Dimineaţa, ianuarie 1908 (Anul 5, nr. 1395-1421)

1908-01-01 / nr. 1395

Marți 1 Ianuarie 19089 mgmmam ASTAZI: 31 (13) Decembrie 190? „Jj CALENDAR ortodox: Dav. MeUnic.-TratoUo.’ Hilar lua și Veronic* Răsăritul soarelui 7.52 p.m.—Api­sul Scăratul 4.55 p.m. Tjf­le’va juca Marți seara­ .Sherlock Holmes­, comedie în 4 acte după Fr. Bonn in.l­tad­_-toate autoritățile sunt Închise!-Toate tribu­ Demeilla­n“*l^ s'it*închise. - E*p»*ifU. - in palatul Ateneului exp .ziția feet Kimon Loghi, Guchian și Spathe. In rotonda Ateneului, expoziția prctorlior Ludovic Bassarab­ și lt. Petrescu Mogoș. Onnni ^din t­eatrul de Varietfu­l Imperial. - In toa« serile ui SCiiii îi OlB pentru familii. Program mare și foarte «variat. Debutul trupei de­­ N«i­ ru Stavil, comicului român* Emil DumitresCu și celorlalț ar­și la 9­­ e .ro.—SEATHUh iilJum­ v nn p Segalescu: „Idiotul“, dramă cu­ LIEBXK­OH. — Se va juca Marți, in benefiniul u lui­­ 1, cleg medie în 4 acte de Iacob m­area întrunire socialistă din Capitală — P«1.fí­r­tul Atanasiu înfierat de sindicaliști Aspectul salei „Uniunea socialistă din România" a or­ganizat pentru e­l, la orele 3 d. a., o grandioasă întrunire de protestare îm­potriva samavolnienilor de la Galați Peste 3000 de muncitori, bărbați, femei și copii populau vasta sală a cercului „Rominia Muncitorie" din calea Victo­riei No. 41. Nelipsiții agenți polițienești mișun­ăau prin sală iar forțele­ de ser­­gientî erau concentr­ați ca de obiceiu­ i»öscladiți6­i ședinței Ședința s’a deschis la orele 4 d. a. Co­rul cercului a intonat, cu mult entuzi­asm mai multe imnuri revoluționare. Presidează d. N­. Gh. Bujor. Discursul d lui M. Gî. Bujor D. M. Gh. Bujor spune că la Galați se petrec cele mai mari samovolnicii cari trebue înfierate cu cea din urmă ener­gie. Oratorul descrie evenimentele petre­­cute in acel oraș cum și persecuțiunile îndreptate împotriva muncitorilor gălă­­țeni de către prefectul Atanasiu. Vor­bește de arestarea studentului M. Iones­­cu, a­­ muncitorilor Andrei Ionescu, Ma­­rincovici și Traian Demetrescu. Aceștia vor fi dați judecăței pentru ați țâre la revoltă. Acești muncitori au­ dat o vie dovadă de conștiința lor socialistă și au înfierat actele de banditism prefec­­torial ale prefectului Atanasiu. Cel din­ții, orator al întrunirei din Galați, a vor­­b­at de legile schiloade date de guvern ță­rănimii. Așa­dar, primul lor strigăt n'a fost că li s’a răpit libertatea individuală C'i strigătul de­­ protestare a fost în fa­voarea ui-.ră'... 1 asuprite. .>. M­ii­­li­or dă citire moțiunei în­­iriiniriv \ de la alați, pe care azistienții a salută , neroase și frenetice a­­plauze 1 in toate orașele unui Troilorimea fel este la Cîmpina și la alte­­ părți. ’Ijrebue să luăm măsurile . leaslă batjocoră a munț­i­­or­ui d lul Christescu l­ s­pi.)­ta Galați nu guvern­­. ește muncitorilor drep­­­tate de constituție. to tul face abuz de putere Seri discreționare. Muă­­pitală se unește cu pro­­f­ei din Galați pentru ’> a sumavolnică a guver­­nalați, a falsului demo>­Rusia, e la noi, căci de­­­­­rgem la țară, am fi puși 1­i svîrliți în pușcării, s­ăm țârei o organizație ‘ 1 dreptul să ne spunem • C­­­itează un articol din „Ade­­spune că să nu să pună ției, căci altfel muncito­­r­­ ,zurile și vor merge Ina­ i pușcarî, munciorii ex­­­­liși, martiri ai dem p­­ovedesc că mișcar­ea, de­­■­u­ternică, e neînvinsă, va merge înainte pentru rulul muncitor in mîi­ 1 claselor stăpînitoare. c­aei stăpînitoasne stă ,el muncitoare. Dar trebue să rupem făgașurile acestui iad, pentru că avem drept la viață, la trai bun și noi. Pentru un portofoliu ministerial, Atanasiu se­­ pleacă în fața tuturor, ca un lacheu nemernic, pentru a fi plă­cut ciocoilor. Dar să știe prefectul Ata­nasiu că el s’a urcat pe spezele clasei muncitoarie din Galați și s'a vîndut pen­tru o batistă de parale. Dar tot aceiași muncitorime îl va spulbera de pe arena publică a orașului Galați și această în scurtă vreme. Oratorul protestează împotriva­­ prigo­nirilor brigăzei din Cîmpina dare scoate din pline­­ pe muncitori. Discursul d lui N. T. Curpen D-sa spune că l­egile să admitem că ne mai pot călca pentru că la noi se fa­brică ușor. Dar Constituția, legea legi­lor? Spun­e că­­ prefectul Atanasiu nu nu­mai a călcat Constituția dar și-a bătut chilar joc de ea pentru că a dat ordo­nanța de oprire a întrunirilor tocmai la baza art. 26 din Constituție, dar e din cel mai larg drept cetățenilor de a se m­itimni. Oratorul dă citire ordonanței prefectu­lui Atanasiu și spune că prefectul e ți­nut să distrugă mișcarea socialistă. Spu­ne că ar­­ trebui dat judecăței Contencio­sului administrativ care să anuleze or­donanța. Dar oratorul își exprimă te­merea că prefectul de Covurlui va călca și deriziunea Contenciosului adminis­trativ. D. Filipescu arată toate ilegalitățile și prigonirile îndreptate de actualul gu­­vern împotriva socialiștilor și își ex­primă Indignarea împotriva tuturor a­­cestor­­ samavolnicii. Aduce omagii d-lui N. T. Carpen ,pen­tru călduroasa apărare ce a luat celor • muncitori condamnați, punînd în lu­mină, în fata justiției, sentimentele înalte ale muncitorilor socialiști. Ter­mină, spunînd că datoria muncitorilor e să sumene și la sate sămîruța socializ­­mului care însemnează dezrobirea tutu­ror. (Aplauze), öiscunsul­u-lui Al. Constanțin și cu D-sa e prim­it cu aplauze la tribună. Oratorul spune că se șoptește că poli­­țiia a avut la dispoziție 60.000 lei penttru a distruge mișcarea sindicală din Ga­lați.­­Cu greva de la Goetz s’a cheltuit— se zice—aproape un milion lei pentru înnăbușirea mișcărei muncitorești din Galați. Oratorul își bate joc de falsul patrio­tism al guvernanților de azi cari răpesc muncitorilor ori­ce drept de a-și spune și ei cuvîntul în țara lor. Numește pe prefectul de Covurlui M. S. Vladimir al Covurluiului și spune că ar fi spus co­­misiunei de muncitori: Țin să văd, și citeva picături de singe sindicalist pe stradele Galațiului. Spune că s’a dat o ordonanță prin care se cere urmărirea fiecărui muncitor in chip individual. Vorbind de expulzări, spune, de cazul lui Anagnoste, că românii presupuși greci sun­t expulzați ca socialiști, dar grecii de la guvern nu pot fi expulzați. Sunt acte oficiale că Anagnoste e romin. A­rată cazul fiecărui expulzat în parte și aduce sincere omagii d-lui dr. C. Ra­kotoski. Propune darea în judecată a prefec­tului Atanasiu pentru anularea or­do­nanț­ei sale de către Contenciosul adm­i­­nistrativ. Dacă până după conferință muncitorii vor fi ținuți în­ închisoare, va merge o delegație din Capitală ca să țină o întrunire de protestare în acel oraș. D. M. Gh. Bujor citește rezoluțiunile congresului din Arad cu privire la pri­gonirile din România. Moțiunea e primită cu vii aplauze de muncitori. Spune apoi că socialiștii nu fac operă de trădare ci fac adevărat patriotism. Datorul expune cazul unui soldat mort, acum cîteva zile la reg. 4 roșiori din Capitală, din pricina bătăei ce a suferit de la mai m­ulți superiori. Medi­cul regimentului a cerut anchetă dar anchetă nu s’a făcut. O patrulă s’a dus la casa soldatului Tudorache Ion și a spus familiei sale că e dezertor, pentru a ascunde moartea lui. Bătaia a suferi­t-o pentru că a refuzat de a da mită unul superior. Oratorul spune că comanda de onoare a acestui regiment o are principesa Ma­ria și că soldatul ucis prin bănie era un­ muncitor tîmplar, învinuit de anti­­militarizm, îndeamnă pe muncitori la organizare și la luptă. D. Bujor dă apoi citire următoarei moțiuni: Muncitorii din Capitală, adunați în ziua de 30 Decembrie, în localul cercu­lui „Rominia Muncitoare“, spre a dis­cuta cu privire la faptele nelegiuite să­­virșite față de muncitori de administra­ția gălățeană, înfierează cu cea mai mare energie samavolnici* polițienească a prefectului de Covurlui, care în disprețul or­cărei legi și or­cărui drept, încâlcind iarăși prescripțiile constituționale, a suprimat dreptul de întruniri și de asociație pen­tru muncitorii gălățeni; Având în vedere că toate acestea nu sunt datorite numai renegatizmului și a materializmului slugarnic față de stă­­plini, a prefectului de Covurlui, ci că sunt expresia sistemului nostru de gu­vernare încoronat de rea­cțiunea libe­rală . Protestează în contra măsurilor autori­tare venite de sus, în contra ordinilor date de ministerul de interne pentru prigonirea muncitorilor în țara întreagă Demaschează în fața țarei întregi pe guvernul și partidul de la putere—re­prezentant al intereselor claselor stăpi­­nitoare—ca pe vrăjmașul cel mai înver­șunat al libertatei publice—vrăjmaș care după ce a înecat astă primăvară în singe țărănimea întreagă—după ce a arestat, condamnat și expulzat pe m munci­­tori, acum suprimă dreptul de întrunire, dreptul de comunicație, secretul scriso­rilor și toate manifestările drepturilor înscrise în legi. El declară că sunt gata să ia toate măsu­rile pe cari le vor impune inprejurările și tactica de luptă a muncitorimei socia­liste, spre a ridica un uragan de protes­tare­ din pepturile milioanelor de obij­­duiți din țară. El declară că nu vor în­ceta să lupte pentru cucerirea drepturilor înscrise în legi, însă călcate în picioare —și ră e gata să dea tot sprijinul nece­sar tovarășilor gălățeni în lupta lor pen­tru libertate. Muncitorimea conștientă face apel la întreaga clasă muncitoare din țară de a da tot concursul organizațiilor sindicale și socialiste pentru ca prin unire, ener­gie și hotărîre de luptă a tuturor sala­riaților să zdrobească, forma oligarhică, cinicii, și parazitară a guvernărei poli­­ticianizmului nostru. MOȚIUNE Întrunirea se ti­n­e la orele 7 seara, după ce corul intonează diferite imnuri din­ reper­toriul socialist. Muncitorii se despart apoi in liniște, dovedind inuti­litatea forțelor polițienești concentrate în vederea acestei întruniri. Leontin Iliescu .­­ Scandalul din Babadag Pe ziua de 24 Decembrie s’a avenit in oreșul nostru că în coti. Babadag e mare răscoală. Am căutat a afla ceva: in oraș și toți spunea fi < S e ceva, insă nu șt­iu sigur ce, atunci m’am decis a mă duce în persoană, split a afla totul și in ziua de 25 cr. am plecat la Baba­dag. A. 0.0 cercetînd am aflat următoa­rele : In orașul Babadag există o bancă populară înființată d.­­n­tre cetățenii di­n Babadag in anul 190S cu un comi­tet de ad-ție ales și cu »et constitutiv pe 5 ani și cari sínt: Jecu Costof, Ga­­­ t ... T­. P. Niros­i­u, T. Filimon V. Ali, J. Ivanof, O. Tamai­an și Mendel Lipovici. Ac­știa au lucrat in bună ar­monie tot timpul pină în prezent iar de citva timp să i­nstalii cu forța po­liției un opt comitet, ore se compune ah d-nn' G. Apostoles­c, învățător, M. T­odorescu, apărător, Emanoilescu pen­sionar, preotul Ionescu, A. Georgescu, ji.tr.« de primar și Jl­of, acest din urmă fo­­r, casier in v­rbi.il cons­liit fi­ind amenințat cu expulzarea a trecut cu portofoliu și acte int­e el. Noul comitet a înființat un loc.­lul bănuii un club pe­ntru joc de cărți. Acest fapt a revoltat pe toți societarii băncei cari conform art. 56 din statut au convocat adunarea generală pentru mu- de 23 Decembrie în localul băn­ I, avînd la ordinea zile î alegerea li hi 1 :■ f­lorilor băncei populare Babadag. Pe această zi la ora fixată a Început i se aduna lumea în fața localului băn­­eî pentru a asista la adunarea gen rdăț și cind vroiau să intra in localul bâncei au­ fost împiedecați și re­spir­și de jan­dar­mi și poliție, sub cuvint­e vor să facă răscoală. Atunci d. Jean. Costoff, preșe­dintele băncei, a arăta­t onvocarea spunînd că au o nimic i de­rit o simplă adunare generală a băncei. D. V. Spacovici polițaiul orașului a spuns că el este procuror și că im­­piedică adunarea. Toți au început să­­ vocifereze, sti­­înd că e averea lor, că e acolo capital peste 20 000 lei și că­­ tonica o­ansa lor. Jandarmii și poliția văzând gălăgia i­a împrăștiat. Toți a țonarii au sem­nat o telegramă pentru a o trimite re­gelui. Ajunși la poștă cu acea telegramă , a. Anastasiu dirigintele poștei a refuzat , acea telegramă sub cuvint că nu cu­noaște semnăturile. S'au adunat cu toții­­ la curtea oficiului poștal unda s’a scos­­ o masă și condei și în fața d-lui diri­­­­­ginte au semnat fie­care telegramă.--Cor. Teslă de a convorbi cu Martinienii prin te­legrafia fără gîrmă“ de V. Anest­n. Prețul .utilit broșuri de 32 pagini cu 17 grav­uri astronomice, 40 bani. De vtuli­zare la librăriile din Capitală și lft au­tor, str. B­oca No. 3, București, • Ori de cite ori ministerele, direcția c. f. r., Etoiia sau alte autorități Și chiar instituțiunile particulare, publică cite o livitațiune, amatorii din provincie cari ar dor să ia parte la aceste li­ci­tați­uni, in­limplu greutăți foarte mari, cu 8dipateri a copiilor după caetele de sarcini, decizii, planuri, conci­țiuni etc. Pentru a preîntimpina aceste dificul­tăți, acele pe­­soane n’au do­rit a se a­dresa biro­lul de inform­ațiuni al ziaru­lui „Adevărul“ care e în măsură a sa­tisface orice cerere de asemenea natură în mod prompt și conștiincios. A se scrie d-lui L. Voinea, licențiat în drept, directorul birou­­l de infor­­mațiiinn strada Sărindar No. 11 Bucu­re­ști, anexînd o marcă de 15 bani pen­tru răspuns. • „Monitorul oficial“ cu data de Du­minică 30 Decembrie pub­ică legea pen­tru judecătoriile de onoale. • Cu ocazia anului nou 1908 nu va fi ceremonie of­icală la Mitropolie, nici nu va avea loc recepțiunea obicinuită in ac­eea zi. Ultimel­e 4 zile cît mai puteți jîH»a­­ S-BĂTU IT la loteria statului, abonîndu­­ră la"il’lM›iSă £ âTA . Ci­tiți amănunte în pagina IV-a. Următoarea mișcare s’a făcut In po. i li­tiile din 1­ i.ra­j D. St. Pi­­id, fost com­isaur, a fost nu­­­­mit comisar cl. ILI-a, in politia Capilar­iei; D-nil C. Georgescu și St. Dumitrescu subcomisari cl. II-a In politia orașului Craiova, au fost înaintati comisari cl I-a, în locul drlor: E. Sevastos și R. Geoeman. D. C. Iones­cu, subcomisar cl. IlI-a, a fost înaintat subcomisar cl. II-a; d. Tom­a Mihăilescu, a fost numit subco­misar cl. III-a în poliția orașului­­ Cra­iova, in locul d-lui C. Ionescu. toate mărcile en etos și en detail. Prețuri de concu­rență. STOEN KM'­J Hotel de france. Cib­i Ultime intera­ațiuni • Din cauza Anului ITon nu­mărul viitor al „DIMINEȚEI“ va a­par­e Joi, la orele obici­nuite. ‘ ■­' Miercuri dimineața va a­pare „ADEVERUL“ — Miercuri se Va începe construirea pavilionului, în vederea serbărei de Bobotează. — D. G. Stănescu a fost numit inspec­tor comunal în județul Dolj, in locul var­iant. — Ministerul de intern­e a revocat pe următorii primari: Marin Duță, din co­muna Verbilăui (Prahova); Florea I. Badea, din comuna Salicea mare (Dolj); și pe Sile Florescu, ajutor de primar, al comunei Strejeștii de sus (Romanați).­­­ In ziua de 25 decembrie, orele 5 a. m. a încetat din viață Ioan Petrescu unul dintre cei mai mefri­oși culegători de litere clasa I diin Imprimeria Sta­tului și „Monitorul Oficial“. Inmormantarea va avea loc azi Luni, 31 Decembrie la cimitirul Pomenirea (Ghencea). Cortegiul va porni la orele 8 P­­m., din strada Saturn No. 15. Sindicatul funcționarilor comrciali, va ține adunare generală Marți, Manua­le, orele 4 d. a., în localul cercului „Rominia Muncitoare“, pentru alegerea delegaților la congresul socialist.­­ Cel mai nemerit cadou de Anul nou este un exemplar de lux din „Anuarul presei române și al lumei politice“ care pe lîngă bogate ilustrațiuni, conține o foarte aleasă și variată materie literară. Costul unui exemplar 4 lei. Edifii de lux 10 lei. Redacția și administrația strada Iz­vor 40. • Pînă la restabilirea legăturei cu Bul­garia, trenul de persoane No. 134 de pe linia Giurgiu București, va plece din Giurgiu la 5 și 40 d. p., și va a­­junge la București la 7 și 55. Trenurile de persoane No. 131 și 132 nu vor mai circula intre Giurgiu și Ra­madan. • Marți 1 Ianuarie, în sala clubului german din str. Brezoianu, societatea „Silința“ va distribui îmbrăcăminte co­­piilor săraci. • D. Uie Cristescu, învățător din Mâ­­rășești a fost pe­rintat, după cererea sa In comuna Tirgu Adjud. • A apărut „Păminteni și Martiens“.— Marte o o planetă locuită. —• Ultimele descoperiri. — încercarea savantului împărțirea de obiecte la copiii mem­brelor sărmane ale societăței. A fi asistat la această serbară : d-na Emma Al. Beldiman, prezidenta souie­­tiței, d na dr. I. Ontritezuio, d-na dr. Sion, d ra dr. Virginia Alegan­­dres­cu, d-na Voinov, d-na Băicoianu, d­-ra Gr Ștefănescu, d-na Dragu, d-na Din­­a Nea­mțu, d-ra Agethid' s, d-na Bl­ad, d na Arbore, d-relo­­­ț>0P0V^c,• Saroș, Fotescu, Bossie, precum și foarte mulți­ persoane din socie­tatea bucur șteană. După cuvîntarea ocazională a d-nei Luiza Ni­amțu, care a vor­bit despre „însemnătatea sărbătorilor Crăciunului“ s'a procedat la împărțirea obiectelor. D-n­ele din comitet au distribuit la 200 de copii do­ar membrelor sărace ,io so­ietățal, sau după recomandați., d-nelor caritabile, imbrăcăminte, juca­ni și bomboiu­ril, ținlndu-se seamă de gradul de sărăcie al fiecărui copil. Crimă sau moarte naturală? Este vorba de o crimă, săvirșită de un sergent major și un căpitan, la unul din regimentele noastre din Capitală. Deo­camdată nu dăm nici un nume, mărgi­­nindu-ne a istorisi faptul, așa cum ne-a fost adus la cunoștință. In ziua de 20 Decembrie, dimineața, un biet 3*,dar a fost luat la bătae, un cazarmă, de către sergentul de zi, din cauză că nu voise a’i da 20 bani pentru vaxul ce i se cuvenea de la magazie. Soldatul a protestat, spunînd cu drept cuvînt, că vaxul trebue să’l primească fără parale. Atunci a intervenit sergen­tul major, care a început să’l lovească cu furie, scoțîndu'l apoi la raportul că­pitanului. Acesta s’a repezit [ neferici­ții] soldat, pe care a început să’l bată cu pumnii în piept, pînă cînd victima a căzut în nesimțire. Toată ziua de joi, soldatul a zăcut in companie, iar în noaptea de Vineri a încetat din viață. Nimeni n’a vrut să'l ducă la infirmeria corpului. Abia Vineri dimineatad-au transportat cadavrul, pe o targă,­­ spitalul m­ilitar, de unde a 1094 punctat Vernili­o*. Am avut o convorbire cu tatăl victi­mei, care plinge Intr'una și se vaetă că i-au omorît băiatul In bătae. El spune că nenorocitul copil avea o vînătae sub Uta stingă, precum și alte l­eziuni ,pe copp. Atît, deocamdată, In numărul viitor vom reveni, cu nume șii cu dovezi zdro­bitoare, cari vor pune intr’o lumină tristă barbariile ce se săvirșesc încă în armata noastră, față de cei chemați să-și facă datoria către țară.—T. Noua împărțire a comisariatelor D. Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, a întrunit aseară pe toți ins­pectorii, pentru a stabili numărul co­misariatelor de poliție și a introduce cite­va îmbunătățiri în serviciul exterior. S’a convinit ca numărul circ­unscrip­țiilor să fie redus la 30, din 42 care funcționează astăzi. Sa va mări, prin urmare, rata fiecărei circumscripții. Personalul celor 12 comisariate des­ființate, se vor împărți după nevoe, la nouile circumscripții. Vom «v­a așu­r', două categorii de comisari : șefi și a­­jutori. Pa lîngă aceasta, s’a mai hotarit in­­ființarea a șase mici servicii de sigu­ranță, cari vor funcționa pa lîngă fiecare inspectorat de poliție. Ele vor fi con­duse de cite un subcomisar, care va a­­vea îndatorirea să facă primele inves­tigation­, in materie de crime și de­licte, pînă la sesizarea serviciului de siguranță central. Astăzi inspectorii de poliție vor fi întruniți din nou, spre a se fix­a în mod definitiv personalul nouilor circums­cripții. — Ț. Pomul de Crăciun al soc. „Sprijinul“ La asociația femeilor române „Spriji­nul“ cu se­diul in strada Barbu Catar­­giu, a continuat erl, intre orele 2 și 5 p. m. serbarea pomului de Crăciun și Crima din str. Campoduci — O femee moare la chef, după ce fusese crunt bătută de aman­tul său — Am relatat la timp, pe scurt, un fapt antirapi­st acum dteva zile în strada Campoduci 21, unde femeea Ana Fe­­rentz a murit sub t. In urma unui el-f Tot atunci am arătat că există bănueli asupra ac­stei «roiii, care se presupu­­nu­i a fi p­­ort­nit din b­­luc. Intr’adevăr, pe spatele cadavrului se ob­ervase niște vînătăi destul de pro­­n­u1­­­te, iar buzele și n»sui er­a plint de singa. Circumscripția 35 a deschis o anchetă, care a st b­jit următoarele : In noaptea de 25 Decembrie, indi­vidul Mihail Sin, a luat la bătae pe Ana Ferentz, concubina sa, lovind-o cu pumnii și călcând-o la picioare. Tot în noaptea aceea, insă, ei s’au împăcat și »a pornit la circiuma lui Ghe­orgh­­ Briaz riu din calea Dudești, unde au făcut chef la toartă. Ana Ferentz, deși în virită de 46 ani, își iub­a la nebunie amantul , uitase acum bătaia de acasă. Dar lovi­t­uile aplicate aveau urmări mortal căci Mihai o bătuse crunt. Pe c­ind beau în etreiuma lui Brin­­zariu, An. 1 îl veni râu și căzu leșinată pe scânduri. Siegele N­­­ăvăii pe nas ș­i<e gură. Fiind transportată acasă, p­­â­nd lumea căuta s'o coboare din căruță, se observă că nenorocita murise. Din cercetările făcute reiese că Mi­h­ai Lin a omorît un bătat pe amanta sa. Criminalul a fost înaintat e­l par­chetului.— Ț. O faptă lăudabilă La institutul de fete „Cordoneanu“ str. Olteni 46, in cursul de croitorie practica, unde se predă limba franci**, germană și comprabilitatea, sa primesc două eleve gntuit, cu condițiunea să aibă purtare bună, clasare primara ter­minate și etatea de mai puțin 14 ani înscrierea se face în toata »lela pînă la 8 Ianuarie. mmmmmmmn­t Moartea docto­rului Oncescu — Erl dimineață a încetat din viață la locuința sa din cap di“. sutwnn n. Oncescu, fost medic primar al județului Ilfov, fost inspector general sanitar și fost subdirector al serviciului sanitar. Astăzi, la orele 2 d. a., are loc inmor­­mîntarea defunctului la cimitirul Sf. Vineri. f­uncționarii direcțiunei generale a serviciului sanitar vor depune pe mor­­mîntul regretatului o frumoasă, coroană de flo­ri naturale cu inscripție—Sincere cor­dolențe familiei. Serbarea școlara a coloniei armene Eri a avut loc în sala Ovidiu, din cl­ica Moșilor,o serbare școlară da­tă de co­mitetul școlar al co­toruri armene lo­cale. Pe la ora 2 p. m. sala era arhiplină. Serbarea a fost deschisă prin cuvîn­­tarea ținută de d. Ivantoglu, președin­tele comitetului școlar, care aduce mul­țumiri celor ce iau parte la serbare și arată scopul urmărit de comitet. Programul serbărel a fost foarte bo­gat și variat; corul mixt școlar a execu­tat cu multă însuflețire „Imnul regal", precum și mai multe cîntece românești, alături de cele armenești.După cîntece au urmat jocuri nați­o­­nale armenești, executate de copil, iar trupa de artiști du­ sentințî „Arșalius“ a jucat hazlia comedie a lui Moliére „Le Barbulle“. La ora 6, serbarea a luat sfîrșit, după ce s-au împărțit micilor capilari din cor cadouri de anul nou. Atacul unei bande de tâlhari Oltenița, 10 Decembrie.—Sosesc vești că în pădurea de pe ostrovul Albina, exploatată de d. Vasile Theodoru, casa -pădure­ a fost atacată de o bandă de tâ­­­hari. S’au schimbat focuri de o parte și de alta, dar fără rezultat. Autoritățile locale au luat măsuri pen­tru prinderea periculoasei bande. E de remarcat că în această regiune se comit de mai multă vreme asemenea note de banditism. Colindătorii Bucureștilor Cu steaua —Vicleimul —Moșul și pa­iața — Cum era vicleimul altă­dată — Cum „joacă“ vicleimul astăzi jocul păpușii«* „fără perdea“.—Incheere Cu steaua Acum, ca în toți anii, mahalalele Bu­cureștilor răsună de cîntecele colindă­torilor. Cine n'a văzut copil zgribuiți de fa­i­e, îmbrăcați in haine sărace, cutreerind încet ulițele mărginașe și făcînd să ră­sune văzduhul cu glasurile lor subțiri și trăgănate: „Cine primește steaua fru­moasă și luminoasă?” Ei sunt solii nevinovați ai vremile­ bune, crainicii purtători de ■’este ai Totintu­irei de mult așteptate. Și poporul ii lasă, bucuros, să-și spună colindei* la ferestre, în serile lungi și friguroase cînd gerul zugrăvește flori de gheață Pe geamurile scinteietoare de lumină Românul privește cu ochii buni steaua aceasta de hîrtie colorată, cu­­ inel col­țuri, în mi­locul căreia abia licărește o lumînarică de ceară. Atunci casa să­racului se umple de zîmbet, copilașil aleargă la geam și primesc fericiți afara in vreme ce aub­iî colindătorii cîrțip povestea veche a celor trei crai de la răsărit. Vicleimul și arătînd spectatorilor cele mai aco­*­daloase scene. De obicei, vicleimul este Escelaat ott joace pe la cîrciumî, caci acolo eafli locul larg și încape iome mai multML. Cîbouim­arul va grește de cu vreme pti vecini­­a are de gind sa cheme viclei­­mul. Și astfel, seara, încăperea se tum­­ple de bărbați și femei, printre­­ cari nu lipsesc fetele și copii,­, plecîndu-și ura*­­chea la cele mai nerișinate cuvinte eștii» din gura „Irodului" Iirelte»*« Cînd se sparge vicleimul. In seara da stimul Ion, se petrec scene süibiatice. ""■rețea, desigur, num­i­m­ cazul cînd se întîlnesc două vicleimuri pe același drum. Atunci se­ iau moșii,ia, trîntă, înfieri*­ bîrr­îndu-se în toiul luptei și îndhijinin­du-se din ce in ce mai tare, ceea ce face să înceapă apoi­­:• Divtai? genera­lă cu ciomegele. Nintr’o clipă se alege pla­ful de vicleimuri și de uniformele be­ligeranților, ca­ri se întorc acasă plin­ de singe și cu capetele sparte, daca nu se întîmplă chiar să fie băgați în sp­ial. " Astfel au degenerat, hi curgerea vre­me!, unele diin frumoasele colinde și obiceiuri ale Crăciun­ului, cari faceau odinioară bucuria și min­gier­ea crești­nească a strămoșilor noștri. trfim.» Mărginașii noștri cunosc și vicleimul, alaiul acela lung, cu moși și paiațe, care escortează Pe „irodul" îmbrăcat în haine cr­ești, ca un mare împărat din răsărit. In fruntea alaiului menite muzican­tul, cîntînd tare drintr'un clarinet, către face să năvălească lumea afară, pe la porți, ca să privească Împărătescul cor­­tegiu. După muzicant, la cîțiva pași, vin ostașii, cari pășesc țanțoși, îmbră­cați în veștminte roșiii și în cap cu chi­­vere de hîrtie. Apoi vine Irod, „împăratul împărați­lor“ și „craiul crailor“, gătit mai abi­tir de ci­ toți. Intre doi prunci, cari’î țin de pulpana „mantie!". Acesta este alaiul propriu zis al vi­cleimului. Moșul și paiața Nu se poate vicleim fără moș și pa­iață. Aceștia faceau mai de mult, delic­eiul mahalalelor. Ei spuneau glume, să­­reau și alergau In toate părțile In ho­hotele de vâs ale drumeților și lumei a­­dunate de pretutindeni Moșul este îmbrăcat într’o scurtrică veche, întoarsă pe dos, cu blana de oae pe din afară. E cocoșat, căci a avut grijă să-și lege o pernă în spinare, pe sub scurteică. El poartă mustăți mari și barbă lungă de lină, iar ln mină în­­vtrtește un ciomag gros. Paiața e îmbrăcată In haine colorate de hîrtie, avind în cap o chivără lungă Și in picioare opinci cu clopoțel. A­­mîndoi sunt mascați și nimănui nu’î este îngăduit să le vadă chipul. Aceștia sunt personagii­le de căpete­­nie ale alaiului și împrejurul lor se string copiii drone, strigând și tăcind haz de ciudățeniile moșului și ale pa­iaței, cari nu prea au voe să vorbească. Ei sunt datori să se înțeleagă mai mult prin semne. Cum era vicleimul altádut. Strămoșii noștri, dacă ar învia astăzi, s’ar cruci la vederea acestui alain pes­triț, care nu mai are nici o semănare cu Vicleimul de odinioară. Bătrînii spun că nu era prea ma­re deosebire între vicleim și între stea. Alaiul colinda orașul, iar cind era che­mat la vreo casă, totul se mărginea la „*„*poc ---,***** r„­,„ rsirri araii­tau lui Irod nașterea Mîntuitorului. Și attunci Irod se încrunta grozav și lo­vea cu spada ln cei doi prunci, cari se prefaceau că mor la picioarele împăra­tului, spre uimirea și spaima specta­torilor. Lumea primea at­unci vicleimul cu dragoste și cu oare­care evlavie creș­tinească. Cum „joacă“ vicleimul astătric Oamenii cari „joacă" vicleimul as­tăzi, sunt de obicei­ dintre cei fără capatiții. E o ceată de haimanale, de multe ori bătăuși și pungași de mese­rie. Ei fac jocul acesta în fiecare an, aproape aceiași oameni, avind astfel prilejul să cutreei­e orașul noi arborați de nimeni, să intre prin curți­le oameni­lor și să adune ceva gologani, pe cari la urmă să-i dea de băutură sau să-i joace la cărți. Moșii și paiațele se aleg, todeaun­a, dintre cei mai voinici și mai bătăuși. Se zice că vicleimul are „moș bun“, a­­tunci cînd acesta e puternic și iscu­sit la bătae. S'a petrecut un fapt de curînd, în prima noapte a Crăciunului, care va ilustra constatările de mal sua Un vi­cleim trecea pe bulevardul Pake, cînd moșul oprește pe un trecător și-l cere să facă cinste cu un gologan... Omul a refuzat și a căutat să’și urmeze dru­mul. Dar ..moșul" nu s’a mulțumit cu refuzul acesta El a luat pe bietul ce­tățean la ciomăgeală, publicul a in­tervenit și s’a încins o bătae în toa­tă regula. Rezultatul a fost că bietul creștin, grav rănit, a trebuit să fie trimis la spital focul păpuși or „fără perdea“ Afară de sîngeroasrfe bătăi și scanda­luri, provocate de colindătorii cu victei­­care din păcate n’a dat naștere la nici unul, se mai petrece ceva scandalos, un fel din in­ter­venire din partea po­liției Capitalei. Este vorba de jocul păpușelor „fără perdea“, obiceiu­l intro­dus în ultimul timp de haimanalele Bucureștilor, căci odinioară vicleimul nu juca de fel păpușele, n­ici chiar ,i­u perdea“. După ce se fac clulările obicinuite, unul dintre colindători, de obiceiu a­­­cela care este îmbrăcat în b­od, începe să joace două păpuși—un bărbat ș­i o femee—sucindu-le în toate chipurile, Soarta expulzaților român­ li Ungaria solid­a ungară luînd măsuri cast­ră spionilor polițienești rom­îni Budapesta, 30 Dacoza.—Din Brașov se comunică, că din cauza isprăvilor spionilor polițienești romini la Brașov , probabil si­ se m­­­ar­ă un­ conflict, în­­tre guvernul român și cel ungur. Acum citeva zile soția e­xpulzatului, Ghebhard, care e născută în Romînia, •oi sa se reîntoarcă în patrie pentru a o­ trece acolo sărbăt­orie Crăciunnului, Eric plecă la Predeal unde prezretiul actul de naștere fu lăsată de pol­țiu dula granița ungară să treacă in Rominia. Aci Însă funcționarul român o întrebi dacă este soția expulzatului Gheblavd ji ii prezintă un tablou­ cuprinzind fot­ografiile tuturor expulzaților cul ace» .1 d ralul Rakovski la mijloc. Fem­eea chelară că i­ste întrul* răr­­oția expulz­atului și atunci funcției­ arul­­ omiu îi spuse că nu poate s'o lase să intre in țară. Soția lui Ghebhard reîntorcîndu-se pe t­eritoriul ungar și fiind întrebată de po­iția ungară asupra motivului reîn­toarcerei povești ce e întîm­plato. Poliția de graniță incheiă un proces verbal care fu înaintat poliției de Bra­șov. Aci Ghebhard fu chemat la poliție și întrebat asupra cauzelor și împrejurării, pr­in care a fost rxpu­lz­it. Gh­ebhard a declarat că a fost expediat peste gra­niță cu pașaport fals sub numele de Lazăr Pincu. Șeful poliției din Brașov a încheiat apoi un proces-verbal pe care l-a m­aior­tot ministrului de interne Iulius An*­drassy la Budapesta, comunicând in a­­celași timp că la Brașov se află numer­oși expulzați pe cale nelegală din Ro­­m­inia și că zilnic sosesc acolo agenți s ecreți și spioni polițienești romîni. Zilele trecute a fost arestat și trimis peste graniță spionul polițienesc Ștefă­­nescu. Poliția din Brașov a intervenit pe lângă Ghebhard și tovarășii săi casă de­­uan­ț? imediat cu vor avea cunoștință de sosirea vre­unui spion polițienesc ro» mân pentru a mijloci act­ful arestarea și expulzarea l­u­i, deoarece legile un­gare nu tolerează ca po­lția secretă ro­­mină să-și constitue filială la Brașov. Acum câteva zile a fost din nou un spion Polițienesc român la Brașov, cară dîndu-se drept expulzat a Invitat șa G­­a­board­iuta- o berărie, undele a cinstei voind să se intereseze de expulzații ro­­mini și dacă aceștia nu au cumva in­­­enția d­e a se reîntoarce în țară. Gheb­hard, pricepînd însă cursa, a părăsit ca agent din vreme. , ; Telegrame din țară IAȘI, 30, Diceiubrip.—Copilu­l Sma­­randa din Poiana Coinului, apropiindu­­se de foc i s’au aprins hainele. Fata s’a ales cu arsuri grave. — In ospiciul Socola s murit Ale­xan­­dru Theodoru, fost student și ziarist. — Dumitru Babceanu a fost azi a*­­pulzat. — Isidor Marcovici din strada Muta a reclamat că i-a dispărut un copil. — Poliția din Cernăuți a cerut lă­muriri asupra lui Lupașcu, implicat la furtul din Boriin. — Din gelozie, băetanul Creții din Costuleni a lovit cu cuțitul pe Maria Hristea. — Aseară a fost o splendidă serată la cercul militar.—Da». GALAȚI, 30 Decembrie. — In strada Spitalului a fost găsit un copil de sex femenin, învelit în niște scutece. In bi­letul ce s’a găsit asupra lui se spune că nu a fost botezat. — Cei 4 sindicaliști arestați au fost dați in judecată pentru rebeliune. Loca­ Iul Societății „Infrățirea“ e păzit de soldați. — Un început de incendiu a avut loc la atelierul de cismărie al d-lui Bradea din str. Constantin Negri.—Ram. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 13 Gramele tăietei 9 — Aventurile celebrului detectiv Jordan — PARTEA I. RĂPIRE­A UNEI FECIOARE CAP. 12 Ceasuri de groază .”— ,Da, și este... ! — N'am­ adus nimic. Am uitat.. — Trebue să ne ocupăm acuma de Ior­­­dan,­­zise Fen­ecl. Ei găsea că pierdeau prea mult timp. Era nerăbdător să vadă ce se întîmpla­­­se cu stăpînul lor. Poate că îl vor găsi legat, în vreo ața­­meră, viii, ca și pe Langingeole. Dar în zadar căutară de sus pînă jos casa. Căutară și în casa vecină, în zadar! Nu descoperiră nimic. Nici o urmă despre bietul detec­tiv. Amicii lui erau deznădăjduiți. Fii zise: — Trebue să fie vreo pimniță secretă... 9 a»reî intrare n'am zăritfo.... Chiar dacă ar trebui să aruncăm în aer zidurile, și tot trebue să o găsim! — Da, da, răspunse Ferreol. $i terți se repeziră spre pimnițile ca­sei. I In acest timp, ce se făcuse Marc Ior­dan ? După ordinul contelui fu dus într'o pimnică adîncă. Bandiții îl lăsară acolo. Șederea în acel loc era tot ce poate fi mai înspăimîntător. Zidurile erau negre,—un miros ca de mormint,—iar pe jos curgeau mici pâ­râiașe, căci apa Senei era mai înaltă și începuse să inunde casele de pe mal. Fundul pimniței era plin de apă, care era pînă la glesne. Era învederat că în puțin timp în cît­e­­va ore a bea, așa se va­­ ridica și va umple acea pimniță. Ast însemna pentru Marc Iordan o moarte grozavă, și asta în timpul cel mai scurt De pe acuma avea impresia că în fun­dul întunecimel, în apă, se zbateau ani­male murdare, șobolani și altele. De data asta nu mai era nici o scă­pare, nici o fugă cu putință In canal știa că va găsi o eșire Dar aci... nimic! Era zidit ca intr'un mormint. Și apa creștea, creștea m­ereu! Simțise cum îi pătrunse în ghete, Îi înmuiase picioarele și mîinile. Și continua să crească, fără ca nimic să o poată opri în cale. Nenorocitul putea măsura timpul care ii mai rămăsese de trăit, putea socoti clipa cind apa i se va ridica pînă la gură. Cu o energie supra­omenască, putuse să suporte impresia de groază pe care o simțea , începu să viziteze cu grije toate păr­țile celulei în care se afla. I începu să cerceteze zidurile, piatră cu piatră, spre a vedea dacă nu’î rămîne cea mai mică speran­ță de scăpare. Nu găisise nimic. Copacul care închidea subterana era de fer, și nu’i putuse mișca nici cu un milimetru. Atunci se resemna. Dar îi era greu să moară fără să se răzbune, fără să nu dea pe mîna jus­tiției pe mizerabilul ale cărui uneltiri criminale numai singur el le desco­perise.­­ Acum că el nu mai exista, contele de Cazales își putea lua în lume locul pe care-l avusese, urmînd liniștit cursul isp­răvilor sale.­­ Să știe că un asemenea criminal e nepedepsit! Aceasta era cel mai greu lucru de su­­ponat pntru Iordan, și acuma nu avea nici o putere, ni­mic! N­u putea nici măcar să comunice al­teia ceea ce știa el, să însărcineze pe altcineva să'l răzbune, și să pedepsească pe acest mizerabil. Era încredințat că tovarășii săi își lă­saseră și el oasele în această întîmpla­­re nenorocită, și că nimeni nu va mai ști să demasce pe criminal. T­urele treceau în timp ce detectivul îi treceau prin minte asemenea idei. In curînd apa începu să curgă în sub­terană mai repede. Ș. Marc Iordan văzu că nu avea de trăit nici măcar termenul pe care-l so­cotise ! Nu știa cît timp trecuse de cînd era închis acolo. Era încredințat că abea erau cîteva ceasuri. Vedea bine că trebuia să moară. Apa creștea cu o mare repziciune. Detectivul avea acuma apă pînă la brîu­. In curînd apa îi venea pînă la piept. In cîteva clipe apa îi veni la gură,— și se va sfîrși cu ei! Șoarecii, speriați, îuptau în jurul lui, și se agățaui de dînsul, ac­op­er­ind­u-I cor­pul de mușcături scîrboase. Avu un sentiment de groază de ne­­descris... Aerul se făcea tot mai rar. De pe acum nenorocitul se înăbușea. Sim­țise că umezeala apei îl ajunge pină la gură. Era să se lase în apă, desnădăjduit, cînd o explozie înspăimîntâtoare cutre­mură totul în jurul său. Zidurile se deschiseră ca într’un ca­taclism. Și Mar Jordan scoase un strigăt de i­gonie. Era sfîrșitull CAP. la. . Cursa / Nu era sfîrșitul! Era scăparea! Marc Jordan se deșteptă din leșin în brațele lui Ferreol, prietenul său. Fusese aruncat printr’o spărtură a zi­dului de un val de apă amestecată cu noroi... Prietenii săi îl luaseră și-l duseră în­­tr’una din camerile de sus. Dar își pierduse cunoștința. Când își veni în fire, văzu pe prietenii săi adunați în juru­l. 11 priveau cu grije­ înțelese. Prieteni săi îi scăpaseră, își scutură membrele ude și începu să vădă. Atunci o adevărată explozie de bucurie s­au zi în jurul lui. — Maistrul nu e mort! — Nu, zise Marc Iordan, mulțămită vouă, dragii mei. Se ridică în picioare, și se strînse, mina la toți. Părea că-șî regăsise toată vigoarea și vselia. Și totuși, prin ce clipe grozave avusese să treacă! El repetă: — Nu, prieteni, nu sînt mort,—ca ,și cînd ar fi vrut să se încredințeze însuși că trăia cu adevărat. Nu, nu sunt mort, și voi arăta eu asta criminalilor! Dar era plină dn apă cu noroi, rece ca ghiața. Murea din foame! Dar nu băga de seamă Trăia! Avea pe prietenii săi în jurul său. Asta era principalul! Zări pe Laringeole, care-l privea cu ochii mari deschiși, cu gura deschisă de mirare. — Nici tu nu ești mort prietenei Credeam că n’o să le mai vădi — N'u, maistre. M'ami scăpat și pe mine. M au lăsat pur și simplu pe un cori­dor, legat. Dar ce foame mi-e!­­- Și mie, zise Marc Iordan. Și mi-e frig ! — Să te schimbi maistre. Am adus tot ce trebue. Mîncare vom găsi noi pe undeva pe aici.’ — Ce -s au făcut bandiții? — Nu știm. — Cum? — Casa e goala. — Goală! . — Nu e nimeni... —Dar fiica ducelui? — A fi luat'o. — Dar ducele? — L’am cond­us ea pînă acas­ă la dîn­sul. Ah!­­* —E muiat de tot. S’a pus în pat... — Bietul duce. .­­* — E disperat de tot. V. — Nu mai nădăjduește să-și revadă,­­ fata? 1 — Mi se pare că au zis că i-o vor da­­ înapoi, dacă ducele va consimți i* căgă,i­turie. — Așa­dar ducele are mijlocul de a comunica răspunsul criminalului? 1 — Așa Se pare. — Vreau să Văd asta imediat, zise Marc Iordan. Pentru moment nu mai avem nimic de făcut aci. . — !s ă plecăm! ! După cîteva clipe toți părăsiseră casa. Apa năvălea prin spărtura făcută în a­zilu­l piuiniței.­­ In curînd tot subsolul fu plin de apă,­ care începu să se răspîndească și prin­­grădină. Pe­ drum, tovarășii Hi! Marc Iordan îi povestiră cele întîmplate.­­ Cum l’il scăpase de bandiți, și cum ven­ii­se să le spună cele întîmplate. Marc Iordan felicită pe Fii­ !! Deasemenea mulțumi lui Ferreol pen­tru ideia lui ingenioasă, și pentru de­­­votamentul său. Explozia -A­ timp. Cîteva se fost prea !. Iordan ni sase la gur

Next