt obligați a ține in evidență, pe masa de vînzare, un cîntar la diapozițiunea publicului și a cîntări pîinea de ori cite ori li s’ar cure. Toate acesta dispoziționî sub pedeapsa confiscării. Fabricanții nu pot schimba prețul piinei și jimblei decît anunțind cu 15 zile înainteadiministrațiunea comunală, care este in drept a cerceta seriozitatea și justețea motivelor invocate de fabricant. Schimbarea prețului, cind ea va fi autorizată, nu se va putea aplica decit din prima zi sau deja 15 ale lun*’i care urmează după expirarea termenului de le zise. Art. 12. Vînzarea pîinei și a jimblei in mod ambulant, sub orice formă, este cu desăvirșire interzisă, sub pedeapsa confiscate! Patronii pot desface pîinea sau jimbla promusă în brutăriile lor și in mod ambulant, in căruțe , dar in acest caz, căruțele vor purta table mari, indicind numele patronului și prețul piinei. Aceste căruțe vor purta numere și vor fi autorizate de comuna. Fiecare căruță va avea și un cîntar pentru control. Primărea, pentru înlesnirea vinzărei piinei și jimblei de catrii fabricanți, înființează 20 de gherete în diferite puncte ale Capitalei, ce se vor determina de serviciul planurilor in raport cu necesitățile populațiunei. Aceste gherete se vor închiria, prin licitație publică, numai patronilor brutari. Nici un patron, nu poate să ia mai mult decît 1 sau 2 gherete. Cind nu a’ar închiria toate gheretele, cele rămase se pot da în aceleași condițiuni la o singură persoană. Fabricanții pot și ei să înființeze ghereta pentru desfacerea piinei și jimblor cu autorizațiunea comunei și la distanță de cel puțin 200 m. de orice local de fabricațiune. Transportul produselor de brutărie și franzelărie pe stradă, de la localul fabricațiunea la localul de desfacere, se va face numai în căruțe bine condiționate, de o perfectă curățenie și acoperite. Căruțele vor purta cite o tăbliță de metal pe care va sta scris numele, pronumele și domiciliul fabricantului. Vizitiul va purta totdeauna cu dînsul o însemnare zilnică semnată de patron, arătind locul destinațiunii, pe care este obligat a o prezenta la cererea agenților polițienești sau administativi, sub pedeapsa de confiscarea piinei. Nf. In ultimul capitol se prevăd contravențiunile și penalitățile, la cari sunt supuși brutarii cari vor contraveni la dispozițiile regulamentului. Noul decorați Au fost decorați cu ordinul „Coroana Romîniei“, cu gradul de cavaler d. Gh A. Dinicu, membru în orchestra ministerului cultelor și instrucțiunei publice, d-nii I. Georgescu, I. Fotino și D. Simionescu, toți membri în acea orchestră. Crucea „Serviciul credincios“, cl. I d-lui T. Nitzulescu; cl. II d-lor I. Petrescu, N Teodorescu, C. P. Drăgulinescu, A. Roșca, I. Preda, V. Budală, I. Vasilescu, C. Albu, V. Tecuceanu, A. Saica și N. Vasilescu. Medalia „Serviciul credincios“ cl. I d-lor C. Gr. Alexandrescu, I. Dobrică și I. Botez, membrii tot a acelei orchestre și cl. II d-lui Zamfir Negulescu, servitor în acea orchestră. Nemțoaica de porcelan care doarme pe masa, un salon la o curte îl vait at muche la ocazie să o dai Natulitel. Eu o am de la Halalila suvenir; cind sa dus cu Gorgos la homari de la mine; și doresc să o aibă și ea suvenir de la mina. Te mai rog încă ca să oferi Măritei două oghialuri noul din cele trei noul; acel al treilea este făcut pentru crivat Asemenea, și patru perine, dacă vei voi din acele opt ce suni in lada verde din drușcarie. Și dacă vei voi dă și cariile, cuci tu noi să mai citești și copiilor tui nu cred să le placă. Cărțile însă de drept dă-le fecioru-l dă. Poate vor prinde bine. Aceste toate, relativ la Marița numea, dacă va voi cu plăcere și turci supărare. Sărutindu-le în tine și am lăsat sănătate. Al tău fost vechiu prieten. (as) Capsa încă ceva te rog să dai nepotului meu Constatin- Michaiu- Gavril-Capșa cele două inele ale tatei, puse în o punguliță in lășcuța roșie din saltarul scrinului; și să-i spui că doresc să fie om deștept, cinstit, harnic bun. A tun • (ss) Capsa Iar pentru complectarea anchetei noastre în afacerea Ciulii, ne vom adresa acum și ia ani! membri ai familie! Capșa pentru a ne da lămuriri în ceea ce privește declarațiile făcute de președintele tribunalului Botoșani, Proectul pentru despăgubirea agricultorilor Iată textul pentru ușurarea pagubelor suferite de agricultori din cauza răscoalelor . Art. 1.— Se deschide d-lul ministru de finanțe un credit de 15 milioane lei, menit a fi întrebuințat pentru ușurarea agricultorilor mari și a țăranilor de daunele încercate în timpul și din cauza răscoalelor din 1907. Art. 11.— In constatarea daunelor se va ține seama în ordine de însemnătate de perderile de unelte și mașini agricole, magazii, grajduri pătule și clădiri de orice fel trebuincioase economiei agricole, de semințe, case de locuire și, întrucît creditul de 15 000.000 va putea ajunge, de pierderile in cereale. Art. 3.—Pentru constatarea daunelor se instituie in fiecare județ o comisiune compusă din un delegat al consiliului de miniștri, din prefect și administratorul financiar al județului. Această comisiune e autorizată a recurge la experții ce ar ü de trebuință la evaluarea diferitelor daune-Art. 4. — Consiliul de miniștri hotărăște partea cuvenită fiecărui dăunat din creditul deschis. Art. 5. — Acest credit va fi acoperit printr-un împrumut a cărui formă va fi hotărîtă de consiliul de miniștri, în caz dacă el nu se va putea acoperi din excedentul budgetar. Maserea Ciulei TESTAMENTUL ȘI SCRISOAREA LUI CAPȘA — Textele în extenso — Din corespondența de orî din Botoșani s’a văzut că d. Mihai Ciulei, președintele tribunalului, a binevoit a ne pune la dispoziție textul testamentului lăsat de C. Capșa, cit și cuprinsul scriisoare ce i-a adresat cu o zi înainte de a se sinucide. Pentru complectarea corespondenței de erî cu interviewul d-luî Ciulei, vom publica azi textele în extense ale testamentului și scrisoarei. Testamentul lui C. Capșa Anuluna mie nouă 6Ute șapte, luna ianuarie ia două zile, am făcut acest testament prin care dispun și regulez puținul meu avut In modul arătat mai jos: 1) . Daü și las finei mele Elena Ciulei, fiica prietenului meu Mihail I. Ciulei și a doamnei Coca Ciulei, casa proprietatea mea din Str. Primăriei No. 20, în orașul Botoșani, cu toate celelalte clădiri și încăperi, și cu tot locul acestor clădiri de la acest număr 20, așa cum am cumpărat-o și eu și cum am stăpînit’o. Actul de cumpărare, autentificat de tribunal, este în lada de fer, în stingă, sus, sub o cutie în formă de șipiței. Această casă și aceste clădiri de lingă dînsa sînt asigurate la Naționala“ cu polița No. 187567. Toate ratele acestei asigurări sunt achitate, iară asigurarea expiră la 15-27 Ianuarie viitor, 1908. Casa este liberă de orice sarcină. Asemenea dau și las finei mele Florica (Elena) Ciuleii toate mobilele și lucrurile ce se află în casă și prin celelalte încăperi. Tot ce am deci, ca avere imobilă și mobilă, dar și las finei mele numite mai sus. Pun însă finei mele Elena Ciulei condițiunea și obligația ca să dea vechiului și credinciosului meu servitor, timp mai bine de 27 ani, Ion Grossu, pe fiecare an, și cît va trăi el numai, leafa care a avut-o de la mine, adică două sute patruzeci lei. Acești 240 lei pe care Florica (Elena) Ciulei este datoare a înîăit lui Ion Grossu, ea îi va da lui în două ori în patru plăți, după cum va conveni lui Ion mai bine, și fără nici un fel de actori de formalitate. 2) . Dan și las lui Ion Grossu, bătrînul, cinstitul și credinciosul meu servitor un titlu de renta amortibilă, 4 la sută convertită, în 1865, în valoare de cinci sute (500) lei, și cu cupoanele toate la el, începînd cu acel dinții Oct. al anului curent 1907, acest titlu de cinci sute lei are numărul 272113. El este pus în dulăpașulăreî de fer în o envelopă mare. Tot lui Ion Grossu îi dau și las și cele cîteva sute de lei cire vor rămîne de la înmormîntarea mea, care se va face strict exact după cum cer și regulez mai jos prin acesta. Asemenea dau și las lui Ion Grossu și lucrurile următoare: 1) . Ceasornicul meu de argint cu lanțul de asemenea de argint. 2) . Toate schimburile mele, atit albiturile cit și toate Hanoide mele. 3) . Toate straele mele, afară de paltoane și de blana cea mare. 4) . Toate cojoacele, cojocelul și bondițele mele. 6). două mantale, una de postav sur din lada verde din cioșcărie și una neagră de ploaie, din camară, de după ușă 6) . Căciula și pălăriile cele moi. 7) . Lacîtța verde din odaia din fund, cu toate lucrurile din ea așa cum sunt puse, și cu lăcățele ei. Asemenea și sipetul de la fereastra antreului, cu sacalele ei. 8) . Două scoarțe: acele ce sínt așternute pe jos in odaia din dreapta, și care sînt la lei. 9) . Două cergi: luna vînătă și a doua surie. 10) . Două perne cu pene, din acele ce sînt în podul de sus, și care’s învățate cu cit. 11) . Un țol din acele ce sint, in acelaș pod, întinse pe tringhie. 12) . Două țapcare: unul cu două coarne, de după lada de fer, și doilea cu trei coarne, de după ușă, în cameră. Asemenea și plica de după lada de fer 13) . Icoana și candelele cu cele ale lor. 3). Dan și las Aglaev, fala locuitorului Ion Ungureanu din Sîrbî, acum măritată cu Neculai Gh- Lebădă în Vlăsinești, povîsuî funciar din București, No 03836D, în valoare , nominala de una min leî, și a vind la ei toata cupoanele de plată, pentru ca Agiaia U Gh. Lebădă să-și cumpere o casă, ori poate și casă și puțin pămint, ori pămint, ori să-și facă casă Insă, ori ce va cumpăra, și orice va face să fie cumpărat și făcut pe numele ei, să fie ca averea ei proprie să nu poată a se amesteca de fel bărbatu-său. 4) . Dau și las surorilor mele trei: Măritei, Nathaliței și Aglaiței, la fiecare cile o scoarță, suvenir de la foasta noastră gospodărie. Măritei îi dau scoarța cea mare, care este în lada galbenă, îndoită la un capăt. Are trei buchete și bordura de rose numai pe trei margine. Nathaliței dau scoarța pe cîmp alb, care are două buchete la fel, cu acele de pe scoarța ce este așternut în salon, iar Aglaiței îi dau scoarțe făcută după un isvod de la mama. 5) . Voesc și doresc să fiu înmormîntat civil, fără popă, fără dascăl. Să mă puc imediat în sicriu. Am lăsat o perinuță, un folișor și o prostire pentru a-maî pune sub cap, a mi se așterne pe fundul raclei și a mă înveli. Nu voesc, și opresc a mi se face, nici un fel de colivă, ori de pomene. Cu cea mai simplă dreagă să mă ducă la groapă, și cît se va putea mai iute și mă și acopere cu turma. Să se dea groparului douăzeci lei, iar celor cari mă vor scoborî în groapă să li se dea cite cinci lei. Gr. însărcinez pe prietenul meu Mihai I. Ciulei ca să aducă la îndeplinire toate disposițiile mele de mai sus din acest testament; și îl mai rog ca să fie buna regula ca toate conficele, toate chirtiile și hîrtiuțele netrebuitoare să fie, toate, puse în saci și sa le trimeată pe o cotiugă ca să le ducă Ion afară la gunoi. Acolo să toarne peste ele cîțiva litri de gaz, să le ude bine, și să le dee foc, ca să se prefacă toate în cenușă. Făcut de mine azi două Ianuarie 1907, Botoșani. Te rog să mă eric dacă pe lingă ale sate nu mai adaug și pe ale mele, fiind insă cu totul străin nu pot decît a apela la line ca la singurul meu intim din copilărie, pot zice. De mult sînt desgustat ele viață, dar tot am zărlit-o pînă azi Și în fine i-am pus capăt. Rogule ia cunoștință de testamentul în exi. făcui in dubiu unul e în dulăpașul de jos al lăzei de fier. in o cărticică da rugăciuni a mamei: și tot în acea cărticică sunt și niște foi pe care am scris inventariul lucrurilor din toate odăile. Cărticica aceasta ia ocazie să o dai A glăite. Al doilea testament este in dulăpașul de sus al tazei de fier, unde am lăsat și patru sute lei, în și de galbeni și cinci napoleoni, pentru cheltuelie de îngropare Așa precum am dispus și prin testament te rog să mă îngropi fără nici un fel de ceremonie religioasă și fără nici un fel de pomene. Nu-mi trebue nici doina dascălilor, nici boncăluiala popoilor, și nici nu voesc să le fac praznic. Să regulezi ca să mă puie imediat în raclă, pe care o vei găsi chiar la acel care are si droagele. Am lăsat la Ion o permută: un lotișor de așternut pe fundul raclei si o prostire în care să fiă acoperit. Și cu cea mai simplă ,dreagă cu doi cai să fiu sus la burtă, sa-mi cumperi locu tot la singirim. ..Pacea". Așa să fii îngropat cum voi fi îmbrăcat, și dacă se va putea, le rog să faci tot posibilul ca chiar pină-n seară să fie și îngropat, căci nu e pentru ce să mai stau expus, și forme lungi nu sunt de fdcut pentru mine. Apoi Ion c. slab și sătrîn și rai trebue să se obosească din cale afară, cil mai bite să fie astupat și să fie pace și liniște după mine. Te mai rog încă următoarele: " * (ss). C. C. CAPȘA Asupra scrisoarei adresată de Capșa d-lui Ciulei, s’a vorbit mult și circulau diferite versiuni în ce privește cuprinsul ei. O dăm deci aci în întregime : Scrisoarea lui Capșa către d. lt. Ciulei Botoșani, 10 Noembrie 1901. Iubite Michaiu, Mrime informațiMii . Sîmbătă seara la orele 9 vor avea loc, în fața d-lui profesor Noorden, la Institutul de Anatomie, două conferințe ținute de d-nii profesori Babeș și Marinescu. 9 Ministerul lucrărilor publice a intervenit pe lângă cel de finanțe ca să plătească suma de 12.000 lire otomane, datorite societăței Vincent și Richard Grech din Londra, pentru salvarea vaporului „Principesa Maria“ de pe stînca de la Tenedos. a Pină după terminarea anchetei ce se face în jurul fraudelor ce se pretinde că s’ar fi comis la serviciul pensiunilor din ministerul de finanțe, ministerul a făcut mai multe suspendări din funcțiuni a celor implicați în această afacere. Ancheta va dura încă cîteva zile.Sindicatul metalurgiștilor din Capitală se va întruni astă seară, în sala cercului „Romînia Muncitoare“ din calea Victoriei No. 91, pentru a lua mai multe hotărîri importante cu privire la afacerile acelui sindicat.Luni va avea loc obișnuita conferință a inspectorilor și controlorilor băncilor populare și cooperativelor sătești, cari au și început a sosi în Capitală în vederea acestei conferinți. © Sîntem informați că d. ministru de interne e foarte nemulțumit de chipul în care s’a întemeiat noul budget al serviciului sanitar. D. Brătianu, va aduce, după cum se afirmă, însemnate modificări acestui proect de budget, care a favorizat unele servicii in detrimentul celorlalte. © In cercurile competente, se afirmă că proectele de reformă sanitară vor fi discutate în seziunea de primăvară a corpurilor legiuitoare. Sîmbătă 1 Decembrie va avea loc în sala Băilor Eforiei un bal dat de către Societatea Sf. Dumitru pentru sporirea fondului societar sub patronagiul d-lui Const. Milie.Soc. funcționarilor comerciali evrei va da în curînd o serie de serate intime incepînd Duminecă seara 2 Decembrie ora 8 jam. în sala mare de la sediul societăței. In vederea sărbătorilor, Primăria a acut apel la caritatea tuturor cetățenilor cu dare de mînă rugîndu-1 a veni in ajutorul celor săraci. SSI Următoarele persoane și societăți au răspuns acestui apel trimițind diferite sume de bani: 1. Banca Agricolă 500 lei, Dacia Romînia 200 lei, d. Costescu-Comăneanu 100 lei, Anonim 20 lei, din Zweifel et Comp. 100 lei. Steaua Romina 500 lei, Heinz, Frank Sohnes 100 lei, Rose“Al. Ionescu 800 lei, Isidor Fuhn 110 lei, E. Kassy 400 lei, E. Lesse 100 lei, Stella 100 lei, Marmorosch Blank 2500 lei, Alca 20 lei, Bank al Roumauie 1000 lei, Saint Freres 50 lei, Soc. Patria 200 lei, Soc. Generală 150 lei. Economii et Zlatko 50 lei, An Bon Gent 100 lei, Procopie Onzotti 500 lei. © [UNK]Greva dela arsenalul armatei, despre care am arătat că s’a declarat ori, continuă. Lucrătorii cer cu orice preț să li sa satisfacă cererile. Poliția a luat măsuri ca ordinea să fie menținută. © Audiențele la regină, s’au suspendat pină la 10 ianuarie.D-nii Bassarabescu și Georgescu, au fost însărcinați să predea cite 2 ore pe săptămînă cursul de geografie la școala comercială elementară din Ploești.Tabloul nounor pensionari civili și militari va fi publicat la începutul saptămînii viitoare. © Legațiunea Statelor Unile 3"a strămutat de la Sinaia în Capitală. "D-na Knowles, soția d-lui Knowles, ministrul american, a fixat ziua de Vineri ca zi de primire. © D. Norman Hutchinson, care a fost numit, prim-secretar al legațiunea Statelor Unite în Capitală, in locul d-lui Montgomery Schuyler, înaintat prim-secretar de ambasadă la St.-Petersburg, a sosit in București. D-na Hutchinson va sosi peste cîteva zile Noul primsecretar va locui în calea Victoriei 162. D. Gh. Lișcu a fost numit subsecretar la liceul Sf. Sava. Din cauza extrordinare abundente de materie, foiletonul Castelul blestemat, nu are loc în numărul de astăzi.Erî, un grup de cîțiva comercianți s’au întrunit pentru a lua unele deciziuni in vederea modificărei proectului pentru monopolul circiumelor. Au luat parte în total vreo 30 de comercianți. S’a hotărit ca săptămîna viitoare să se țină o nouă consfătuire.Ministerul de finanțe a numit pe următorii agenți de urmărire pe la corporațiile de meseriași din Capitală : d. L Predescu, la corporația zidarilor, Petre Ionescu și G. C. Aricescu la corporația bărbierilor, Ștefan Teodorescu, la corporația croitorilor și Alex. Rădulescu la corporația zugravilor.La Camera de comerț se lucrează la nouăle liste de comercianți patentări cari formează colegiul comercianților din cari se va compune viitoarea Cameră.Prefectura poliției Capitalei a admis ca fiecare trăsură de piață să aibă așezată următoarea tăbliță : Prefectura poliției Capitalei Apel către public Nu cerețî birjarilor să gonească caii; Spuneți conducătorilor unde mergeți spre a evita opririle brusce, cari vatămă gura calului ; Nu îngăduiți să mîne caii în bătaia biciului; La colțul stradelor și pe piețe, mersul trăsurilor încet; La oprire în timpurile friguroase și ploioase sfătuiți pe birjari să acopere caii cu pătura ; Po polei căii să aibă colți la potcoave; Cind cade un cal să nu fie sculat in bătăi ci să i se pue o pătură sub picioarele dinainte. Prefect: Emil Petrescu Aceste tăblițe poartă semnătura d-lui prefect și se împart gratis de către Societatea pentru protecțiunea animalelor, și se găsesc depuse și la societatea birjarilor „Fulgerul“, 129 calea Dorobanților. o Mîine, Sîmbătă 1 Decembrie orele 11 a. m. se deschide în rotonda Ateneului expoziția d-lui Iser.La școala superioară de științe de stat, s’au înființat următoarele nouă cursuri : Drept administrativ, sociologie, etnografie și istoria doctrinelor politice, după profesorii respectivi, de d. G. Nicolaescu. D. P. Atanasovici, judecător la tribunalul de Ilfov și-a dat demisia, pentru a îmbrățișa profesiunea de avocat.Ministerul de finanțe s-a adresat ministerului de interne și direcției loteriei statului, cerând ca pe viitor tragerile să nu mai aibă loc la ministerul de finanțe, aceasta pentru a nu se mai tulbura liniștea necesară funcționarilor. © La 4 Decembrie Curtea cu jurați de Argeș va judeca procesul lui Zugravu. D. Petre Grădișteanu va pleca la Pitești ca să apere pe Zugravu înaintea juraților. Primăria Capitalei a înființat o școală pentru învățămintul practic al artei culinare, în str. Primăverei No. 27 bis Se primesc fetele în vîrstă de cel puțin 14 ani. Se va înființa probabil și un restaurant al școalei. © Ministerul instrucțiunei interzice pa viitor inchiriarea localurilor de școli pentru baluri, nunți sau serbări. Moartea lt.-comandor P. Demetriade Era, la ora 12 și 10 minute, a încetat din viată, in urma unei boale crude, locotenentul comandor Demetriade, din marina noastră. Imediat ce am aflat trista veste ne-am transportat la domiciliul defunctului în strada Cîmpineanu. No. 25, unde am găsit familia greu încercuită, rudele, prietenii și camarazi al defunctului. 1). locotenent Filiti, prieten intim al familiei îndurerate, s'a pus la dispoziția mea dîndu-mi toate amănuntele. Locotenentul comandor Demetriade, s'a născut în anul 1867, Februarie nr 13. După terminarea cursurilor primare și liceale, a intrat în școala militară din București și la 1887 a fost înaintat la gradul de sublocotenent, fiind clasificat al doilea. Trimis în Franța, a urmat acolo timp de doi ani cursurile școalei Politehnice, iar alți doi ani, a făcut stagiu de aplicație pe vasele de războiu ale marinei franceze. întors in țară, grație calităților sale superioare și a cunoștințelor științifice căpătate în urma lungilor și asiduilor studii, Demetriade atrase asupra și atenția șefilor săi, care i-au apreciat meritele. Astfel el a avansat repede din grad în grad, pină la acela de locotenent comandor. Acum pe cînd era în puterea dezvoltărei prețioaselor sale calități de organizare și conducere, acum cind marina i’omună urma să se folosească de acest valoros șef al ei, moartea nemiloasă 1 fi răpit. In ultimul timp Demetriade era directorul serviciului marinei din ministerul de război și, în care calitate a luat parte la serbările navale din Galați, cu ocazia botezărea nounor vase de război pentru paza Dunărei. Dintre meritele cele mari cari i se recunoșteai defunctului, este și acela al organizărei serviciului monitoarelor și vedetelor din marina noastră de războiu.. r