Dimineaţa, mai 1908 (Anul 5, nr. 1465-1538)

1908-05-01 / nr. 1509

ar**">ouă, 1 Mai­ 1908 ASTAZI:30 Aprilie(13 fluvi) 1908 Răsăritul soarelui 4.54 a. m.—Apusul soarelui 7.31 p. m. CALENDAR ortodox: Apost. Jacob­. —Catolic : Servația. ___ rpi » * rjl TI In cursul zilei de eri timpul a fost,călduros în toată I­liVlaUJL tara- Barometrul după o descreștere ușoară a crescut în cursul nopței cu aproape 5 în m. înaîrul național Momanfa Autoritați.—Toate autoritățile sunt deschise.—Judiciare.— r­ultiulliil Toate tribunalele sunt deschise.—Hipodrom.­Alergări de cal la ora 3 d. a. ___________________ ^nPPÎ SI Pfu­P Terasă a Berăriei și Restaurantului „La Car­e Pitul IlIi U lu­păți“. In toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicele , dela 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurant­e la carte și preț fix 1­60, 4 feluri. Specialitatea casei bere à la Pilsen din fabrica Czell. I­ arcul Oteteli­&im. — Orchestra Strauss. Teatrul Lyric.—Se joacă: „Deputatul tatei“, comedie in 4 acte. Teatrul Bulevard.—Cîte două reprezentațiuni date de Cine­ Marconi. Teatrul Lyric.—In beneficiul d-lui Al. Mihăilescu se va juca: „Fetele din Popa­ Nan“, comedie în 4 acte de Digeo. Băiatul Ateneului.—Con­cert de piano dat de d.șoara Madelina Cocorăscu. Opera italiană. Se va cînta de Puccini, „Tosca“, operă în 3 acte IN THE AC­AT­­ O REUȘITA E o săptămînă aproape, de cînd mișcată de scrisoarea venită de de­parte, de la duioasa și trista lo­godnică, umblu mereu pe nesfîrșite drumuri. In paginele ce nu conțin decît un singur suspin revine mereu p­aza : „Du-te, oh, du te și te roagă de cei mari, de cei puternici pen­tru unirea noastră. Mama e greu­ bolnavă și știi că numai pe ea și pe el îi am pe lume. „Cînd fericită ca nici una cre­deam în rai, în dragoste și bună­tate, actele ne au­ fost respinse de cei ce hotăresc de soarta celor mai mici. „Du te tu, roagă-te pentru noi și scapă viața, liniștește sufletul Luciei ce atît te imploră“... Și m’am dus, umilă, [necunos­cută ca o biată femee ce se încearcă a muta inimele adesea tari ale ce­lor deprinși cu imnuri și tămîeli. Am început odiseea așa de des­­curajătoare spre casa unde măreți jandarmi te măsoară d­e la poartă și-ți spun că Excelența a eșit. Răbdătoare îl căutam la biuron, tind el era acasă, și acasă cînd era în oraș, la masă, în vizite, mai știu cu ce... In fine, era, zi de noroc, iată-mă plină de grije în micul salonaș de așteptare al esceler,țel de care de­pindea viitorul micei mele protejate. — Poftiți, îmi zice grav un ușier. Jumătate ascuns după cărți, do­sare și hîrtii, un sfinx alb ca ză­pada stă nemișcat. E­­l a tot hotărîtorul. Decisă, mă apropii și încep a povesti cu înduioșare idila fetei sărace și cinstite cu umilul func­ționar. Nici o clipeală, nici un gest, sfinxul părea că nu mă aude. Terminasem și în mina mea ac­tele copiilor ce se iubesc atîta, tre­murau și ele ca și mine. (I — Bine, doamnă, veniți după amiază la trei, iar ochii ce nu vă­­susem începură din nou­ a cerceta vrafuri de hîrtii. • .......................................... • Arde soarele de par­că vrea să topească dupe acu asfaltul și pe voi toți ce-l măsurăm grăbiți. De astă dată ușierul mă pri­mește zîmbitor. — Excelența sa vă așteaptă, tăcută, răcoroasă e bogata ca­meră unde acelaș alb sfinx lu­­trează după imensul lui birou. — Domnule.... — Doamnă, căsătoria s'a a­­probat. E blind glasul ce rostește sen­tința de noroc a tinerilor așa de încercați pînă acu. Vreau să mul­țumesc, să spun tot ce simt, tot binele ce s’a făcut... dar statuia]cu părul de zăpadă, în care a bătut un suflet plămădit din nesfîrșită indulgență, iarăși nu mai mă aude, nu mă privește și plec amețită neștiind cum mi-aș­ putea ușura inima în care clocotește atîtea sen­timente. Iar pe cînd departe, pe fir de telegraf, vestea sosește fericind două inimi, eu revăzut mult timp chipul sfinxului, ce nu mă privea, ce par­că nici nu mă auzea, dar care mi-a dat ascultare la o grea cerere. Faimen­­sul se va face în termen de 15 (cinci­spre­zece) zile de la data ace­stei ordonanțe. Direcțiunea sanitară va înscrie a­­ceste declarațiuni într'un registru înființat special în acest scop și în conformitate cu care se­ va elibera fiecăruia cite o adeverință purtînd numărul de ordine al registrului, data declarațiunea și indicațiunea industriei declarată. Aceste adeverințe vor trebui pre­zentate la inspecțiunile ce se vor face fabricilor și atelierelor. 2. Ori­ce abatere de la aceste dis­­pozițiuni constitue contravențiune și fi pedepsită cu amendă de la 10 pînă la 100 lei, care va fi sporită în caz de recidivă, sau cu închiderea stabilimentului așa cum se prescrie prin art. 146 și 147, din legea sani­tară și art. 101, 102 din regulamen­tul industriilor insalubre. 3. Toți domnii medici comunali și agenți sanitari și în special d-ri­i medici comunali și agenții sanitari, în atribuțiunea cărora intră contro­­lul și supravegherea fabricelor și a­telierelor, sunt însărcinați cu aduce­rea la îndeplinire a dispozițiunilor cuprinse în această ordonanță și pentru abaterile ce vor constata vor dresa procese verbale în regulă, spre a servi la darea în judecată a con­travenienților. UNIVERSITARE 'Azi, Mercur! 30 Aprilie, expiră termenul de prezentare a lucrărilor de manuscris pentru premiul ,,Hil­­­­lel“, oferit de facultatea de drept.­­— Consiliul profesoral al făcul­­tă­ți juridice va fi convocat­­ mîine pentru a proceda la recomandarea conferențiarilor prevăzuți prin noul budget.­­— la vederea examenului de Iu­nie la facultatea de drept, sau a fi­xat următoarele termene pentru plata taxelor și înscierea la exa­mene : Dela 1 — 10 Mai se vor achita taxele pentru examen și bibliotecă. Dela 1 —15 Mai se vor adresa secretariatului cererile pentru scu­tiri de taxe; și Dela 12 — 22 Mai se vor face ce­rerile de înscriere la examene, ce­reri cari vor trebui să fie însoțite de carta de student ,și de carnetul de frecventare a cursurilor. — Catedra de Drept Bizantin de la facultatea juridică din Iași a fost transferată, prin noul budget, la U­­niversitatea din București. Titular al catedrei e d. agregat a. Peretz. Cazierul fabricilor Primăria Capitalei a dat azi ur­mătoarea ordonanță cu privire la atelierele și fabricile din București: 1. Toți patronii, antreprenorii, di­rectorii, șefii sau conducătorii de fabrici, ateliere de orice fel, depozi­te, șantiere, magazii și stabilimente publice, industriale sau comerciale, vor trebui să se conformeze urmă­toarelor obligațiuni: a) Să execute cu punctualitate în­datoririle ce le sunt impuse prin­ art. 34, 35 și 36 din regulamentul indu­striilor insalubre, adică să facă la Primărie, direcțiunea serviciului sa­nitar, str. Boerescu (fostă Pensionar No. 3), declarațiune formală, ară­­tînd felul industriei sau comercialui ce exercită și situațiunea (strada și numărul) localului unde funcțio­nează. In aplicarea acestor dispozițiuni prin atelier se va înțelege orice ca­meră sau apartament, în care lu­crează m­ai multe persoane de la do­uă cel puțin, și ale căror produse sunt destinate comerciului. b) Declarațiunea menționata anal ­ungășiile unui ro­mân (?) la Paris Politia din Paris a arestat pe un oarecare Carol .Setazzar, ar­tist liric in vîrstă de 27 de ani, despre care ziarele pariziene spun că e romín. Acest Setazzar era de profesiu­ne pungaș și avea specialitatea de­ a fura portofel­urile și bijute­riile femeilor, specialitate pe care o practică cu o îndemînare extra­ordinară. Iată cum proceda el: Se ducea mai cu deosebire pe piața Madeleine unde sînt sta­ții de tramvae și omnibuzurî și unde, la anumite ore, îmbulzeala călătorilor e foarte mare. Se știe cu­ le place femeilor flo­rile. Setazzar, care cunoaște plă­cerea asta a lor, se prezenta la aceea pe care punea ochii ca s’o fure, cu o jerbă de liliac în mîna. Fiindcă era îmbrăcat foarte ele­gant, inspira îndată cea mai mare încredere. Femeia n’avea vreme să se mai mișt­ că un om așa de elegant vin­de flori pe stradă, căci o atră­gea frumusețea buchetului, pe ca­re pungașul îl flutura în fața ochilor fermecați ai victimei lui. Pe cînd femeia era astfel ca hipnotizată, Setazzar, cu o dibăcie rară, o căuta prin buzunare ca să-i ia portofelul sau,­­cu niște foarfeci mari. Îi tăia colanul de la gît, iar după ce-î lua bijuteria se depărta fără să mai vîndă jer­ba. Intr’o asemenea împrejurare, el a fost surprins de inspectori po­lițienești și arestat. La domiciliul lui din strada Vert-Bois s’au găsit broșe, lan­țuri de aur, portofeluri, toate fu­rate. Setazzar a făcut cele mai complecte mărturisiri. O LĂMURIRE D-nui avocat Ilie Ighel Deleanu ne trimite, cu­ privire la inciden­tul dintre d-nii Vlădescu (Olt)-Zos­ sima o scrisoare din care reprodu­cem următoarele: Domnule director, Colegul și amicul meu,­­3. Vlă­­descu-Olt. avocat, m’a rugat ca sa accept, acum patru zile a figura ca martor în provocarea ce voia a face d-lui Zossima. A doua zi dimineață m’am întîlnit cu d. Vla­­descu la Capșa, unde m’a prezen­tat celui de al doilea însărcinat cu violarea acestei afaceri, d. Dica­­torian. Fără a face vreun­­ pas în calita­tea­­ care nu o îmbrăcaserăm încă, am discutat afacerea și cite și trei cei prezenți am ajuns la concluzia că, incidentul ar tre­bui adus spre rezolvare înaintea justiției. Nu a fost vorba nici un moment de neonorabilitatea d-lui inginer Zossima pe care ași fi relevat-o ea. In urma ace­stei deciziuni, d. Vlădescu-Olt a chemat în judeca­tă pe d. Zossima, proces care s s a înfățișat azi, 29 Aprilie la o­colul III, și s’a amînat la 6 Maiü,­­pen­tru lipsa de martori. Acesta este tot adevărul. Nu am fost martor secret, după acum mă numește d. Zossima, du­pă cum nu am sfătuit pe d. Vlă­descu a nu lua calea armelor, pe motiv că d. inginer nu merită o încrucișare de spadă. Ilie Ighel Deleanu care se afla societatea formată nu­mai de vreo cîteva luni. Societatea asistenților de cereale. Asistenții de cereale din acest oraș, dorind a-și face o societate a lor, s’au întrunit erî în­ casele Bărăscu. Aci au ales o comisiun­e compusă din d. N. Pasere, St. Bă­­dulescu, D. Stănculescu, A. Mih­ă­­escu, C. Mihăescu, I. Papadon­­tu, I. Cristescu, G. Gheorgh­iu și­ St. Pasere, care este însărcinată cu redactarea statutelor societăței. Moarte subită.— Azi noapte a încetat subit din viață în comuna I Arsache cunoscutul subch­irurg Botez. S'a autorizat de parchet In­­mormîntarea. , Pruncuciderea din Vida-F­ur­cu­lești.— Acum 20 de zile fata Anas­tasia Dumitru Dragomir din co­muna Vida-Furculești a dat­ naș­tere unui copil de sex femenin, pe care în unire cu masa l-a o­­morît și l-a îngropat în dosul ca­sei. Șeful plutonului de jandarmi­ din Vida aflind aceasta a înștiin­țat și pe primarul comunei Vida- Furcuiești și au hotărît a face cercetări la fața locului spre a se convinge dacă sunt adevărate ceie ce se zvonea prin sat. In­ urma cercetărilor făcute la fața locului au reușit să desco­pere că în adevăr este la mijloc o pruncucidere. Cadavrul copilei a fost găsit În­gropat In pămint in spatele ca­sei, iar pe acel loc era așezat un coteț de găini, spre a masca mai bine faptul comis. Mama fetei ,t­­­ume Gherghina Dragomir, care a îndemnat pe fată și a comis chiar crima a fost arestată. Cerce­tările continuă din ordinul par­chetului. Depunerea jurămîntului de către judecătorii ambulanți. — Azi au­ depus jurămîntul în fața d-lui Al. Peretz președintele tribunalului următorii judecători ambulanți din județul Vlașca: Ghiță Petres­­cu dela judecătoria ocolului Giur­giu, C. S. Demetrescu dela Corbîi- Mari, I. Atanasiu dela Ansache, E. Cărtojanu dela Drăgănești și Pandele Teodorescu dela Comana. Idem Orsan Eherer tr­ăia Ploești — O grevă de o zi.—Succesul gre­vei.—îmbunătățirea adusă.—O te­legramă.—Organizația chelnerilor din țară. — •Nu e mult timp de cînd s'au pus bazele, în Capitală, a unei ,,U­­niuni generale a chelnerilor din Ro­­mînia“. Astăzi această uniune are ramificațiunî în mai toate capitalele de județ și e afiliată la comisiunea generală a sindicatelor din țara noastră. Greva din Ploești Roadele organizațiuneî n'au întîrziat a se arăta mai întîî la Plo­ești. Sîmbătă seara s'a declarat gre­va parțială a chelnerilor din acest oraș. Imediat s’a telegrafiat in Ca­pitală ca nici un chelner să nu înlo­cuiască pe greviști. Cauza grevei a fost că talkelnerul unei cafenele re­­trăgîndu-se din slujba lui,­patro­nul a voit să înainteze pe unul din kelneri dar cu un salariu mai mic de­cit al celui demisionat. Chelne­rii au declarat că pot munci și fără țal și au impus această com­ii­itun­e patronului lor care le-a respins-o însă. Atunci ei au declarat greva care a durat 24 ore, adică pînă a doua zi seara cînd, fiind zi de Du­minecă și patronul temîndu-­se de pagube enorme, a cedat tuturor ce­rerilor formulate de chelneri, ridi­­cîndu-le, în același timp, și salariul la 50 lei lunar. Aceasta e prima gre­vă organizată pe baze sindicale, a chelnerilor din țara noastră. Telegrama primită imediat după încetarea grevei, s-a trimis în Capitală o telegramă în cuprinderea următoare: „Succes desăvîrșit. Salariul ridi­cat lei 50 lunar. Solidaritatea a tri­umfat. Trăiască organizația!" Aflăm că și alte orașe sînt pe cale de a se afilia la Uniunea ge­nerală a chelnerilor din Rominia*­. L. II. OS 1 _St­rfp! Alegerea consiliului de admi­nistrație a­ societăței coo­perative .,Hrana“. Toate persoanele cari au sub­scris acțiuni pentru societatea co­operativă „Hrana“ întrunindu-se în sala ,,Ateneului“ ere au proce­dat la alegerea următorului consi­liu de administrație al­­ societăței: Administra­tori:- Ilie St. Doroban­­țu, M. G. Arhondi, maior Preda Anastasescu, G. P. Vasile, Petre Stăncescu, Petre Păunescu, Ruse Nicolae, Nae Mincu, Ilie lonescu. Director: P. Nicolescu. Cenzori: C. Cristescu, M. Nartescu și A. Flo­­rescu; supleanți: Temistocle lo­nescu, Ion Dobrescu și Aliman Duca. S’a verificat apoi și aprobat văr­­sămintele făcute pină acum. Sa votat statutul cu modificări. S'a dat citire actului de constituire. Din operațiunile făcute pînă a­­cum de această tânără societate s'a realizat un beneficiu de 1950 lei. Toți acționarii au rămas mul­țumiți de starea înfloritoare in D. Haret în Iași IAȘI, 29 Aprilie.­Pe neașteptate autoritățile au fost înștiințate că d. Ilaret, ministrul de instrucție, so­sește dimineața în Iași. La orele 8 și jum., a sosit, aș­teptat în gară de da ni. Nicu Gane, primarul orașului, Săndulescu, pre­fectul de poliție. Halița inspector al învățămintului, Sachelarie, re­vizor școlar. D, ministru Hăret era insoțit de Popescu , ad­torul casei școa­­lelor. După ce,a luat ceaiul, d-s­a a por­nit în inspecție, vizitînd școala primară „M. Cogălniceanu“ biserica Golia, vechiul local de alienați care se dărîmă in curînd clădin­­du-se în locul lui arhiva statului. A mai vizitat apoi școala de bele­arte și expoziția istorică. După dejun d-sa a vizitat semi­narul Veniamin, școala de menaj, liceul internat și va asista la o ședință a delegației județeni», cu care ocazie se­ vor deschide citeva credite noul centru clădiri de școale. D. Haret pleacă diseară la Bucu­rești.—Dan. Controlorii fiscali Regele a semnat azi decretul pen­tru nurnirea în posturile de contro­lor fiscali a următoarelor persoane: D. Victor Economu, licențiat în drept, fost controlor; d. N. Anghe­­luță fost subșef de secție în servi­ciul exterior al finanțelor; d. Gr. Stîngaciu, fost impiegat­ă în ad­ția centrală a ministerului de fnante, și d-nii L. P. Chițimia, N. I. Ze­­gheru, D. P. lonescu, G. R. Mancă, V. C. Roșianu ,C. N. Gheorghiu, St. Theodorescu, G. Odobeanu, I. Bftlănoiu, N. Anghelescu, A. Draci tlescu, A. Balănescu, V. Spirido­­nescu, N. Hindu, C. Zaharia, a. Deleanu, D. Ștefănescu, Th. Rădu­­­lescu, Gh. B. lonescu, Stelian Io­­nescu, Al.Caravilan, Const. Manes­­cu, Cezar I. loan, Gh. D. Tânase, Zaharia C. Demetrescu, loan Gheor­ghiu, I. Melinte, H. Venescu, ac­tuali impiegat­ cl. I în serviciul exterior al finanțelor. .Vatra Luminoasă Regina Elisabeta* In sec. regionale s’an mai înscris următoarele persoane: Maria Dona tta Miiller-Elyetia. David Herșcovicî lași, Weiss Lajos-Wiena, I. K. Gol­­denberg-Wjena. August Zivölfer, Ni­colaus Mihailovich Giusepe Gilanto. Albert Kanster. Else Schufner, Eu­gene Hempel. Louis Mercier, Raul Bisson Leo Bachelin, Ilie Dumi­­trescu. Din orașni Mărășești: Fabrica și rafinăria de zachăr, I. L. Bally, Therese Ballv. Louise Bally Ema­­nuelle Bally. Victor Stalschy, He­lene Stalskv, -Adolf Wasgestein, Iu­lie Wasgestein, lohan -Orgony, Frant Mika, A. Hofbauer, Emma Hofbauer, Frant Bucholz, Antön Bertumé, Ph. Cfardelly, Wilhelm Schneyder, Iohann Kober, dr. Grr goriu, - Th. Hallo, Jacques Rucani și Kote K'onnig. ECOURI € eiace >a contribuit mult la stabi­lirea renumelui­ casei „Lipton­“,­ es­te nu numai fineța darităței, ci și conveniența, ca preț. Această casă­ posedă cele mai m­­ării plantațiuni din Ceylon, situate­ în părțile cele mai bune din insulă. La plantațiu­­nele și în fabricele „Lipton" func­ționează peste 10.000 persoane. Re­prezentantul general pentru Rom­­î­­nia și Orient, este d. Arthur Reicher strada Doamnei 20. J A apărut R9p. 27 din : mob­inn pom Sub direcția d-rului ERACLIE STERN­ ÎS bani EKBfflpifiliiI în toată țara CRONICA_ JUDICIARA Mișcarea avocaților Intervenția la primul­ preșe­­dinte al tribunalului Am anunțat la timp că d. Cudalbu primul președinte al tribunalului, de acord cu consiliul de disciplină al baroului de Ilfov, a luat o serie de măsuri referitoare la funcționa­rea grefelor și studiarea dosarelor de către avocați. Prin acele măsuri s’au hotărît a­­numite ore cînd dosarele se pot pune la dispoziția părților și s’a mai ho­­tărît, între altele, ca dosarele in materie corecțională să nu mai fie puse la dispoziția avocaților în zina cînd procesul urmează a fi jude­cat, avocații trebuind să copieze din timp actele din dosar de cari au ne­­voe pentru susținerea apărerei. Aceste măsuri au avut darul să supere pe unii dintre avocați, cari și-au manifestat nemulțumirea la decanatul baroului, anunțând că, în caz cînd nu se va reveni asupra a­­cestor măsuri, sunt hotrîți să țină o întrunire de protestare. Avocații învoacă, între alte motive justifica­tive a nemulțum­irei lor, și acela că prin fixarea unor anumite ore pen­tru studiarea dosarelor la grefe și arhive, sunt nevoiți să piardă za­darnic un timp prețios. In legătură cu aceste d .Danu s'a prezintat erî d-lui prim președinte Cudalbu, expunîndu-i doleanțele a­­vocaților și rugîndu-l să revie asu­pra acestor măsuri; de față la a­­ceasta intervenție a fost și d. C. Disescu, decanul baroului. D. Cudalbu arătînd că d-sa, prin disposițiile ce a luat, nu a făcut de­cît să aplice, disposițiunile arti­colului 57 din regulament, d. Danu­l a trebuit să recunoască că măsurile acestea sînt în spiritul legilor și re­gulamentelor în vigoare. Pînă acum, aci stau lucrurile. CURȚI ȘI TRIBUNALE In chestia biletelor de bancă fal­se. — Am vorbit era despre descope­rirea la Smirna a unei bande de fal­­sificatori de bilete de bancă româ­­nești. D. Slătineanu, judecătorul de in­strucție al cabinetului V, însărcinat cu cercetările necesare pentru des­coperirea în țarif, a complicilor lau­dei de la Atena, a primit ou­ un a­­mănunt interesant in această afa­cere. Șeful bandei de falsificatori e un oarecare D. Petrescu, orgi­na­r din Craiova, care a dispărut din țară, după ce a comis cunoscutele tăișuri de la poșta din Capitală, unde fu­sese frescu, care a fost implicat și în afa­cerea Watson ei Youell pentru care a fost condamnat de Curtea de apel din Capitală. Azi D. Petrescu e arestat la Cor­fu, în urma intervenției făcută pe lingă autoritățile grecești din Ate­na. Rămîne de știut acum dacă, da­te fiind relațiunile noastre cu Gre­cia, falsificatorul Petrescu vă fi ori nu extrădat autorităților române și î Afacerea Crisoveloni. — înaintea­ tribunalului Ilfov s’a judecat, șini acum două luni, o contestație fă­cută de ministerul de finanțe îm­po­triva evaluărei averei donată de bă­trînul Crisoveloni fiului său, Jean Crisoveloni. Contestația a fost mo­tivată de faptul că averea donată s’a evaluat de familie la un at­ficih și jumătate, plătindu-se taxe către fisc pentru acesta sumă, pe cind în realitate averea donată era de pes­te trei milioane, după calculele mi­nisterului. Tribunalul a admis contestația, condamnînd pe d. Crisoveloni să plătească fiscului o diferență de taxă de peste­­ 40.000 lei. Afacerea a venit azi în apel la secția II-a a Curței, d. Crisoveloni fiind­­ asistat în instanță de d-nii Al. Djuvara și Mitescu. Curtea, după o lungă deliberare­, a respins apelul d-lu­î Crisov­eloni,, menținînd sentința tribunalului. Diferite știri.­­ Era urma să se judece de către,secția Pa a Curtei de apel din Capitală procesul dintre mi­nisterul lucrărilor publice cu socie­tatea Ungară, proces rezultat în ur­ma ciocnirei pe Dunăre, a vasului „Radu Negru“ cu vaporul, „Franț Josef". In urma cererea părților, Curtea a amînat fără termen judecarea, fiind vorba de închierea unei probabile transacții între părțile în litigiu. .—. Noii judecători de ocoale din județul Ilfov au depus, jrimîzilul era înaintea primului președinte,al tribunalului. ■ . — O știre sosită pe cale particu­­lară, anunță că Anton Leonard, complicele lui Alfredo Bogoni in fur­tul­ de la do la Aurora Dinemen, se află refugiat la Atena unde locuește o parte din familia­ sa. Ac­esta fiind supus grec, nu mai poate fi vorba­ de extrădare. O extrădare senzațională IAȘI, 20 Aprilie. —Sunt pozi­tiv informat, că guvernul ms a cerut extrădarea din Rom­inia a unui tinăr care a locuit într-o vreme in Rusia și care poartă un­ desenator. Acesta e același s’e- nume istoric, descinz­nd din una 2 din cele mai vechi și mai însem­nate personagii din Moldova. Sunt pe cale de a cerceta a­ceasta afacere care promite să facă senzație. Vom­ reveni cu a­­mănunte.—Dan. „Monitorul Oficial“ de erî promulgă legea pentru modifi­carea legei de organizare a co­munelor rurale, cum și tabloul de comunele rurale, cu satele și cătunele ce le compun și de plășile din țară pe județe. To­tul cuprinde 292 pagini de ale „Monitorului Oficial"1, D. dr. P. Samarian medic se­cundar la spitalul Colentina, a obținut un concediu de 1 an, pen­tru continuarea studiilor în stră­inătate. In zilele de 21 și 22 Septembrie a. c. se va serba jubileul de 50 de ani de existență a liceului „Co­­dreanu“ din Bîrlad. Aniversarea aceasta se va sărbă­tori cu deosebită pompă, în care scop direcțiunea liceului invită pe foștii profesori și absolvenți ai acestei școli să ia parte la serbă­rile jubileului, comunicînd în ace­lași timp adresele lor pina la 1 August a. c. D. Alex. Drăghicescu actual ins­­pector financiar cl. II, a fost a­­vansat la cl. I, în locul vacant. D. Romulus Grigorescu fost sub­­inspector financiar, fiind judecat erî de consiliul de disciplină al ministerului de finanțe a fost des­tituit din acea funcțiune pentru luare de mită și abuz de putere, pe ziua de 16 Februarie 1908, dată la care a fost­ suspendat din ser­viciu. Erî după amiază s’a întrunit la direcția R. M. S. comisiunea nu­mită de ministerul de finanțe, spre a examina ofertele și devize­le făcute de casele de electricitate din Capitală a ținut aseară o ținut pentru instalațiunile electri­ce la salina din Tg.­Ocna. Sindicatul lucrătorilor tîmiplari din Capitală au ținut aseară o întrunire. în sala cercului ,,Romi­­nia Muncitoare“ din­ calea Victo­riei 91. Ministerul lucrărilor publice a supus aprobarea consiliului de mi­niștri următoarele referate: pentru furnitura unei „căldări cu aburi sistem Băbco”i la atelierele din București în valoare de lei 13.200; pentru licitația și lucrarea în re­gie la atelierele din București a diferite lucrări în valoare de 637.560 lei; pentru furnitura de traverse pentru C. F. în valoare de 135685 lei; pentru podurile bas­cule In stațiile Arcești, Bascov, Fila­ret și Urechești în valoare de 19400 lei; pentru furnitura a 7000 tone ulei­ de creozot pentru In­jectarea traverselor în valoare de 761250 lei ; pentru a se aproba so­cietățea „Lotru" o linie ferată de interes particular de la Brezoiu la stația Lotru de 3 km. 750 m., pen­tru furnitura a 52 tone fiare profi­late pentru portul Constanța in va­loare de 11830 lei și a 720 tone șine și 32 tone eclise pentru ace­lași port în valoare de lei 60581 lei­, pentru sporirea gărei de triaj din Ploești în valoare de 54262 lei și pentru furnitura petrișului, și­nelor și­ a furniturei de cale pen­tru linia ferată Ploești-Prdeal în valoare de 1.098.000 lei. La ultima,­adunare generală a ac­ționarilor societăței Viața, după ce s’a aprobat bilanțul și gestiunea consiliului de administrație, s’a a­­­les și o comisiune care să cerceteze situația societăței. Această comisiune termi­nîndu-șî lucrările convoacă pe acționarii a­­celei societăți pentru, astăzi Mer­cur­ orele 9 seara în localul Bănces­cul. de negru din calea Victorie 34. In curînd va apare fascicola a doua din primul volum al „Chestiu­nei sociale" în Romînia, datorită a­­pr­eciatului nostru confrate, d. St. Antim. Fascicula aceasta va cuprin­de Chestiunea țărănească. „Monitorul Oficial" de era publi­că­­: lista noilor debitanți pentru vînzarea tutunurilor, timbrelor, etc. — Legea asupra băncilor populare sătești și a ca­­sei lor centrale. — Transferările și înaintările din po­liția din țară. Azi dimineață, la orele 10, va avea loc în localul de licitații al Primăriei Capitalei, vînzarea ta­blourilor rămase nereclamate din loteria artistică a d­nei Raicovi­­ceanu-Fulmen. Direcțiunea generală a căilor ferate a fo­st autorizată să com­­plecteze liniile și să construiască 15 clădiri necesare pentru termi­narea gărei de tr­iaj de la Palas (Constanța). Lucrările vor costa 600.000 lei. Tîrgul Moșilor va începe anul a­­cesta la 21 Maiu și va ține pînă la 2 Iunie. Serbarea de Joia Moșilor cade la 29 Maiu. închirierile locuri­lor pentru prăvălii și restaurante se vor face In Câmpul Moșilor în zilele de 8 și 9 Maiu, orele 8—11 dim. și 4 Vi î seara. Comisiunea de licitații se com­pune din d-nii P. Țărușanu, consi­lier comual, Orăscu ,sub directo­rul­ lucrărilor teh­nice,­Eliescu și Mihăescu, directorii serviciilor ad­ministrativ și al contabilității. Consiliul de miniștri a autorizat ministerul de lucrări publice ca să facă lucrări de refacția liniei ferate Adjud-Bacău­, în limitele sumei­ de 168.000 lei. Din toate titlul noului volum editat de institutul „Minerva“ și cuprinzînd o selecțiune de poezii din toate volumele de versuri ale poetului Radu D. Rosetti. Foarte elegant tipărit, volumul are o splendidă copertă datorită d­e­s­e­r­­atoriiul Ma­ni­u. De vin zare la principalele libră­rii. Prețul unui exemplar 1 leu și 50 bani. D. Spiru Haret, ministrul instruc­ției publice, a înaintat o circulară a coaselor profesionale de fete din întreaga­ țară, prin care atrage aten­țiunea d-nelor directoare: a) Să nu se oblige elevele să lu­creze și în afară de școală și, m­ai ales, să nu li se dea lucru­ acasă, pentru a munci la lampă. b) Să nu le impue să facă cheltueli decit cele prevăzute de regulament, sub nici un motiv. c) Cele ce nu se vor conforma a­­cestor dispozițiuni, vor fi aspru pe­depsite. ___ Pentru serbarea muzicală ce se va da în ziua de 18 Mai, ministerul in­strucțiunei a numit o comisiune compusă din d-niî: St. Sihleanu, in­spector general al învățămintului , secundar, D. Popovici directorul Conservatorului de muzică, d-na Charlota Leria, profesoară la Con­servator, pentru București, iar pen­tru Iași, d-niî. Teodorini, directorul Conservatorului; Th. Burada și Mi­hail Tănăsescu, inspectorul învăță­­mîntului muzical. D. Tănăsescu,­ inspectorul general al învățămintului muzical, a plecat in inspecție la Ploești. Elevii înscriși la examenele par­ticulare, cari nu au certificate de cla­sele­­ precedente, se pot înscrie și nu­mai cu certificatul de absolvire al ultimei clase, rămînînd ca să se controleze de către minister și în urmă să se admită cei ce vor avea drept. In ziua de 4 Maifi­d Take Io­nescu va sosi în Călărași cu tre­nul de 11 jum., împreună cu mai mu­ți fruntași politici din Ca­pitală. Cu această ocazie se va ține la orele 2 o întrunire a conservato­­rilor-democrați, în sala parcului minunat. Er­ s’a prezentat la primăria Capitalei o delegație de cinci lăp­tari in frunte cu avocatul lor. D. dr Botescu, ajutor de pri­mar, a primit delegația lăptarilor, ru­gindu-i să-și expună doleanțele. I Lăptarii au cerut să li se ingă­­due a vinde laptele produs de la vaci tuberculoase. D. doctor Botescu le-a arătat pericolul la care se expune popu­­ația prin conanmarea laptelui pro­venit da la vaci tuberculoasa. Ajutorul de primar a mai ară­tat că în Capitală se vinde zilnic zece mii de litruri de lapte tu­berculos, ceea­ ce constitue o mare primejdie pentru sănătatea pu­blică. Delegația lăptarilor a plecat, fără să se pătrundă de explica­țiile date de d. dr. Botescu. Lăptarii păreau­ a fi influențați de indivizi cari le amețesc capul cu minciuni spre a-i exploata. Ministrul de război îi va inter­veni pe lângă ministrul de inter­ne ca să dea ordin primăriei co­munei Bușteni să achite batalio­nului 2 Vînători suma de 1000 lei, rest ce datorează pentru tim­pul ci­ muzica batalionului a cîn­­tat in vara trecută. Direcția căilor ferate va execu­ta în regie lucrările pentru ali­mentarea cu apă a stațiunei de cale ferată Filaret. Apa va fi adusă din conducta primăriei Capitalei. Prin orașul Galați s’au expor­tat 332 boi grași cu destinație pentru Egipt. Comisiunea veterinară s’a în­trunit erî pentru a studia mai multe acte privitoare la de­spăgu­­bire pentru caii răpciugoși uciși. Contingentul cel mai mare de cai răpciugoși îl dau caii călărașilor cu schimbul. S’au exportat un număr de 2000 păsări prin oficiul veterinar Burdujeni, pentru Cernăuți. D. inspector veterinar Starco­­vici a plecat la Ploești pentru împărțirea județului în trei cir­cumscripții veterinare : în buge­tul acelui județ s’a prevăzut un al treilea medic veterinar. D. I. St. Furtună este numit ca inspector tudinic al epizootii­lor, iar d. profesor C. Motag este numit pe ziua de 1 Mai ca șef al serviciului veterinar din Direc­ția generală a serviciului sanitar. D. Cicerone Paladi este trans­ferat din postul de medic veteri­nar al județului R.­Sărat in acela de medic vet­­rinar al jud. Neamțu, în locul d-lui Ivlev, eșit la pensie. Comitetul azilului pentru bă­­trîn­i Elisabetei va da sub patro­­nagiul unui comitet de doamne,­­ o mare serbare populară la grădi­na Rașca, în ziua de 18 Mai. Va fi teatru de diletanți, tom­bolă de obiecte, diferite surprize, distracții pentru copii, etc., etc. Se iau toate măsurile pentru ca pu­­­­blicul să petreacă de minune. To­tuși prețul intrare­ va fi foarte mic. La vreme amănunte. Neîntrerupta propagandă făcu­tă in favoarea limbei auxiliare Esperanto prinde teren și la noi în țară. Cursurile publice gratu­­­­ite ale societatei Esperantiste ro­■­mine sînt din ce în ce mai frec­­­­ventate, așa în­cît localul din școala primară C. A. Rosetti (str. Clemenței) a devenit insuficient, după cum s’a putut vedea la ina­­­ugurarea celui de al 3-lea curs , din ziua de 27 Aprilie c. D. Al. Beldiman, ministru ple­nipotențiar al Romîniei la Berlin, care­­ se găsește în Capitală în a­­faceri de serviciu, a fost primit în audiență de rege. D Kiamil-Bey, fost consul gene­ral al Tur­ciei la București, și care a fost numit­­ comisar imperial al sultanului la Sofia, a părăsit Con­stantino­pole pentru a-și relua noul post. Cartelul morarilor Eli s’au pus în Capitală bazele u­­nui cartel care a produs senzație în an­umite cercuri din piața noastră comercială. E vorba de un cartel încheiat în­tre proprietarii principalelor mori din Capitală, formând asociație care are de scop să institue un fel de monopol pe cumpărarea griului, așa în­cît făina să nu mai fie vîndută de­cît de morile în cartel. Din cauza acestui cartel s-a pro­dus o vie agitație printre burtari, cari vor fi pe viitor siliți să cum­pere făină de la cartel și cu un preț ce le va fi impus. Au intrat în cartel morile Popo­vici, Olmazu, Assan ,Staicovici și Zehender Solberstadt. La întrunirea care a avut loc­uri la camera de comerț s-a depus un capital de 500 mii lei. DIMWEAT J DIN LUMEA MUNCITOARE — Mercuri 30 Aprilie — Dela minister Numiri, D. N. C. Arbore, diplo­mat al școalei de comerț din Iași a fost numit secretar­ comptabil al camerei de meserii din Iași. — D. E. Arghir, a demisionat din funcțiunea de secretar comptabil al corporațiunei meseriilor unite din Roman. Camera­­ de meserii Noul șef al biroului de percepere, de pe lângă Camera de meserii din Capitală va prezenta un referat ex­plicativ, privitor la înființarea bi­roului de percepere, deoarece anu­me corporațiuni care au făcut re­curs la minister contra deciziunei în chestiune au interpretat greșit ho­­tărirea Camerei de meserii. Bursa Muncei Cereri și oferte de lucru. Se cau­tă: 1 sau 2 lucrători cismari; 2 lu­crătoare pentru cismarie; 1 bun lu­crător cismar; 1 zugrav vopsitor; 4 ucenici pentru o fabrică de timplă­­rie; 1 brutar creator și 2 frăminta­­tori pentru o brutărie în provincie­; 1 lucrător tapițer de trăsuri. A se adresa la „Bursa Muncei", b-dul Carol No. 1 București. Clubul meseriașilor — Se aduce la cunoștință celor ce au avut spre plasare bilete pen­tru balul clubului de la 23 Feruarie a. c., să lichideze socotelile. Este ul­timul avertisment. ____ «Joi.’­iorațiile Blănari-cojocarî. Chestiunea mus­tarei in acelaș local a corporației și de a se avea un singur secretar­ com­­ptabil, va fi adusă în discuțiunea Camerei de meserii, în prima ședin­ță, cînd d. Acelinescu, membrul de­legat, va prezenta un raport. Dogari. Pentru aseară au fost con­vocați membrii comitetului­ și ai co­­misiunei de arbitrii, spre a rezolva și judeca afacerile curente ale cor­porației. Lăcătuși în seara de 25 am­, s’a întrunit la sediul corporației comi­sia de examinare, pronunțîndu-se a­­supra eliberare­ de brevete de ma­estru patron. Mecanici. Numai contractele de angajament încheiate prin bi­roul corporației, sunt valabile și au sanc­țiune. Timplari. La 4 Mai, a. c., are loc la sediu, o întrunire a meseriașilor timplari spre a discuta înființarea biroului de percepere și a se con­­sfătui asupra alegerei comitetului ce urm­ează a se efectua în această zi. Zugravi. Dela comitet. S’au elibe­rat carnete de lucrători următorilor meseriași: Th. Dinescu (zugrav de trăsuri) și Moritz Bernath( vopsih­r). entuziasm bărbăția alegătorilor de Iași și m’au însărcinat să vă transmit d-voastră toată dragos­tea și recunoștința lor — Take Ionescu. Dan. Cursul de socio­logie criminală Prelegerile d­lui C. Rădulescu D. C. Rădulescu, subdirectorul ge­neral al închisorilor și-a inaugurat era cursul sau liber pe care îl va face cu studenții facultatea de drept din București, despre sociologia cri­minală, știința penitenciară și legis­lația respectivă comparată. Au asistat numeroși studenți, pre­cum și mai mulți profesori univer­sitari.­­ D. Rădulescu a mulțumit­­ Hor Haret și Tanoviceanu, profesorul de drept penal, că ia dat posibilitatea să țină acest­­ curs. Intrînd în dez­voltarea secțiunei inaugurale, de sa a arătat principiile școalei lombroziei­ne. A arătat după aceia cum a eva­luat principiul dreptului penal privi­tor la pedeapsă, înainte era pedeap­sa socotită ca o răzbunare; se ju­deca delictul sau crima fără a se ține seama de individul autor. Uma­nitariștii francezi, cărora le datoreș­­te marea revoluție au început să lucreze pentru individualizarea pe­depsei și legiutorii au trebuit să le admită ideia. Drepturile omului au devenit sacre, iar cruzimea s-a în­lăturat din aplicarea pedepsei. A în­ceput să se dea pedepse delicvenților ținîndu-se seama de împrejurările în care a fost săvîrșit delictul. Pînă la 1790 pedeapsa ce se da unui crimi­nal se întindea și asupra familiei lui. De atunci crima a început s­ă fie studiată ca fenomen social, iar nu ca o entitate. Astfel a luat naștere sociologia cri­minală, după dezvoltarea căreia a născut știința penitenciară. D. Rădulescu a declarat că deși face un curs complimentar aceluia făcut de d. Tanoviceanu, nu e pentru teoria rigoristă a acelui profesor, ca­re susține necesitatea pedepsei cu moartea. D-sa e părtaș al ideilor cari cer introducerea unu­i regim u­­manitar în penitenciare. Mai departe, d. Rădulescu a ară­tat cum a evoluat dreptul penal. La 1810 s’a introdus principiul circum­stanțelor ușurătoare pentru delictele mici. La 1832 s-a obținut ca circum­stanțele ușurătoare să se aplice la întregul cod penal. Era triumful ideea individualiză­­rei pedepsei. Legile speciale ale Franței au dat apoi delicvenților posibilitatea de a reintra în societate după căință și amendarea prin pedeapsă. La noi, din contră, tot prin legi speciale­­ se interzice condamnaților liberați de a reintra în societate. Li se ridică drepturile civile și rămîn cu pece­tea infamiei pe frunte, din care ca­uză mulți sunt siliți să repete gre­­șala. D. Rădulescu a arătat că prin in­dividualizarea pedepsei criminabili­­tatea a scăzut și a promis că va ară­ta cum de asemenea criminalitatea a scăzut și prin sistemul­­ iertăreî pe­depselor, dacă indivizii dilicvenț­i se moralizează și nu mai repetă fap­tele­ lor rele. Către acest sistem va­­este d. Rădulescu sa tindă și legisla­­ța noastră în materie de drept pe­nal D. I. Tanoviceanu a ținut să-și a­­rate satisfacția că s-a deschis un nou curs menit să dea dezvoltare predare­ științei dreptului penal și a exprimat credința că mai tirziu se va ajunge la bifurcarea cursului pe drept penal. _____ D. * Terenurile nu vor fi vîndute de­cît persoanelor, cari se vor angaja să zidească pe aceste terenuri, în­­tr’un termen maximum de patru ani. In caz de neexecutare a acestei condițiuni, se va plăti o amendă de 10 la sută din prețul terenului pen­tru fiecare an de întîrziere. Licitatorii vor putea să plă­tească terenul în mai­­ multe rate. Vor fi preferați însă în­ primul rînd cei cari vor plăti imediat și în al doilea rînd, în condi­țiie 5­ egale, ve­cinii ziselor terenuri.| | , ------— a | Știri pacifice IAȘI, 29 Aprilie.­Se afirmă că d. Stere s’a pronunțat astfel a­­supra rezultatului de la Craiova: „Toată lumea va admite că co­legiul I ne senatori de Dolj nu­mără o sută de alegători prin­tre guvernamentali. Scăzînd deci aceste voturi, re­zultatul real e acesta: 78 voturi candidatul liberal, 70 voturi can­didatul junimist și 282 voturi can­didatul takist. Prin urmare—a cond­us d. Ste­re—partidul liberal și partidul conservator care pretinde, că va guverna nu mai există“.—Dan. IAȘI,­29 Aprilie—D. Al. Bădărău a primit azi următoarea telegra­mă: „Membrii clubului conservator­­democrat din București, întrunit­ astă seară pentru a­ sărbători vic­toriile electorale ale partidului au aclamat cu cel mai călduros iiun­e pentru k­­trHEți fiiii îB pruisiei După cum se știe, consiliul mu­nicipal, în ultima lui ședință, pen­tru a încuraja construcțiunile de imobile a hotărît să scoată în vîn­­zare la licita*’.* publică, cea mai mare parte din locurile virane, pe cari le posedă primăria în diferitele cartiere ale capitalei și cari rămîn în acest moment neutilizate. Această licitație va avea loc în curînd și primăria va afișa azi și mîine în localul ei 5i la tribunal, conci­m­inaie în cari se va ține li­citația. De la consiliul d­e război, Consiliul de războiu de pe lângă corpul II de armată a judecat ori mai multe procese. Cel mai însemnat a fost al sergen­tului Kiriac, a unui caporal și patru soldați din regimentul Mircea 32 acuzați de furt prin spargere. Sergentul a fost condamnat la 1 an și jumătate, caporalul la 1 an și soldații la cîte 6 luni închisoare. Consiliul a fost prezidat de lt. col. Costescu. D. raportor al consiliului de răz­­boiu a dat cb­ ordonanța defintivă în afacerea sublocotenentului guard de geniu Zamfirescu și administratoru­lui căpit. Condeescu, implicați în afacerea sustragerea de bonuri de la serviciul de geniu de pe lingă cor­pul II de armată. ■ £ Consiliul de razboiu se va întruni din nou în ziua de 6 Mai­ pentru a judeca mai multe procese. Consfătuirea ee la ministerul de finanțe în chestia petrolului După cum s’a anunțat eri la or feje 5 p. m. au fost convocați, la ministerul de finanțe, de către d. ministru Costinescu, industriașii și fabricanții de petrol, spre a se lua o înțelegere cu privire la punerea în aplicare a nouei legi pentru dis­tribuția consumului total de ortre­­leu lampant între distilăriile exis­tente și cele viitoare și pentru fixa­rea unui preț maxim de vînzare. Au luat parte la această consfă­tuire: d. D. Sturdza primul minis­tru, d. E. Costinescu ministru de finanțe, d. lonescu directorul con­­tribuțiunilor și un număr de vreo 15 petroliști. Au vorbit d-nii Sturdza și Costi­nescu arătînd importanța petroleu­­lui la noi în țară, care e una din bogățiile noastre naționale și singu­ra noastră industrie, în­cît statul s’a văzut nevoit să intervină la tim­p cu o lege care să împedece din vre­me toate speculațiunile care ar pu­tea să ne ducă la ruină și să nu fie nevoit mai tirziu a veni cu dispo­­zițiuni mai drastice. Arată cum statul va împărți con­suma lumea totală de petreleu lam­pant între toate distilăriile din țara existente și viitoare, după puterea de producere a fiecărei distilării, cu deosebire că cele mijlocii vor um­b­ii o parte proporțională, în raport cu puterea lor de producere, îndoit mai mare ca cele mari, iar cele mici de patru ori mai mare, în aceleași condițiuni. Că statul se va îngriji să oprească fabricele care pun în consumațiune petroleu de calități necurate și inflamabile. In fine pentru surplusul de fabri­care la distilăriile mari, statul le va face toate înlesnirile pentru ex­port; în acest scop fac apel la toți industriașii și fabricanții de petro­­leu lampant, să dea concurs guver­nului la aplicarea acestei legi, or­ganizîndu-se între ei pe baze se­rioase pentru a stabili o justă dis­tribuție a consumului și un preț cit mai mic, cum și să construiască cut mai multe depozite, ca împreună cu cele 40 existente să înlesnească con­­sumațiunea. Se arată toate avantagiile ce le-a acordat statul, prin facerea de de­pozite la Galați și Constanța pen­tru export și spun că statul va con­tinua să se îngrijească mult, fâcind cu timpul și vase speciale pentru exportul pe apă, cum și alte um­ite îmbunătățiri pentru încurajarea și protejarea ei. Au luat cuvîntul mai mulți d­ni reprezentanți ai diferitelor distilării și fabrici de cetrol, lampant, spu­­nînd că deja s’au organizat într'un fel de societate, pentru apărarea in­tereselor lor și că vor căuta să dea tot concursul guvernului pentru a­­plicarea legei, stabilind de comun acord cu inspectorul ministerului prețul cel mai redus posibil de con­sum. In ce privește depozitele au făgă­duit că vor căuta să construias­că cît mai multe, servindu-se pentru moment de cele de care dispun so­cietățile „Steaua Romînă“ și „Ro­­mîno-Americană“. După ce d. Costinescu a dat cî­teva lămuriri cu privire la diferite puncte din lege, consfătuirea s-a ter­minat la orele 7 seara. _______ Wt. Condamnarea Tiței Pavelescu FOCȘANI 29 Aprilie.—Tribunalul de Primna ,a condamnat azi pe cu­noscuta agitatoare Tița Pavelescu la două luni închisoare și un leu des­păgubiri pentru ultraj adus șefului gărzi, Lambrinescu în­­ exercițiul funcțiune­. j ^ Amănunte prin poștă.—B,

Next