Dimineaţa, ianuarie 1908 (Anul 5, nr. 1395-1421)
1908-01-01 / nr. 1395
Marți 1 Ianuarie 19089 mgmmam ASTAZI: 31 (13) Decembrie 190? „Jj CALENDAR ortodox: Dav. MeUnic.-TratoUo.’ Hilar lua și Veronic* Răsăritul soarelui 7.52 p.m.—Apisul Scăratul 4.55 p.m. Tjfle’va juca Marți seara .Sherlock Holmes, comedie în 4 acte după Fr. Bonn in.ltad_-toate autoritățile sunt Închise!-Toate tribu Demeillan“*l^ s'it*închise. - E*p»*ifU. - in palatul Ateneului exp .ziția feet Kimon Loghi, Guchian și Spathe. In rotonda Ateneului, expoziția prctorlior Ludovic Bassarab și lt. Petrescu Mogoș. Onnni ^din teatrul de Varietful Imperial. - In toa« serile ui SCiiii îi OlB pentru familii. Program mare și foarte «variat. Debutul trupei de N«i ru Stavil, comicului român* Emil DumitresCu și celorlalț arși la 9 e .ro.—SEATHUh iilJum v nn p Segalescu: „Idiotul“, dramă cu LIEBXKOH. — Se va juca Marți, in benefiniul u lui 1, cleg medie în 4 acte de Iacob marea întrunire socialistă din Capitală — P«1.fírtul Atanasiu înfierat de sindicaliști Aspectul salei „Uniunea socialistă din România" a organizat pentru el, la orele 3 d. a., o grandioasă întrunire de protestare împotriva samavolnienilor de la Galați Peste 3000 de muncitori, bărbați, femei și copii populau vasta sală a cercului „Rominia Muncitorie" din calea Victoriei No. 41. Nelipsiții agenți polițienești mișunăau prin sală iar forțele de sergientî erau concentrați ca de obiceiu i»öscladiți6i ședinței Ședința s’a deschis la orele 4 d. a. Corul cercului a intonat, cu mult entuziasm mai multe imnuri revoluționare. Presidează d. N. Gh. Bujor. Discursul d lui M. Gî. Bujor D. M. Gh. Bujor spune că la Galați se petrec cele mai mari samovolnicii cari trebue înfierate cu cea din urmă energie. Oratorul descrie evenimentele petrecute in acel oraș cum și persecuțiunile îndreptate împotriva muncitorilor gălățeni de către prefectul Atanasiu. Vorbește de arestarea studentului M. Ionescu, a muncitorilor Andrei Ionescu, Marincovici și Traian Demetrescu. Aceștia vor fi dați judecăței pentru ați țâre la revoltă. Acești muncitori au dat o vie dovadă de conștiința lor socialistă și au înfierat actele de banditism prefectorial ale prefectului Atanasiu. Cel dinții, orator al întrunirei din Galați, a vorbat de legile schiloade date de guvern țărănimii. Așadar, primul lor strigăt n'a fost că li s’a răpit libertatea individuală C'i strigătul de protestare a fost în favoarea ui-.ră'... 1 asuprite. .>. Miilior dă citire moțiunei îniriiniriv \ de la alați, pe care azistienții a salută , neroase și frenetice aplauze 1 in toate orașele unui Troilorimea fel este la Cîmpina și la alte părți. ’Ijrebue să luăm măsurile . leaslă batjocoră a munțiorui d lul Christescu l spi.)ta Galați nu guvern. ește muncitorilor dreptate de constituție. to tul face abuz de putere Seri discreționare. Muăpitală se unește cu profei din Galați pentru ’> a sumavolnică a guvernalați, a falsului demo>Rusia, e la noi, căci dergem la țară, am fi puși 1i svîrliți în pușcării, săm țârei o organizație ‘ 1 dreptul să ne spunem • Citează un articol din „Adespune că să nu să pună ției, căci altfel muncitor ,zurile și vor merge Ina i pușcarî, munciorii exliși, martiri ai dem povedesc că mișcarea, de■uternică, e neînvinsă, va merge înainte pentru rulul muncitor in mîi 1 claselor stăpînitoare. caei stăpînitoasne stă ,el muncitoare. Dar trebue să rupem făgașurile acestui iad, pentru că avem drept la viață, la trai bun și noi. Pentru un portofoliu ministerial, Atanasiu se pleacă în fața tuturor, ca un lacheu nemernic, pentru a fi plăcut ciocoilor. Dar să știe prefectul Atanasiu că el s’a urcat pe spezele clasei muncitoarie din Galați și s'a vîndut pentru o batistă de parale. Dar tot aceiași muncitorime îl va spulbera de pe arena publică a orașului Galați și această în scurtă vreme. Oratorul protestează împotriva prigonirilor brigăzei din Cîmpina dare scoate din pline pe muncitori. Discursul d lui N. T. Curpen D-sa spune că legile să admitem că ne mai pot călca pentru că la noi se fabrică ușor. Dar Constituția, legea legilor? Spune că prefectul Atanasiu nu numai a călcat Constituția dar și-a bătut chilar joc de ea pentru că a dat ordonanța de oprire a întrunirilor tocmai la baza art. 26 din Constituție, dar e din cel mai larg drept cetățenilor de a se mitimni. Oratorul dă citire ordonanței prefectului Atanasiu și spune că prefectul e ținut să distrugă mișcarea socialistă. Spune că ar trebui dat judecăței Contenciosului administrativ care să anuleze ordonanța. Dar oratorul își exprimă temerea că prefectul de Covurlui va călca și deriziunea Contenciosului administrativ. D. Filipescu arată toate ilegalitățile și prigonirile îndreptate de actualul guvern împotriva socialiștilor și își exprimă Indignarea împotriva tuturor acestor samavolnicii. Aduce omagii d-lui N. T. Carpen ,pentru călduroasa apărare ce a luat celor • muncitori condamnați, punînd în lumină, în fata justiției, sentimentele înalte ale muncitorilor socialiști. Termină, spunînd că datoria muncitorilor e să sumene și la sate sămîruța socializmului care însemnează dezrobirea tuturor. (Aplauze), öiscunsulu-lui Al. Constanțin și cu D-sa e primit cu aplauze la tribună. Oratorul spune că se șoptește că polițiia a avut la dispoziție 60.000 lei penttru a distruge mișcarea sindicală din Galați.Cu greva de la Goetz s’a cheltuit— se zice—aproape un milion lei pentru înnăbușirea mișcărei muncitorești din Galați. Oratorul își bate joc de falsul patriotism al guvernanților de azi cari răpesc muncitorilor orice drept de a-și spune și ei cuvîntul în țara lor. Numește pe prefectul de Covurlui M. S. Vladimir al Covurluiului și spune că ar fi spus comisiunei de muncitori: Țin să văd, și citeva picături de singe sindicalist pe stradele Galațiului. Spune că s’a dat o ordonanță prin care se cere urmărirea fiecărui muncitor in chip individual. Vorbind de expulzări, spune, de cazul lui Anagnoste, că românii presupuși greci sunt expulzați ca socialiști, dar grecii de la guvern nu pot fi expulzați. Sunt acte oficiale că Anagnoste e romin. Arată cazul fiecărui expulzat în parte și aduce sincere omagii d-lui dr. C. Rakotoski. Propune darea în judecată a prefectului Atanasiu pentru anularea ordonanței sale de către Contenciosul administrativ. Dacă până după conferință muncitorii vor fi ținuți în închisoare, va merge o delegație din Capitală ca să țină o întrunire de protestare în acel oraș. D. M. Gh. Bujor citește rezoluțiunile congresului din Arad cu privire la prigonirile din România. Moțiunea e primită cu vii aplauze de muncitori. Spune apoi că socialiștii nu fac operă de trădare ci fac adevărat patriotism. Datorul expune cazul unui soldat mort, acum cîteva zile la reg. 4 roșiori din Capitală, din pricina bătăei ce a suferit de la mai mulți superiori. Medicul regimentului a cerut anchetă dar anchetă nu s’a făcut. O patrulă s’a dus la casa soldatului Tudorache Ion și a spus familiei sale că e dezertor, pentru a ascunde moartea lui. Bătaia a suferit-o pentru că a refuzat de a da mită unul superior. Oratorul spune că comanda de onoare a acestui regiment o are principesa Maria și că soldatul ucis prin bănie era un muncitor tîmplar, învinuit de antimilitarizm, îndeamnă pe muncitori la organizare și la luptă. D. Bujor dă apoi citire următoarei moțiuni: Muncitorii din Capitală, adunați în ziua de 30 Decembrie, în localul cercului „Rominia Muncitoare“, spre a discuta cu privire la faptele nelegiuite săvirșite față de muncitori de administrația gălățeană, înfierează cu cea mai mare energie samavolnici* polițienească a prefectului de Covurlui, care în disprețul orcărei legi și orcărui drept, încâlcind iarăși prescripțiile constituționale, a suprimat dreptul de întruniri și de asociație pentru muncitorii gălățeni; Având în vedere că toate acestea nu sunt datorite numai renegatizmului și a materializmului slugarnic față de stăplini, a prefectului de Covurlui, ci că sunt expresia sistemului nostru de guvernare încoronat de reacțiunea liberală . Protestează în contra măsurilor autoritare venite de sus, în contra ordinilor date de ministerul de interne pentru prigonirea muncitorilor în țara întreagă Demaschează în fața țarei întregi pe guvernul și partidul de la putere—reprezentant al intereselor claselor stăpinitoare—ca pe vrăjmașul cel mai înverșunat al libertatei publice—vrăjmaș care după ce a înecat astă primăvară în singe țărănimea întreagă—după ce a arestat, condamnat și expulzat pe m muncitori, acum suprimă dreptul de întrunire, dreptul de comunicație, secretul scrisorilor și toate manifestările drepturilor înscrise în legi. El declară că sunt gata să ia toate măsurile pe cari le vor impune inprejurările și tactica de luptă a muncitorimei socialiste, spre a ridica un uragan de protestare din pepturile milioanelor de obijduiți din țară. El declară că nu vor înceta să lupte pentru cucerirea drepturilor înscrise în legi, însă călcate în picioare —și ră e gata să dea tot sprijinul necesar tovarășilor gălățeni în lupta lor pentru libertate. Muncitorimea conștientă face apel la întreaga clasă muncitoare din țară de a da tot concursul organizațiilor sindicale și socialiste pentru ca prin unire, energie și hotărîre de luptă a tuturor salariaților să zdrobească, forma oligarhică, cinicii, și parazitară a guvernărei politicianizmului nostru. MOȚIUNE Întrunirea se tine la orele 7 seara, după ce corul intonează diferite imnuri din repertoriul socialist. Muncitorii se despart apoi in liniște, dovedind inutilitatea forțelor polițienești concentrate în vederea acestei întruniri. Leontin Iliescu . Scandalul din Babadag Pe ziua de 24 Decembrie s’a avenit in oreșul nostru că în coti. Babadag e mare răscoală. Am căutat a afla ceva: in oraș și toți spunea fi < S e ceva, insă nu știu sigur ce, atunci m’am decis a mă duce în persoană, split a afla totul și in ziua de 25 cr. am plecat la Babadag. A. 0.0 cercetînd am aflat următoarele : In orașul Babadag există o bancă populară înființată d.ntre cetățenii din Babadag in anul 190S cu un comitet de ad-ție ales și cu »et constitutiv pe 5 ani și cari sínt: Jecu Costof, Ga t ... T. P. Nirosiu, T. Filimon V. Ali, J. Ivanof, O. Tamaian și Mendel Lipovici. Acștia au lucrat in bună armonie tot timpul pină în prezent iar de citva timp să instalii cu forța poliției un opt comitet, ore se compune ah d-nn' G. Apostolesc, învățător, M. Todorescu, apărător, Emanoilescu pensionar, preotul Ionescu, A. Georgescu, ji.tr.« de primar și Jlof, acest din urmă for, casier in vrbi.il consliit fiind amenințat cu expulzarea a trecut cu portofoliu și acte inte el. Noul comitet a înființat un loc.lul bănuii un club pentru joc de cărți. Acest fapt a revoltat pe toți societarii băncei cari conform art. 56 din statut au convocat adunarea generală pentru mu- de 23 Decembrie în localul băn I, avînd la ordinea zile î alegerea li hi 1 :■ florilor băncei populare Babadag. Pe această zi la ora fixată a Început i se aduna lumea în fața localului băneî pentru a asista la adunarea gen rdăț și cind vroiau să intra in localul bâncei au fost împiedecați și respirși de jandarmi și poliție, sub cuvinte vor să facă răscoală. Atunci d. Jean. Costoff, președintele băncei, a arătat onvocarea spunînd că au o nimic i derit o simplă adunare generală a băncei. D. V. Spacovici polițaiul orașului a spuns că el este procuror și că impiedică adunarea. Toți au început să vocifereze, stiînd că e averea lor, că e acolo capital peste 20 000 lei și că tonica oansa lor. Jandarmii și poliția văzând gălăgia ia împrăștiat. Toți a țonarii au semnat o telegramă pentru a o trimite regelui. Ajunși la poștă cu acea telegramă , a. Anastasiu dirigintele poștei a refuzat , acea telegramă sub cuvint că nu cunoaște semnăturile. S'au adunat cu toții la curtea oficiului poștal unda s’a scos o masă și condei și în fața d-lui diriginte au semnat fiecare telegramă.--Cor. Teslă de a convorbi cu Martinienii prin telegrafia fără gîrmă“ de V. Anestn. Prețul .utilit broșuri de 32 pagini cu 17 gravuri astronomice, 40 bani. De vtulizare la librăriile din Capitală și lft autor, str. Boca No. 3, București, • Ori de cite ori ministerele, direcția c. f. r., Etoiia sau alte autorități Și chiar instituțiunile particulare, publică cite o livitațiune, amatorii din provincie cari ar dor să ia parte la aceste licitațiuni, inlimplu greutăți foarte mari, cu 8dipateri a copiilor după caetele de sarcini, decizii, planuri, concițiuni etc. Pentru a preîntimpina aceste dificultăți, acele pesoane n’au dorit a se adresa birolul de informațiuni al ziarului „Adevărul“ care e în măsură a satisface orice cerere de asemenea natură în mod prompt și conștiincios. A se scrie d-lui L. Voinea, licențiat în drept, directorul biroul de informațiiinn strada Sărindar No. 11 București, anexînd o marcă de 15 bani pentru răspuns. • „Monitorul oficial“ cu data de Duminică 30 Decembrie pubică legea pentru judecătoriile de onoale. • Cu ocazia anului nou 1908 nu va fi ceremonie oficală la Mitropolie, nici nu va avea loc recepțiunea obicinuită in aceea zi. Ultimele 4 zile cît mai puteți jîH»a S-BĂTU IT la loteria statului, abonîndură la"il’lM›iSă £ âTA . Citiți amănunte în pagina IV-a. Următoarea mișcare s’a făcut In po. i litiile din 1 i.raj D. St. Piid, fost comisaur, a fost numit comisar cl. ILI-a, in politia Capilariei; D-nil C. Georgescu și St. Dumitrescu subcomisari cl. II-a In politia orașului Craiova, au fost înaintati comisari cl I-a, în locul drlor: E. Sevastos și R. Geoeman. D. C. Ionescu, subcomisar cl. IlI-a, a fost înaintat subcomisar cl. II-a; d. Toma Mihăilescu, a fost numit subcomisar cl. III-a în poliția orașului Craiova, in locul d-lui C. Ionescu. toate mărcile en etos și en detail. Prețuri de concurență. STOEN KM'J Hotel de france. Cibi Ultime interaațiuni • Din cauza Anului ITon numărul viitor al „DIMINEȚEI“ va apare Joi, la orele obicinuite. ‘ ■' Miercuri dimineața va apare „ADEVERUL“ — Miercuri se Va începe construirea pavilionului, în vederea serbărei de Bobotează. — D. G. Stănescu a fost numit inspector comunal în județul Dolj, in locul variant. — Ministerul de interne a revocat pe următorii primari: Marin Duță, din comuna Verbilăui (Prahova); Florea I. Badea, din comuna Salicea mare (Dolj); și pe Sile Florescu, ajutor de primar, al comunei Strejeștii de sus (Romanați). In ziua de 25 decembrie, orele 5 a. m. a încetat din viață Ioan Petrescu unul dintre cei mai mefrioși culegători de litere clasa I diin Imprimeria Statului și „Monitorul Oficial“. Inmormantarea va avea loc azi Luni, 31 Decembrie la cimitirul Pomenirea (Ghencea). Cortegiul va porni la orele 8 Pm., din strada Saturn No. 15. Sindicatul funcționarilor comrciali, va ține adunare generală Marți, Manuale, orele 4 d. a., în localul cercului „Rominia Muncitoare“, pentru alegerea delegaților la congresul socialist. Cel mai nemerit cadou de Anul nou este un exemplar de lux din „Anuarul presei române și al lumei politice“ care pe lîngă bogate ilustrațiuni, conține o foarte aleasă și variată materie literară. Costul unui exemplar 4 lei. Edifii de lux 10 lei. Redacția și administrația strada Izvor 40. • Pînă la restabilirea legăturei cu Bulgaria, trenul de persoane No. 134 de pe linia Giurgiu București, va plece din Giurgiu la 5 și 40 d. p., și va ajunge la București la 7 și 55. Trenurile de persoane No. 131 și 132 nu vor mai circula intre Giurgiu și Ramadan. • Marți 1 Ianuarie, în sala clubului german din str. Brezoianu, societatea „Silința“ va distribui îmbrăcăminte copiilor săraci. • D. Uie Cristescu, învățător din Mârășești a fost perintat, după cererea sa In comuna Tirgu Adjud. • A apărut „Păminteni și Martiens“.— Marte o o planetă locuită. —• Ultimele descoperiri. — încercarea savantului împărțirea de obiecte la copiii membrelor sărmane ale societăței. A fi asistat la această serbară : d-na Emma Al. Beldiman, prezidenta souietiței, d na dr. I. Ontritezuio, d-na dr. Sion, d ra dr. Virginia Alegandrescu, d-na Voinov, d-na Băicoianu, d-ra Gr Ștefănescu, d-na Dragu, d-na Dina Neamțu, d-ra Agethid' s, d-na Blad, d na Arbore, d-reloț>0P0V^c,• Saroș, Fotescu, Bossie, precum și foarte mulți persoane din societatea bucur șteană. După cuvîntarea ocazională a d-nei Luiza Niamțu, care a vorbit despre „însemnătatea sărbătorilor Crăciunului“ s'a procedat la împărțirea obiectelor. D-nele din comitet au distribuit la 200 de copii doar membrelor sărace ,io soietățal, sau după recomandați., d-nelor caritabile, imbrăcăminte, jucani și bomboiuril, ținlndu-se seamă de gradul de sărăcie al fiecărui copil. Crimă sau moarte naturală? Este vorba de o crimă, săvirșită de un sergent major și un căpitan, la unul din regimentele noastre din Capitală. Deocamdată nu dăm nici un nume, mărginindu-ne a istorisi faptul, așa cum ne-a fost adus la cunoștință. In ziua de 20 Decembrie, dimineața, un biet 3*,dar a fost luat la bătae, un cazarmă, de către sergentul de zi, din cauză că nu voise a’i da 20 bani pentru vaxul ce i se cuvenea de la magazie. Soldatul a protestat, spunînd cu drept cuvînt, că vaxul trebue să’l primească fără parale. Atunci a intervenit sergentul major, care a început să’l lovească cu furie, scoțîndu'l apoi la raportul căpitanului. Acesta s’a repezit [ nefericiții] soldat, pe care a început să’l bată cu pumnii în piept, pînă cînd victima a căzut în nesimțire. Toată ziua de joi, soldatul a zăcut in companie, iar în noaptea de Vineri a încetat din viață. Nimeni n’a vrut să'l ducă la infirmeria corpului. Abia Vineri dimineatad-au transportat cadavrul, pe o targă, spitalul militar, de unde a 1094 punctat Vernilio*. Am avut o convorbire cu tatăl victimei, care plinge Intr'una și se vaetă că i-au omorît băiatul In bătae. El spune că nenorocitul copil avea o vînătae sub Uta stingă, precum și alte leziuni ,pe copp. Atît, deocamdată, In numărul viitor vom reveni, cu nume șii cu dovezi zdrobitoare, cari vor pune intr’o lumină tristă barbariile ce se săvirșesc încă în armata noastră, față de cei chemați să-și facă datoria către țară.—T. Noua împărțire a comisariatelor D. Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, a întrunit aseară pe toți inspectorii, pentru a stabili numărul comisariatelor de poliție și a introduce citeva îmbunătățiri în serviciul exterior. S’a convinit ca numărul circunscripțiilor să fie redus la 30, din 42 care funcționează astăzi. Sa va mări, prin urmare, rata fiecărei circumscripții. Personalul celor 12 comisariate desființate, se vor împărți după nevoe, la nouile circumscripții. Vom «va așur', două categorii de comisari : șefi și ajutori. Pa lîngă aceasta, s’a mai hotarit inființarea a șase mici servicii de siguranță, cari vor funcționa pa lîngă fiecare inspectorat de poliție. Ele vor fi conduse de cite un subcomisar, care va avea îndatorirea să facă primele investigation, in materie de crime și delicte, pînă la sesizarea serviciului de siguranță central. Astăzi inspectorii de poliție vor fi întruniți din nou, spre a se fixa în mod definitiv personalul nouilor circumscripții. — Ț. Pomul de Crăciun al soc. „Sprijinul“ La asociația femeilor române „Sprijinul“ cu sediul in strada Barbu Catargiu, a continuat erl, intre orele 2 și 5 p. m. serbarea pomului de Crăciun și Crima din str. Campoduci — O femee moare la chef, după ce fusese crunt bătută de amantul său — Am relatat la timp, pe scurt, un fapt antirapist acum dteva zile în strada Campoduci 21, unde femeea Ana Ferentz a murit sub t. In urma unui el-f Tot atunci am arătat că există bănueli asupra acstei «roiii, care se presupunui a fi portnit din bluc. Intr’adevăr, pe spatele cadavrului se obervase niște vînătăi destul de pronu1te, iar buzele și n»sui era plint de singa. Circumscripția 35 a deschis o anchetă, care a st bjit următoarele : In noaptea de 25 Decembrie, individul Mihail Sin, a luat la bătae pe Ana Ferentz, concubina sa, lovind-o cu pumnii și călcând-o la picioare. Tot în noaptea aceea, insă, ei s’au împăcat și »a pornit la circiuma lui Gheorgh Briaz riu din calea Dudești, unde au făcut chef la toartă. Ana Ferentz, deși în virită de 46 ani, își iuba la nebunie amantul , uitase acum bătaia de acasă. Dar lovituile aplicate aveau urmări mortal căci Mihai o bătuse crunt. Pe cind beau în etreiuma lui Brinzariu, An. 1 îl veni râu și căzu leșinată pe scânduri. Siegele Năvăii pe nas și<e gură. Fiind transportată acasă, pând lumea căuta s'o coboare din căruță, se observă că nenorocita murise. Din cercetările făcute reiese că Mihai Lin a omorît un bătat pe amanta sa. Criminalul a fost înaintat el parchetului.— Ț. O faptă lăudabilă La institutul de fete „Cordoneanu“ str. Olteni 46, in cursul de croitorie practica, unde se predă limba franci**, germană și comprabilitatea, sa primesc două eleve gntuit, cu condițiunea să aibă purtare bună, clasare primara terminate și etatea de mai puțin 14 ani înscrierea se face în toata »lela pînă la 8 Ianuarie. mmmmmmmnt Moartea doctorului Oncescu — Erl dimineață a încetat din viață la locuința sa din cap di“. sutwnn n. Oncescu, fost medic primar al județului Ilfov, fost inspector general sanitar și fost subdirector al serviciului sanitar. Astăzi, la orele 2 d. a., are loc inmormîntarea defunctului la cimitirul Sf. Vineri. funcționarii direcțiunei generale a serviciului sanitar vor depune pe mormîntul regretatului o frumoasă, coroană de flori naturale cu inscripție—Sincere cordolențe familiei. Serbarea școlara a coloniei armene Eri a avut loc în sala Ovidiu, din clica Moșilor,o serbare școlară dată de comitetul școlar al cotoruri armene locale. Pe la ora 2 p. m. sala era arhiplină. Serbarea a fost deschisă prin cuvîntarea ținută de d. Ivantoglu, președintele comitetului școlar, care aduce mulțumiri celor ce iau parte la serbare și arată scopul urmărit de comitet. Programul serbărel a fost foarte bogat și variat; corul mixt școlar a executat cu multă însuflețire „Imnul regal", precum și mai multe cîntece românești, alături de cele armenești.După cîntece au urmat jocuri naționale armenești, executate de copil, iar trupa de artiști du sentințî „Arșalius“ a jucat hazlia comedie a lui Moliére „Le Barbulle“. La ora 6, serbarea a luat sfîrșit, după ce s-au împărțit micilor capilari din cor cadouri de anul nou. Atacul unei bande de tâlhari Oltenița, 10 Decembrie.—Sosesc vești că în pădurea de pe ostrovul Albina, exploatată de d. Vasile Theodoru, casa -pădure a fost atacată de o bandă de tâhari. S’au schimbat focuri de o parte și de alta, dar fără rezultat. Autoritățile locale au luat măsuri pentru prinderea periculoasei bande. E de remarcat că în această regiune se comit de mai multă vreme asemenea note de banditism. Colindătorii Bucureștilor Cu steaua —Vicleimul —Moșul și paiața — Cum era vicleimul altădată — Cum „joacă“ vicleimul astăzi jocul păpușii«* „fără perdea“.—Incheere Cu steaua Acum, ca în toți anii, mahalalele Bucureștilor răsună de cîntecele colindătorilor. Cine n'a văzut copil zgribuiți de faie, îmbrăcați in haine sărace, cutreerind încet ulițele mărginașe și făcînd să răsune văzduhul cu glasurile lor subțiri și trăgănate: „Cine primește steaua frumoasă și luminoasă?” Ei sunt solii nevinovați ai vremile bune, crainicii purtători de ■’este ai Totintuirei de mult așteptate. Și poporul ii lasă, bucuros, să-și spună colindei* la ferestre, în serile lungi și friguroase cînd gerul zugrăvește flori de gheață Pe geamurile scinteietoare de lumină Românul privește cu ochii buni steaua aceasta de hîrtie colorată, cu inel colțuri, în milocul căreia abia licărește o lumînarică de ceară. Atunci casa săracului se umple de zîmbet, copilașil aleargă la geam și primesc fericiți afara in vreme ce aubiî colindătorii cîrțip povestea veche a celor trei crai de la răsărit. Vicleimul și arătînd spectatorilor cele mai aco*daloase scene. De obicei, vicleimul este Escelaat ott joace pe la cîrciumî, caci acolo eafli locul larg și încape iome mai multML. Cîbouimarul va grește de cu vreme pti vecinia are de gind sa cheme vicleimul. Și astfel, seara, încăperea se tumple de bărbați și femei, printre cari nu lipsesc fetele și copii,, plecîndu-și ura*chea la cele mai nerișinate cuvinte eștii» din gura „Irodului" Iirelte»*« Cînd se sparge vicleimul. In seara da stimul Ion, se petrec scene süibiatice. ""■rețea, desigur, numim cazul cînd se întîlnesc două vicleimuri pe același drum. Atunci se iau moșii,ia, trîntă, înfieri* bîrrîndu-se în toiul luptei și îndhijinindu-se din ce in ce mai tare, ceea ce face să înceapă apoi:• Divtai? generală cu ciomegele. Nintr’o clipă se alege plaful de vicleimuri și de uniformele beligeranților, cari se întorc acasă plin de singe și cu capetele sparte, daca nu se întîmplă chiar să fie băgați în spial. " Astfel au degenerat, hi curgerea vreme!, unele diin frumoasele colinde și obiceiuri ale Crăciunului, cari faceau odinioară bucuria și mingierea creștinească a strămoșilor noștri. trfim.» Mărginașii noștri cunosc și vicleimul, alaiul acela lung, cu moși și paiațe, care escortează Pe „irodul" îmbrăcat în haine crești, ca un mare împărat din răsărit. In fruntea alaiului menite muzicantul, cîntînd tare drintr'un clarinet, către face să năvălească lumea afară, pe la porți, ca să privească Împărătescul cortegiu. După muzicant, la cîțiva pași, vin ostașii, cari pășesc țanțoși, îmbrăcați în veștminte roșiii și în cap cu chivere de hîrtie. Apoi vine Irod, „împăratul împăraților“ și „craiul crailor“, gătit mai abitir de ci toți. Intre doi prunci, cari’î țin de pulpana „mantie!". Acesta este alaiul propriu zis al vicleimului. Moșul și paiața Nu se poate vicleim fără moș și paiață. Aceștia faceau mai de mult, deliceiul mahalalelor. Ei spuneau glume, săreau și alergau In toate părțile In hohotele de vâs ale drumeților și lumei adunate de pretutindeni Moșul este îmbrăcat într’o scurtrică veche, întoarsă pe dos, cu blana de oae pe din afară. E cocoșat, căci a avut grijă să-și lege o pernă în spinare, pe sub scurteică. El poartă mustăți mari și barbă lungă de lină, iar ln mină învtrtește un ciomag gros. Paiața e îmbrăcată In haine colorate de hîrtie, avind în cap o chivără lungă Și in picioare opinci cu clopoțel. Amîndoi sunt mascați și nimănui nu’î este îngăduit să le vadă chipul. Aceștia sunt personagiile de căpetenie ale alaiului și împrejurul lor se string copiii drone, strigând și tăcind haz de ciudățeniile moșului și ale paiaței, cari nu prea au voe să vorbească. Ei sunt datori să se înțeleagă mai mult prin semne. Cum era vicleimul altádut. Strămoșii noștri, dacă ar învia astăzi, s’ar cruci la vederea acestui alain pestriț, care nu mai are nici o semănare cu Vicleimul de odinioară. Bătrînii spun că nu era prea mare deosebire între vicleim și între stea. Alaiul colinda orașul, iar cind era chemat la vreo casă, totul se mărginea la „*„*poc ---,***** r„,„ rsirri araiitau lui Irod nașterea Mîntuitorului. Și attunci Irod se încrunta grozav și lovea cu spada ln cei doi prunci, cari se prefaceau că mor la picioarele împăratului, spre uimirea și spaima spectatorilor. Lumea primea atunci vicleimul cu dragoste și cu oarecare evlavie creștinească. Cum „joacă“ vicleimul astătric Oamenii cari „joacă" vicleimul astăzi, sunt de obicei dintre cei fără capatiții. E o ceată de haimanale, de multe ori bătăuși și pungași de meserie. Ei fac jocul acesta în fiecare an, aproape aceiași oameni, avind astfel prilejul să cutreeie orașul noi arborați de nimeni, să intre prin curțile oamenilor și să adune ceva gologani, pe cari la urmă să-i dea de băutură sau să-i joace la cărți. Moșii și paiațele se aleg, todeauna, dintre cei mai voinici și mai bătăuși. Se zice că vicleimul are „moș bun“, atunci cînd acesta e puternic și iscusit la bătae. S'a petrecut un fapt de curînd, în prima noapte a Crăciunului, care va ilustra constatările de mal sua Un vicleim trecea pe bulevardul Pake, cînd moșul oprește pe un trecător și-l cere să facă cinste cu un gologan... Omul a refuzat și a căutat să’și urmeze drumul. Dar ..moșul" nu s’a mulțumit cu refuzul acesta El a luat pe bietul cetățean la ciomăgeală, publicul a intervenit și s’a încins o bătae în toată regula. Rezultatul a fost că bietul creștin, grav rănit, a trebuit să fie trimis la spital focul păpuși or „fără perdea“ Afară de sîngeroasrfe bătăi și scandaluri, provocate de colindătorii cu victeicare din păcate n’a dat naștere la nici unul, se mai petrece ceva scandalos, un fel din intervenire din partea poliției Capitalei. Este vorba de jocul păpușelor „fără perdea“, obiceiul introdus în ultimul timp de haimanalele Bucureștilor, căci odinioară vicleimul nu juca de fel păpușele, nici chiar ,iu perdea“. După ce se fac clulările obicinuite, unul dintre colindători, de obiceiu acela care este îmbrăcat în bod, începe să joace două păpuși—un bărbat și o femee—sucindu-le în toate chipurile, Soarta expulzaților român li Ungaria solida ungară luînd măsuri castră spionilor polițienești romîni Budapesta, 30 Dacoza.—Din Brașov se comunică, că din cauza isprăvilor spionilor polițienești romini la Brașov , probabil si se mară un conflict, între guvernul român și cel ungur. Acum citeva zile soția expulzatului, Ghebhard, care e născută în Romînia, •oi sa se reîntoarcă în patrie pentru a o trece acolo sărbătorie Crăciunnului, Eric plecă la Predeal unde prezretiul actul de naștere fu lăsată de polțiu dula granița ungară să treacă in Rominia. Aci Însă funcționarul român o întrebi dacă este soția expulzatului Gheblavd ji ii prezintă un tablou cuprinzind fotografiile tuturor expulzaților cul ace» .1 d ralul Rakovski la mijloc. Femeea chelară că iste întrul* răroția expulzatului și atunci funcției arul omiu îi spuse că nu poate s'o lase să intre in țară. Soția lui Ghebhard reîntorcîndu-se pe teritoriul ungar și fiind întrebată de poiția ungară asupra motivului reîntoarcerei povești ce e întîmplato. Poliția de graniță incheiă un proces verbal care fu înaintat poliției de Brașov. Aci Ghebhard fu chemat la poliție și întrebat asupra cauzelor și împrejurării, prin care a fost rxpulzit. Ghebhard a declarat că a fost expediat peste graniță cu pașaport fals sub numele de Lazăr Pincu. Șeful poliției din Brașov a încheiat apoi un proces-verbal pe care l-a maiortot ministrului de interne Iulius An*drassy la Budapesta, comunicând in același timp că la Brașov se află numeroși expulzați pe cale nelegală din Rominia și că zilnic sosesc acolo agenți s ecreți și spioni polițienești romîni. Zilele trecute a fost arestat și trimis peste graniță spionul polițienesc Ștefănescu. Poliția din Brașov a intervenit pe lângă Ghebhard și tovarășii săi casă deuanț? imediat cu vor avea cunoștință de sosirea vreunui spion polițienesc ro» mân pentru a mijloci actful arestarea și expulzarea lui, deoarece legile ungare nu tolerează ca polția secretă romină să-și constitue filială la Brașov. Acum câteva zile a fost din nou un spion Polițienesc român la Brașov, cară dîndu-se drept expulzat a Invitat șa Gaboardiuta- o berărie, undele a cinstei voind să se intereseze de expulzații romini și dacă aceștia nu au cumva inenția de a se reîntoarce în țară. Ghebhard, pricepînd însă cursa, a părăsit ca agent din vreme. , ; Telegrame din țară IAȘI, 30, Diceiubrip.—Copilul Smaranda din Poiana Coinului, apropiinduse de foc i s’au aprins hainele. Fata s’a ales cu arsuri grave. — In ospiciul Socola s murit Alexandru Theodoru, fost student și ziarist. — Dumitru Babceanu a fost azi a*pulzat. — Isidor Marcovici din strada Muta a reclamat că i-a dispărut un copil. — Poliția din Cernăuți a cerut lămuriri asupra lui Lupașcu, implicat la furtul din Boriin. — Din gelozie, băetanul Creții din Costuleni a lovit cu cuțitul pe Maria Hristea. — Aseară a fost o splendidă serată la cercul militar.—Da». GALAȚI, 30 Decembrie. — In strada Spitalului a fost găsit un copil de sex femenin, învelit în niște scutece. In biletul ce s’a găsit asupra lui se spune că nu a fost botezat. — Cei 4 sindicaliști arestați au fost dați in judecată pentru rebeliune. Loca Iul Societății „Infrățirea“ e păzit de soldați. — Un început de incendiu a avut loc la atelierul de cismărie al d-lui Bradea din str. Constantin Negri.—Ram. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 13 Gramele tăietei 9 — Aventurile celebrului detectiv Jordan — PARTEA I. RĂPIREA UNEI FECIOARE CAP. 12 Ceasuri de groază .”— ,Da, și este... ! — N'am adus nimic. Am uitat.. — Trebue să ne ocupăm acuma de Iordan,zise Fenecl. Ei găsea că pierdeau prea mult timp. Era nerăbdător să vadă ce se întîmplase cu stăpînul lor. Poate că îl vor găsi legat, în vreo ațameră, viii, ca și pe Langingeole. Dar în zadar căutară de sus pînă jos casa. Căutară și în casa vecină, în zadar! Nu descoperiră nimic. Nici o urmă despre bietul detectiv. Amicii lui erau deznădăjduiți. Fii zise: — Trebue să fie vreo pimniță secretă... 9 a»reî intrare n'am zăritfo.... Chiar dacă ar trebui să aruncăm în aer zidurile, și tot trebue să o găsim! — Da, da, răspunse Ferreol. $i terți se repeziră spre pimnițile casei. I In acest timp, ce se făcuse Marc Iordan ? După ordinul contelui fu dus într'o pimnică adîncă. Bandiții îl lăsară acolo. Șederea în acel loc era tot ce poate fi mai înspăimîntător. Zidurile erau negre,—un miros ca de mormint,—iar pe jos curgeau mici pârâiașe, căci apa Senei era mai înaltă și începuse să inunde casele de pe mal. Fundul pimniței era plin de apă, care era pînă la glesne. Era învederat că în puțin timp în cîteva ore a bea, așa se va ridica și va umple acea pimniță. Ast însemna pentru Marc Iordan o moarte grozavă, și asta în timpul cel mai scurt De pe acuma avea impresia că în fundul întunecimel, în apă, se zbateau animale murdare, șobolani și altele. De data asta nu mai era nici o scăpare, nici o fugă cu putință In canal știa că va găsi o eșire Dar aci... nimic! Era zidit ca intr'un mormint. Și apa creștea, creștea mereu! Simțise cum îi pătrunse în ghete, Îi înmuiase picioarele și mîinile. Și continua să crească, fără ca nimic să o poată opri în cale. Nenorocitul putea măsura timpul care ii mai rămăsese de trăit, putea socoti clipa cind apa i se va ridica pînă la gură. Cu o energie supraomenască, putuse să suporte impresia de groază pe care o simțea , începu să viziteze cu grije toate părțile celulei în care se afla. I începu să cerceteze zidurile, piatră cu piatră, spre a vedea dacă nu’î rămîne cea mai mică speranță de scăpare. Nu găisise nimic. Copacul care închidea subterana era de fer, și nu’i putuse mișca nici cu un milimetru. Atunci se resemna. Dar îi era greu să moară fără să se răzbune, fără să nu dea pe mîna justiției pe mizerabilul ale cărui uneltiri criminale numai singur el le descoperise. Acum că el nu mai exista, contele de Cazales își putea lua în lume locul pe care-l avusese, urmînd liniștit cursul isprăvilor sale. Să știe că un asemenea criminal e nepedepsit! Aceasta era cel mai greu lucru de suponat pntru Iordan, și acuma nu avea nici o putere, nimic! Nu putea nici măcar să comunice alteia ceea ce știa el, să însărcineze pe altcineva să'l răzbune, și să pedepsească pe acest mizerabil. Era încredințat că tovarășii săi își lăsaseră și el oasele în această întîmplare nenorocită, și că nimeni nu va mai ști să demasce pe criminal. Turele treceau în timp ce detectivul îi treceau prin minte asemenea idei. In curînd apa începu să curgă în subterană mai repede. Ș. Marc Iordan văzu că nu avea de trăit nici măcar termenul pe care-l socotise ! Nu știa cît timp trecuse de cînd era închis acolo. Era încredințat că abea erau cîteva ceasuri. Vedea bine că trebuia să moară. Apa creștea cu o mare repziciune. Detectivul avea acuma apă pînă la brîu. In curînd apa îi venea pînă la piept. In cîteva clipe apa îi veni la gură,— și se va sfîrși cu ei! Șoarecii, speriați, îuptau în jurul lui, și se agățaui de dînsul, acoperindu-I corpul de mușcături scîrboase. Avu un sentiment de groază de nedescris... Aerul se făcea tot mai rar. De pe acum nenorocitul se înăbușea. Simțise că umezeala apei îl ajunge pină la gură. Era să se lase în apă, desnădăjduit, cînd o explozie înspăimîntâtoare cutremură totul în jurul său. Zidurile se deschiseră ca într’un cataclism. Și Mar Jordan scoase un strigăt de igonie. Era sfîrșitull CAP. la. . Cursa / Nu era sfîrșitul! Era scăparea! Marc Jordan se deșteptă din leșin în brațele lui Ferreol, prietenul său. Fusese aruncat printr’o spărtură a zidului de un val de apă amestecată cu noroi... Prietenii săi îl luaseră și-l duseră într’una din camerile de sus. Dar își pierduse cunoștința. Când își veni în fire, văzu pe prietenii săi adunați în jurul. 11 priveau cu grije înțelese. Prieteni săi îi scăpaseră, își scutură membrele ude și începu să vădă. Atunci o adevărată explozie de bucurie sau zi în jurul lui. — Maistrul nu e mort! — Nu, zise Marc Iordan, mulțămită vouă, dragii mei. Se ridică în picioare, și se strînse, mina la toți. Părea că-șî regăsise toată vigoarea și vselia. Și totuși, prin ce clipe grozave avusese să treacă! El repetă: — Nu, prieteni, nu sînt mort,—ca ,și cînd ar fi vrut să se încredințeze însuși că trăia cu adevărat. Nu, nu sunt mort, și voi arăta eu asta criminalilor! Dar era plină dn apă cu noroi, rece ca ghiața. Murea din foame! Dar nu băga de seamă Trăia! Avea pe prietenii săi în jurul său. Asta era principalul! Zări pe Laringeole, care-l privea cu ochii mari deschiși, cu gura deschisă de mirare. — Nici tu nu ești mort prietenei Credeam că n’o să le mai vădi — N'u, maistre. M'ami scăpat și pe mine. M au lăsat pur și simplu pe un coridor, legat. Dar ce foame mi-e!- Și mie, zise Marc Iordan. Și mi-e frig ! — Să te schimbi maistre. Am adus tot ce trebue. Mîncare vom găsi noi pe undeva pe aici.’ — Ce -s au făcut bandiții? — Nu știm. — Cum? — Casa e goala. — Goală! . — Nu e nimeni... —Dar fiica ducelui? — A fi luat'o. — Dar ducele? — L’am condus ea pînă acasă la dînsul. Ah!* —E muiat de tot. S’a pus în pat... — Bietul duce. .* — E disperat de tot. V. — Nu mai nădăjduește să-și revadă, fata? 1 — Mi se pare că au zis că i-o vor da înapoi, dacă ducele va consimți i* căgă,iturie. — Așadar ducele are mijlocul de a comunica răspunsul criminalului? 1 — Așa Se pare. — Vreau să Văd asta imediat, zise Marc Iordan. Pentru moment nu mai avem nimic de făcut aci. . — !s ă plecăm! ! După cîteva clipe toți părăsiseră casa. Apa năvălea prin spărtura făcută în azilul piuiniței. In curînd tot subsolul fu plin de apă, care începu să se răspîndească și pringrădină. Pe drum, tovarășii Hi! Marc Iordan îi povestiră cele întîmplate. Cum l’il scăpase de bandiți, și cum veniise să le spună cele întîmplate. Marc Iordan felicită pe Fii !! Deasemenea mulțumi lui Ferreol pentru ideia lui ingenioasă, și pentru devotamentul său. Explozia -A timp. Cîteva se fost prea !. Iordan ni sase la gur