Dimineaţa, iunie 1908 (Anul 5, nr. 1539-1569)

1908-06-11 / nr. 1550

Meret­i 11’ Iunie 1903 e ] ^ ‘ c ' ^ / ( E»5l^!^tm;^fg^.ggiS?,ICE^sKrttgas5SST$3^^2 ASTAZI: 10 Iunie (23) 1908 RSnaritul soarelui 4.33 a. m.^­Apusul soarelui 8.02 p. m. CAX.EH8&K ortodox : Mart. Timoteiu Siî. Rrusoi- Sidonia și Edeltrud. • Catolic­­ Autoritătii.-Toate auto­rititile sunte­ deschise. -Incheiar­e. --------------* toate tribunalele sunt des­chise. Expozitii.— In rotonda Ate­neului expoziția pictorului Grotemeyer —In sala Ateneului expoziția școlilei de sericicultură și r­oa­de țos Sim­ii a­­izilului „Elena Doamna“ secția normială TIMP­UL de călduroasă: termometru! s'a coborît pretutindeni in cursul­ ei, între 10 gr. și 22 gr. Cea­­ mai go­­borită temperatură din țară­­ a fost 15 gr. la Sinaia­ și Giurgiu. Acum cerul se menține în toa­tă țara mai mult noroi și în mul­­­te localități suflă vânt potrivit din diferite direcțiuni. Barometrul, după o descreștere ușoară in cursul zilei, a crescut, in Moldova cu 3 la 4 milimetri, iar în restul țarei mai puțin. Pre­siunea atmosferică este în mijlo­ciu către 758 milimetri. A plouat la: Țăndărei 12 mm. Herța 2. Ciochina 2. Constanti­­nești 1. Bicaz 16. Balș 2. Negrești 7. Domnești 13. Nimeni 3. Med­­jidia 2. Bănea­sa 5. Pașcani 2. Be­chet 11. Dorohoi 4, Piatra N. 17, Bacău 1, Ploești 4, Cîmpulung 1, Tîrgoviște 1, Giurgiu 11, Alexan­dria 7, Corabia 4, T. Severin 4, Craiova S și Baia 1, Mamornița 2, Fălticeni 3, T. Neamț 8, Dră­­gușenil 1, și Codronî 2 mm. de apă. tSrănlîism Terassi a Berăriei și Restaurantului 1,­­ Cair­­pați“. In toate serile dela 7-12 și jum. seara și Duminicele de la 5—7 d. a. concert de profesorul Erculi Piffeni de la conservatorul din Milano. Restaurant­e la carte și preț fix 1­60, 4 feluri. Specialitatea casei: bore­ala Pilsen din fabrica Czell­ — în arcul Ote­elisimn. Trupa Lirică rom­ina sub conducerea d-lui C. Grigoriu joacă: „Toto“ și „Tata“, operetă. — Urs­ din sa Teatrului i Patint S­­ rér­es (Bulevardul Elisabeth vis-a-vis de café Boulevard). Reprezentațiuni cinematografice în fie­care seară.—Grădina Ambasadori : Trupa de operete va­­ juca : „Visul unui vals“, operetă în 3 acte.— Grădina Iisișca: Trupa de artiști ai Teatru­lui Național joacă: „La răcoare“, comedie localizată de d. Emil D­ragure-In țară Luni, 9 Iunie. — Căldură­ înă­bușitoare in toată tara Pre­tu Ub­­­ifleni, afară de localitățile mun­toase din districtele Muscel și Prahova termometrul a atins și întrecut 30 gr., iar in multe părți de cimpie chiar de 35 gr. Ca și la București, unde s'a înregistrat 86 gr., o asemenea temperatură a mai avut­ loc la Hirlav, Iași, Birlad, Focșani, Giurgiu, Roșiori, Corabia, Slatina, Găești și Stre­­haia; pl. 37 la Alexandria, 38 gr. la Craiova și 39 la T. Severin. Eri după amează și către seară a mai plouat în nordul Moldovei și in a­lteva localități isolate din Mun­tenia. Pretutindeni ploaia a fost însoțită de manifestați­uni elec­trice. La Craiova a căzut grin­dină. La București în partea de­­ sud a orașului, către orele 8 și 17 m.­seara, a avut loc o puternică descărcare electrică, care a­ atins­­ o fată, producindu-i arsuri pe piept și abdomen. Noaptea destul Procesele verbale .’Martorii au încheiat trei procese verbale: Primul cuprinde toate curele ce au provocat acest incident și condițiile luptei. Se arată în el instoricul in­cidentelor, deliberările martorilor, incidentele care au avut loc între a­­ceștia, precum și hotărîrea de a se da în fine satisfacție d-lui maior Sturdza. •Al doilea proces-verbal cuprinde­­ concluziile arbitrului, d. general Gr­­igîrtu, care arată că în materie de Iduel, ofițerii nu pot evita de a eși pe teren sub motiv, de tardivi­tate. Al treilea proces verbal­­ descrie lupta pe teren arătînd în mod amă­nunțit cum s'a dat ea, precum și cum a fost rănit d. maior Sturdza. Sturdza* & '­­ mam« «U­ —— ''mmm—| Sosirea In Capitală ! După cum a anunțat coresponden­tul nostru din Craiova, d. maior Sturdza, însoțit de medicul curent și m­artorii duelului au luat drumul spre București, într'un­­ vagon de d­. l­ a. L „înainte de sosirea trenului.—* ’[ IP Azistența [" In gara de Nord, înainte de so­sirea trenului s’au aflat: d-na Di­­m­­itrie Sturdza și d-nil. prim minis­tru Sturdza, Kalinderu, administra­torul domeniilor Coroanei, Emil­ Pe­­trescu prefectul poliției Capitalei, cu Ionel Tănăsescu, maiorul Brătianu, ajutorul comandantului sergenților de oraș, căpitan Dabija din vînă­­­tori, și profesor universitar I. Bla- Siu.D-na­ și di Sturdza au venit cu 55 minute înainte de sosirea tre­nului. Timp­­ de o jumătate de oră d. Sturdza a vorbit cu domnul prefect și d. Bianu asupra incidentului care a provocat duelul. D. Sturdza era a­­­fectat de cele întîmplate și regreta proporțiunea care a luat-o inciden­tul. , 1 ■­­ I. , Sosirea maiorului Sturdza. — D $1, scenă mută ! La orele 4 și 20 p. m., trenul de Vîrciorova, aduce pe d. maior Sturd­za și martorii săi. Pe peron așteptau persoanele pe cari le-am arătat mai sus, mai mult un locotenent de artilerie din gar­nizoana București. Cel dinții care a descins a fost "d. colonel Iliescu secundat de­ d. maior Petala, îmbrăcat civil, cei doi martori, în duel. Al treilea care s’a dat jos um va­gon a fost d. maior Sturdza, îmbră­cat de asemenea civil; d-sa purta un costum de vară cenușm și a­­vea caschetă în cap. Capul îi era abandajat așa fel în­cît nu i se ve­deau de­cît ochii și nasul; maiorul Sturdza avea o atitudine milităreas­­că și călca cu pași siguri. A avut loc o scenă mută între pă­rinți și fiu, care a produs înduio­șare în asistență. D-na Sturdza și-a sărutat fiul. d. Sturdza i-a strîns mina. d. Kalin­­­deru l-a sărutat de asemenea. Apoi d. maior Sturdza avînd la ■ braț în dreapta pe mama sa a tra­versat prin sala de așteptare el. I-a, și s’a suit într’o trăsură închisă care i-a condus acasă la d. D. Sturdza D. dr. Cantacuzino, care era aș­teptat la gară a vizitat și examinat pe pacient acasă la d. Carp. " Cum s’a simțit pe drum maiorul jj. Sturdza 11" O persoană binevoitoare ne-a in­format că în tren starea maiorului a fost bună. ■ Pacientul după cum se știe a fost fost operat și i s’a cusut rana la Craiova. Pe drum nu a mîncat și nici nu a băut nimic. Medicii i-au interzis de a vorbi, pentru ca în modul a­­cesta să nu influențeze în rău asu­pra ranei. .....­­ S’a sfirșit incidental . Părerea unui ofițer este că inci­­­­­dentul, în urma rezultatului de la Craiova, va trebui să ia sfîrșit, ți­­­­nîndu-se seamă,­că maiorul Sturdza , a fost rănit, și în momentul de față în imposibilitate, de a da satisfacție , și celorlațî provocatori. Același ofițer ne-a informat că: „au­toritățile superioare militare vor in­terveni în acest regretabil incident­­ și vor căuta a aduce „pacea și li­­­­niștea în armată,­­ lăsînd la o parte și trecînd peste convențional spre­­ a potoli spiritele căci, în armată a­­vem nevoe, de liniște, și ordine“.. V Casiu transportată la spitalul Brîncove­­nesc. ■ ti,! ,«.• Din cercetările făcute de către comisarul Niculae Ștefănescu, șeful circumscripției 20 reese că numita cântăreață a încercat să-și curme viața în urma unor certuri ce a avut cu alte camarade ale ei.—1. Nenorocirea dela Vîrciorova Un caporal se îneacă în Du­năre Aseară, pe la orele 6, caporalul de jandarmi pedeștri Drugă Gh. de fel din comuna Băilești, jude­țul Dolj, detașat ca șef de post la vama din stația Vîrciorova, ducîndu-se să se scalde în Dună­re cu alți camarazi, a­ înaintat prea mult în largul apei, și, cum nu știa să înoate, a fost luat de curent și dus la fund. Corpul dispărut nu s-a mai ivit la suprafața apei. .Camarazii lui au dat alarma. Cercetările făcute în primul moment pentru găsirea cadavru­lui au fost fără rezultat. Sinuciderea din strada Sirenelor — O șanteză încearcă să se sinu­cidă trăgîndu-șî 7 lovituri de cu­­­­țit în piept.— Azi dimineață pe la orele 9 feme­ia Marioara Dumitrescu cintăreață, domiciliată în strada Sirenelor 21, a încercat să se sinucidă trăgîndu-și 7 lovituri de cuțit în partea stingă a pieptului. Intr’o stare foarte gravă nenoroci­ta femee a fost ridicată de către am­­bulanța societăței­ de salvare și Cîmpu-Lung -Pentru ploae — Deși la inter­vale potrivite a căzut în județul Muscel cile o ploae bunicică, to­tuși tinetele și semănăturile’ su­făr din cauza căldurei neobici­­nuite din acest an și se simte din zi în zi mai mult lipsă de apă. Spre a implora­­ mila­­ cerească a­­su­pra acestor locuri, s'a făcut astăzi, Duminică 8 iunie, obicinu­itele rugăciuni pentru ploae. La ora 10 dimineața s’a format la catedrala Negru-Vodă o procesiu­ne, avînd în frunte steagurile bi­sericilor și scoanța Sf. Ilie, dusă de preoți, precum și clerul orașu­lui, după care urma un mare nu­măr de credincioși. Autoritățile erau reprezintate de d-nii: primar P. C. Zamfirescu, directorul prefecturei C. Petrov, revizorul școlar I Chelcea, direc­torul poliției N. Dimulescu. Procesiunea a parcurs stradele principale pină la grădina Crasaa unde s'a oficiat sfeștania de că­tre întregul cler. După terminarea serviciului re­ligios procesiunea in aceeași or­dine a condus icoana pină la biserica Sf. Ilie. După amiază a plouat puțin îm­prejurul orașului. Excursie.­­­Elevii clasei a IV-a a școalei normale Carol I au ple­cat aseară în escursie , la Rucăr, peștera Dîmbovicioarei și vama din var­a. b­ăile Crețulescu.—Stabilimentul băilor eforiei Cretulescu, a Înce­put a funcționa în fiecare zi de la orele 9—12 a. m. împușcat din imprudență Dorohoiu, 9 Iunie. — Jandarmul Racu Ion urmărind prin pădurea Văculești pe dezertorul Gh. M. Ig­nat din regimentul local, a lovit din greșeală cu arma de pămînt. Arma a luat foc și glontele, tre­cînd prin falca stingă a jandar­mului, i-a despicat limba în do­uă și a eșit prin ochiul sting. Jandarmul a fost internat la spital. Sunt puține, speranțe de scăpare. ‘ jJ Gh. Dispariția unui comer­ciant din P.­Neamț PIATRA.­N.—Moscu Iacobi, pro­prietarul fabricei de cherestea de la mănăstirea Neamțului, a în­cetat p­lățile și a dispărut, lăsînd datorii de peste șapte sute de mii lei. Numeroși comercianți erau an­gajați cu sume mari în această întreprindere. Senzația e enormă. Substitutul Rădulescu a depeșat în țară și străinătate pentru urmărirea dis­părutului. Detalii importante urmează: George CRONICA JUDICIARA Curtea cu jurați Calomnie prin presă. — Primul proces de presă în actuala sesiune și mi se pare, și cel din urmă în același timp. D. V. Constantinescu, fostul ad­ministrator al ziarului „Patriotul’“ a reclamat că a fost calomniați prin coloanele ziarului „Țara“. Că director al ziarului „Țara“ fusese citat înaintea Curței d. Cristu Nego­­escu, care, nu s’a­ prezentat erî, du­pă cum nu s’a prezentat nici recla­mantul. In conformitate cu procedura cri­minală, neprezentîndu-se nici una din părțile în judecată­, nu s’a mai constituit comisia juraților și proce­sul s-a judecat numai de către Curte, care a achitat pe d.­ Cristu Negoescu. CURȚI ȘI TRIBUNALE Falimentul Millis din Buzau. Curtea de casație a avut să se o­­cupe era de un faliment care a fă­cut oarecare impresie în lumea comercială din Buzău. E vorba de falimentul firmei fraților Samoil și­­ Carol D. Millis, care au fost condamnați­­ de tri­bunalul din Buzău la câte un an de zile închisoare pentru bancru­tă simplă și frauduloasă, sentin­ță pe care Curtea de apel secția III-a din Capitală a confirmat-o respingând apelul celor doi faliții Decizia Curței fiind atacată cu recurs, secțiunea II-a a înaltei Curți de casație a admis era re­cursul fraților Millis și a­ trimis afacerea să se judece din nou de către Curtea de apel din Galați. Din partea recurenților au ple­dat d-nii avocați Petre Borș și Comșa. Din Barbariile polițienești. — Dacă dosarul barbariilor poliție­nești e destul de voluminos, to­tuși nu toate dintre aceste barba­rii sunt aduse în discuția justiți­ei, pentru a se aplica vinovaților pedeapsa­ ce o merită. Totuși, din cînd în cînd și, mai ales atunci cînd opinia publică e prea mult scandalizată, de cele ce se petrec în beciurile poliție­nești cei în drept sînt siliți să tri­­mteată pe vinovați în judecată pentru a-șî lua plata neomenii­lor lor. Un caz din acesta, e acela al subcomisarului Haralambie Du­mitrescu, dela circumscripția 10, autorul barbariilor săvîrșite­­,­ chiar localul circumscripției, asu­pra d-lui Iacovache, funcționar la poștă, barbarii cari au fost re­latate în ziarul nostru cu toate amănuntele pe care le comportă gravitatea cazului. In ședința de era după ce s'a fă­cut instrucția orală înaintea tri­bunalului, subcomisarul Hara­lambie Dumitrescu a fost con­damnat la 7 luni închisoare, 500 de lei amendă și 500 de lei despă­gubiri. D. Iacovache a fost asistat de d. avocat Gh. Vasiliu B­erești. Crima din strada Scărlătescu.­ Una din multele crime cu care s’a ocupat cronica faptelor diver­se din primăvara trecută. Un minor, Ion Bîzea zis Ionel,­ își disputa bunele grații ale unor fete din mahala cu sergentul cu cavalerie Aldulescu. Intr’o zi din Martie a. c., cei doi­ rivali întîlnindu-se intr’o circiu­mă din strada Scarlatescu, a avut­ loc o explicație, urmată de cuve­nitele palme, pînă cînd, în cele­ din urm­ă, Ion Bîzea scoate un­ cuțit și dă sergentului Aldulescu, o astfel de lovitură, în­cît acesta, încetează din viață puțin timp după ce primise lovitura. Condamnat de tribunalul Ilfov, secția II la cinci anii închisoare, Ion Bizea a făcut apel, care s-a judecat erî de secția I a Curței. In urma pledoariei d-lui avocat V. R. Nicolaescu, Curtea a redus pedeapsa de la cinci ani la trei ani închisoare. Fraudele dela sec. ,,Salvator Brî s’­a judecat de cătr­e secția II-a a Curței de apel afacerea fraudelor dela societatea „Salva­tor“, în care e implicat dricarul V. Dobrescu din Capitală. Se știe că Dobrescu a fost con­damnat de tribunalul Ilfov la doi ani închisoare, sentință în contra căreia­­ a făcut apel. Curtea i-a respins apelul. Operațiunile unui îndrăzneț spărgător.— Un proces interesant prin îndrăzneala operațiunilor a­­unui spărgător de meserie, s’a ju­decat. era de către Curtea de apel secția N­. Nec. Georgescu, zis Alunaru, dezertînd din reg. 3 roșiori din Bîrlad, a venit în Capitală, unde a comis prima spargere la d-nii A. Constantinescu și S. Niculescu din piața Anton, furînd 4364 lei. Cu acești bani pleacă în turneu la Găești, Pitești, Slatina și Craiova, unde este arestat. Aci e interesant de citat un considerent al tribunalului care, vorbind de operațiunile lui Geor­gescu la Craiova, spune textual: „unde e prins de poliția și tot cu concursul ei scapă In diferite rînduri Am ținut să înregistrăm opinia bună pe care o are justiția despre agenții noștri de poliție. Evadînd, după cum ne spune tribunalul, Nae Georgescu vine în Capitală și comite o serie de șapte spargeri, unele mai în­drăznețe decît altele. In cele din urmă fiind prins, e dat în judecată și condamnat la trei ani închisoare, pedeapsă care a fost confirmată erî de sec­ția II-a a Curței de apel. Crima din Bolintin.­Parchetul de Ilfov a fost încunoștințat erî telegrafic de către primarul co­munei Bolintinu (Ilfov) că erî a fost găsită pe cîmp o lădiță în ca­re se aflau părți din cadavrul unui copil, care nu pare să fost de curînd născut; celelalte părți ale cadavrului fusese, după oare­­care T probabilități, mîncate de cîini. „Fiind indicii că e la mijloc o crimă, s’a ordonat să se facă o anchetă, dar după cum se în­­tîm­plă de cîtva timp, autorii vor răm­înea, probabil, nedescoperiți. Diferite știri.— Secțiunea III-a a tribunalului Ilfov a­ confirmat .cri mandatul d­e arestare lansat în contra pianistului Th. Fuchs. — Crima din strada Poliției a fost repartizată la cabinetul III de instrucție. — Procesul fostului șef al gă­­rei Fetești, D. Leondarie, autorul delapidărei de 8260 lei, se va ju­deca de secția III a Curței de a­­pel la 17 Octombrie a. c. — Familia elevului Welt, au­torul atentatului dela școala „Cultura“,­­ a cerut eliberarea a­­cestuia pe cauțiune, cu condiție ca să fie internat într’o­ casă de 01­n­ăin­te. Judecătorul de instrucție­­ refu­zînd cererea, familia,a făcut apel la Camera de punere sub acuzare care a admis apelul, ordonînd pu­nerea în libertate a elevului. — Afacerea fraudelor de la ofi­ciul poștal din Capitală, s’a re­partizat la cabinetul 1 de instruc­ție. — Camera de punere sub acuza­re a respins era cererea de pune­re în libertate pe cauțiune a fos­tului grefier Dumitrescu. Grindina din Prahova PLOEȘTI, 9 Iunie.— Erî a căzut în județ o ploaie torențială, însoțită de grindină, în mărimea unui ou de porumbel. - - - - - In multe păr­ți din partea de nord și răsărit a județului, grindina a ni­micit urm­ele și poamele. Pagubele sunt colosale. Porumburile, deși au fost bătute de piatră, însă nu sufăr nici o pa­gubă, deoarece sunt încă mici. Slavă. De la soc. geografică romînă Societatea geografică urm­ă­­rindu-șî țelul de a publica dicțio­narele țărilor­­ locuite de romîni în afară de regat, a, scos de cu­rînd de sub tipar „Dicționarul Bucovinei. Prețul vînzărei acestei publica­­țiunî este de­­ 10 lei iar pentru­­membri de 5 lei. Lucrările de alcătuire a dicțio­narului Transilvaniei vor începe în cursul verei și se speră că­ a­­ceastă importantă publicațiune va putea să apară cel mai târziu peste trei ani. Comitetul societate­, în dorința sa de a face cit­ mai mult cunos­cută țara noastră sătenilor, a de­­­cis a oferi ministerului de culte­ și instrucțiune publică pentru a fi distribuite bibliotecelor școale­­lor rurale și pentru premii un număr de peste 4060 exemplare de dicționare geografice județene. Mizeria în Capitală Am primit din partea funcțio­narilor biuroului teh­nic A II de la­­ C. F. R. suma de 12 lei pentru fostul funcționar C. A. M. despre care am vorbit în numărul nos­tru de ere. In acelaș scop am primit dela d. Goga, comerciant, suma de 65 lei colectați dela amicii d sule. In lotal 77 lei pe cari i-am d,at la destinație. I UNIE — 30 zile — — Marta I­­i'ffi'fE. Numai pînă la 7 Iul­ie acordăm participarea gratuită la Loteria Statului r*omîn. tuturor cari se vor a* l»oua sau­ va voi noi abonamen*­tul la ziarul „Di­mineața“. Toți abonații mai participă și la Marile Premii in valoare de Lei 25.000 BIBLIOGRAFIE "A apărut și se află de vînzare la toate librăriile din țară. Măsurătoarea ogoarelor de T. Marinescu avocat, absolut nece­sară tuturor agricultorilor și fun­cționarilor administrativi însăr­cinați cu aplicarea legilor agra­re conținînd: Nouăle măsuri me­trice pentru măsurarea diferite­lor forme de ogoare, păduri,­ mo­șii, vii, etc. Măsurători de isla­zuri (imașuri). Legea tocmelelor agricole și extract din legea sis­temului zecimal metric. Legată prețul 3 tei editura librăriei N. A. Petroff. Birlad. Codul Plugarilor, legi noul și vechi menite la îmbunătățirea soartei săteanului român, cu ex­­plicațiuni și formulare pentru împlinirea actelor necesare la a­­plic­area acestor legi, de Theodor Marinescu avocat, fost procuror. Editura librăriei N. A. Petroff, Birlad prețul 3 lei. Bűime Iftnții D. Const. Mille, directorul nos­tru, s'a reîntors erî din străină­tate. Ziarele oficioase anunță că e vorba de o modificare de adus în felul de repartizare a cîștigurilor de la loteria Statului. Suma totală a cîștigurilor va rămîne aceiași, se plănuește numai o împărțire a cîștigurilor mai plăcută jucătorilor. Se vorbește cu multă probabili­tate în cercurile militare ca"­« toamnă d. ministru de război și va veni cu o lege prin care să se interzică duelurile între ofi­țeri, iar diferendele să se tran­șeze de către consilii de onoare, numite de corpurile de armată din care fac parte ofițerii în con­flict. D. Brătianu a­ sosit er. d. a. în Capitală, venind de la Predeal.. D-sa a­ avut o lungă convorbire cu d. Al. Djuva­ra, asupra pune­rei în aplicare a lenei Casei ru­rale. .­ D. ministru al justiției va com­plecta numirile în magistratura amovibilă pe ziua de 15 Iunie. In prezent se lucrează la repar­tizarea celor reușiți la ultimul e­­xamen de capacitate. D. general Averescu, minis­tru de razboiu, a făcut aseară o vizită primului-ministru, la locuința sa din str. Mercur. Tribunalul Ilfov secția III-a a confirmat era mandatul de aresta­re lansat în contra pianistului Th. Fuchs. Parchetul militar t­erminînd ins­trucția in afacerea furtului tubu­rilor de cartușe de la depozitul de munițiune al armatei a dat era ordonanța definitivă. Locotenentul guard Panaitescu a fost trimis în judecata consiliului de razboiu. Totodată instrucția fiind termi­nată numitul locotenent a fost pus în libertate. Funcționarii de birou ai Casei rurale vor fi recrutați dintre a­­ceia ai Casei de depuneri, Băn­­cii Naționale și Creditului rural. Era cu trenul de 8 a. m. a so­sit, venind din Iași, luptătorul naționalist din Transilvania, dr. L­ascu. Din București d-sa va pleca în Ungaria spre a-și face osînda de un an la care a fost condamnat de tribunalul maghiar în urma luptei pentru apărarea cauzei fraților de peste munți. Cu această ocaziune studenți­mea universitară romînă tine să sărbătorească­­ prezența d-sale în mijlocul nostru, prin organiza­rea unui banchet. La plecarea d-sale din Capi­tală se vor organiza manifestații entuziaste de simpatie din partea studențimei universitare și a so­cietăților din Capitală. Programa acestor serbări se va anunța la timp. Din 35 candidați înscriși la exa­menul de controlori la Casa centra­lă a băncilor populare, au reușit in ordinea, clasificărei: T. Axentie, Catrangiu, Golakievici, Pantelimon Chirieescu și I. Cocorascu.­­Ministerul comerțului și indus­triei a trimis la' Govora pe d. in­­gner Tănăses­ Cl.1, să constate sta­rea instalațiilor de băi, despre ca­re s’a anunțat­ că sunt rau între­ținute. Societatea „L’assistance aux a­­nim­aux“ din Paris, a cerut socie­­tăței pentru protecțiunea anima­lelor din București să-i trimită 10 medalii care să fie distribuite cu poaziunea adunărei generale anuale,­­persoanelor cari­­ s’au dis­tins, prin acte de protecțiune și propaganda. D-na E. Peri­ețeanu-Buzău­, se­,­cret­ara S. P. A. din București,­ a­ asistat în ziua de II Iunie st. n., la această festivitate la Paris, cu care ocaziune i s’a­ decernat din partea acelei societăți diplo­ma de onoare, pentru, propaganda desfășurată in favoarea animale­lor. Ministerul domeniilor a făcut următoarele numiri la herghelia statului de la Cislău: D. maior medic veterinar Do­­bre Negulescu, director. D. V. Periețeanu, comandantul trupei. D. lt. medic veterinar Pîrvu Voiculescu, medic al hergheliei. De cîtva timp se observă între lucrătorii fabricelor din Capitală numeroase cazuri de îmbolnăvi­re din cauza consumării de ci­reși și vișini. i­ Atragem deci atenția celor în drept de a se lua urgente și se­cere măsuri in contra vânzării fructelor stricate. D. C. Creangă, secretarul ge­neral al ministerului comerțului și industriei, și-a luat ori postul D-sa a fost prezentat șefilor de în primire. serviciu ai acelui minister de că­tre d. ministru Djuvara. D. Deleanu, licențiat în drept, a fost numit șef de cabinet al d-lui ministru al comerțului și industriei. Congresul general al învățăto­rilor din întreaga țară e vorba să se țină, anul acesta, la Iași, în prima jumătate a lunei August Studenții eșeni au decis ca în cursul lunei Octombrie să se ție la Iași un mare congres cultural la care să ia parte delegați și studenți romîni din Transilvania Bucovina, Basarabia, Macedonia,­­și din toate părțile locuite de ro­­mîni. La acest congres vor lua parte de asemenea și delegați din toată Romînia. In urma disolvărei consiliului comunal din orașul Oltenița, s’a instituit următoarea comisiune­ interimară: D. Gh. Deculescu, președinte; d. C. D. Nica, vice­președinte; d-nii I. Brătulescu, Stan O. Zorzor, Dimitrie Velicu (Cincu, membrii­ Alegerea comunală din acest o­­raș se­ va face în ziua de 3 Au­gust, la institutul „Pompilian“ "din calea Rahovei No. 64, s’a deschis frumoasa, expoziție anuală de lu­cru de mină, executat de elevele școalei. Expoziția va r­ămînea deschisă în zilele de 6—14 Iunie 1908, orele 10—12 a. m. și 4—6 p. m. Comitetul central al Ligei Cul­turale s’a întrunit Duminecă sea­ra const­ituindu-se în modul ur­mător: Sava Șomănescu, preșe­dinte; Virgil Arion și general Balaban vice-președinți; N. Ior­­ga, secretar general; Th. Dobres­­cu, casier; P. Grădișteanu, D. On­ciul, principe Basarab Brînco­­veanu și I. Țețu, membrii, D. Carp, V. Dărăscu și D. Tăcu, cen­sor­. Tot în această ședință s-a decis să se înființeze secțiuni în orașe­le capitale de județe, iar d. N. Iorga a fost însărcinat să alcă­tuiască un program de muncă. D-nii Teodor Tănăsescu, Ilie Popescu, și Spiru­ Parapeanu, șefi de biuron, și inginer Petre Dimo, au fost înaintați în funcțiunile de subșeff de divizie. După ultimele rapoarte sosite la direcția generală a serviciului sanitar, starea sanitară a țarei este satisfăcătoare. învățătorii reușiți la examenul de înaintare pe loc vor intra în drepturile lor cu începere de la î Septembrie a. c. In cursul săptâmînei trecute , s’a tinut examenul medicilor-că­­pitani candidați la gradul de maior. Eli s’a dat rezultatul exame­nului la care au reușit următo­­torii d-nî medici căpitani: Ca­fenea M., din bat. 7 vînători; Mi­­hăilescu Spirea, din bat. 1 vînă­­tori; Hachm­an G., din reg. 2 Vilcea; Eliad D. Petre din bat. 2 vînători și Ionescu C. din reg. 26 Rovine. Comisiunea examinatoare a fost compusă din d-nii: general dr. Demosthene, președinte, colonel dr. Er. Petrescu și dr. Mihail, membri. La examenul de medic-maior, au reușit următorii medici-căpi­­tăni: Mihăilescu Sp., Gafencu M., I­sackman G., Ionescu C. și Eliad P. Pe fiecare zi succesul veselei co­medii La Răcoare se afirmă tot mai strălucit. Astă-seară, Marți, Brezeanu, To neamț,­ Liciu, Demdriad, Nicu­­lescu, Maria Ciucurescu joacă pen­tru a 13 a oară La Răcoare și cum Marțea e scara de întîlnire a elitei bucureștene la Rașca, un pu­blic din cele mai alese va aplauda discard, din nou­. La Răcoare și pe excelenții ei interpreți. Un cadavru găsit în lacul Funden­ Ieri dimineață poliția de sigu­ranță a Capitalei a fost înștința­­tă de către circumscripția 7 că în lacul Funden­ in dosul gradinei Heliade s’a descoperit azi cada­vrul unui băiat în etate de 1314 ani. Hainele copilului s’aui găsit pe malul lacului ceea ce ar pre­supune că copilul s’a înecat pe cirul se scălda. Totuși există și bănuiala că la mijloc ar fi o crimă—Tis _______­­ ‘ *­__’ Mele și escroism­u­l mi femei din Capitală Poliția de siguranță a Capitalei a arestat pe o femae care este acu­zată că ar fi comis trel crima și numeroase escrocherii. Am fost singurul ziar care am anunțat la timp despre arestarea femeei Marița Georgescu zisă și Mița Ionescu, care diindu-se drept doctor, a săvirșit mai multe cri­me și escrocherii în Capitală. Grație m­uncei depusă de sub­comisarul Alex. Constantinescu de la siguranța Capitalei, între­gul mister care plana asupra a­­cestei afaceri este astăzi dat la iveală. Din ancheta care s'a fă­cut, reese următoarele: Acuzațiunile ce se aduc E­artiei Georgescu Marita Georgescu zisă Mita Io­nescu, in etate de 33 ani, domi­ciliată în str.­Verde (cîmpul Cu­coanei) No. 33, este acuzată: 1) că in luna Ianuarie a. c. în u­rma unui tratament primitiv ce î-a dat fetei So­fița Marin Nicolae în etate de 14 ani, fiica femeei Anica Maria Nicolae din strada Verde No. 31, î-a cauzat moartea acesteia și că tot în urma trata­mentului aplicat mamei deceda­tei, aceasta din urmă se află pe moarte. 2) Că tot în urma unui trata­ment a cauzat moartea lui Du­mitru Vasile, din str. Gheorghe Grant No. 4­­3) Că ar fi cauzat moartea u­­nei nepoate a lui Florea Marines­cu din str. Racoviță Grant No. 48, și 4) Că ar fi escrocat cu diferite sume de bani pe femeile Sevasta Florea Marinescu din str. Raco­­viță Grant No. 88, pe Roza Bolog din str.­ Str. Constantin Grant No. 31, pe Marița Grigore din str. Const. Grant No. 20 și Ion Barbu din str. Gheorghe Grant No. 20. Declarația femeei Anica Maria Nicolae Una din victime, femeea Anica Maria Nicolae, domiciliată în str. Verde No. 31 a declarat la interogatorul ce i s’a luat la po­liție, că după sărbătorile Crăciu­nului, adică prin luna ianuarie trecut, fiind bolnavă, s’a ipome­­nit în casă cu femeea Mița Iones­cu zisă Georgescu, care i-a pro­pus să-î descînte și să-l facă far­mece pentru a o vindeca atît pe ea cit și pe fiica sa Sofița, care deși era sănătoasă, totuși, după spusele Miței Ionescu avea ar­gint viu în ea. Pentru aceasta Mita Ionescu î-a luat 17 lei și a doua zi a venit cu două mere pe cari le-a dat, unul ei și altul fiicei sale. După ce au mîncat cele două mere, atât mama cît și fiica au simțit dureri îngrozitoare în sto­mac și în aceeași zi le-au eșit pe corp un fel de bube. Femeea, care se află bolnavă, prezintă și astăzi cîteva bube pe corp, iar copila Sofița a încetat din viață și a fost­ înmormintată la cimitirul Sf-ta Vineri. In timpul cînd Mita Ionescu fă­cea leacuri celor două victime ale ei, le-a luat o fustă și o că­mașe spunînd că trebue să îm­brag­e pe „Maica Domnului“, de­oarece ea lucrează cu sfinții și cu dracii. O alta victimă Femeea Sevasta, Florea Marin din str. Racoviță Grant No. 48, a declarat că în ziua de 6 Ianua­rie ,a venit la ea o nepoată, a ei, anume Maria Crețu de fel din Drăgășani, bolnavă de picioare, a intrat în spitalul Brîncovenesc și după ce s’a făcut bine acolo femeea Mița Ionescu a făcut’o să creadă că nu era complect vin­decată. Pentru suma de 15 lei, s-a apli­cat un tratament cu diferite bu­­rueni pînă în ziua de 1 Aprilie, cînd Maria Crețu ducîndu-se la părinții ei în comuna Drăgă­­șani, a încetat din viață. Alte victime S-au luat de asemenea declara­­tiunile femeei Roza Balog din str. Sft. Constantin Grant No. 31, care a arătat cum fata ei Anica, suferind de epilepsie și fiind tra­tată cu medicamente de­numita femee, a fost cuprinsă de accese și mai puternice de epilepsie. Celelalte victime au declarat la fel că au fost escrocate de­nu­mita femee. Mița Ionescu a fost era înain­tată parchetului.—Tis. Fapte din capitală Accidentele muncei Muncitorul Iordan Stoian în etate de 47 ani, pe cînd,lucra la fabrica de basalt de la Cotroceni, o lampă cu benzină ce se afla in apropierea­ lui, făcu deodată explozie, produ­­cîndu î arsuri pe fată, mîini și coapsă. Salvarea fiind avizată, l-a trans­portat la spitalul Filantropiei. Rănile D-na Clara. Filips, în vîrstă de 37 ani, cu domiciliul în str. Aca­demie No. 19, ducîndu-se ieri după amiază în str. Sf. Vineri No. 26 la niște rude ale sale, care ține un res­taurant,, și cer­tîndu-se cu doi servi­tori din acel local, aceștia au luat-o la bătac, rănind-o la cap. După ce numita d-nă a fost pan­sată de societatea de Salvare, a fost condusă la domiciliu. _­­ Starea ei „nu este­ gravă. Altă rănire Lucrătorul Ilie Sandu Ilie, în e­­tate de 27 ani, cu domiciliul în str. Cărămidari de sus, pe cînd se certa cu un al lucrător anume Niță Ilie. acest din urmă, la un moment dat i-a aplicat o puternică lovitură cu un lemn, din regiunea frontală dreaptă și i-a mușcat și degetul mi­nei stingi. După ce a fost pansat, el a fost condus la domiciliu. Accidentul de la societatea de gim­nastică și dare la semn Studentul Casian Alexandru. In vîrstă de 26 ani, domiciliat în str. Prelungirea Dorobanților No. 107, pe cînd făcea: bori, exerciții de gim­nastică, în localul .'.ocietățel de * m­­r­astică și dare i? sint­ de pe .:be­­iul Dîmboviței, de odată, scăpind l­ara de fer pe care făcea gimnas­­tică, căzu, lovindu-șî genunchiul drept de bordura basm­­ului și în că­derea asta productmdu­ și o rană la genunchi de 4 centimetri. Salvarea, după ce a procedat la pansarea victimei, sa transportat la domiciliu. Căzută în stradă Servitoarea Eva Cocea, in vîrstă de 26 ani, fără domiciliu, venindu­i râu pe cînd trecea pe șoseaua Kise­­leff, la rondul ai li, a căzut jos în nesimțire. Cîn­dui-ise *cjrnjirile medicale, și-a revenit în simțire, . DIMINEAȚA Banchetul conserva­­toriloH temperat din Olt — D. Bădărău proclamat șef la Olt — Duminică 8 Iunie d. A. Bădărău a sosit cu Express-Orientul in Sta­­lina însoțit de d-nii Paul Negulescu și Nicolae Titulescu. Un public foar­te numeros înțesa peronul gării. La sosirea trenului puternice urale is­­bucniră din piepturile asistenților. D. C. Ioanid, fost deputat, urează bună venire noului șef. D. Bădărău promite că va fi la înălțimea misiu­­nei sale. Apoi, mulțimea se împrăș­tie spre a se întoarce în oraș intr’un impunător convoiu, in cap cu auto­mobilul d-lui Radu Rădulescu, în care a luat loc d. A. Bädaran și funtașii partidului. D. Bădărău descinde la d. C. Mun­­teanu, fost prefect, unde un dejun in­tim de 20 tacîmurî îl aștepta. Tot la d. C. Munteanu mai descind și d-nii Comăneanu și dr. Rădulescu, valoroși fruntași ai Argeșului, cari au ținut să arate cu această ocazie sentimentele e dragoste ce nutresc pentru slătineni. După dejun, d. A. Bädârav întovă­rășit de d-nii G. Pavlovici șeful lo­cal al democraților din Olt, și d-l G. Munteanu face peste 40 vizite la principalii alegători. Mai tos au ti­nut să-i arate ce speranțe pun in­d-sa pentru o îndrumare nouă și sănătoasă a partidului conservator democrat din Olt. . . Banchetul La ora 8, în sala cea mare a co­fetăriei Martinescu, se servește un splendid banchet de 60 lacimari. Iată numele principalilor come­seni: C. Pavlovici, șeful local al parti­dului conserva­tor-democrat din Olt, fost președinte al consiliului jude­țean, mare proprietar, G. Munteanu, fost prefect, mare proprietar, C. Ioa­­nid, fost deputat, mare proprietar R. Rădulescu fost deputat mare pro­prietar, P. Negulescu­­, deputat pro­fesor universitar , N. Titulescu avo­cat mare proprietar, A. Beletti avoc., Ton Ioanid, fost președinte al consi­liului județean; Ton Sfințescu, pro­prietar, pensionar; 2 Zaharia Dicules­­cu, fost ajutor de primar, mare co­merciant­, S. Zăgănescu, avocat; că­pitan Savopol, mare proprietar; in­giner Drăgoescu; Patriciu Demetre­­scu, fost ajutor de primar; Ion Pas­cal, avocat; Marcu Moțăescu, mare proprietar; maior Popescu, pensio­nar; Gheorghe Mihăilescu, pensio­nar; Gheorghe Drăilescu, avocatul Stavri; Th. Iliescu; Nae Mateescu mare proprietar; N. Ionescu, funcți­onar; Eugeniu Burcă mare proprie­­tar; Gheorghe Gh. Burcă mare pro­­prietar; Dimitrie Neagu, mare pro­prietar, avocat; Zamfir Ungurelu, proprietar; Ion Țilea; D. Giurache; P. Pietreanu, mare proprietar; Di­mitrie Polichron; Ilie Stănescu, Te­­odor Panaitopol, mare proprietar; Vasile Procopie, profesor la școala de agricultură din Strehareț; V. Cră­­chineanu, mare proprietar; D. Stăn­­culescu, Al. Bălăceanu, Ștefanovici, secretarul societatei „Tinerimea co­mercială“ ; A. Ghimpeteanu, N. Mar­tinescu, Sandulian, M. Martinescu, M. Rădulescu, D. Mateescu, Th. Sme­­descu, Vasile Motoescu, N. Ion, N. Constantinescu, C. Diculescu, A. Un­­gurelu, I. D. Enăchescu, etc., etc. In tot timpul banchetului a dom­nit cea mai vie animație. La șam­panie, seria toasturilor se începe cu cuvîntarea d-lui Bădărău. Cuvîntarea d-lui Bădăran D. Al. Bădărăn bea în sănătatea regelui, lăudînd înalta sa înțelepciu­ne. Am venit în Olt, spune d Bădă­­ran, ca să organizăm partidul con­servator-democrat și să-i dăm toată tăria necesară pentru a ține piept celor două partide liberale din loca­litate, căci partidul conservator, re­prezentat prin d’. Gh. Gr. Cantacu­zino, nu există, și nu cu vrăjmași imaginari vom duce lupta. Ceea ce a făcut tăria liberalilor la OU, n’a fost decît lipsa noastră de organizare. Ceea ce ține și azi pe mulți alegă­tori în mrejele liberale, e terorizarea lor prin bănci. Pentru a neutraliza spaima ce băncile liberale o infil­traseră în alegători, fruntașii demo­crați ca Pavlovici și Munteanu au înființat și ei, cu mari sacrificii, „Banca Agrară“. D. Gh. Gr. Canta­cuzino, printr’o tactică puțin lăuda­­bilă, a profitat de simpatia ce-i ară­tase Pavlovici și Munteanu și a iz­gonit pe aceștia din propria lor casă. Și azi, d. Cantacuzino face camătă împrumutînd pe alegători cu 14 și 16 la sută, cu banii lui Pavlovici și Munteanu! Voim ca regimul de te­­roare să sfîrșească, de aceea vom face tot ce ne stă în putință pentru a dezrobi pe alegătorii Oltului din lanțurile banului liberal, și din com­binațiile financiaro-politice ale d-lui Cantacuzino. (Ovațiuni nesfîrșite). Ce tactică vom întrebuința în po­litica noastră? Ea se concretizează într’o dublă formulă: nici un mem­bru nu e indispensabil partidului; tot­ membrii sunt trebuitori partidu­lui. Această tactică am întrebuin­țat-o la Iași, care, știți acum cuiva ani de zile era centru limbral, și mi-a reușit. Nici o îndoială că ea va reuși și aci. D. Bädäran vorbește apoi de ata­curile infame ce adversarii politici au îndreptat contra d-sale. S’a spus că eu sunt omul vîndut străinilor, că sunt geniul cel räu al lui Take Io­nescu. Toate aceste atacuri le-am respins fără cea mai mică sforțare, după cum, fără voia ei, placa de oțel respinge picătura de apă ce cade a­­supra ei. Nu mi-au făcut nimic acele atacuri, pentru că munca­ ce duceam nu pentru mine o duceam, ci pentru o idee. Și ar fi fost să abdic dela da­toria mea dacă tulburările mele per­sonale m’ar fi distras dela munca ce datoram ideei. Eu, d-lor, am fost acela cu care s’au început atacurile cari, puțin în urmă, erau să sfîrșea­scă cu Take Ionescu. Sunt fericit că s’a făcut ruptura, căci acelora că­ror nu le impunea munca și talentul lui Take Ionescu, le va impune azi tăria lui­ Beaü în sănătatea d-lui Take Ionescu, a fruntașilor demo­crați din OH pe cari îi asigur de com­plectul meu concurs pentru tri­umful ideilor noastre nci. (Ovațiuni nesfîrșite, aplauze prelungite). Cuvîntarea­­ l-lui Nicolae Titulescu In procesul care se pledează azi de către partidele noastre politice, spune d-sa, obiectiunea care a pîn­­gărit cît mai mult atacurile adver­sarilor noștri a­ fost aceea de a sus­tine că democratismul nostru e mas­ca calculelor personale. A tăgădui focului căldura, înseamnă a tăgădui partidului nostru ideea. Partidul li­beral nu urmează nici o doctrină, în afară de grija lui de a asmuți clasele unora contra altora. Partidul juni­mist n’are alte idei decît­­ Regele și decalogul de la Pitești, averea și neamul sînt condiț­iunî necesarii dar Dorobanțul, și faimoasa poruncă din suficiente pentru a fi cineva în țara romînească. Iar noi, cari sîntem a­­cuzati că luptăm pentru un om și nu pentru o idee, am spus din prima zi ce­­ el urmărim: libera concurență intre valorile individuale, armonia între clasele sociale. Evoluțiunea tu­turor claselor către progres, fără trunchieri dureroase, fară ciocniri de intense, fără știrbirea drepturilor oîștigate, ci, din potrivă, într’o frăț­­ească armonie, iată magia takismu­­lui! Datoria noastră e să nu dezar­măm. Ne-am luat ca misiune să ștergem pe 1907 prin splendoarea lui 1908. Să se știe că nici calomnii, nici intrigi nici ridicolul nu pot să ucidă entuziasmul sincer izvorit din­­tr’o convingere luminată. Vom lupta din răsputeri pentru ca diletantis­mul politic a­ cîtorva familii să nu fie soarta ce viitorul rezervă țărei noastre. Pentru a scăpa Oltul de pa­costea ce-l amenință de a deveni moșia politică a unei familii, am recurs la serviciile d-lui Bădărău. Cu un asemenea șef, desigur vom triumfa. (Ovatiuni nesfîrșite, aplau­ze îndelung repetate). " " •­­ Alte cuvintări D. S. Zăgănascu, beau în sănăta­­­tea d-lui Bădărău, «­­­­ * 4’ Termină, bind pentru bătrînii pio­n­ierî ai ideei conservatoare în Olts l. loanid, Sfințescu și Dicălescu. (0-<­vațiuni, aplauze prelungite). , D. C. loanid, face istoricul parii­i­dului conservator în Olt. Arată cum­ din cauza lipsei de organizare, libe­ralii ajunseseră stăpîni pe județ. Grație sacrificiilor pe cari însă le-a făcut unii fruntași partidul conser­vator a rezistat furtunii trecutului și azi e gata să răspndă așteptărilor noului său șef. Acela însă care din­tre fruntași merită locul de onoare pentru sforțările trecutului e netă­­­găduit. d. D. Pavlovici. Fiu al operii­lor lui, ajuns astăzi numai prin­ muncă, de opt ori milionar, d. Pa­vlovici stetea retras de luptele poli­tice. Cînd Munteanu a voit să facă­ Banca Agrară acum câîva ani pen­tru a scăpa Oltul de camătă, Pavlo­vich cu­de la sine voință, vine și dă pentru partid 200.000 lei. (Apla­uze repetate). Din acel moment, el e un ferver adept al politicei noa­stre, și tot în el își pune Oltul speranța viitorului (evaziuni și a­­plauze).­­ D. C. Munteanu, bea In sănăta­­tatea d-lui Take Ionescu, a d-lui Bă­dărăă și a fruntașilor reuniți lai bancher.­­ D. Paul Negulescu amintește spi­ritual vorba lui Creagă: „Rominalul e greu pînă să apucă de lucru, că de lăsat să iasă el lesne. Meritul domnului Badaraü e de a nu fi fost distras de nimic de la planul de luptă ce și-a propus. Bea in să­nătatea d-sale. ț D. loan Cătuneanu aduce olteni­lor salutul argeșenilor. Eu știă cei­va să zică a fi conservator la Olt. Ca, cu toate mizeriile făcute de ad­versarii noștri, să reușim a avea un banchet atît de strălucit, înseamnă­ că timpurile s’au­ schimbat și că­ partidul conservator democrat își a­­firmă drepturile la viață.­­ D. I. Ioanid, fostul președinte de consiliu județean reamintește tim­­purile vechi de cînd făcea politică. Am făcut politică cu moșul d-nului Titulescu, cu tatăl d-lui Titulescu și sînt fericit că fac politică azi cu tî­­nărul N. Titulescu. Ce se petrece azi în țară e demn de atențiune: popo­rul cere dreptul de a se cirmui sin­gur. Poporul nu putea să-și aleagă ca conducător de­cît pe un fiu al lui, pe Take Ionescu. Bea pentru șef și pentru d. Bädäran. D. C. Pavlovici, șeful local al de­mocraților e primit cu aplauze ca nu mai contenesc. In fine, liniște se face: Cînd acum 40 de ani țara a­­junsese la marginea prăpastiei, cu toții ne-am strîns, ne-am sfătuit, și am adus un domn străin, căruia îi datorim existența de azi. Cînd, după răscoale, țara ajunsese iar la mar­ginea prăpastie­, ne-am strîns iar cu toții, ne-am sfătuit iar, și am a­­dus în capul nostru pe Take Ione­scu (ovaziuni­ urale). Ceea ce a fă­cut țara, am făcut noi Oltul, ne-am strîns și am adus în capul nostru pe d. Badäran! Să trăiască! D. dr. Rădulescu, toastul d-lui Pa­vlovici nu e vorbire meșteșugită; e glasul inimei celui dintîi cetățean al Slatinei. Să trăiască! In juru-î se string toți democrații Oltului, că o singură suflare! D. A. Beleti. Nici un partizan al ideei conservator-democrate nu poa­­te să-și dea mai bine seamă de a­­vantagiile noului partid ca mine. Am fost liberal, am suferit tirania liberală. La liberalii din Olt n’aveai de­cit un singur drept, acela de a munci, și numai de a munci (ilari­tate). Libertatea cugetărei și a cu­­vîntului n’am găsit’o de­cît la d­v. Trăiască șeful nostru A. Bădărău. D. Sfiițescu. In nici un partid, nu există libertatea de la noi. Auto­cratismul liberal, tirania de clase de la conservatori au motivat nașterea noului partid. Să trăiască d. Bädä­ran și fruntașii. D. avocat Stavri,­­vne o caldă cu­­vîntare în care arată rostul partidu­­lui democrat. In termeni caracteris­tic, zugrăvește, starea adversarilor. Rea pentru triumful democrației. D. Ștefanovici. N’am făcut politică pînă azi, pentru că nici un partid nu-mi convenea. Partidul nou al de­­mocraților e partidul viitorului. Rog pe fruntașii aci adunați să nu uite interesele economice ale județului. D. Marin Moțăescu, e chemat cu inzistență de public. Greșala noas­tră a conservatorilor spune d-sa, e că am lăsat friu liber partidului li­beral. Cînd eram la putere, tot li­beralii ne guverna. Dar la urma ur­mei, liberalii constituesc un partid care trebue redus nu suprimat. Cu totul altfel stă însă chestia cu d. Cantacuzino. Ce caută la noi în ju­deț să amenințe lumea cu numele și cu averea d-lui? Văzîndu-mă îm­brăcat așa țărănește a fi crezut că sunt om căruia poți să-i bați din picior pentru că n’are ce mînca, căci, iată ce m­i-a spus, să te dai cu mine, căci într'o mină am mie­re pentru prieteni, și în cealaltă, otravă pentru dușmani. Eu i-am răspuns: amestecă una cu alta și mănînc-o d-ta. După cum se poate vedea, succesul banchetului a fost mare. De altfel, ca dovadă despre aceasta, cititorii trebue să știe că cu venirea d-lui Bädärän au venit în Slatina și d. Take Protopopescu și d. Gr. Gh. Can­tacuzino ca să paralizeze mișcarea adversarilor. D-nul Cantacuzino a primit cu două zile înainte de ban­chet următoarea telegramă de la a­­gentul său d. Negulescu: „Vino imediat­ prezența necesară; succesul se prevede". Intervențiunile d-lui Cantacuzino au fost însă pentru cei mai mulți zadarnice. Cu trenul de 2 noaptea d-nii Radu­can, Titulescu și Paul Negulescu s’au întors la București. , y­u­i Coresp.

Next