Dimineaţa, aprilie 1908 (Anul 5, nr. 1482-1508)
1908-04-01 / nr. 1482
Marți 1 Aprilie 1908 ASTAZI: 31 (13) Martie 1908 Răsăritul soarelui 5.59 a. m.—Apusul soarelui 640 p m. CALENDAR ortodox : Ioan Scăraru —Catolic : Enatrogiu TIMPUL Timpul este pretutindeni tot posomorit, iar în o bună parte a țarei Austrul incă bate tare. Barometrul coborît a crescut puțin. Toamnl ltchiaert!li stagiunei. i>a vor jTicaTT!Sän nr?7^Tes IuON 111 tsSiMi! într’un act de Al. G. Florescu și „Ba 30 de ani" piesă într’un act de Polizu Micșunești. fii PPI PPÎîl Autorități.—Toate autoritățile sunt deschise.— Jmliciare.— UUllituilu Toate tribunalele sînt închise.Parlamentare: Camera ș i Senatul țin ședință. üfWtMVP Teatrul 4.0 Varietăți Imperial.1 Cîmpineanu 16).—In WjSöíriffli SJiÖ toate serile reprezentațiuni pentru familii. Debutul simpaticului cupletist român Emil Dumitrescu cu concursul piticului Ciocio, număr de adevărată surpriză și a celorlalți artiști. Intrarea liberă.Teatrul Lyric.—Trupa de operete germană joacă: „Die Dolarprinzessin“, operetă in 3 acte. Circa Sidoli. — Cinematograful Pathés Freres, în fiecare seară reprezentație. — Sala Edison. —.Balurile mascate vor urma regulat: Marți, Joi, Sâmbătă și Duminică. * „Judecata din urmă“ — Povestire din viața răsculaților FTTH Niculae Timiraș, a publicat un volum de proză, cuprinzînd o povestire din viața răsculaților, intitulată „Judecata din urmă”. Volumul cuprinde 110 pagini, ieste foarte eftin (1 leu și 25 l.) spre p, putea fi citit de origina, și este închinat „celor buni și răi, celor întunecați și mulți, țărănime sărace și osîndite..." Deși poet, prin firea sa și prin perierile sale anterioare, d. N. Țimiraș, își dă, de astădată, toate sforțările putincioase să nu iasă cu nici un preț din cadrul simplităței și naturalețe stilului, cerut de o asemensa lucrare, ici, în mare parte, izbutește, i Povestirea este istorisită, un grai siU mai înțeles— și intr'o formă cit se poate de intuitivă. . Foarte arare ori, cititorul se împiedică de cite un neologism, strecurat fără voe. In schimb rostirile cele mai frumoase și mai firești, culese din graiul sfătos și cu șartul poporului, abundă în tot voiujtirul. Povestea este simplă și mișcătoare. Autorul diseană sufletul țăranului nostru, cu toată nepărtinirea și judiciozitatea unui sincer cercetător. Radu Temelie. — eroul povestire!,— nu este om râu, cu năravuri moștenite, și cu porniri sanguinare. Din potrivă, cu toate greșalele inerente tinereței oricărui om necăjit și fără educație temeinică, el muncește și are pilduitoare năzuințe de gospodărie și de viață cinstită, împrejurările însă, și, mai ales, alcătuirea noastră economică și socială de astăzi,— sînt mai taridecit puterile de rezistență ale unui biet plugar. Neavînd pămînt, el cade robii celor mai grele și mai nedrepte în aoilî de muncă. Rislea, vechilului moșiei ,pe care se afla satul „Megiești", abuzează de lipsurile și de încercările prin cari este sortit, să răzbată Radu Temelie, ca toți cei de un sînge cu el. De aci nevoi prictidelnice, slebe de puteri, deprimare morală tot mai adîncă, și, —în sfîrșît, — dezorientare desăvârșită și... alcoolism. In starea aceasta, din urmă, Radu Temelie, este surprins de un eveniment dureros. ■Moare, la „Megieși", cîntărețul satului,—Godin Merticaru, — și îl plîng toți sătenii, dar îl plînge, mai ales. Cu foc, autorul, al însuși cintăreț: „Ce trist s’au sfîrșit zilele bietului Merticaru! ■ „Cu el a murit o viață întreagă: „în sicriul lui de om sărac, sub chembrica roșie, dorm toate cintezele satului!. „Și câte gîndurî n’a risipit Co- Bin, cu vioara lui veche și uscată! ; „El era cîntărețul bun al Megiegilor. „Pe strunele lui se închegau dorurile neîmpărtășite, durerile nealiniate, gîndurile fără odihnă. „,De cîte ori nu și-au răcorit sufletele pline de obidă, în iernile triste, cînd Merticaru le povestea, pe strunele întinse, jalea nemărginită a satelor, cîntecele bătrînilor cobzari de pe vremuri, cari se odihnesc acum, coborîți de multe în morminte cum, coborîțî de mult în morminte mitirului...“ Jalea sătenilor se preface, în cuind, în furtună, atunci cînd el află că Merticaru a fost ucis, prin schingiului, de către vechilul Ristea. In mijlocul acestei furtuni se îmchiagă cugetul revoltei,—sătenii se răsvrătesc... și una din scenele zguduitoare, ce s’au săvîrșit în primăvara trecută, urmează în volumul „Judecata din Urmă", încheiidu-se cu împușcarea și moartea lui Radu Temelie, capul intevrătiților,. r Daca toată povestirea e simplă, fară înflorituri și exagerări, — fapt care dă întregei lucrări o intensă putere de emotivitate;—cu toate acestea, poetul încă nu s’a putut deslipi cu desăvârșire de prozator. Pe icî, pe colo, întîlnim pasagi îi care vădesc deodată, pe autorul care se ascunde, sub modestul povestitor al „Judecatei din Urmă“. Sunt pasagii, în cari puterea de imaginație unită cu plasticitatea comparațiilor, împodobesc povestirea aceasta narativă, cu adevărate bijuterii de artă. Ricăerî, însă, povestitorul, nu e mai sugestiv și mai stăpîn pe puterea de descriere, ca în cele două capitole finale, în cari zugrăvește trecerea sufletului lui Radu Temelie, prin vămile văzduhurilor, spre a’l duce,—din tărîm în tărîm și din miraj în miraj,—pînă sub treptele imnului „Judecătorului din urmă”. Morala care se degajează, — din acest lung și dumnezeesc purgatoriu cu cuget drept mărturisim că n'am întîlnit-o în nici o altă operă literară românească. i #■ ! Cît privește chipul cum autorul îmbrățișează viața socială și morală a țăranului, el credem că se descoperă pe deplin din aceste două pasagii. Vorbind de somptuoasele clădiri boerești, ridicate în mijlocul satelor părăginite, autorul scrie: „Vremea dărîmă și preface totul... Dar clădirile boerești rămîn în picioare, răsfățîndu-se în lumină, neclintite, cu cele două caturi albe și strălucitoare. „Trăește un braț puternic, ce zădărnicește chiar mînia nimicitoare a anilor. Acesta e poporul:—oastea săracă a celor mulți. El ridică cetățile de piatră, altarele mărețe, temnițele negre și blestemate. Și, din toate acestea, fiece părticică este mai trainică decît fierul, căci e făurită cu truda și răbdarea noroadelor, ce stau îngenunchiate mereu sub samarul istovitor ăl muncă nerăsplătite....“ Vorbind de viața pur morală a țăranului, autoul conchide i „Ibn Ș&W”. „A fost un păcătos. Dar lumea l'a făcut să păcătuiască... A băut toată viața. Lumea l’a văzut bind... Dar, cînd a fost trudit și mîncat de necazuri, l’a văzut cineva? L’a întrebat, pe el, vreun suflet de omenie, cum își urăște zilele, cum se luptă cu traiul plin de povară?... „A băuțit". „Dar cum era să nu bea, cînd „amarul s’a ținut de capul lui toa„lă viața! „Pe el l'au înșelat toți, s'a batjocorit lumea întreagă... In casă n’am avut nici o bucurie, și liniștea n'a „intrat niciodată în căminul lui... „Cînd eșia în lume, nici acolo nu găsea mingîere. Era prigonit și hu„lit, ca un vinovat...” Cu această apărare, eroul povestire cere Domnului eroare, iar autorul închee mișcătoarea lui povestire: „Dumnezeu tace, Mîntuitorul „tace, îngerii tac. Dar în ochii lor „mari, iubitori și buni, răsar, ca „niște mărgăritare scumpe, lacră mile ertărel”. # Cu asemenea fond moral, și cu asemenea însușiri literare, nu ne îndoim că povestirea d-lui N. Țimiraș, „Judecata din urmă“, nu va rămîne de nimeni necitită. Gh. S. Corpurile Legiuitoare CAMERA Ședința dela 30 Martie 1908 Ședința se deschide la orele 2.45, sub președinția d-lui M. Ferechide. Sînt prezenți 92 deputați. Pe banca ministerială se află d-niî. D. Sturdza, Emil Costinescu, Spiru Haret, V. G. Morțun și Toma Stelian. D. A. Sturdza depune două proecte de legi, relativ la prelungirea convențiunei comerciale intre România și Turcia, precum și la încheerea unei convenții privitoare la proprietatea literară, artistică și fotografică Intre Romînia și Austro-Ungaria. D. Anton Carp depune două proecte de legi, relative la crearea celui de al nouălea minister (al industriei și comerțului), și la autorizarea orașului Vaslui, ca să contracteze un împrumut de 330 000 lei, necesar clădirei de școli, spitale, etc. D. Spiru Haret depune proectul de lege, prin care institutul meteorologic trece de la ministerul domeniilor la ministerul instrucției publice. Pentru toate aceste proecte de legi se admite urgența. Se trece la ordinea zilei: discuția și votarea bugetelor. Se votează fără nici o discuție, bugetul ministerului de interne. Se ia în deliberare proectul de lege pentru trecerea hergheliilor statului, de la ministerul de război, la ministerul domeniilor. D. C. Stoicescu spune că nu va combate proiectul de lege. Dar legea aceasta, care prevede trecerea hergheliilor de la ministerul de război, la cel de domenii, va da naștere la discuții și neînțelegeri regretabile. La art. 1, alin. 2, există dispozițiunea ca oamenii hergheliilor să se compună dintr'un personal mixt, civil și militar. Dar autoritatea ministrului de războiu, prin însuși faptul legal, este redusă, ceea ce va face ca militarii să fie mai mult sub dependința ministrului de domenii. D. Stoicescu propune un amendament, pentru suprimarea alienatului 2 din art. 1. D. Anton Carp răspunde că militarii sunt necesari pentru îngrijirea unei herghelii, însă a fost o greșală că s’a lăsat până acum îmbunătățirea rasei cailor în seama ministerului de război. Schimbarea s'a făcut astăzi, în urma unei înțelegeri depline între cele două ministere. Conflicte nu sunt de prevăzut; dacă însă se voi întîmpla vreodată, atunci va fi ușor să se vină cu o modificare. Eu vă rog, acum, să votați proectul așa cum se prezintă. Amendamentul d-lui Stoicescu este respins și legea se votează nemodificată. Se votează proiectul de lege pentru modificarea art. 45 din legea vînzării bunurior statului. Se ia în deliberare proiectul de budget al ministerului de finanțe La capitolul relativ la indemnizările deputaților și ai președintelui Camerei, d. Emil Gostinescu cere suprimarea indemnitatei președintelui, în urma stăruinței d-lui Ferechide. Rămîne la acest capitol numai suma de 500.000 lei necesară indemnizărei deputaților. Legea este votată în total, cu bile. Se votează budgetul casei de depuneri și consemnațiuni. Se votează bugetele Casei Sf. Spiridon din Iași și al eforiei spitalelor civile. Se votează proectul de lege pentru trecerea institutului meteorologic de la ministerul de domenii la cel de instrucție publică. Se votează proectul de lege prin care luptătorii de la 1877-78, care au servit în armată cu grad inferior, sunt scutiți, cu începere de la 1 ianuarie 1908, de prestațiunea pentru drumuri, precum și de datoriile ce ar avea pentru prestația neîndeplinită în trecut. Se ia in discuție proectul de lege pentru crearea ministerului industriei și comerțului. D. C. Stoicescu spune că crearea unui al nouălea minister, nu este prevăzută în manifestul din Martie trecut și nu face parte din seria de reforme. Despărțirea ministerului actual în două nu corespunde nici unei necesități- Se fac cheltueli zadarnice și se crează dificultăți , noul. Cred că guvernul nu are nevoe de o nouă forță. S'a dovedit, în cursul votării reformelor, că energia guvernului a fost destul de mare. Pe de altă parte, opoziția a acordat sprijinul său pentru ducerea la capăt a acestei opere. Se deslipesc din vechiul minister cîteva servicii, cari nu sînt aît de importante și de numeroase nicit să alcătuiască singure un nou minister. D. Stoicescu declară că va vota contra proectului de lege. D- Anton Carp răspunde că noul minister era proectat încă de la începutul sesiunei parlamentare. Greșește d. Stoicescu, susținind că acest minister nu corespunde unei necesități. Sunt atîtea lucrări importante, caii Împovărează vechiul minister. De acum înainte, însă, greutățile vor fi mult mai mari, de aceea despărțirea ministerului In două se impune. Aplicarea Îneci tocmelilor agricole. Casa rurală. precum si atîtea Iezi noul, a căror aplicare cere stăruință și muncă încordată, sînt altea motive cari ne-afi determinat să venim cu legea de față- Comerțul si industria au luat o dezvoltare destul de mare astăzi,încit nu se mai poate compara munca depusă de foștii miniștri de domenii, de multe ori insuficientă. fată de activitatea ce se cere unui ministru astăzi Sini servicii întregi, cum este al proprietăței și al contenciosului, cari au rămas în suferință. Pentru aceste motive, vă rog să votați legea, care răspunde unei necesități reale Se închide discuția și legea este votată. D. C. Stoicescu, vorbind in chestie personală spune că nu se aștepta ca d. ministru al domeniilor să facă personalități cînd a vorbit de serviciile proprietătel și al anteliciosului Nu cred să fi neglijat eu acele servicii mai mult decit alții. Din contra, susțin că am avut o grijă deosebită, in special de contencios, căruia am căutat să dau o organizație mai temeinică. Protestez împotriva modului cern d. ministru al domeniilor a încercat să mă vizeze și îl rog, pentru viitor să nu se mai ocupe de persoana membrilor parlamentului. D. Anton Carp răspunde că n'a avut intenția să supere pe d. Stoicescu. D-sa a făcut numai o constatare de fapt, cu privire la situația din trecut a diferitelor servicii de la departamentul domeniilor. Incidentul se declară închis. Dr. Ferechide anunță pentru mîine votarea celorlalte bugete. Ședința se ridică la orele 5 și jum. ____ 3 Adunarea a fost prezidată de:1 inginer N. Gallea, asistat deo. D. G. Manu, administratorul, delegat al societăței. Cererea făcută de un număr restrins de acționari de a se amina adunarea pentru o săptămână, nu a fost admisă și intrtndu-se In ordinea zilei adunarea a aprobat în unanimitate bilanțul pe anul 1907 și a dat descărcare consiliului de gestiunea sa pe anul trecut. Ca membri în consiliu au fost realeși d-niî: colonel Ciorian, ing. Davidescu și P. Ionescu, iar ca cenzori d-niî: Chr. C. Slahovici, Al. Simionescu și C. Bobeș. Consiliul de administrație a admis propunerea făcută în adunare de a se numi o comisiune de 5 acționari care împreună cu membrii consiliului să examineze mersul societăței și să avizeze la măsurile de luat pentru a asigura o îmbunătățire a afacerilor societăței. O adunare generală extraordinară se va ține la 11 Mai câd se vor lua hotârîri în această din urmă ședință. * Deoarece n’a mai rămas decît un număr restrins de exemplare, persoanele din provincie, caii doresc să-și procure volumul, sunt rugate să se adreseze la autor, în strada Olari No. 15, care le va expedia numărul de exemplare cerut, numai in schimbul costului trimis prin mandat sau mări poștale. D. Alex. N Ștefănescu a fost numit subșeful circumscripției Tutova, în serviciul culturei tutunului. Ministerul de culte, în urma unui raport al subinspectorului școlar din Dobrogea, prin care se arăta că s’au deschis școli particulare în Sulina, fără autorizarea ministerului, a hotărît să se aplice un avertisment public d-nei Constantinescu diriginta școaleî din Str. Lahovari, aducîndu-i-se apoi la cunoștință, că nu va avea dreptul să deschidă acea școală, decit după ce va obține autorizare în regulă. Preotului Tulbegran i s’a ridicat dreptul de a obține o autorizațiune pentru deschidere de școală; d-lui Abram Goldenberg i s’a ridicat dreptul pe un an de a deschide o școală. De asemenea s’a ridicat pentru totdeauna acest drept d-r esor Călina Evgheniade, Porfiratov, Despina Plaraschiv, Maria Eliade, Maria Manoato, Dionis Chefalo, P. Angiogalos, Dionisie Frangopol și G. Voltora. A apărut: Călăuza comerciului cooperativ și al furnizorilor de Bănci populare, întocmite pentru uzul Băncilor și cooperativelor sătești după lucrările d-lor Sergiu V. Cujbă, C. Popescu, C. Râdulescu, St. Morărescu, D. Tocanie. Prețul 1 leü, pentru cooperative 70 bani. Noul serviciu de siguranță al Capitalei Pe ziua de 1 Aprilie urmînd a se pune în aplicare legea prin care se dă o extindere mai mare serviviciului de siguranță generală a statului, o mare parte dintre agenții serviciului de siguranță al Capitalei, împreună cu șeful serviciului, d. Romulus P. Voinescu. Willy Georgescu, subșeful siguranței. Lt. Emanuel, șeful biroului de informații și mai mulți subcomisari, au trecut la ministerul ele interne, atașați pe lîngă direcțiunea siguranței generale a statului, a cărei conducere a fost încredințată d-lui I. Panaitescu. Cum prin aceasta s'a micșorat serviciul de siguranță al Capitalei și cum o pază bună nu poate fi lipsită de un asemenea, serviciu, d. Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, a înlocuit pe funcționarii cari au trecut la ministerul de interne cu ofițeri de poliție, din cei cari faceau de servicii la circumscripții. Astfel în locul d-lui Willy Georgescu ca șef al biroului de urmăriri a fost numit d. Popp, comisar, licențiat în drept; in locul d-lui Stan Emanuel, șef al biroului de informații a fost numit d. comisar Pestreanu, care va fi însărcinat și cu conducerea biroului de populație. Conducerea serviciului de siguranță al Capitalei a fost încredințată d-lui C. Durma, directorul prefecturei poliției. Serviciul de siguranță al Capitalei, astfel cum a fost întocmit cu această ocazie de către d. Emil Petrescu nu este decit o continuare a celui care a funcționat pînă claim. Nu s’a schimbat întru nimic mersul lucrărilor. Biroul de urmăriri va funcționa tot, ca și pînă acum. S’au format brigăzii pe culori conduse de către un subcomisar. Ca șefi de brigadă au fost numiți subcomisarii C. Pirîianu, Constantinescu, Baroncea, Dragomirescu, Petrescu, Surpețeanu. Va exista de asemenea neschimbat biroul de informații, sub conducerea d-lui comisar Pestreanu, cum și birourile de verificare a actelor, controlului străinilor și controlului hanurilor și hotelurilor. Aceste două din urmă birouri au fost puse sub conducerea d-lui comisar Cariadi De asemenea va exista și biroul pentru executarea mandatelor de arestare și in plus se va adăuga pe lingă serviciul de siguranță al Capitalei și biroul de populațiune cum și un serviciu special de politie de moravuri, pentru controlul prostituatelor. Ținînd socoteală de persoanele care au fost recrutate pentru a continua serviciul de siguranță al Capitalei, nu putem să spunem decît, că s’a făcut o achiziție cît se poate de nimerită. Tis. DIMINEAȚA DIN LUMEA MUNCITOARE — Luni 31 Martie — Dela minister Numiri. Ministerul de comerț, a numit pe d-nî. Const. Dragu, comisar al guvernului pe lîngă corporația meseriașilor din Tecuci, iar pe d. S. Stănescu comisar al guvernului pe lîngă corporația meseriașilor dulgheri din Brăila. Camera de meserii Membrii Camerei de meserii, vor fi convocați în cursul acestei săptămîni spre a se continua cu votarea budgetelor diferitelor corporații din circumscripția respectivă și cari urmează a se pune in aplicare dela 1 Aprilie. Bursa muncei Cereri și oferte de lucru. Se caută: 1 ucenic pentru cofetărie; 1 bun lucrător cismar pentru ghete, de dame și bărbați, pentru provincie; 1 asfaltator pentru provincie plătit cu 1600 lei anual; 1 lucrător tinichigiu; 40 muncitori indigeni: 1 sau 2 lucrători cismari; 1 morar; 200 lucrători pentru tăerea unei păduri; 1 focar la un motor cu gaz, între 16—18 ani; 2 lucrători cismari și 2 ucenici; 1 lucrător croitor și 1 ucenic. A se adresa la „Bursa Muncei” b-dul Carol No. 1 București. Clubul meseriașilor Adunarea generală a acționarilor „Băncei Meseriașilor” care urma să aibe loc, era Duminică, s’a amînat pentru Duminica viitoare 6 Aprilie, cînd se va ține cu orice număr de acționari vor fi prezenți. — Șezătoarea artistică literară anunțată pentru erî după amiază nu a avut loc. S’au făcut repetiții la piesele de teatru și cor cari se vor reprezenta la serbarea „secției culturale" din seara de 13 Aprilie în sala Dacia. Corporațiile în ziua de 7 Aprilie să le facă în asistența membrului din comitet d. Nae Florescu. Cismarî.— S’a primit demisiunea agentului încasator I. Popescu și s’au respins acelea ale d-lor Fl. Marinescu, Th. Bălcescu și P. Marinescu. Croitori.— Era după amiaza la orele 1 și jum. trebuia să aibă loc adunarea generală a membrilor corporației pentru votarea bugetului pe 1908—1909; neîntrunindu-se numărul reglementat de membrii adunarea va avea loc în, ziua de 6 Aprilie a. c. Mecanici.— Au fost supuși examenului spre a obține carnet de lucrător, următorii meseriași: Ioniță Ciuraru, Ghiiula Crăciun, Ion N Stanciu, Iosif Schilder și Dumitru Moceanu. Sculptori. — Membrii corporației „Regele Carol I“, convocați în adunarea generală, era la orele 10 a. m., au votat fără modificări bugetul întocmit de comitet pe exercițiul 1908—1909. Aruviicatele întruniri.— Astă seară la orele 1 și jum. se întrunesc la cercul „Romînia Muncitoare“ sindicatele cismarilor, călcătorilor, blânarilor și plăpumarilor- De la sindicata funcționarilor comerciali.—Erî după amiază la orele 5, s'a întrunit la cercul „Romînia muncitoare" sindicatul funcțioinarilor comerciali. i.Juuă terminarea cursului de „e3- ppianio"" a luat cuvîntul d. Vasile Georgescu, care face o comparație între societate și sindicat și califică de șiretlic. întrunirea funcționarilor comerciali din sala Dacia. Au vorbit d-nnî. M Moscu, O. Willis, Rabinovici cari spun ca numai prin organizări sindicalista se pot cuceri reformele necesare, 1. Gîtan, Buri, Rubux și Ionescu. Ședința s’a ridicat la orele 7 și jun. seara „Dimneaț ’ întofă Călărași incendiu.— Astănoapte Ta tîrîfTle Puțu nou, de pe moșia Câineasca, un incendiu s’a declarat la armanul d-lui Petropol, arzînd complectamente uti grajd cu 26 vaci și 100 oî. Primarul comunei Țăndărei, Marinescu, a plecat la fața locului spre a ancheta. Cauzele nu se cunosc pînă acum. Accident nenorocit— In ziua de 23 c. pe la ora 1 p. m. copiii Gheorghe S. Dumitrașcu, Vasile G. Niță și Vasile Călin, din comuna Ulmu. acest județ, pe cind se jucau pe malul unei gropi din șanțul comunal, s'a surpat malul peste dînșii, omorînd pe foc pe copilul Gheorghe Dumitrașcu, iar ceilalți doi au putut fi salvați de trecători. Expulzări.— Indivizii Constantin M. Pană și Alois Fluegel, găsindu-se fără acte în regulă vor fi expulzațiline informaliii S’a aprobat modificarea regulamentului pentru fabricarea și vînzarea prinei în orașul Focșani„jopitorul Oficial“ de erî publică legea pentru modificarea cîtorva dispozițiuni din legea Creditului agricol; legea pentru reorganizarea administrațiunei finanțelor statutul; legea pentru desființarea impozitului pe hectarul de pruni și înlocuirea lui printr o taxă pe decalitrul de țuică, legea pentru veniturile și cheltuelile fondurilor și caselor speciale dependințe de diferitele ministere. S’a acordat d-lui Elias Prager din București, împământenirea cu dispensă de stagiu. Profira Dulhalm, condamnată de judecătoria Adjud la 10 zile închisoare, a fost grațiată-D-nii inspectori Ion N. Roșeanu, C. Malcoci și Th. V- Balș, au fost admiși în cadrele corpului tehnic al statului și trimiși in străinătate pentru studii. „Monitorul Oficial” de erl publică modelul de registrul de partide, în care se va debita și credita individual fiecare țăran, și un alt model pentru registrul cu marcă, care va servi la liberarea chitanțelor de descărcare pentru muncile efectuate. D. Th. Tănăsescu a fost numit registrator în cancelaria serviciului administrativ din prefectura județului Covurlui și d. M. Zaharia, copist la aceeași prefectură. D. Traian Negulescu a fost numit registrator în cancelaria serviciului administrativ din prefectura județului Teleorman. In interes de serviciu au fost transferați d. C. M. Cogălniceanu, consul general la Cernăuți în aceiași calitate la Rusciuk și d. D. Georgescu, consul general la Rusciuk, în aceiași calitate la Cernăuți. D. S. V. Stănescu a fost numit profesor definitiv de matematică la liceul Al. Hasdeu din Buzău. „Monitorul oficial" de era publiblică modificările introduse In dispozițiile regulamentului școalelor secundare, cu privire la examenele particulare. Era la orele 9 dimineața s’a ținut la Camera de comerț adunarea generală a acționrilor societăței .Viața“. Au luat parte peste 149. acționari.. D. G. G. Assan, președintele Camerei de comerț din București a fost primit ori în audiență de către principele Ferdinand. Referitor la hotărîrea comisiunei budgetare, hotărire prin care lofurile institutorilor au rămas neschimbate, adică tot reduse, membrii corpului didactic primar urban din Bârlad au înaintat, Sîmbătă 29 curent, d-luî președinte al Camerei deputaților, următoarea telegramă : „Institutorii din Bîrlad, adine mîhniți că—singurii dintre membrii corpului didactic—sunt lăsați cu lefurile reduse prin noul budget supus Camerei, respectuos vă roagă a interveni". Intru susținerea dreptei lor cereri, institutorii locali au intervenit și pe lîngă deputații de Tulova. La examenul pentru înaintarea pe toc a învățătorilor, din seria a XV-a de sub președinta d-lui inspector G. Adamescu, au reușit, la cele 3 probe, în ordine de clasificație, următorii: Gh. Timuș, P. Volănescu, d-na Țuțescu, N. Teodorescu, G. Tomescu și I. Viașu, iar din seria de sub preșidenția d-lui inspector Spiridon Ponescu, au reușit următorii: N. Timuș, preot Aramă, G. Teodorescu, N. Duțescu și d-na Dumitrescu. In urma stăruințelor puse de d. Bălănescu, deputat de Vlașca, pe Ungă d. ministru al instrucției, s’a înființat prin noul budget o școală de meserii în orașul Giurgiu. Era la orele 4 p. m. societatea culturală „Viitorul“ a ținut ședință în sala de conferințe a liceului Lazăr. A vorbit preotul econom, Ilie Teodorescu despre: Ascultarea, respectul și devotamentul dintre soți. A asistat foarte multă lume. Uniunea industriașilor și comercianților din Romînia s’a întrunit erî în adunare generală în localul camerei de comerț din Capitală. A prezidat d. G. G. Asan. S’a discutat și aprobat proectul pentru înființarea unei case de ajutor pentru meseriașii industriali. D. Economu, comisar șef al circumscripției 17 a fost însărcinat cu conducerea biroului de servitor de pe lângă prefectura poliției Capitalei. D. Romulus P. Voinescu, inspectorul șef al siguranței Capitalei a fost numit pe ziua de 1 Aprilie inspector al polițiilor din țară. D. Comșa, comisar la siguranța Capitalei a fost numit secretar al d-lui R. Voinescu. D. I. Panaitescu, șeful siguranței generale a statului, a fost avansat pe ziua de 1 Aprilie, director al acelui serviciu, căruia după cum se tfte i se va da o extindere mai mare. D. Sinescu, comisar-ajutor al circumscripției 17 a fost înaintat comisar-șef al circumscripției 16 in locul d-lui Pop, numit șef al biroului de urmăriri al siguranței Capitalei. In urma votului Senatului, prin care se respinge proectul de lege din inițiativa parlamentară a repausului duminical, și în urma faptului că mitropolitul primat a refuzat a mai lua parte la ședințe d-ni C. Sturdza, președintele consiliului de miniștrii și Ionel Brătianu ministru de interne, s-ar fi dus la înaltul prelat, rugîndu-l să revie asupra hotărîrei ce luase și să-l roage ca să nu considere ca o demonstrație votului Senatului. Er a avut loc la cimitirul Bellu, în cavoul familiei regretatului Vasile Lascăr, înmormîntarea fiicei sale Adina Radu Brătianu, decedată la Zurich. Numeroși amici și cunoscuți ai familiei Lascar și Brătianu au asistat la trista ceremonie. D. G. G. Assan, deputat al Capitalei și președinte al Camerei de comerciu, a fost primit în audiență de prințul Ferdinand . D. Assan a solicitat prințului moștenitor să prezideze solemnitatea punerea pietrei fundamentale la palatul Camerei de comerciu, ceea ce prințul a promis. Solemnitatea va avea loc fie înaintea plecărei în Rusia a prințului Ferdinand, fie tocmai după 10 Mai. Eri după amiaza la orele 4, o delegațiune compusă din d-niî: Spiru Gheorghiu președintele societăței generale a funcționarilor comerciali, Nicu Ioan, C. Ilaimovici și C. Paraschivescu, a fost la d. P. S. Aurelian spre a-l consulta în privința repausului duminecal. Președintele Senatului, a snștiințat delegația că în viitoarea sesiune parlamentară proectul de lege al repauzului duminical, va fi reluat. In consecință, orice mișcare a funcționarilor comerciali nu poate avea vreun efect momentan și roagă delegația a interveni pe lingă funcționarii comerciali ca să nu dea loc la manifestații de stradă cari nu vor fi decis în detrimentul cauzei. In ziua de 3 Aprilie Uniunea studenților romîni va da în sala Liedertafel orpare serată artistică dansantă, cu concursul d-nei L. Brezeanu, al d-lui G. Achille și al cercului muzical. Volumul d-lui N. Țimiraș, intitulat ,,Judecata din urmă", povestire din viața răsculaților, se află de vânzăre la toate librăriile principale din Capitală. Prețul unui exempist est§ 1,Ș5, ^ ROMAN, 30 Martie.—Pentru întrunirea de azi a conservatorilordemocrați au sosit din București d-niî: Take Ionescu, dr. Istrati, dr. Manolescu, Caragiale, Titulescu, Căpităneanu, cari au luat dejunul la d. Cantacuzino-Pașcanu-Apoi, d-nii V. T. Cancicov, G. StCescu, D. Apostoiu, Ghirgiu, inginer. Din Dorohoiu au sosit d-nii: D. Moruzi, V. Miclescu, Saint-George, Brăilescu, Gherghel, G. Andrei, D. Rosen, Isacovici. Din Piatra-Neamțu d-nil: Isăcescu, Bacalu, Theodoru, Filip, Frăsinescu Bogza, Cuțiu, dr. Popovici. Din Botoșani d-niî; T. Silion, C. Prassa, Rosetti, M. Popovicî. Din Bacău d-nil: Gh. Răileanu, G. Beloianu, Tetoianu, Poltzer, Cancicov, dr. Iamandi, Broșteanu. Din Fălticeni domnii: Sebastian Moruzi Străjescu. Goroveî, Spita, Gușter, Timotei, Ștefănescu. Din Lasî d-niî: Lascar Antoniu, Doixias, Negruzzi, Chirilă. . Din Huși d-niî: Bușnea și Iamandi. Din roman au luat parte la întrunire d-niî: Cantacuzino Pașe,xxvu. dr. Riegler, D. Stan, Ciuntu, Malinte, Gafencu, Boerescu, Bozianu, Boiu, Bogdan, Tătaru, Sc. , Stan, Pruncu, inginer Vojen, Solomoni, Balasan, Cilibiu, Garabet, Buicliu și alți numeroși fruntași ai partidului conservator democrat local. Deschiderae întrunită întrunirea s’a ținut în sala teatrului. Lojile erau populate de doamnele de elită ale orașului. Sala era foarte populată; între asistentî se aflau și mulți țărani. D. Take Ionescu a sosit în sala întrunire împreună cu d. Cantacuzino-Pașcanu. Ei au fost primiți cu salve de aplauze. Discursul dlui Cantacuzino-Pașcanu Prezidează d. Cantacuzino-Pașcanu, care luînd cel dintîi cuvîntul, spune: Ziua de azi este o adevărată sărbătoare pentru noi, fiindcă avem în mijlocul nostru pe d. Take Ionescu, alesul nostru, devenit astăzi șef. Vechiul partid conservator are doi șefi, unul care a renunțat singur, altul care aspiră de mult să guverneze. Partidul nostru va fi chemat să guverneze. El va realiza înfrățirea între clase. Viitorul aparține partidului nostru. Cuvîntarea d-lui dr. Rigler ! D-rul Riegler luînd apoi cuvîntul explică rostul partidului, care nu se abate de la principiul guvernării prin ambele pături sociale. Opinia publică, continuă oratorul, este astăzi cu Take Ionescu, care atrage prin nobleță și inteligența toate sufletele. El a atins culmea aspirațiunilor noastre.Cînd toți vor înțelege rostul partidului nostru, misiunea lui va ajunge apogeul. (Aplauze vii). Discursul d-lui dr. D- I Istrati Se dă cuvîntul d-lui dr. C. I. Istrate, fost ministru. D-sa arată că s’a născut In Roman și că pentru prima dată vorbeșțte în orașul său natal. Laudă organizația locală și pe șeful partidului din județul Roman, d- Cantacuzino-Pașcanu. Aci, spune oratorul, s'a serbat unirea la 59. Nu pot de să mă bucur că astăzi serbăm tot aci unirea elementelor conservatoare democratice. Take Ionescu a fost iubit de Lascar Catargiu. După moartea lui Lascar Catargiu s'a început acele intrigi cunoscute în partid. Lascar Catargi a fost acela care a făcut ca domnia regelui Carol să fie o domnie glorioasă. Ceilalți conservatori au atacat pe rege prin „Protestarea" tocmai cînd era sărbătorit. Ei au rămas de mult în urmă pe cînd noi mergem înainte. Ei reprezintă moartea, noi viața. Urează succes și laudă pe d. Cantacuzino-Pașcanu și termină strigînd: „Trăiască județul și orașul Roman"! Discursul dlui Dimitrie Stan D. Dimitrie Stan spune că liberalii și junimiștii din localitate s’au unit pentru a lovi în conservat,prind.emociatic ____ .A:_ Junimiștii, cari sunt in număr cu totul neînsemnat, mai mult încurcă lucrurile. La clubul lor ei sunt toți președinți, ba au avut nevoe si de un președinte de onoare. Ei au propus atunci șefia d-rulul Riegler, care a preferat însă mai bine să rămînă sub-șef în partidul conservator-democrat. Vorbind despre liberali, spune că ei sînt desființat cu totul. In locul lor au rămas socialiștii, caii nu au făcut decît să instige pe țărani la răscoale, ca apoi sa tragă cu tunurie în eî. Cuvîntarea d-luî Titulescu Se da cuvîntul d-luî N. Titulescu. D-sa spune că înființarea partidului democrat înseamnă regenerarea sufletelor. Intre elementele organismului creeat de d. Take Ionescu nu există deosebire de vederi. Ceil’ați conservatori voesc moartea partidului nostru- Edificiul partidului nostru este însă tot atît de tare ,ca și dragostea ce înalță pe cei grupați în noul partid. E imposibil, spune oratorul—să nu învingem cu solidaritatea de vederi și de suflet ce există între noi. (Aplauze). Alte cuvintări D. Dobiaș dela Iași zeflemisește modul cum d. Gh. Gr. Cantacuzino a cedat șefia partidului-D. Ștefan Ciuntui simte o nespusă bucurie că d. Take Ionescu se află între tovarășii săi de idei și de luptă din Roman. D-sa arată că d. Take Ionescu a avut patriotismul de a veni în ajutorul liberalilor, cînd aceștia au avut nevoi să introducă reforme. D. Take Ionescu era menit să fie conducătorul unul partid conservator democrat, închee oratorul. D. V. T. Cancicov aduce laude d-lui Cantacuzino-Pașcanu și spune că d-sa e dintre boerii patrioți aî căror înaintași au făcut sacrificii la 48 și mai tîrziu. Critică De liberali cari sînt instigatorii răscoalelor, spune despre junimiști că se tin departe de popor. Singurii cari s’au coborît pînă la popor sînt, conservatoriî-democrațî, ceea ce explică succesul lor de astăzi. D- dr. Manolescu declară că e mulțumit , revine să facă politică la stem,an de unde e, și de unde liberalii credeau că l’au izgonit, mulțumit că are ca șef local pe d. Cantacuzino, Pașcanu om emintmente cinsitit și ca șef de partid pe d. Take Ionescu om destul de viguros spre a nu avea nevoe de îngrijirea medicilor, ca alții la conducerea partidului. Oratorul observă că socialiștii n’au adus nici un folos țârei și se declară pentru democrație. Discursul d-lui Caragiale D- Caragiale luînd cuvîntul face istoria constituțională dela 66 încoace. D-sa spune că constituția a fost făcută într’o noapte din amestecul iacobinilor și retrogazilor. Guvernul Brătianu a durat 12 ani și a redus partidul conservator într’atît încît Catargi și Al. Lahovari au simțit nevoia de a aduce în partid pe d. Take Ionescu și amicii lui. Junimiștii au încercat necontenit să acapareze partidul prin izgonirea altora. Cînd d. Carp a ajuns șef de partid a izgonit elementele democratice spre a rămîne cu Cantacuzino pentru ca să nu mai aibă nevoe de a consulta pe alții. Continued d-sa spune că generațiile viitoare care tind spre progres nu pot urma pe d- Carp. In partidul liberal șeful nu știe ce vrea partidul, la junimiști partidul nu știe ce vrea șeful la conservatoridemocrați șeful știe ce vrea partidul și partidul știe ce vrea șeful. Vorbește apoi d. Roiu (Roman) aducînd laude d-lui Take Ionescu care va fi în stare să ducă sarcina ce și-a luat pe umeri, sprijinit de cei cari au dorit autonomia partidului consiervatordemocrat. Discursul d ini Take Ionescu D. Take Ionescu luînd cuvîntul spune: „Simt o bucurie că vorbesc azi pentru prima dată în orașul pe care, îl reprezint în paț’la Bărbieri-coafort.— Comitetul în ultima-i ședință a luat act de raportul încasatorului Aricescu și a aprobat ca vînzările ce le are mental unde se fac legile cele mai importante. Aci conservatorii democrați sunt o mare putere conduși fiind de d. Cantacuzino-Pașcanu cel mai viu simbol, deoarece reprezintă un conservator democrat. Ideile conservatoare nu se apără de legiuni cartagineze cu căpitani auriți și armată mercenară, d. Cantacuzino- Pașcanu e șeful care luptă cu soldații alături. Avem nevoe de mulți oameni de aceștia pentru înfrîngerea curentelor antarchice. Citind exemple d. Take Ionescu spune: a fost greva universitară anarhică pentru oprirea conservatorilor ca să voteze catedre pe cari azi le-au votat greviștii de atunci, anarhie a fost apoi cînd guvernul conservator era amenințat cu ridicarea pietrelor din stradă și a fost apoi anarhia mulțime care s’a manifestat in mod barbar și care trebue luminată. E nevoe de organizarea unor forțe sociale care să o apere. Prin ideile conservatoare reformele absolut necesare se vor îndeplini și astfel se vor înlătura, stări periculoase. Experiența a arătat că unirea elementelor conservatoare slăbea puterea lor și luptătorii erau paralizați de intriga anti-Examinează cele petrecute după 1905 cînd a fost o Cameră conservatoare dintre cele mai bune și o legislatură bogată. După un an au început desbinările. Cînd au voit să redacteze mesagiul s’a impus amînarea inamovibilitatei magistraturei, reorganizarea universităților și creiarea băncei rurale, care putea înlătura răscoalele. Apoi s’a înlăturat concesionarea terenurilor petrolifere. Guvernul a slăbit atunci din cauză că aceia cari avea oirecția partidului nu știa să-l conducă efectiv iar cine putea nu era lăsat. S’a făcut fuziunea. Datoria conservatorilor era să contribue cu liberalii la facerea reformelor spre a uși bune și trainice. Direcția fuziune conservatoare a pierdut însă momentul suprem cînd putea avea succes și a tratat apoi toamna pentru modificarea islazurilor. Vor Înțelege acum și conservatorii răzleți că ideia conservatoare o vor servi bine alunci cînd vor veni la noi. D. Take Ionescu amintește că la legea trusturilor a tîrit în luptă pe carpiști și a reușit să modifice legea care nu e contr’a evreilor ci contra proprietarilor din nordul Moldovei și a arendașilor Olteniei. Termină exprimîndu-șî încrederea în viitor pentru triumful partidului conservator. Sfârșitul întrunire T întrunirea s’a încheiat în aplauzele entuziaste ale numerosului public la orele 5 și 20. D. Ioan Th. Florescu, care n’a putut lua parte la întrunire, s’a scuzat prin următoarea telegramă, pe care a adresat’o d’lui Cantacuzino-Pașcanu: „Regret din suflet că, fiind silit de boală să stați în casă, nu pot lua parte la impunătoarea întrunire prin care sărbătoriți, cu drag și entusiasm, pe cel mai valoros și cel mai popular dintre șefii de partide. Ar fi fost o mare mîndrie pentru mine să pot spune numeroșilor cetățeni romașcani cît de mult te iubește și le respectă Capitala țărei și cît de recunoscători suntem toții pentru bărbăția și abnegarea cu care lupți pentru binele poporului și pentru înălțarea steagului conservator democrat. * D-nii Dissescu și Xenopol s’au scuzat de asemenea telegrafic șii nu au putut lua parte la întrunire. La sfîrșitul întrunirei s’a distribuit în public un portret al d-lui Take Ionescu, iluiv Demetrescu Banchetul Seara s’a servit în casele d-lui Ciuntu un banchet cu 140 tacîmuri. D. Take lonescu a luat loc între d-nii Moruzzi și Caragiale avînd în față pe d-nii Cantacuzino Pașcanu, dr. Istrati și Beloianu. D. Take lonescu dă citire unei telegrame din Ploești prin care conservatorii democrați anunță că au reușit cu 517 voturi în consiliul băncer Prahova, în contra cantacuziniștilor cari au întrunit 176 voturi. Știrea produce mare entuziasm intre condeseni. Seria toasturilor o deschide d. Take Ionescu, care toastează pentru rege care timp de 42 de ani a ținut sus idealul național și a făcut pe toți să se apropie de el. „Cînd bem pentru el, spune d. Take Ionescu, nu-îl crutăra intențiunile, oricare var fi acțiunea din trecut ți viitor. D.Cantacuzino Pașcanu, aduce 0*magii de recunoștință pentru d. Tave Ionescu din partea conservatorilor democrați din Roman. D. Take Ionescu bea pentru toți și în special pentru d-ni. Pașcanu și dr. Riegler. D. dr. Istrati toastează pentru d. Cantacuzino-Pașcanu și prosperitatea partidului conservator democrat din Roman. D. Moruzzi toastează petru d. dr. Riegler. D. Sebastian Moruzzi exprimă recunoștința pentru d. Take Ionescu , din partea conservatorilor democrați din jud. Suceava. Mai toastează apoi d-niî: General Petrovicî, N. Bellu, institutorul Popovicî, preot. Platon Petrovicî, Caragiali, Bacallu, d r. Rossetti, Gheorghiu, Em. Busnea, dr. Popovicî, Dobiaș, Roiu.&■ In cursul zilei de mîine fruntașii In cursul zilei de mîine fruntașii orașul nostru. D. Take Ionescu a plecat la București cu trenul de 10 seara. Fernand« întrunirea conservatorilor democrați din Roman Lupta pentru repauzul duminical Adunarea generală a societăței funcționarilor comerciali și, după amiază la orele 3 și jum., a avut loc la „Bursa Muncei ” adunarea generală a societatei generale a funcționarilor comerciali. A prezidat d. Spirea Gheorghiu, președinte asistat de comitet și d- Littman se d’etal’. Se dă citire dărei de seamă de mersul societăței, care se aproba; de asemenea se aprobă și bilanțul. Se votează regulamentul de alegeri, se procede la alegerea unui birou electoral conform, art. 55 din statut, și ,se aleg d-nil. Chiru Anastasiu, președinte; Nicu loan secretar și d. G. N. Blîndu, scrutator; D-r. I. Costescu, a fost reprimit in societate ca membru. D. președinte depune mandatul întregului comitet și anunță că ziua alegere pentru noul comitet, va fi Duminica viitoare 6 Aprilie. D. Spirea Gheorghiu, comunică adunărei că în urma respingerei proectului de lege a repauzului duminical la Senat, e de părere că cea mai bună campanie de protestare, constă în întruniri pașnice. In privința întrunire ce se ține la sala Dacia, roagă pe membrii a se abține de la orice manifestație zgomotoasă, anunță că se va duce împreună cu o delegație la d. S. P. Aurelian președintele Senatului, spre a cere și avizul d-sale, ca președinte de onoare al societatei. D-nii Jaques Cohen și Iacobescu, aduc elogii președintelui și comitetului pentru activitatea depusă. Adunarea s-a terminat la oreleș 4 și jum. p. m. ' ’ ' '‘ț/J întrunirea de protestare din sala ?,Dacia. Funcționarii comerciali, industriali și de birou au fost convocați era, după amiază la o întrunire publică În sala Dacia de către un comitet de acțiune, sub preșidenția d-lui Grigore Manea. Scopul întrunirei a fost „pentru a protesta contra votului necreștinesc și neunan al majorităței Senatului și injuriilor ce s’au adus de niște oameni iubitori și justiitori ai desfrîului". _ întrunirea s’a deschis ]a orele 4 și un sfert, sub preșidenția d-lui Chiru Anastasiu. Au vorbit d-nil. Alex. Georgescu, care arată necesitatea repauzului duminical din punct de vedere social și igienic. Spune, că repauzul duminical este respectat în toate părțile înaintate și că Senatul respingînd proectul de lege in chestiune a trecut peste orice considerație de umanitate, religie și odihnă. Termină, aducînd elogii d-lui D. Sturdza și tuturor senatorilor cari au votat legea. D. V. I. Costescu, arată durerea ce funcționarii comerciali o încearcă prin votul Senatului, are însă convingerea că se va reveni. D. Spirea Gheorghiu, anunță Jgligi fifiȘ>ft. fel a 106t la dele.- _