Dimineaţa, iunie 1908 (Anul 5, nr. 1539-1569)
1908-06-11 / nr. 1550
Mereti 11’ Iunie 1903 e ] ^ ‘ c ' ^ / ( E»5l^!^tm;^fg^.ggiS?,ICE^sKrttgas5SST$3^^2 ASTAZI: 10 Iunie (23) 1908 RSnaritul soarelui 4.33 a. m.^Apusul soarelui 8.02 p. m. CAX.EH8&K ortodox : Mart. Timoteiu Siî. Rrusoi- Sidonia și Edeltrud. • Catolic Autoritătii.-Toate autorititile sunte deschise. -Incheiare. --------------* toate tribunalele sunt deschise. Expozitii.— In rotonda Ateneului expoziția pictorului Grotemeyer —In sala Ateneului expoziția școlilei de sericicultură și roade țos Simii aizilului „Elena Doamna“ secția normială TIMPUL de călduroasă: termometru! s'a coborît pretutindeni in cursul ei, între 10 gr. și 22 gr. Cea mai goborită temperatură din țară a fost 15 gr. la Sinaia și Giurgiu. Acum cerul se menține în toată țara mai mult noroi și în multe localități suflă vânt potrivit din diferite direcțiuni. Barometrul, după o descreștere ușoară in cursul zilei, a crescut, in Moldova cu 3 la 4 milimetri, iar în restul țarei mai puțin. Presiunea atmosferică este în mijlociu către 758 milimetri. A plouat la: Țăndărei 12 mm. Herța 2. Ciochina 2. Constantinești 1. Bicaz 16. Balș 2. Negrești 7. Domnești 13. Nimeni 3. Medjidia 2. Băneasa 5. Pașcani 2. Bechet 11. Dorohoi 4, Piatra N. 17, Bacău 1, Ploești 4, Cîmpulung 1, Tîrgoviște 1, Giurgiu 11, Alexandria 7, Corabia 4, T. Severin 4, Craiova S și Baia 1, Mamornița 2, Fălticeni 3, T. Neamț 8, Drăgușenil 1, și Codronî 2 mm. de apă. tSrănlîism Terassi a Berăriei și Restaurantului 1, Cairpați“. In toate serile dela 7-12 și jum. seara și Duminicele de la 5—7 d. a. concert de profesorul Erculi Piffeni de la conservatorul din Milano. Restaurante la carte și preț fix 160, 4 feluri. Specialitatea casei: boreala Pilsen din fabrica Czell — în arcul Oteelisimn. Trupa Lirică romina sub conducerea d-lui C. Grigoriu joacă: „Toto“ și „Tata“, operetă. — Urs din sa Teatrului i Patint S réres (Bulevardul Elisabeth vis-a-vis de café Boulevard). Reprezentațiuni cinematografice în fiecare seară.—Grădina Ambasadori : Trupa de operete va juca : „Visul unui vals“, operetă în 3 acte.— Grădina Iisișca: Trupa de artiști ai Teatrului Național joacă: „La răcoare“, comedie localizată de d. Emil Dragure-In țară Luni, 9 Iunie. — Căldură înăbușitoare in toată tara Pretu Ubifleni, afară de localitățile muntoase din districtele Muscel și Prahova termometrul a atins și întrecut 30 gr., iar in multe părți de cimpie chiar de 35 gr. Ca și la București, unde s'a înregistrat 86 gr., o asemenea temperatură a mai avut loc la Hirlav, Iași, Birlad, Focșani, Giurgiu, Roșiori, Corabia, Slatina, Găești și Strehaia; pl. 37 la Alexandria, 38 gr. la Craiova și 39 la T. Severin. Eri după amează și către seară a mai plouat în nordul Moldovei și in alteva localități isolate din Muntenia. Pretutindeni ploaia a fost însoțită de manifestațiuni electrice. La Craiova a căzut grindină. La București în partea de sud a orașului, către orele 8 și 17 m.seara, a avut loc o puternică descărcare electrică, care a atins o fată, producindu-i arsuri pe piept și abdomen. Noaptea destul Procesele verbale .’Martorii au încheiat trei procese verbale: Primul cuprinde toate curele ce au provocat acest incident și condițiile luptei. Se arată în el instoricul incidentelor, deliberările martorilor, incidentele care au avut loc între aceștia, precum și hotărîrea de a se da în fine satisfacție d-lui maior Sturdza. •Al doilea proces-verbal cuprinde concluziile arbitrului, d. general Grigîrtu, care arată că în materie de Iduel, ofițerii nu pot evita de a eși pe teren sub motiv, de tardivitate. Al treilea proces verbal descrie lupta pe teren arătînd în mod amănunțit cum s'a dat ea, precum și cum a fost rănit d. maior Sturdza. Sturdza* & ' mam« «U —— ''mmm—| Sosirea In Capitală ! După cum a anunțat corespondentul nostru din Craiova, d. maior Sturdza, însoțit de medicul curent și martorii duelului au luat drumul spre București, într'un vagon de d. l a. L „înainte de sosirea trenului.—* ’[ IP Azistența [" In gara de Nord, înainte de sosirea trenului s’au aflat: d-na Dimitrie Sturdza și d-nil. prim ministru Sturdza, Kalinderu, administratorul domeniilor Coroanei, Emil Petrescu prefectul poliției Capitalei, cu Ionel Tănăsescu, maiorul Brătianu, ajutorul comandantului sergenților de oraș, căpitan Dabija din vînători, și profesor universitar I. Bla- Siu.D-na și di Sturdza au venit cu 55 minute înainte de sosirea trenului. Timp de o jumătate de oră d. Sturdza a vorbit cu domnul prefect și d. Bianu asupra incidentului care a provocat duelul. D. Sturdza era afectat de cele întîmplate și regreta proporțiunea care a luat-o incidentul. , 1 ■ I. , Sosirea maiorului Sturdza. — D $1, scenă mută ! La orele 4 și 20 p. m., trenul de Vîrciorova, aduce pe d. maior Sturdza și martorii săi. Pe peron așteptau persoanele pe cari le-am arătat mai sus, mai mult un locotenent de artilerie din garnizoana București. Cel dinții care a descins a fost "d. colonel Iliescu secundat de d. maior Petala, îmbrăcat civil, cei doi martori, în duel. Al treilea care s’a dat jos um vagon a fost d. maior Sturdza, îmbrăcat de asemenea civil; d-sa purta un costum de vară cenușm și avea caschetă în cap. Capul îi era abandajat așa fel încît nu i se vedeau decît ochii și nasul; maiorul Sturdza avea o atitudine militărească și călca cu pași siguri. A avut loc o scenă mută între părinți și fiu, care a produs înduioșare în asistență. D-na Sturdza și-a sărutat fiul. d. Sturdza i-a strîns mina. d. Kalinderu l-a sărutat de asemenea. Apoi d. maior Sturdza avînd la ■ braț în dreapta pe mama sa a traversat prin sala de așteptare el. I-a, și s’a suit într’o trăsură închisă care i-a condus acasă la d. D. Sturdza D. dr. Cantacuzino, care era așteptat la gară a vizitat și examinat pe pacient acasă la d. Carp. " Cum s’a simțit pe drum maiorul jj. Sturdza 11" O persoană binevoitoare ne-a informat că în tren starea maiorului a fost bună. ■ Pacientul după cum se știe a fost fost operat și i s’a cusut rana la Craiova. Pe drum nu a mîncat și nici nu a băut nimic. Medicii i-au interzis de a vorbi, pentru ca în modul acesta să nu influențeze în rău asupra ranei. ..... S’a sfirșit incidental . Părerea unui ofițer este că incidentul, în urma rezultatului de la Craiova, va trebui să ia sfîrșit, ținîndu-se seamă,că maiorul Sturdza , a fost rănit, și în momentul de față în imposibilitate, de a da satisfacție , și celorlațî provocatori. Același ofițer ne-a informat că: „autoritățile superioare militare vor interveni în acest regretabil incident și vor căuta a aduce „pacea și liniștea în armată, lăsînd la o parte și trecînd peste convențional spre a potoli spiritele căci, în armată avem nevoe, de liniște, și ordine“.. V Casiu transportată la spitalul Brîncovenesc. ■ ti,! ,«.• Din cercetările făcute de către comisarul Niculae Ștefănescu, șeful circumscripției 20 reese că numita cântăreață a încercat să-și curme viața în urma unor certuri ce a avut cu alte camarade ale ei.—1. Nenorocirea dela Vîrciorova Un caporal se îneacă în Dunăre Aseară, pe la orele 6, caporalul de jandarmi pedeștri Drugă Gh. de fel din comuna Băilești, județul Dolj, detașat ca șef de post la vama din stația Vîrciorova, ducîndu-se să se scalde în Dunăre cu alți camarazi, a înaintat prea mult în largul apei, și, cum nu știa să înoate, a fost luat de curent și dus la fund. Corpul dispărut nu s-a mai ivit la suprafața apei. .Camarazii lui au dat alarma. Cercetările făcute în primul moment pentru găsirea cadavrului au fost fără rezultat. Sinuciderea din strada Sirenelor — O șanteză încearcă să se sinucidă trăgîndu-șî 7 lovituri de cuțit în piept.— Azi dimineață pe la orele 9 femeia Marioara Dumitrescu cintăreață, domiciliată în strada Sirenelor 21, a încercat să se sinucidă trăgîndu-și 7 lovituri de cuțit în partea stingă a pieptului. Intr’o stare foarte gravă nenorocita femee a fost ridicată de către ambulanța societăței de salvare și Cîmpu-Lung -Pentru ploae — Deși la intervale potrivite a căzut în județul Muscel cile o ploae bunicică, totuși tinetele și semănăturile’ sufăr din cauza căldurei neobicinuite din acest an și se simte din zi în zi mai mult lipsă de apă. Spre a implora mila cerească asupra acestor locuri, s'a făcut astăzi, Duminică 8 iunie, obicinuitele rugăciuni pentru ploae. La ora 10 dimineața s’a format la catedrala Negru-Vodă o procesiune, avînd în frunte steagurile bisericilor și scoanța Sf. Ilie, dusă de preoți, precum și clerul orașului, după care urma un mare număr de credincioși. Autoritățile erau reprezintate de d-nii: primar P. C. Zamfirescu, directorul prefecturei C. Petrov, revizorul școlar I Chelcea, directorul poliției N. Dimulescu. Procesiunea a parcurs stradele principale pină la grădina Crasaa unde s'a oficiat sfeștania de către întregul cler. După terminarea serviciului religios procesiunea in aceeași ordine a condus icoana pină la biserica Sf. Ilie. După amiază a plouat puțin împrejurul orașului. Excursie.Elevii clasei a IV-a a școalei normale Carol I au plecat aseară în escursie , la Rucăr, peștera Dîmbovicioarei și vama din vara. băile Crețulescu.—Stabilimentul băilor eforiei Cretulescu, a Început a funcționa în fiecare zi de la orele 9—12 a. m. împușcat din imprudență Dorohoiu, 9 Iunie. — Jandarmul Racu Ion urmărind prin pădurea Văculești pe dezertorul Gh. M. Ignat din regimentul local, a lovit din greșeală cu arma de pămînt. Arma a luat foc și glontele, trecînd prin falca stingă a jandarmului, i-a despicat limba în două și a eșit prin ochiul sting. Jandarmul a fost internat la spital. Sunt puține, speranțe de scăpare. ‘ jJ Gh. Dispariția unui comerciant din P.Neamț PIATRA.N.—Moscu Iacobi, proprietarul fabricei de cherestea de la mănăstirea Neamțului, a încetat plățile și a dispărut, lăsînd datorii de peste șapte sute de mii lei. Numeroși comercianți erau angajați cu sume mari în această întreprindere. Senzația e enormă. Substitutul Rădulescu a depeșat în țară și străinătate pentru urmărirea dispărutului. Detalii importante urmează: George CRONICA JUDICIARA Curtea cu jurați Calomnie prin presă. — Primul proces de presă în actuala sesiune și mi se pare, și cel din urmă în același timp. D. V. Constantinescu, fostul administrator al ziarului „Patriotul’“ a reclamat că a fost calomniați prin coloanele ziarului „Țara“. Că director al ziarului „Țara“ fusese citat înaintea Curței d. Cristu Negoescu, care, nu s’a prezentat erî, după cum nu s’a prezentat nici reclamantul. In conformitate cu procedura criminală, neprezentîndu-se nici una din părțile în judecată, nu s’a mai constituit comisia juraților și procesul s-a judecat numai de către Curte, care a achitat pe d. Cristu Negoescu. CURȚI ȘI TRIBUNALE Falimentul Millis din Buzau. Curtea de casație a avut să se ocupe era de un faliment care a făcut oarecare impresie în lumea comercială din Buzău. E vorba de falimentul firmei fraților Samoil și Carol D. Millis, care au fost condamnați de tribunalul din Buzău la câte un an de zile închisoare pentru bancrută simplă și frauduloasă, sentință pe care Curtea de apel secția III-a din Capitală a confirmat-o respingând apelul celor doi faliții Decizia Curței fiind atacată cu recurs, secțiunea II-a a înaltei Curți de casație a admis era recursul fraților Millis și a trimis afacerea să se judece din nou de către Curtea de apel din Galați. Din partea recurenților au pledat d-nii avocați Petre Borș și Comșa. Din Barbariile polițienești. — Dacă dosarul barbariilor polițienești e destul de voluminos, totuși nu toate dintre aceste barbarii sunt aduse în discuția justiției, pentru a se aplica vinovaților pedeapsa ce o merită. Totuși, din cînd în cînd și, mai ales atunci cînd opinia publică e prea mult scandalizată, de cele ce se petrec în beciurile polițienești cei în drept sînt siliți să trimteată pe vinovați în judecată pentru a-șî lua plata neomeniilor lor. Un caz din acesta, e acela al subcomisarului Haralambie Dumitrescu, dela circumscripția 10, autorul barbariilor săvîrșite, chiar localul circumscripției, asupra d-lui Iacovache, funcționar la poștă, barbarii cari au fost relatate în ziarul nostru cu toate amănuntele pe care le comportă gravitatea cazului. In ședința de era după ce s'a făcut instrucția orală înaintea tribunalului, subcomisarul Haralambie Dumitrescu a fost condamnat la 7 luni închisoare, 500 de lei amendă și 500 de lei despăgubiri. D. Iacovache a fost asistat de d. avocat Gh. Vasiliu Berești. Crima din strada Scărlătescu. Una din multele crime cu care s’a ocupat cronica faptelor diverse din primăvara trecută. Un minor, Ion Bîzea zis Ionel, își disputa bunele grații ale unor fete din mahala cu sergentul cu cavalerie Aldulescu. Intr’o zi din Martie a. c., cei doi rivali întîlnindu-se intr’o circiumă din strada Scarlatescu, a avut loc o explicație, urmată de cuvenitele palme, pînă cînd, în cele din urmă, Ion Bîzea scoate un cuțit și dă sergentului Aldulescu, o astfel de lovitură, încît acesta, încetează din viață puțin timp după ce primise lovitura. Condamnat de tribunalul Ilfov, secția II la cinci anii închisoare, Ion Bizea a făcut apel, care s-a judecat erî de secția I a Curței. In urma pledoariei d-lui avocat V. R. Nicolaescu, Curtea a redus pedeapsa de la cinci ani la trei ani închisoare. Fraudele dela sec. ,,Salvator Brî s’a judecat de către secția II-a a Curței de apel afacerea fraudelor dela societatea „Salvator“, în care e implicat dricarul V. Dobrescu din Capitală. Se știe că Dobrescu a fost condamnat de tribunalul Ilfov la doi ani închisoare, sentință în contra căreia a făcut apel. Curtea i-a respins apelul. Operațiunile unui îndrăzneț spărgător.— Un proces interesant prin îndrăzneala operațiunilor aunui spărgător de meserie, s’a judecat. era de către Curtea de apel secția N. Nec. Georgescu, zis Alunaru, dezertînd din reg. 3 roșiori din Bîrlad, a venit în Capitală, unde a comis prima spargere la d-nii A. Constantinescu și S. Niculescu din piața Anton, furînd 4364 lei. Cu acești bani pleacă în turneu la Găești, Pitești, Slatina și Craiova, unde este arestat. Aci e interesant de citat un considerent al tribunalului care, vorbind de operațiunile lui Georgescu la Craiova, spune textual: „unde e prins de poliția și tot cu concursul ei scapă In diferite rînduri Am ținut să înregistrăm opinia bună pe care o are justiția despre agenții noștri de poliție. Evadînd, după cum ne spune tribunalul, Nae Georgescu vine în Capitală și comite o serie de șapte spargeri, unele mai îndrăznețe decît altele. In cele din urmă fiind prins, e dat în judecată și condamnat la trei ani închisoare, pedeapsă care a fost confirmată erî de secția II-a a Curței de apel. Crima din Bolintin.Parchetul de Ilfov a fost încunoștințat erî telegrafic de către primarul comunei Bolintinu (Ilfov) că erî a fost găsită pe cîmp o lădiță în care se aflau părți din cadavrul unui copil, care nu pare să fost de curînd născut; celelalte părți ale cadavrului fusese, după oarecare T probabilități, mîncate de cîini. „Fiind indicii că e la mijloc o crimă, s’a ordonat să se facă o anchetă, dar după cum se întîmplă de cîtva timp, autorii vor rămînea, probabil, nedescoperiți. Diferite știri.— Secțiunea III-a a tribunalului Ilfov a confirmat .cri mandatul de arestare lansat în contra pianistului Th. Fuchs. — Crima din strada Poliției a fost repartizată la cabinetul III de instrucție. — Procesul fostului șef al gărei Fetești, D. Leondarie, autorul delapidărei de 8260 lei, se va judeca de secția III a Curței de apel la 17 Octombrie a. c. — Familia elevului Welt, autorul atentatului dela școala „Cultura“, a cerut eliberarea acestuia pe cauțiune, cu condiție ca să fie internat într’o casă de 01năinte. Judecătorul de instrucție refuzînd cererea, familia,a făcut apel la Camera de punere sub acuzare care a admis apelul, ordonînd punerea în libertate a elevului. — Afacerea fraudelor de la oficiul poștal din Capitală, s’a repartizat la cabinetul 1 de instrucție. — Camera de punere sub acuzare a respins era cererea de punere în libertate pe cauțiune a fostului grefier Dumitrescu. Grindina din Prahova PLOEȘTI, 9 Iunie.— Erî a căzut în județ o ploaie torențială, însoțită de grindină, în mărimea unui ou de porumbel. - - - - - In multe părți din partea de nord și răsărit a județului, grindina a nimicit urmele și poamele. Pagubele sunt colosale. Porumburile, deși au fost bătute de piatră, însă nu sufăr nici o pagubă, deoarece sunt încă mici. Slavă. De la soc. geografică romînă Societatea geografică urmărindu-șî țelul de a publica dicționarele țărilor locuite de romîni în afară de regat, a, scos de curînd de sub tipar „Dicționarul Bucovinei. Prețul vînzărei acestei publicațiunî este de 10 lei iar pentrumembri de 5 lei. Lucrările de alcătuire a dicționarului Transilvaniei vor începe în cursul verei și se speră că această importantă publicațiune va putea să apară cel mai târziu peste trei ani. Comitetul societate, în dorința sa de a face cit mai mult cunoscută țara noastră sătenilor, a decis a oferi ministerului de culte și instrucțiune publică pentru a fi distribuite bibliotecelor școalelor rurale și pentru premii un număr de peste 4060 exemplare de dicționare geografice județene. Mizeria în Capitală Am primit din partea funcționarilor biuroului tehnic A II de la C. F. R. suma de 12 lei pentru fostul funcționar C. A. M. despre care am vorbit în numărul nostru de ere. In acelaș scop am primit dela d. Goga, comerciant, suma de 65 lei colectați dela amicii d sule. In lotal 77 lei pe cari i-am d,at la destinație. I UNIE — 30 zile — — Marta Ii'ffi'fE. Numai pînă la 7 Iulie acordăm participarea gratuită la Loteria Statului r*omîn. tuturor cari se vor a* l»oua sau va voi noi abonamen*tul la ziarul „Dimineața“. Toți abonații mai participă și la Marile Premii in valoare de Lei 25.000 BIBLIOGRAFIE "A apărut și se află de vînzare la toate librăriile din țară. Măsurătoarea ogoarelor de T. Marinescu avocat, absolut necesară tuturor agricultorilor și funcționarilor administrativi însărcinați cu aplicarea legilor agrare conținînd: Nouăle măsuri metrice pentru măsurarea diferitelor forme de ogoare, păduri, moșii, vii, etc. Măsurători de islazuri (imașuri). Legea tocmelelor agricole și extract din legea sistemului zecimal metric. Legată prețul 3 tei editura librăriei N. A. Petroff. Birlad. Codul Plugarilor, legi noul și vechi menite la îmbunătățirea soartei săteanului român, cu explicațiuni și formulare pentru împlinirea actelor necesare la aplicarea acestor legi, de Theodor Marinescu avocat, fost procuror. Editura librăriei N. A. Petroff, Birlad prețul 3 lei. Bűime Iftnții D. Const. Mille, directorul nostru, s'a reîntors erî din străinătate. Ziarele oficioase anunță că e vorba de o modificare de adus în felul de repartizare a cîștigurilor de la loteria Statului. Suma totală a cîștigurilor va rămîne aceiași, se plănuește numai o împărțire a cîștigurilor mai plăcută jucătorilor. Se vorbește cu multă probabilitate în cercurile militare ca"« toamnă d. ministru de război și va veni cu o lege prin care să se interzică duelurile între ofițeri, iar diferendele să se tranșeze de către consilii de onoare, numite de corpurile de armată din care fac parte ofițerii în conflict. D. Brătianu a sosit er. d. a. în Capitală, venind de la Predeal.. D-sa a avut o lungă convorbire cu d. Al. Djuvara, asupra punerei în aplicare a lenei Casei rurale. . D. ministru al justiției va complecta numirile în magistratura amovibilă pe ziua de 15 Iunie. In prezent se lucrează la repartizarea celor reușiți la ultimul examen de capacitate. D. general Averescu, ministru de razboiu, a făcut aseară o vizită primului-ministru, la locuința sa din str. Mercur. Tribunalul Ilfov secția III-a a confirmat era mandatul de arestare lansat în contra pianistului Th. Fuchs. Parchetul militar terminînd instrucția in afacerea furtului tuburilor de cartușe de la depozitul de munițiune al armatei a dat era ordonanța definitivă. Locotenentul guard Panaitescu a fost trimis în judecata consiliului de razboiu. Totodată instrucția fiind terminată numitul locotenent a fost pus în libertate. Funcționarii de birou ai Casei rurale vor fi recrutați dintre aceia ai Casei de depuneri, Băncii Naționale și Creditului rural. Era cu trenul de 8 a. m. a sosit, venind din Iași, luptătorul naționalist din Transilvania, dr. Lascu. Din București d-sa va pleca în Ungaria spre a-și face osînda de un an la care a fost condamnat de tribunalul maghiar în urma luptei pentru apărarea cauzei fraților de peste munți. Cu această ocaziune studențimea universitară romînă tine să sărbătorească prezența d-sale în mijlocul nostru, prin organizarea unui banchet. La plecarea d-sale din Capitală se vor organiza manifestații entuziaste de simpatie din partea studențimei universitare și a societăților din Capitală. Programa acestor serbări se va anunța la timp. Din 35 candidați înscriși la examenul de controlori la Casa centrală a băncilor populare, au reușit in ordinea, clasificărei: T. Axentie, Catrangiu, Golakievici, Pantelimon Chirieescu și I. Cocorascu.Ministerul comerțului și industriei a trimis la' Govora pe d. ingner Tănăses Cl.1, să constate starea instalațiilor de băi, despre care s’a anunțat că sunt rau întreținute. Societatea „L’assistance aux animaux“ din Paris, a cerut societăței pentru protecțiunea animalelor din București să-i trimită 10 medalii care să fie distribuite cu poaziunea adunărei generale anuale,persoanelor cari s’au distins, prin acte de protecțiune și propaganda. D-na E. Periețeanu-Buzău, se,cretara S. P. A. din București, a asistat în ziua de II Iunie st. n., la această festivitate la Paris, cu care ocaziune i s’a decernat din partea acelei societăți diploma de onoare, pentru, propaganda desfășurată in favoarea animalelor. Ministerul domeniilor a făcut următoarele numiri la herghelia statului de la Cislău: D. maior medic veterinar Dobre Negulescu, director. D. V. Periețeanu, comandantul trupei. D. lt. medic veterinar Pîrvu Voiculescu, medic al hergheliei. De cîtva timp se observă între lucrătorii fabricelor din Capitală numeroase cazuri de îmbolnăvire din cauza consumării de cireși și vișini. i Atragem deci atenția celor în drept de a se lua urgente și secere măsuri in contra vânzării fructelor stricate. D. C. Creangă, secretarul general al ministerului comerțului și industriei, și-a luat ori postul D-sa a fost prezentat șefilor de în primire. serviciu ai acelui minister de către d. ministru Djuvara. D. Deleanu, licențiat în drept, a fost numit șef de cabinet al d-lui ministru al comerțului și industriei. Congresul general al învățătorilor din întreaga țară e vorba să se țină, anul acesta, la Iași, în prima jumătate a lunei August Studenții eșeni au decis ca în cursul lunei Octombrie să se ție la Iași un mare congres cultural la care să ia parte delegați și studenți romîni din Transilvania Bucovina, Basarabia, Macedonia,și din toate părțile locuite de romîni. La acest congres vor lua parte de asemenea și delegați din toată Romînia. In urma disolvărei consiliului comunal din orașul Oltenița, s’a instituit următoarea comisiune interimară: D. Gh. Deculescu, președinte; d. C. D. Nica, vicepreședinte; d-nii I. Brătulescu, Stan O. Zorzor, Dimitrie Velicu (Cincu, membrii Alegerea comunală din acest oraș se va face în ziua de 3 August, la institutul „Pompilian“ "din calea Rahovei No. 64, s’a deschis frumoasa, expoziție anuală de lucru de mină, executat de elevele școalei. Expoziția va rămînea deschisă în zilele de 6—14 Iunie 1908, orele 10—12 a. m. și 4—6 p. m. Comitetul central al Ligei Culturale s’a întrunit Duminecă seara constituindu-se în modul următor: Sava Șomănescu, președinte; Virgil Arion și general Balaban vice-președinți; N. Iorga, secretar general; Th. Dobrescu, casier; P. Grădișteanu, D. Onciul, principe Basarab Brîncoveanu și I. Țețu, membrii, D. Carp, V. Dărăscu și D. Tăcu, censor. Tot în această ședință s-a decis să se înființeze secțiuni în orașele capitale de județe, iar d. N. Iorga a fost însărcinat să alcătuiască un program de muncă. D-nii Teodor Tănăsescu, Ilie Popescu, și Spiru Parapeanu, șefi de biuron, și inginer Petre Dimo, au fost înaintați în funcțiunile de subșeff de divizie. După ultimele rapoarte sosite la direcția generală a serviciului sanitar, starea sanitară a țarei este satisfăcătoare. învățătorii reușiți la examenul de înaintare pe loc vor intra în drepturile lor cu începere de la î Septembrie a. c. In cursul săptâmînei trecute , s’a tinut examenul medicilor-căpitani candidați la gradul de maior. Eli s’a dat rezultatul examenului la care au reușit următotorii d-nî medici căpitani: Cafenea M., din bat. 7 vînători; Mihăilescu Spirea, din bat. 1 vînători; Hachman G., din reg. 2 Vilcea; Eliad D. Petre din bat. 2 vînători și Ionescu C. din reg. 26 Rovine. Comisiunea examinatoare a fost compusă din d-nii: general dr. Demosthene, președinte, colonel dr. Er. Petrescu și dr. Mihail, membri. La examenul de medic-maior, au reușit următorii medici-căpităni: Mihăilescu Sp., Gafencu M., Isackman G., Ionescu C. și Eliad P. Pe fiecare zi succesul veselei comedii La Răcoare se afirmă tot mai strălucit. Astă-seară, Marți, Brezeanu, To neamț, Liciu, Demdriad, Niculescu, Maria Ciucurescu joacă pentru a 13 a oară La Răcoare și cum Marțea e scara de întîlnire a elitei bucureștene la Rașca, un public din cele mai alese va aplauda discard, din nou. La Răcoare și pe excelenții ei interpreți. Un cadavru găsit în lacul Funden Ieri dimineață poliția de siguranță a Capitalei a fost înștințată de către circumscripția 7 că în lacul Funden in dosul gradinei Heliade s’a descoperit azi cadavrul unui băiat în etate de 1314 ani. Hainele copilului s’aui găsit pe malul lacului ceea ce ar presupune că copilul s’a înecat pe cirul se scălda. Totuși există și bănuiala că la mijloc ar fi o crimă—Tis _______ ‘ *__’ Mele și escroismul mi femei din Capitală Poliția de siguranță a Capitalei a arestat pe o femae care este acuzată că ar fi comis trel crima și numeroase escrocherii. Am fost singurul ziar care am anunțat la timp despre arestarea femeei Marița Georgescu zisă și Mița Ionescu, care diindu-se drept doctor, a săvirșit mai multe crime și escrocherii în Capitală. Grație muncei depusă de subcomisarul Alex. Constantinescu de la siguranța Capitalei, întregul mister care plana asupra acestei afaceri este astăzi dat la iveală. Din ancheta care s'a făcut, reese următoarele: Acuzațiunile ce se aduc Eartiei Georgescu Marita Georgescu zisă Mita Ionescu, in etate de 33 ani, domiciliată în str.Verde (cîmpul Cucoanei) No. 33, este acuzată: 1) că in luna Ianuarie a. c. în urma unui tratament primitiv ce î-a dat fetei Sofița Marin Nicolae în etate de 14 ani, fiica femeei Anica Maria Nicolae din strada Verde No. 31, î-a cauzat moartea acesteia și că tot în urma tratamentului aplicat mamei decedatei, aceasta din urmă se află pe moarte. 2) Că tot în urma unui tratament a cauzat moartea lui Dumitru Vasile, din str. Gheorghe Grant No. 43) Că ar fi cauzat moartea unei nepoate a lui Florea Marinescu din str. Racoviță Grant No. 48, și 4) Că ar fi escrocat cu diferite sume de bani pe femeile Sevasta Florea Marinescu din str. Racoviță Grant No. 88, pe Roza Bolog din str. Str. Constantin Grant No. 31, pe Marița Grigore din str. Const. Grant No. 20 și Ion Barbu din str. Gheorghe Grant No. 20. Declarația femeei Anica Maria Nicolae Una din victime, femeea Anica Maria Nicolae, domiciliată în str. Verde No. 31 a declarat la interogatorul ce i s’a luat la poliție, că după sărbătorile Crăciunului, adică prin luna ianuarie trecut, fiind bolnavă, s’a ipomenit în casă cu femeea Mița Ionescu zisă Georgescu, care i-a propus să-î descînte și să-l facă farmece pentru a o vindeca atît pe ea cit și pe fiica sa Sofița, care deși era sănătoasă, totuși, după spusele Miței Ionescu avea argint viu în ea. Pentru aceasta Mita Ionescu î-a luat 17 lei și a doua zi a venit cu două mere pe cari le-a dat, unul ei și altul fiicei sale. După ce au mîncat cele două mere, atât mama cît și fiica au simțit dureri îngrozitoare în stomac și în aceeași zi le-au eșit pe corp un fel de bube. Femeea, care se află bolnavă, prezintă și astăzi cîteva bube pe corp, iar copila Sofița a încetat din viață și a fost înmormintată la cimitirul Sf-ta Vineri. In timpul cînd Mita Ionescu făcea leacuri celor două victime ale ei, le-a luat o fustă și o cămașe spunînd că trebue să îmbrage pe „Maica Domnului“, deoarece ea lucrează cu sfinții și cu dracii. O alta victimă Femeea Sevasta, Florea Marin din str. Racoviță Grant No. 48, a declarat că în ziua de 6 Ianuarie ,a venit la ea o nepoată, a ei, anume Maria Crețu de fel din Drăgășani, bolnavă de picioare, a intrat în spitalul Brîncovenesc și după ce s’a făcut bine acolo femeea Mița Ionescu a făcut’o să creadă că nu era complect vindecată. Pentru suma de 15 lei, s-a aplicat un tratament cu diferite burueni pînă în ziua de 1 Aprilie, cînd Maria Crețu ducîndu-se la părinții ei în comuna Drăgășani, a încetat din viață. Alte victime S-au luat de asemenea declaratiunile femeei Roza Balog din str. Sft. Constantin Grant No. 31, care a arătat cum fata ei Anica, suferind de epilepsie și fiind tratată cu medicamente denumita femee, a fost cuprinsă de accese și mai puternice de epilepsie. Celelalte victime au declarat la fel că au fost escrocate denumita femee. Mița Ionescu a fost era înaintată parchetului.—Tis. Fapte din capitală Accidentele muncei Muncitorul Iordan Stoian în etate de 47 ani, pe cînd,lucra la fabrica de basalt de la Cotroceni, o lampă cu benzină ce se afla in apropierea lui, făcu deodată explozie, producîndu î arsuri pe fată, mîini și coapsă. Salvarea fiind avizată, l-a transportat la spitalul Filantropiei. Rănile D-na Clara. Filips, în vîrstă de 37 ani, cu domiciliul în str. Academie No. 19, ducîndu-se ieri după amiază în str. Sf. Vineri No. 26 la niște rude ale sale, care ține un restaurant,, și certîndu-se cu doi servitori din acel local, aceștia au luat-o la bătac, rănind-o la cap. După ce numita d-nă a fost pansată de societatea de Salvare, a fost condusă la domiciliu. _ Starea ei „nu este gravă. Altă rănire Lucrătorul Ilie Sandu Ilie, în etate de 27 ani, cu domiciliul în str. Cărămidari de sus, pe cînd se certa cu un al lucrător anume Niță Ilie. acest din urmă, la un moment dat i-a aplicat o puternică lovitură cu un lemn, din regiunea frontală dreaptă și i-a mușcat și degetul minei stingi. După ce a fost pansat, el a fost condus la domiciliu. Accidentul de la societatea de gimnastică și dare la semn Studentul Casian Alexandru. In vîrstă de 26 ani, domiciliat în str. Prelungirea Dorobanților No. 107, pe cînd făcea: bori, exerciții de gimnastică, în localul .'.ocietățel de * mrastică și dare i? sint de pe .:beiul Dîmboviței, de odată, scăpind lara de fer pe care făcea gimnastică, căzu, lovindu-șî genunchiul drept de bordura basmului și în căderea asta productmdu și o rană la genunchi de 4 centimetri. Salvarea, după ce a procedat la pansarea victimei, sa transportat la domiciliu. Căzută în stradă Servitoarea Eva Cocea, in vîrstă de 26 ani, fără domiciliu, venindui râu pe cînd trecea pe șoseaua Kiseleff, la rondul ai li, a căzut jos în nesimțire. Cîndui-ise *cjrnjirile medicale, și-a revenit în simțire, . DIMINEAȚA Banchetul conservatoriloH temperat din Olt — D. Bădărău proclamat șef la Olt — Duminică 8 Iunie d. A. Bădărău a sosit cu Express-Orientul in Stalina însoțit de d-nii Paul Negulescu și Nicolae Titulescu. Un public foarte numeros înțesa peronul gării. La sosirea trenului puternice urale isbucniră din piepturile asistenților. D. C. Ioanid, fost deputat, urează bună venire noului șef. D. Bădărău promite că va fi la înălțimea misiunei sale. Apoi, mulțimea se împrăștie spre a se întoarce în oraș intr’un impunător convoiu, in cap cu automobilul d-lui Radu Rădulescu, în care a luat loc d. A. Bädaran și funtașii partidului. D. Bădărău descinde la d. C. Munteanu, fost prefect, unde un dejun intim de 20 tacîmurî îl aștepta. Tot la d. C. Munteanu mai descind și d-nii Comăneanu și dr. Rădulescu, valoroși fruntași ai Argeșului, cari au ținut să arate cu această ocazie sentimentele e dragoste ce nutresc pentru slătineni. După dejun, d. A. Bädârav întovărășit de d-nii G. Pavlovici șeful local al democraților din Olt, și d-l G. Munteanu face peste 40 vizite la principalii alegători. Mai tos au tinut să-i arate ce speranțe pun ind-sa pentru o îndrumare nouă și sănătoasă a partidului conservator democrat din Olt. . . Banchetul La ora 8, în sala cea mare a cofetăriei Martinescu, se servește un splendid banchet de 60 lacimari. Iată numele principalilor comeseni: C. Pavlovici, șeful local al partidului conservator-democrat din Olt, fost președinte al consiliului județean, mare proprietar, G. Munteanu, fost prefect, mare proprietar, C. Ioanid, fost deputat, mare proprietar R. Rădulescu fost deputat mare proprietar, P. Negulescu, deputat profesor universitar , N. Titulescu avocat mare proprietar, A. Beletti avoc., Ton Ioanid, fost președinte al consiliului județean; Ton Sfințescu, proprietar, pensionar; 2 Zaharia Diculescu, fost ajutor de primar, mare comerciant, S. Zăgănescu, avocat; căpitan Savopol, mare proprietar; inginer Drăgoescu; Patriciu Demetrescu, fost ajutor de primar; Ion Pascal, avocat; Marcu Moțăescu, mare proprietar; maior Popescu, pensionar; Gheorghe Mihăilescu, pensionar; Gheorghe Drăilescu, avocatul Stavri; Th. Iliescu; Nae Mateescu mare proprietar; N. Ionescu, funcționar; Eugeniu Burcă mare proprietar; Gheorghe Gh. Burcă mare proprietar; Dimitrie Neagu, mare proprietar, avocat; Zamfir Ungurelu, proprietar; Ion Țilea; D. Giurache; P. Pietreanu, mare proprietar; Dimitrie Polichron; Ilie Stănescu, Teodor Panaitopol, mare proprietar; Vasile Procopie, profesor la școala de agricultură din Strehareț; V. Crăchineanu, mare proprietar; D. Stănculescu, Al. Bălăceanu, Ștefanovici, secretarul societatei „Tinerimea comercială“ ; A. Ghimpeteanu, N. Martinescu, Sandulian, M. Martinescu, M. Rădulescu, D. Mateescu, Th. Smedescu, Vasile Motoescu, N. Ion, N. Constantinescu, C. Diculescu, A. Ungurelu, I. D. Enăchescu, etc., etc. In tot timpul banchetului a domnit cea mai vie animație. La șampanie, seria toasturilor se începe cu cuvîntarea d-lui Bădărău. Cuvîntarea d-lui Bădăran D. Al. Bădărăn bea în sănătatea regelui, lăudînd înalta sa înțelepciune. Am venit în Olt, spune d Bădăran, ca să organizăm partidul conservator-democrat și să-i dăm toată tăria necesară pentru a ține piept celor două partide liberale din localitate, căci partidul conservator, reprezentat prin d’. Gh. Gr. Cantacuzino, nu există, și nu cu vrăjmași imaginari vom duce lupta. Ceea ce a făcut tăria liberalilor la OU, n’a fost decît lipsa noastră de organizare. Ceea ce ține și azi pe mulți alegători în mrejele liberale, e terorizarea lor prin bănci. Pentru a neutraliza spaima ce băncile liberale o infiltraseră în alegători, fruntașii democrați ca Pavlovici și Munteanu au înființat și ei, cu mari sacrificii, „Banca Agrară“. D. Gh. Gr. Cantacuzino, printr’o tactică puțin lăudabilă, a profitat de simpatia ce-i arătase Pavlovici și Munteanu și a izgonit pe aceștia din propria lor casă. Și azi, d. Cantacuzino face camătă împrumutînd pe alegători cu 14 și 16 la sută, cu banii lui Pavlovici și Munteanu! Voim ca regimul de teroare să sfîrșească, de aceea vom face tot ce ne stă în putință pentru a dezrobi pe alegătorii Oltului din lanțurile banului liberal, și din combinațiile financiaro-politice ale d-lui Cantacuzino. (Ovațiuni nesfîrșite). Ce tactică vom întrebuința în politica noastră? Ea se concretizează într’o dublă formulă: nici un membru nu e indispensabil partidului; tot membrii sunt trebuitori partidului. Această tactică am întrebuințat-o la Iași, care, știți acum cuiva ani de zile era centru limbral, și mi-a reușit. Nici o îndoială că ea va reuși și aci. D. Bädäran vorbește apoi de atacurile infame ce adversarii politici au îndreptat contra d-sale. S’a spus că eu sunt omul vîndut străinilor, că sunt geniul cel räu al lui Take Ionescu. Toate aceste atacuri le-am respins fără cea mai mică sforțare, după cum, fără voia ei, placa de oțel respinge picătura de apă ce cade asupra ei. Nu mi-au făcut nimic acele atacuri, pentru că munca ce duceam nu pentru mine o duceam, ci pentru o idee. Și ar fi fost să abdic dela datoria mea dacă tulburările mele personale m’ar fi distras dela munca ce datoram ideei. Eu, d-lor, am fost acela cu care s’au început atacurile cari, puțin în urmă, erau să sfîrșească cu Take Ionescu. Sunt fericit că s’a făcut ruptura, căci acelora căror nu le impunea munca și talentul lui Take Ionescu, le va impune azi tăria lui Beaü în sănătatea d-lui Take Ionescu, a fruntașilor democrați din OH pe cari îi asigur de complectul meu concurs pentru triumful ideilor noastre nci. (Ovațiuni nesfîrșite, aplauze prelungite). Cuvîntarea l-lui Nicolae Titulescu In procesul care se pledează azi de către partidele noastre politice, spune d-sa, obiectiunea care a pîngărit cît mai mult atacurile adversarilor noștri a fost aceea de a sustine că democratismul nostru e masca calculelor personale. A tăgădui focului căldura, înseamnă a tăgădui partidului nostru ideea. Partidul liberal nu urmează nici o doctrină, în afară de grija lui de a asmuți clasele unora contra altora. Partidul junimist n’are alte idei decît Regele și decalogul de la Pitești, averea și neamul sînt condițiunî necesarii dar Dorobanțul, și faimoasa poruncă din suficiente pentru a fi cineva în țara romînească. Iar noi, cari sîntem acuzati că luptăm pentru un om și nu pentru o idee, am spus din prima zi ce el urmărim: libera concurență intre valorile individuale, armonia între clasele sociale. Evoluțiunea tuturor claselor către progres, fără trunchieri dureroase, fară ciocniri de intense, fără știrbirea drepturilor oîștigate, ci, din potrivă, într’o frățească armonie, iată magia takismului! Datoria noastră e să nu dezarmăm. Ne-am luat ca misiune să ștergem pe 1907 prin splendoarea lui 1908. Să se știe că nici calomnii, nici intrigi nici ridicolul nu pot să ucidă entuziasmul sincer izvorit dintr’o convingere luminată. Vom lupta din răsputeri pentru ca diletantismul politic a cîtorva familii să nu fie soarta ce viitorul rezervă țărei noastre. Pentru a scăpa Oltul de pacostea ce-l amenință de a deveni moșia politică a unei familii, am recurs la serviciile d-lui Bădărău. Cu un asemenea șef, desigur vom triumfa. (Ovatiuni nesfîrșite, aplauze îndelung repetate). " " • Alte cuvintări D. S. Zăgănascu, beau în sănătatea d-lui Bădărău, « * 4’ Termină, bind pentru bătrînii pionierî ai ideei conservatoare în Olts l. loanid, Sfințescu și Dicălescu. (0-<vațiuni, aplauze prelungite). , D. C. loanid, face istoricul pariiidului conservator în Olt. Arată cum din cauza lipsei de organizare, liberalii ajunseseră stăpîni pe județ. Grație sacrificiilor pe cari însă le-a făcut unii fruntași partidul conservator a rezistat furtunii trecutului și azi e gata să răspndă așteptărilor noului său șef. Acela însă care dintre fruntași merită locul de onoare pentru sforțările trecutului e netăgăduit. d. D. Pavlovici. Fiu al operiilor lui, ajuns astăzi numai prin muncă, de opt ori milionar, d. Pavlovici stetea retras de luptele politice. Cînd Munteanu a voit să facă Banca Agrară acum câîva ani pentru a scăpa Oltul de camătă, Pavlovich cude la sine voință, vine și dă pentru partid 200.000 lei. (Aplauze repetate). Din acel moment, el e un ferver adept al politicei noastre, și tot în el își pune Oltul speranța viitorului (evaziuni și aplauze). D. C. Munteanu, bea In sănătatatea d-lui Take Ionescu, a d-lui Bădărăă și a fruntașilor reuniți lai bancher. D. Paul Negulescu amintește spiritual vorba lui Creagă: „Rominalul e greu pînă să apucă de lucru, că de lăsat să iasă el lesne. Meritul domnului Badaraü e de a nu fi fost distras de nimic de la planul de luptă ce și-a propus. Bea in sănătatea d-sale. ț D. loan Cătuneanu aduce oltenilor salutul argeșenilor. Eu știă ceiva să zică a fi conservator la Olt. Ca, cu toate mizeriile făcute de adversarii noștri, să reușim a avea un banchet atît de strălucit, înseamnă că timpurile s’au schimbat și că partidul conservator democrat își afirmă drepturile la viață. D. I. Ioanid, fostul președinte de consiliu județean reamintește timpurile vechi de cînd făcea politică. Am făcut politică cu moșul d-nului Titulescu, cu tatăl d-lui Titulescu și sînt fericit că fac politică azi cu tînărul N. Titulescu. Ce se petrece azi în țară e demn de atențiune: poporul cere dreptul de a se cirmui singur. Poporul nu putea să-și aleagă ca conducător decît pe un fiu al lui, pe Take Ionescu. Bea pentru șef și pentru d. Bädäran. D. C. Pavlovici, șeful local al democraților e primit cu aplauze ca nu mai contenesc. In fine, liniște se face: Cînd acum 40 de ani țara ajunsese la marginea prăpastiei, cu toții ne-am strîns, ne-am sfătuit, și am adus un domn străin, căruia îi datorim existența de azi. Cînd, după răscoale, țara ajunsese iar la marginea prăpastie, ne-am strîns iar cu toții, ne-am sfătuit iar, și am adus în capul nostru pe Take Ionescu (ovaziuni urale). Ceea ce a făcut țara, am făcut noi Oltul, ne-am strîns și am adus în capul nostru pe d. Badäran! Să trăiască! D. dr. Rădulescu, toastul d-lui Pavlovici nu e vorbire meșteșugită; e glasul inimei celui dintîi cetățean al Slatinei. Să trăiască! In juru-î se string toți democrații Oltului, că o singură suflare! D. A. Beleti. Nici un partizan al ideei conservator-democrate nu poate să-și dea mai bine seamă de avantagiile noului partid ca mine. Am fost liberal, am suferit tirania liberală. La liberalii din Olt n’aveai decit un singur drept, acela de a munci, și numai de a munci (ilaritate). Libertatea cugetărei și a cuvîntului n’am găsit’o decît la dv. Trăiască șeful nostru A. Bădărău. D. Sfiițescu. In nici un partid, nu există libertatea de la noi. Autocratismul liberal, tirania de clase de la conservatori au motivat nașterea noului partid. Să trăiască d. Bädäran și fruntașii. D. avocat Stavri,vne o caldă cuvîntare în care arată rostul partidului democrat. In termeni caracteristic, zugrăvește, starea adversarilor. Rea pentru triumful democrației. D. Ștefanovici. N’am făcut politică pînă azi, pentru că nici un partid nu-mi convenea. Partidul nou al democraților e partidul viitorului. Rog pe fruntașii aci adunați să nu uite interesele economice ale județului. D. Marin Moțăescu, e chemat cu inzistență de public. Greșala noastră a conservatorilor spune d-sa, e că am lăsat friu liber partidului liberal. Cînd eram la putere, tot liberalii ne guverna. Dar la urma urmei, liberalii constituesc un partid care trebue redus nu suprimat. Cu totul altfel stă însă chestia cu d. Cantacuzino. Ce caută la noi în județ să amenințe lumea cu numele și cu averea d-lui? Văzîndu-mă îmbrăcat așa țărănește a fi crezut că sunt om căruia poți să-i bați din picior pentru că n’are ce mînca, căci, iată ce mi-a spus, să te dai cu mine, căci într'o mină am miere pentru prieteni, și în cealaltă, otravă pentru dușmani. Eu i-am răspuns: amestecă una cu alta și mănînc-o d-ta. După cum se poate vedea, succesul banchetului a fost mare. De altfel, ca dovadă despre aceasta, cititorii trebue să știe că cu venirea d-lui Bädärän au venit în Slatina și d. Take Protopopescu și d. Gr. Gh. Cantacuzino ca să paralizeze mișcarea adversarilor. D-nul Cantacuzino a primit cu două zile înainte de banchet următoarea telegramă de la agentul său d. Negulescu: „Vino imediat prezența necesară; succesul se prevede". Intervențiunile d-lui Cantacuzino au fost însă pentru cei mai mulți zadarnice. Cu trenul de 2 noaptea d-nii Raducan, Titulescu și Paul Negulescu s’au întors la București. , yui Coresp.