Dimineaţa, decembrie 1907 (Anul 4, nr. 1367-1394)

1907-12-01 / nr. 1367

Sâ­bătă 1 Decembrie 1RUI, ASTAZI: 30 (13) Noembrie 1907 O&LBlIOAR ortodox: Apostolul Andrei. —Catolic : Lucia. ___________Kit»SLr.l­­ l spatelui 7.4M­m.—Aposul­somelui 4.34­ j>m. 8 I­­liiul Ji pretu­tindeni cald,î ft fnsfi mbit« locali țat­i termometrul a depășit K 11 *S­wLr­­|p jo Barometrul aproape staționar. Ploap zăpadă ulcicri. Î83tru!­estionăr * ’^a Va clata opera in 4 acte d*. Verdi. Bfifatil Autorități.—Toate autoritățile sînt deschise­.— Judiciare. Toate tribu­­nw­luliiU oalele sunt des­­chise.—Expoziții.­In rotonda Ateneului expoziția pictorilor D. Mihăilescu. E SperUele, i*, lemnul și A­­ll­nția — In palatul Ateneului expoziția pictori­lor­­ Grant și Verona. PA tturA­MENTA­RE- Camera și Senatul țin ședințe pu­blic­e. QflPPfüPniP T**,rul <,c ''“Vietăți imperial.­­ In toate serile reprezentarii!) Op&UlBu Ulu pentru familii Program mare și foarte variat Debutul­ artiștilor pentru prima oara in București. Intrarea liberă.­­ CIRCUL SIDOLI In fiecare seară Proecto­­rat.—SALA EDISON.— In fiecare seară cinematograf reprezentatului ale teatrului Céser.—TEATRUL BULEVARD, in toate serile cinematograf Pai.Ué Kiére*.—TEATRUL L­YRIC.—Trupa franceza de operete .joacă „La Mascota“ operetă in 3 acte Convocarea și dizolvarea Landlaplui croat — M­­area demonstrație a msoicitorimei — T ■ Agrara. 29 Noembrie.—Capitala Croa­ției și-a­­ schim­bat cu totul înfățișarea pe ziua de azi. Muncitorimea social democrată a de­clarat greva generală și se pregătește a demonstra în fața Landtagului pentru Introducerea votului universal. De dimineață domnește în oraș o liniș­te neobic­nuită, cu toate că spiritele par agitate și în oraș circulă vitr una tot felul de știri alarmante. Fabricile, magazinele, restaurantele și cafenelele sunt închise. Tram­vaele electrice sunt suspendate și trăsuri nu se află decât foarte puține la gară. De la orele 8 străzile încep să fie a­­nimate. Poliția a luat­ energice măsuri pentru menținerea ordinei. Șeful poliției, P­e­­leșevicî, conduce pe polițiști în stradă. Piața principală e­ ocupată de poliție. In balconul Landtagului rîlfîie drape­lul național. Palatul banului Croației e înconjurat și supraveghiat de polițiști. Parcul e gol și trecătorii nu sunt lăsați să se adune în grupuri. Numai cele două grupuri­­ democrate au permisiunea de a se pre­­­­zen­­ta în fața Landtagului. MZuncitorii social creștini In fața­­ Landtagului La orele 8 cele­ două grupuri încep să sie adune­­ creștinii sociali în str. Dras­­coviei, iar social democrații în str. Ilis­­sa în fața redacției ziarului social de­mocrat. La orele 9 circulația tramvaelor e în­treruptă. De la această oră piața Land­tagului e închisă și intrarea nu se mai permite decît cu cărți de liberă treci. La orele 9 jumătate cortegiul munci­­jtorimei creștin-sociale cu drapelul natio­nal in frunte se pune în mișcare In stri­gătele : trăiască muncitorimea creștin­­socială, trăiască votul universal. Cortegiul se oprește în fața Landtagu­lui, unde o deputațiune compusă din 10 persoane intră în Landtag pentru a pre­da președintelui Mert­ad­ovici memoriul. Deputatul Ivan Zad­uca prezintă preșe­dintelui deputațiunea. Șeful partidului Kam­engreiger, predă memoriul creștin­­socialilor, rugindu-i să­­ citească Land­tagului. Madakovici declară că primește cu plă­cere memoriul muncitorimei social-creș­­tine pe care’l va citi Landtagului. Deputațiunea primește cu strigăte de ..Jivno“ declarația președintelui că în­tru’cît­ ar de pirid­e de dînsul și majorita­te dreptele cereri ale muncitorimei ar­fi fost împlinite de mult. Corteg­iul social al democraților în fața Landtagului l­a orele 10 jumătate sosește în fața Croației care fiind recunoscut de mul­țime e primit cu fluerături și strigăte de protestare. La orele 10 jumătate sosește in fata Landtagului cortegiul muncitorimei so­­cial-democrate in frunte cu drapelul roș intonînd internaționala și strigînd: ,,Trăiască votul universal“. Cortegiul e compus din mai bine de 20000 persoane la­ cari s'a asociat și tinerimea acade­mică. La semnarea memoriului s'au asociat și deputații dr. Vladimir Tzanco, Lor­­kovici, Pribicevici și dr. Vincovici. Deputatul Lorkovici introduce deputa­țiunea în sala de ședințe a Landtagului și adresează președintelui Medakovici următoarea cuvîntare în fața porței Landtagului se află mii de lucrători, cari au venit să-și expute cererile lor. In fața d­v. se află deputa­­ț­iu­nea acestor lucrători. Eli și colegii mei ne asociem cererilor acestei mulțimi, recunoscând nedreptatea socială ce­ se cuprinde în actuala lege electorală, în paguba libertatei popo­rului. Ați mai luat cuvîntul apoi deputații Goldner, Alex. Barbay și Bingber. Șeful social democraților croați, Buc­sey a spus: In numele miilor de lucrători cari își cer­ intrarea în parlament, vă rog să ci­tiți Landtagului­ memoriul nostru. Ar fi de datoria membrilor Landtagului să lucreze ca Landtagul să ajungă expresia representanțeii mulțime! Aceasta nu se va putea face de­cît în baza votului u­­niversal. Răspunsul președintelui Medakovici Președintele Landtagului, Medakovicî a răspuns: Primesc cu plăcere memoriul muncitoririi social democrate și'l voi­ citi Landtagului; mă bucură văzind că deputații stau asociat, demonstrației muncitorești solidarizîndu-se cu cererile exprimate în memoriul muncitorimei, care a organizat o impozantă manifesta­ție pentru votul universal. Același lucru l-a făcut și social-demo­crația ungară în ziua deschidere! par­lamentului ungar. Deosebirea între acea zi și cea de azi e foarte mare însă. Acolo primarul și parlamentul au con­ducerea în mînă și nu le răm­îne decit sa­ v­rea ca­ să introducă votul universal împlinind în același timp promisiunea făcută Coroanei. La noi însă toate partidele și-au­ făcut deviză­ din cererile muncitorime­ cari sunt acum înscrise,în programele tutu­­­­ror partidelor­. Cu aceste cereri s'a aso­ciat și coaliția croato-sâabă, iar Landta­gul și-a făcut din necesitatea realizarea votului universal misiunea lui princi­pală. După propunerea deputatului Lerbo­vici, s'a instituit o comisiune specială care să lucreze odata cu guvernul la rezolvirea chestiei votului­ universal. Comisiunea a și ținut două ședințe și a fost silita apoi să-și întrerupă activita­tea­. Știm cu toții cum s'a intîmplat a­­c­east­a și știm că Lan­dtagul este împie­decat­­ să-și spue cuvîntul. Aceasta este marea diferența între Bu­dapesta și noi. Acolo e dorința regelui care nu e îm­plinită. Noi ne­­ stiim s'o împlinim, poate­­ tocmai pentru că e dorința poporului Numărul alegătorilor e cu totul ne­însemnat față­ de numărul cel mare al populației ned­r­eptățite care vrea să fie reprezentată in parlament. Memoriul d­v. va fi pentru noi un impuls ia muncă pentru crearea unui parlament în condiții favorabile pentru dezvoltarea noastră politică și culturală. Salutați pe tovarășii d­v. din partea mea.* La orele 11 fără un sfert muncitori­mea social democrată s'a risipit in liniște. Manifestația s'a petrecut fără nici un accident. Nici poliția nici jandarmii cari erau concentrați in mare număr n'aCi avut prilej de intervenție. Ședința Landtagului La orele 8 jumătate domnea In culoa­rele Landtagului mare agitație Se dis­­­cuian intre altele o serie de propuneri urgente cari nu fuseseră încă predate. Pe pironi Landtagului se afiau­ depuse numeroase cereri și pol­iți­uni mai toate locale, intre ele și rescriptul regal pen­tru convocarea Landtagului. La orele 11 fără un sfert președintele Medakovicî deschide ședința, își face apoi apariția banul Racoczyi, care e primit cu mare zgomot și cu stri­găte de: Jos compromisul, jos Kossuth. La citirea rescriptul­ui regal se aud strigăte: ,,Jos Wekerle! Jos Kossuthî" La un moment, dat d-rul Pavelicî stri­gă. ..Jos Josepovicî!“ (ministrul croat). După citirea rescriptului regal preșe­dintele Medakevici declară Landtagul deschis. Citirea rescriptului a durat o jumătate de oră, în desele întreruperi ale mem­brilor Landtagului. D-rul Franko anunță o propunere ur­genții.­­ După citirea rescriptului președintele anunță seria propunerilor urgente. . Una din ele este­ acea a deputatului Mazur­anic semnată de rezoluționiștî și prin care banul Croației este chemat la răspundere. Se produce un zgomot infernal și șe­dința e suspendată.4. In timpul pauzei banul Croației predă președintelui un rescript regal. Cîțiva­­ reputa­i ii strigă­ și prea târziu. La redeschiderea ședinței preșdint­ele anunță că banul va rapare in Landtag *» Hnula de gală, în calitate de comisar egal. Președintele anunță un rescript regal. Stariteviciștii car să se rezolve mai în­­­tre celelalte propuneri. Se produce din nou­ un mare zgomot și ședința e suspendată. Redeschiderea ședinței.­­ Dizolva­rea Landtag-ului La orele 12 jumătate președintele reapare In sala de ședințe anunțând că Danuil se va prezenta în calitate de comisar regal pentru a da citire rescriptului regal In acest moment apare Banul in ținuta de gală și dă citire unui res­cript regal de stat din 9 Decembre prin care Landtagul se declară di­zolvat de îndată ce intervin neîn­țelegeri și tulburări menite a im­­piedica bunul mers al activităței parlamentare După cetirea rescriptului preșe­dintele declară, în mijlocul strigă­telor de „im­­o­eral“ ședința închisă și Landtagul desalvat.­­­ După disolvarea Landtagului Star­­keviciștif intonează imnul național. De­putații trec ln galerie asociindu­se la imnul Starkeviciștilor. Banul Croației își schimbă ținuta de gală și se îndreptă spre palatul său. Poliția a luat energice măsuri de pază. Alte amănunte Agram, 29 Noembrie.—In timpul ci­­tirii rescriptului banul Croației a fost ascultat în liniște. După citirea rescriptului banul a pă­răsit sala de ședințe. La orele 1 m­m, banul a părăsit Land­tagul. In tot parcursul drumului a fost Intimpinat cu strigăte : „dole ban!“ (jos banul). Deputații croați și dizolvarea Land­tagului Budapesta. 29 Noembrie.—Deputații croați rămași aci au primit cu mulțu­mire știrile asupra ședinței Landtagului croat.­­Dizolvarea Landtagului nu influențează întru nimic acțiunea deputaților croați în parlamentul ungar. Ei pot și trebue să rămîe aci proa la convocarea noului Landtag și și vor con­tinua obstrucția în chestia ridicărei cotei. Acuzarea adusă banului Rakodczay a fost redicată săptămîna trecută la Bu­dapesta. Deputații croați cari se află la Agram se vor reîntoarce inimne. Ei rămîn deci la Budapesta în parlamentul comun, pentru că conform unei legi din 1868 deputații din Croația, Slavonia și Dal­mația, in cazul cind se dizolvă . Land­tagul croat pot să apară în parlamentul ungar pină la convocarea noului Land­tag, adică pină în hotărirea nouilor ale­gere! Politica ungara în Croatia Budapesta. 28 Noembrie —Ziarele de seară prințese din Agram știrea senza­țională că șeful starke­viceștilor dr. Io­­sef Frank, prin propunerea sa cu pri­vire la citiri a rescriptului regal n'a ur­mărit decit să servească interesele Un­gariei. El a voit să producă prin a­­ceasta scene furtunoase, pentru a grăbi dizolvarea Landtagului. Se afirmă că între Frank și Rokodezay a avut loc o înțelegere i­onti­nențială su pr­e c­a a­­cestei propuneri și că acesta e primul succes rezultat din conveiința ce a avut loc între Frank și Wekerle. * Budapesta, 29 Noembrie.— Din sursă autentică, ziarul ,,Pester Ley,:­“ sene între altele cu privire la dizolvarea Lănci țuguiui. „Landtagul cicat a fost dizolvat și % sub impresia acestui eveniment fiecare deputat aleargă in circumscripția sa să-șî asigure mandatul, căci dizolvarea Landtagului n-a fost făcută decit in in­teresul acțiunea viitoare și nimeni nu se gindește in crearea unui regim necon­­stituțional în Croația. In conformitate cu legea, nouile ale­geri vor fi hotărite probabil pentru lunia Februarie. Principiul politicei croate a guvernu­lui ungar, care urmează să fie inaugu­rată acum, este sa se încerce o readu­cem­ la viața a Unioniștilor—fostul partid național,“unindu-l cu «momentele pacifice ale Coaliției cari n’au intrat încă in rîn­­durile obstrucționiștilor. Alternativa in Croația e foarte simplă, deși dureroasă pentru actualul ban : „Ori principiul politicei ce urm­ează, s'o inaugureze Ungaria in Croația se realizează, ori banul trebue să cadă. Din această dilemă nu sa va putea eși“. Budapesta, 29 Noembrie.­Ziarele din Budapesta anunță că nouile alegeri din Croația vor fi conduse de baronul Baut Rauch. Numirea lui ca ban și de misiunea lui Rokodezay se așteaptă pe zilele viitoare. D. Maiorescu primește propunerea s­a lui Sturdza relativă la mărginirea­ discuției, cu condiție ca reform­ese să1 fie seamă de principiile expuse da d. Cantacuzino în numele întregului par­tid conservator. Discuția se închide­ și proiectul se votează pe paragrafe prin sculare și ședere. Pus la vot în total, proiectul de răs­puns se admite cu unanimitate de 90 voturi. Sa trage la sorți comisiunea pentru pre­­zintarea adresei și se compune din: epis­copul de Rimnic, doctorul Drăghicescu, epitr­opul de Roman, Valerian Ursean Dimitrie Bi­direscu, Gomaniță Gh.. Ni­­colae Săveanu, C. Arion, Ijișman Nico­­lae, Tach­e Protopopescu, Panait Cautili, M. Alexandri, Gh. Găitan, Const. Bas­­triche, N. Nicorescu, Teodor Miulescu, Gáton Leca, P. Sf. S Mitropolitul Pri­mat, Gr. Columbeanu, loan Grădișteanu, C. Fintineanu, Gheorgiu, Petrini Paul, doctor Jugureanu, Trifoneacu Toma și Dimitrie Leca. D. președinte al consiliului spune că va comunica la timp ziua când comisiu­­nea va putea fi primită­ de Majestatea Sa, și ședința se ridică la orele 4 a­­nuțindu-se cea viitoare pe inline. liiile un­Biliars CAMERA — Ședința dela 29 Kioembria — Ședința se deschide la orele 2.20 d. m., sub preșidenția d lui M. Ferceiide. Sunt prezenți 138 d-nn deputați. Pe banca ministerială se află d-niî : Emil Costinescu, Ionel Brătianu. D. M. Kerech­ide dă citire răspunsu­lui suveranului la Adresa Camerei. De­putații ascultă în picioare, aplaudind frenetic frumoasele și înălțătoarele cu­vinte ale regelui, pe cari le publicăm in corpul ziarului. D. Emil Costinescu, ministrul de fi­nanțe, depune proectul de lege privitor la despăgubirile agricultorilor dăunați cu prilejul răscoalelor. D. Bianu arată că pe strada Acade­miei s-a întimplat un grav accident: un oltean a fost sdrobit aproape cu desă­vârșire de un automobil, care mergea cu o iuțeală vertiginoasă. Cere să se ia măsuri urgente. D. Assan, in calitate de vicepreșe­dinte al clubului automobiliștilor, de­clară că se asociază și d-sa la această plîngere, deși a luat în­totdeauna mă­suri pentru îndreptarea răului. Aceste măsuri, însă, nu au fost respectate a­­proape de nimeni. D. N. Ior­ga spune că de vină este sistemul nenorocit ce se practică în a­­ceastă țară, unde viețile oamenilor nu se prețuesc toate la un fel. D. Ionel Brătianu răspunde că se vor da noul instrucțiuni autorităților în drept, spre a se cCriua odată cu obice­iul acesta sălbatic.­­ D. Moisescu cere trecerea sa printre oratorii înscriși la discuțiunea generală a proQotului legei tocmelilor agricole. D. Zamfir K­lotli roagă pe d. mi­nistru de finanțe­­,să dea oarecari lă­muriri asupra neregulilor petrecute la loteria de stat. Se zvonește că d-nii membri din consiliul de administrație al loteriei sunt mult mai norocoși decît alți jucători. Astfel, două ciștiguri din­tre cele mai însemnate au fost cîștigate de către aceștia. N'ar fi nimic de zis, dacă zilele trecute nu s'ar fi petrecut un scandal cu prilejul tragerei, care cam dă de bănuit. D. Emil Costinescu răspunde că între­barea aceasta ar fi fost mai bine în­dreptată d-lui ministru de interne. „Eu nu patronez această loterie, care n’are nici un amestec cu departamentul meu. Credeam că se vor petrece lucrurile în liniște ; dar acum vom­ invita pe d-nii din comitet să se mute din localul mi­nisterului, pe care îl împrumutasem a­­celei instituțiuni împreună cu urnele de tragere“. D. Nestor Cincu: Și cu sistemul­­ (Rîsete). D. Ionel Brătianu, răspanzînd, re­gretă că nu sunt alte fonduri pentru buna întreținere a serviciului sanitar, căci altfel n’ar ezita un singur moment de a desființa această instituțiune ne­norocită, pentru care simte cea mai mare antipatie. Va lua, însă, măsuri de rigoare, pentru ca funcționarea loteriei să se facă în condițiuni normale. Deputații trec în secțiuni și ședința publică se ridică la orele 2.50 m. SENATUL Ședința de la 29 Noembrie Ședința se deschide la orele 2 1907 și 35 Peni. minute, sub președinția d­lui P. Răspund la apel 82 domni senatori Pe banca ministerială se află domnii Spiru Haret, Toma Stoiian, general­ A­verescu, Dimitrie Sturdza și Anton Carp.­ D. Al. Constantinescu, raportor, dă citire proectului de răspuns la mesagiul tronului. In discuție generală se dă cuvîntul d­lui George Cantacuzino. D. G. Cantacuzino, constatînd că ces­tiunea agrară s’a im­pus atențiunea tu­­turor oamenilor de stat cu grija de vii­torul țârei, observă că starea țărănimei noastre suferă de mari lipsuri, fie sub ra­portul economic,fie material sau moral fie subt cel administrativ In această stare înigrijitoare, zice oratorul, spirite vino­vate au aruncat in inima țăranilor ura și discordia, cari au dus la comoțiunea din primăvara trecută, și a provocat acea dureroasă represiune. D. Cantacuzino recunoaște că necesi­tatea reformelor se impune, însă e ne­­voi ca aceste reforme să fie seam­ă și de interesele țăranilor și de drepturile proprietarlor. Termină cerind măsuri chibzuite și înțelepte. Ședința se suspendă pentru cinci mi­nute. La redeschiderea ședinței, trie Sturdza blind cuvîntul cestiunea agrară este grea de rezolvit și reclamă concursul și bună înțelegere intre toți ei­î se îngrijesc de viitorul țarei­c. Sturdza observă că o conlu­crare comună în dezlegarea cestiunei a­­grare va desăvîrși împăciuirea spiritelor și va avea bunul efect de a trece țara intreagă la moravurile publice ale occi­dentalilor. D. Sturdza, continuind, zice că precum a­stă priăvară a fost bună înțelegere pentru reprimarea tulburări­­lor, necesară este bună înțelegerea și acum cind trebue adusă dezlegarea pro­blemei. Terminînd , Sturdza observă că dis­cuția adresei se poate mărgini la cu­vintele exprimate űe șerit celor don”' partida mari d. Dinu­ spune că a £ SEBSHBgflaKlga38»Sg8S5»B3Sgg5gigH^DIMKE A TA REGULAMENTUL pentru fabricarea și vînzarea prinei „Monitorul Oficial“ de e­l publică regulamentul pentru fabricarea și vîn­­zarea prinei și franzelei, elaborat de primărie și aprobat de către ministerul de interne. In primul capiton, regulamentul, se ocupă de condițioai­a de exercitarea profesiunei de brutar și anume ca bru­tarul să aibă un local în condițiuni igie­nice, să depună o cauțiune de 500 lei, să aibă în depozit o cantitate de trei ori,mai mare, decit numărul kilogramelor de­pline, jimblă etc. Capitolul al II-lea se ocupă de con­­dițiunile de instalare și de întreținere a localului. Prin capitolul al treilea, se prevede modul cum va fi făcută pîinea și tot­deodată și condițiunile în cari trebue sa lucreze lucrătorii. Vînzarea pîinei In ce privește vinzarea pîinei s’au luat următoarele măsuri : Nimănui nu este permis a vinde pîinea cu un preț mai mare decît cel autorizat de primărie și afișat de fabricant, sub pedeapsă de confiscare. Fabricanții și debitanții de pîine sînt obligați a ține afișat în permanență și în evidență, la localul de vînzare, pre­țurile cu cari vînd kilogramul de pîine și de jimbră. Debitanții de orice natură* maî sunt obligați să afișeze numele, pronumele și domiciliul fabricantului de la care își pro­cură produsele. Atit fabricanții cît și debitanții sînt obligați a ține in evidență, pe masa de vînzare, un cîntar la diapozițiunea pu­blicului și a cîntări pîinea de ori cite ori li s’ar cure. Toate acesta dispoziționî sub pedea­­psa confiscării. Fabricanții nu pot schimba prețul piinei și jimblei decît anunțind cu 15 zile înainte­adim­inistrațiunea comunală, care este in drept a cerceta seriozitatea și justețea motivelor invocate­ de fabri­cant.­­ Schimbarea prețului, cind ea va fi au­torizată, nu se va putea aplica decit din prima zi sau­ deja 15 ale lun*’i care urmează după expirarea termenului de le zise. Art. 12. Vînzarea pîinei și a jimblei in mod ambulant, sub orice formă, este cu desăvirșire inter­zisă, sub pedeapsa confiscate! Patronii pot desface pîinea sau jim­bla prom­usă în brutăriile lor și in mod ambulant, in căruțe , dar in acest caz, căruțele vor purta table mari, indicind numele patronului și prețul piinei. A­­ceste căruțe vor purta numere și vor fi autorizate de comuna. Fiecare căruță va avea și un cîntar pentru control. Primărea, pentru înlesnirea vinzărei piinei și jimblei de catrii fabricanți, în­ființează 20 de gherete în diferite puncte ale Capitalei, ce se vor deter­mina de serviciul planurilor in raport cu necesitățile populațiunei. Aceste ghe­rete se vor închiria, prin licitație pu­blică, numai patronilor brutari. Nici un patron, nu poate să ia mai mult decît 1 sau 2 gherete. Cind nu a’ar închiria toate gheretele, cele rămase se pot da în aceleași condițiuni la o singură per­soană. Fabricanții pot și ei să înființeze ghe­reta pentru desfacerea piinei și jimblor cu autorizațiunea comunei și la distanță de cel puțin 200 m. de orice local de fabricațiune. Transportul produselor de brutărie și franzelărie pe stradă, de la localul fa­­bricațiunea la localul de desfacere, se va face numai în căruțe bine condiționate, de o perfectă curățenie și acoperite. Căruțele vor purta cite o tăbliță de metal pe care va sta scris numele, pronumele și domiciliul fabricantului. Vizitiul va purta totdea­una cu dînsul o însemnare zilnică sem­nată de patron, arătind locul destinațiu­­nii, pe­ care este obligat a o prezenta la cererea agenților polițienești sau ad­­ministativi, sub pedeapsa de confisca­rea piinei. Nf. In ultimul capitol se prevăd contra­­vențiunile și penalitățile, la cari sunt supuși brutarii cari vor contraveni la dispozițiile regulamentului. Noul decorați Au­ fost decorați cu ordinul „Coroana Romîniei“, cu gradul de cavaler d. Gh A. Dinicu, membru în orchestra minis­terului cultelor și instrucțiunei publice, d-nii I. Georgescu, I. Fotino și D. Simio­­nescu, toți membri în acea orchestră. Crucea „Serviciul credincios“, cl. I d-lui T. Nitzulescu; cl. II d-lor I. Pe­­trescu­, N Teodorescu, C. P. Drăguli­­nescu, A. Roșca, I. Preda, V. Budală, I. Vasilescu, C. Albu, V. Tecuceanu, A. Saica și N. Vasilescu. Medalia „Serviciul credincios“ cl. I d-lor C. Gr. Alexandrescu, I. Dobrică și I. Botez, membrii tot a acelei orches­­tre și cl. II d-lui Zamfir Negulescu, servitor în acea orchestră. Nemțoaica de porcelan care doarme pe masa, un salon la o curte­ îl vait at muche la ocazie să­ o dai N­atulitel. Eu o am de la Halalila suvenir; cind­ sa dus cu Gorgos la homari de la mine; și doresc să o aibă și ea suvenir de la mi­n­a. Te mai rog încă ca să oferi Măritei două oghialuri noul di­n cele trei noul; acel al treilea este făcut pentru crivat Asemenea, și patru perine, dacă vei voi din acele opt ce­­ suni in lada verde din drușcarie. Și dacă vei voi­ dă și cariile, cuci tu n­oi să mai­ citești și­ copiilor tui nu cred să le placă. Cărțile însă de drept dă-le fecioru-l dă. Poate­­ vor prinde bine. Aceste toate, relativ la Ma­rița numea, dacă va voi cu plăcere și turci supărare. Sărutindu-le în tine și am­ lăsat sănă­tate. Al tău fost vechiu prieten. (as) Capsa încă c­eva te rog să dai nepotului meu Constatin- Michaiu- Gavril-Capșa cele două inele ale tatei, puse în o pungu­­liță in lășcuța roșie din saltarul scrinu­lui; și să-i spui că doresc să fie om deș­tept, cinstit, harnic bun. A­ tun • (ss) Capsa Iar pentru complectarea anchetei noas­tre în afacerea Ciulii, ne vom adresa acum și ia ani! membri ai familie! Capșa pentru a ne da lămuriri în ceea ce privește declarațiile făcute de președin­­tele tribunalului Botoșani, Proectul pentru des­păgubirea agricultorilor Iată textul pentru ușurarea pagubelor suferite de agricultori din cauza răscoa­lelor . Art. 1.— Se deschide d-lul mi­nistru de finanțe un credit de 15 milioane lei, menit a fi întrebuințat pentru ușurarea agricultorilor mari și a țăranilor de daunele încercate în timpul și din cauza răscoalelor din 1907. Art. 11.— In constatarea daune­lor se va ține seama în ordine de însemnătate de perderile de unelte și mașini agricole, magazii, grajduri pătule și clădiri de orice fel trebu­incioase economiei agricole, de se­mințe, case de locuire și, întrucît creditul de 15 000.000 va putea a­­junge, de pierderile in cereale. Art. 3.—Pentru constatarea dau­nelor se instituie in fiecare județ o comisiune compusă din un delegat al consiliului de miniștri, din pre­fect și administratorul financiar al județului. Această comisiune e autorizată a recurge la experții ce ar ü de trebu­ință la evaluarea diferitelor daune-Art. 4. — Consiliul de miniștri hotărăște partea cuvenită fiecărui dăunat din creditul deschis. Art. 5. — Acest credit va fi a­­coperit printr-un împrumut a cărui formă va fi hotărîtă de consiliul de miniștri, în caz dacă el nu se va putea acoperi din excedentul bud­getar. Maserea Ciulei TESTAMENTUL ȘI SCRISOAREA LUI CAPȘA — Textele în extenso — Din corespondența de orî din Boto­șani s’a văzut că d. Mihai Ciulei, pre­ședintele tribunalului, a binevoit a ne pune la dispoziție textul testamentului lăsat de C. Capșa, cit și cuprinsul scrii­soare­ ce i-a adresat cu o zi înainte de a se sinucide. Pentru complectarea corespondenței de erî cu interviewul d-luî Ciulei, vom publica azi textele în extense ale tes­tamentului și scrisoarei. Testamentul lui C. Capșa Anul­una mie nouă 6Ute șapte, luna ianuarie ia două zile, am făcut acest testament prin care dispun și regulez puținul meu avut In modul arătat mai jos: 1) . Daü și las finei mele Elena Ciulei, fiica prietenului meu Mihail I. Ciulei și a doamnei Coca Ciulei, casa proprietatea mea din Str. Primăriei No. 20, în­ orașul Botoșani, cu toate celelalte clădiri și încăperi, și cu tot locul acestor clădiri de la acest număr 20, așa cum am cumpărat-o și eu și cum am stăpî­­nit’o. Actul de cumpărare, autentificat de tri­bunal, este în lada de fer, în stingă, sus, sub o cutie în formă de șipiței. Această casă și aceste clădiri de lingă dînsa sînt asigurate la Naționala“ cu polița No. 187567. Toate ratele acestei asigurări sunt a­­chitate, iară asigurarea expiră la 15-27 Ianu­arie viitor, 1908. Casa este liberă de orice sarcină. Asemenea dau și las finei mele Florica (E­­lena) Ciuleii toate mobilele și lucrurile ce se află în casă și prin celelalte încăperi. Tot ce am deci, ca avere imobilă și mobilă, dar și las finei mele numite mai sus. Pun însă fi­nei mele Elena Ciulei condițiunea și obligația ca să dea vechiului și credinciosului meu ser­vitor, timp mai bine de 27 ani, Ion Grossu, pe fiecare an, și cît va trăi el numai, leafa care a avut-o de la mine, adică două sute patruzeci lei. Acești 240 lei pe care Florica (Elena) Ciu­lei este datoare a­ î­nîăit lui Ion Grossu, ea îi va da lui în două ori în patru plăți, după cum va conveni lui Ion mai bine, și fără nici un fel de act­ori de formalitate. 2) . Dan și las lui Ion Grossu, bătrînul, cinsti­tul și credinciosul meu servitor un titlu de renta amortibilă, 4 la sută convertită, în 1865, în valoare de cinci sute (500) lei, și cu cupoa­nele toate la el, începînd cu acel dinții Oct. al anului curent 1907, acest titlu de cinci sute lei are numărul 272113. El este pus în dulăpașu­­lăreî de fer în o envelopă mare. Tot lui Ion Grossu îi dau și las și cele cîteva sute de lei cire vor rămîne de la înmormîntarea mea, care se va face strict exact după cum cer și re­gulez mai jos prin acesta. Asemenea dau și las lui Ion Grossu și lucru­rile următoare: 1) . Ceasornicul meu de argint cu lanțul de asemenea­ de argint. 2) . Toate schimburile mele, atit albiturile cit și toate Hanoide mele. 3) . Toate straele mele, afară de paltoane și de blana cea mare. 4) . Toate cojoacele, cojocelul și bondițele mele. 6). două mantale, una de postav sur din lada verde din cioșcărie și una neagră de ploaie, din camară, de după ușă 6) . Căciula și pălăriile cele moi. 7) . Lacîtța verde din odaia din fund, cu toate lucrurile din ea așa cum sunt puse, și cu lă­cățele ei. Asemenea și sipetul de la fereastra antreului, cu sacalele ei. 8) . Două scoarțe: acele ce sínt așternute pe jos in odaia din dreapta, și care sînt la lei. 9) . Două cergi: luna vînătă și a doua surie. 10) . Două perne cu pene, din acele ce sînt în podul de sus, și care’s învățate cu cit. 11) . Un țol din acele ce sint, in acelaș pod, întinse pe tringhie. 12) . Două țapcare: unul cu două coarne, de după lada de fer, și doilea cu trei coarne, de după ușă, în cameră. Asemenea și plica de după lada de fer 13) . Icoana și candelele cu cele ale lor. 3). Dan și las Aglaev, fala locuitorului Ion Ungureanu din Sîrbî, acum măritată cu Neculai Gh- Lebădă în Vlăsinești, povîsuî funciar din București, No­ 03836D, în valoare , nominala de una min leî, și a vin­d la ei toata cupoanele de plată, pentru ca Agi­ai­a U Gh. Lebădă să-și cumpere o casă, ori poate și casă și puțin pă­­mint, ori pămint, ori să-și facă casă Insă, ori ce va cumpăra, și orice va face să fie cumpă­rat și făcut pe numele ei, să fie ca averea ei proprie să nu poată a se amesteca de fel băr­­batu-său. 4) . Dau și las surorilor mele trei: Măritei, Nathaliței și Aglaiței, la fiecare cile o scoarță, suvenir de la foasta noastră gospodărie. Mări­tei îi dau scoarța cea mare, care este în lada galbenă, îndoită la un capăt. Are trei buchete și bordura de rose numai pe trei margine. Nathaliței dau scoarța pe cîmp alb, care are două buchete la fel, cu acele de pe scoarța ce este așternut în salon, iar Aglaiței îi dau scoar­țe făcută după un isvod de la mama. 5) . Voesc și doresc să fiu înmormîntat civil, fără popă, fără dascăl. Să mă puc imediat în sicriu. Am lăsat o perinuță, un folișor și o prostire pentru a-maî pune sub cap, a mi se așterne pe fundul raclei și a mă înveli. Nu voesc, și opresc a mi se face, nici un fel de colivă, ori de pomene. Cu cea mai simplă drea­­gă să mă ducă la groapă, și cît se va putea mai iute și mă și acopere cu­ turma. Să se dea groparului douăzeci lei, iar celor cari mă vor scoborî în groapă să li se dea cite cinci lei. Gr. însărcinez pe prietenul meu Mihai I. Ciu­lei ca să aducă la îndeplinire toate disposițiile mele de mai sus din acest testament; și îl mai rog ca să fie bun­a regula ca­ toate con­­f­icele, toate chirtiile și h­îrtiuțele n­etrebuitoare să fie, toate, puse în saci și sa le trimeată pe o cotiugă ca să le ducă Ion afară la gunoi. Acolo să toarne peste ele cîțiva litri de gaz, să le ude bine, și să le dee foc, ca să se pre­facă toate în cenușă. Făcut de mine azi două Ianuarie 1907, Boto­șani. Te rog să mă eric dacă pe lingă ale sate nu­ mai adaug și pe ale mele, fiind insă cu totul străin nu pot decît a apela la line ca la singurul meu intim din co­pilărie, pot zice. De mult sînt­ desgustat ele viață, dar tot am zărlit-o pînă azi Și în fine i-am pus capăt. Rogu­le ia cunoștință de testamentul în exi. făcui in dubiu unul e în dulăpa­­șul de jos al lăzei de fier. in o cărticică da rugăciuni a mamei: și tot în acea căr­ticică sunt și niște foi pe care am scris inventariul lucrurilor din toate odăile. Cărticica aceasta ia ocazie să o dai A­ glăite. Al doilea testament este in du­­lăpașul de sus al tazei de fier, unde am­ lăsat și patru sute lei, în și de galbeni și cinci napoleoni, pentru cheltuelie de îngropare Așa precum am­ dispus și prin testament te rog să mă îngropi fără nici un fel de ceremonie religioasă și fără nici un fel de pomene. Nu-mi tre­bue nici doina dascălilor, nici boncălu­­iala popoilor, și nici nu voesc să le fac praznic. Să regulezi ca să mă puie ime­­diat în raclă, pe care o vei găsi chiar la­ acel care are si droagele. Am lăsat la Ion o permută: un lotișor de așternut pe fundul raclei si o prostire în care să fiă acoperit. Și cu cea mai simplă ,dreagă cu doi cai să fiu­ s­us la burtă, sa-mi cumperi locu tot la singirim. ..Pacea". Așa să fii îngropat cum­ voi fi îmbrăcat, și dacă se va­ putea, le rog să faci tot­ posibilul ca chiar pină-n seară să fie și­ îngropat, căci nu e pentru ce să mai stau expus, și forme lungi nu sunt de fdcut pentru mine. Apoi Ion c. slab și­­ s­ătrîn și rai trebue să se obosească din cale afară, cil mai bite să fie astupat și să fie pace și liniște după mine. Te mai rog încă următoarele: " * (ss). C. C. CAPȘA Asupra scrisoarei adresată de Capșa d-lui Ciulei, s’a vorbit mult și circulau diferite versiuni în ce privește cuprin­­sul ei. O dăm deci aci în întregime : Scrisoarea lui Capșa către d. lt. Ciulei Botoșani, 10 Noembrie 1901. Iubite Michaiu, Mrime informațiMii . Sîmbătă seara la orele 9 vor avea loc, în fața d-lui profesor Noorden, la Insti­tutul de Anatomie, două conferințe ținute de d-nii profesori Babeș­­ și Marinescu. 9 Ministerul lucrărilor publice a inter­venit pe lângă cel de finanțe ca să plă­tească suma de 12.000 lire otomane, da­torite societăței Vincent și Richard Grech din Londra, pentru salvarea vaporului „Principesa Maria“ de pe stînca de la Tenedos. a Pină după terminarea anchetei ce se face în jurul fraudelor ce se pretinde că s’ar fi comis la serviciul pensiunilor din ministerul de finanțe, ministerul a făcut mai multe suspendări din func­țiuni a celor implicați în această afa­cere. Ancheta va dura încă cîteva zile.­­Sindicatul metalurgiștilor din Capi­tală se va întruni astă seară, în sala cercului „Romînia Muncitoare“ din ca­lea Victoriei No. 91, pentru a lua mai multe hotărîri importante cu privire la afacerile acelui sindicat.­­Luni va avea loc obișnuita confe­rință a inspectorilor și controlorilor băncilor populare și cooperativelor să­tești, cari au și început a sosi în Ca­pitală în vederea acestei conferinți. © Sîntem informați că d. ministru de interne e foarte nemulțumit de chipul în care s’a întemeiat noul budget al serviciului sanitar. D. Brătianu, va a­­duce, după cum se afirmă, însemnate modificări acestui proect de budget, care a favorizat unele servicii in de­trimentul celorlalte. © In cercurile competente, se afirmă că proectele de reformă sanitară vor fi discutate în seziunea de primăvară a corpurilor legiuitoare.­­ Sîmbătă 1 Decembrie va avea loc în sala Băilor Eforiei un bal dat de către Societatea Sf. Dumitru pentru sporirea fondului societar sub patronagiul d-lui Const. Milie.­­Soc. funcționarilor comerciali evrei va da în curînd o serie de serate in­­time incepînd Duminecă seara 2 De­cembrie ora 8 jam. în sala mare de la sediul societățe­i.­­ In vederea sărbătorilor, Primăria a­­ acut apel la caritatea tuturor cetățeni­­lor cu dare de mînă rugîndu-1 a veni in ajutorul celor săraci. SSI Următoarele persoane și societăți au răspuns acestui apel trimițind diferite sume de bani: 1. Banca Agricolă 500 lei, Dacia Romînia 200 lei, d. Costescu-Comă­­neanu 100 lei, Anonim 20 lei, d­in­ Zweifel et Comp. 100 lei. Steaua Ro­mina 500 lei, Heinz, Frank Sohnes 100 lei, Rose“Al. Ionescu 800 lei, Isidor Fuhn 1­10 lei, E. Kassy 400 lei, E. Lesse­ 100 lei, Stella 100 lei, Marmo­­rosch Blank 2500 lei, Alca 20 lei, Bank al Roum­auie 1000 lei, Saint Fre­­res 50 lei, Soc. Patria 200 lei, Soc. Generală 150 lei. Economii et Zlatko 50 lei, An Bon Gent 100 lei, Procopie Onzotti 500 lei. © [UNK]Greva dela arsenalul armatei, despre care am arătat că s’a declarat ori, con­tinuă. Lucrătorii cer cu ori­ce preț să li sa satisfacă cererile. Poliția a luat măsuri ca ordinea să fie menținută. © Audiențele la regină, s’au suspendat pină la 10 ianuarie.­­D-nii Bassarabescu și Georgescu, au­ fost însărcinați să predea cite 2 ore pe săptă­­mînă cursul de geografie la școala co­mercială elementară din Ploești.­­Tabloul noun­or pensionari civili și militari va fi publicat la începutul sap­­tămînii viitoare. © Legațiunea Statelor­ Unile 3"a stră­­mutat de la Sinaia în Capitală. "D-na Knowles, soția d-lui Knowles, ministrul american, a fixat ziua de Vi­neri ca zi de primire. © D. Norman Hutchinson, care a fost numit, prim-secretar al legațiunea Sta­­telor­ Unite în Capitală, in locul d-lui Montgomery Schuyler, înaintat prim-se­cretar de ambasadă la St.-Petersburg, a sosit in București. D-na Hutchinson va sosi peste cîteva zile Noul prim­­secretar va locui în calea Victoriei 162. D. Gh. Lișcu a fost numit subsecre­tar la liceul Sf. Sava.­­ Din cauza extrordinare abunden­te de materie, foiletonul Castelul blestemat, nu are loc în numărul de astăzi.­­Erî, un grup de cîțiva comercianți s’au întrunit pentru a lua unele deci­­ziuni in vederea modificărei proectului pentru monopolul circiumelor. Au luat parte în total vreo 30 de comercianți. S’a hotărit ca săptămîna viitoare să se țină o nouă consfătuire.­­Ministerul de finanțe a numit pe ur­mătorii agenți de urmărire pe la cor­porațiile de meseriași din Capitală : d. L Predescu, la corporația zidarilor, Petre Ionescu și G. C. Aricescu la cor­porația bărbierilor, Ștefan Teodorescu, la corporația croitorilor și Alex. Rădu­­lescu la corporația zugravilor.­­La Camera de comerț se lucrează la nouăle liste de comercianți patentări cari formează colegiul comercianților din cari se va compune viitoarea Ca­meră.­­Prefectura poliției Capitalei a admis ca fiecare trăsură de piață să aibă așe­zată următoarea tăbliță : Prefectura poliției Capitalei Apel către public Nu cerețî birjarilor să gonească caii; Spuneți conducătorilor unde mergeți spre a evita opririle brusce, cari va­­tămă gura calului ; Nu îngăduiți să mîne caii în bătaia biciului; La colțul stradelor și pe piețe, mer­sul trăsurilor încet; La oprire în timpurile friguroase și ploioase sfătuiți pe birjari să acopere caii cu pătura ; Po polei căii să aibă colți la potcoave; Cind cade un cal să nu fie sculat in bătăi ci să i se pue o pătură sub pi­cioarele d­inainte. Prefect: Emil Petrescu Aceste tăblițe poartă semnătura d-lui prefect și se împart gratis de către So­cietatea pentru protecțiunea animale­lor, și se găsesc depuse și la societatea birjarilor „Fulgerul“, 129 calea Doro­banților. o Mîine, Sîmbătă 1 Decembrie orele 11 a. m. se deschide în rotonda Ateneului expoziția d-lui Iser.­­La școala superioară de științe de stat, s’au înființat următoarele nouă cur­suri : Drept administrativ, sociologie, et­nografie și istoria doctrinelor politice, după profesorii respectivi, de d. G. Ni­­colaescu.­­ D. P. Atanasovici, judecător la tribunalul de Ilfov și-a dat demisia, pentru a îmbrățișa profesiunea de a­­vocat.­­Ministerul de finanțe s-a adresat mi­nisterului de interne și direcției loteriei statului, cerând ca pe viitor tragerile să nu mai aibă loc la ministerul de finanțe, aceasta pentru a nu se mai tulbura li­niștea necesară funcționarilor. © La 4 Decembrie Curtea cu jurați de Argeș va judeca procesul lui Zugravu. D. Petre Grădișteanu va pleca la Pi­tești ca să apere pe Zugravu înaintea juraților.­­ Primăria Capitalei a înființat o școală pentru învățămintul practic al artei cu­linare, în str. Primăverei No. 27 bis Se primesc fetele în vîrstă de cel puțin 14 ani. Se va înființa probabil și un restau­rant al școalei. © Ministerul instrucțiunei interzice pa viitor inchiriarea localurilor de școli pen­tru baluri, nunți sau serbări. Moartea lt.-comandor P. Demetriade Era, la ora 12 și 10 minute, a încetat din viată, in urma unei boale crude, locotenentul comandor Demetriade, din marina noastră. Imediat ce am aflat trista veste ne-am transportat la domiciliul defunctului în strada Cîmpineanu. No. 25, unde am găsit familia greu încercuită, rudele, prietenii și camarazi al defunctului. 1). locotenent Filiti, prieten intim al familiei îndurerate, s'a pus la dispoziția mea dîndu-mi toate amănuntele. Locotenentul comandor Demetriade, s'a născut în anul­ 1867, Februarie nr 13. După terminarea cursurilor primare și liceale, a intrat în școala militară din București și la 1887 a fost înaintat la gradul de sublocotenent, fiind clasi­ficat al doilea. Trimis în Franța, a ur­mat acolo tim­p de doi ani cursurile școa­lei Politeh­nice, iar alți doi ani, a fă­cut­ stagiu de aplicație pe vasele de răz­­boiu ale marinei franceze. întors in țară, grație calităților sale superioare și a cunoștințelor științifice căpătate în urma lungilor și asiduilor studii, Demetriade atrase asupra­ și a­­tenția șefilor săi, care i-au apreciat me­ritele. Astfel el a avansat repede din grad în grad, pină la acela de locotenent comandor. Acum pe cînd era în puterea dezvoltă­­rei prețioaselor sale calități de organi­zare și conducere, acum cind marina i’omună urm­a să se folosească de acest valoros șef al ei, moartea nemiloasă 1 fi răpit. In ultimul timp Demetriade era di­rectorul serviciului marinei din ministe­rul de război și, în care calitate a luat parte la serbările navale din Galați, cu ocazia botezărea noun­or vase de răz­boi­­ pentru paza Dunărei. Dintre meritele cele mari cari i se re­cunoșteai­ defunctului, este și acela al organizărei serviciului monitoarelor și vedetelor din marina noastră de războiu.. r

Next