Dimineaţa, iunie 1908 (Anul 5, nr. 1539-1569)
1908-06-10 / nr. 1548
f Anul V.—Ino. 1543 PUBLICITATEA» QOHCE DAT [ EXCLUSIV] Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co« BUCUREȘTI Btr, Karageorgevici 18—Telefonu și Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 OCCCXXKCCCCCCXC CCCXCCOCCCXO APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI Tîrgul Moșilor mu ?l de ani Vom da pentru cei tineri cîteva rîndurî din cari se va vedea cum era acest tîrgul Moșilor acum șaptezeci de ani aproape. Ascultat: „Tîrgul Moșilor se văzu așa de încheiat ca niciodată. Un concurs foarte mare de popor de peste două și trei județe, umplea piața tîrgului și cimpul Colentinei, de care. D. capul poliției I Manul tăcuse a se prepara cuprinsul în care,după vechile costume era să fie primit M. S. a se afla fată la această serbare pietoasă în mijlocul poporului său. Un loc spațios într’o cîmpie verde închis cu brazi între semănate de torțe se desemna prin numeroase alee de verdeață, așternute cu nisip, și luminate prin dese și uniforme fonare. Trei porți în formă de arcuri de triumf, cu transparente emblematice, deschidea intrarea acestui cuprins vesel și încîntător, între ele se aidica două piramide mari formate din cofe (donițe) ca niște trofee ale serbărei în suvenirea pietoasă acelor viteji ce și-au lăsat oasele în acest cîmp spre apărarea Capitalei. Aleea porții din mijloc unde suprafta acvila romina, conducea către o tindă elegantă și măreață asupr căreia flutura doăa pavilioane și mai multe stindarde. In onoarea înaltului oaspe se vedea strălucind d’asupra intrării, tifrele G. B. (G. Bibescu N. R.), și d’asupra vînturind culorile priniiare, peste culorile familiei Manu ce rechema timpii și costumele cavalerești. Tinda primăvăratecă formată în chip de salon de primire unde se vedea jețul princiar, era subținută de coloane de flori; peretele ei din fund era tapetat de .Oglinzi, marginale cele trei, se decorau cu o draperie ușoară și bogată a cărei ciucuri se legăna de adierea vîntului de seară. Aleele erau garnite peste tot de bănci. D. Manul invitase cu două zile mai înainte, corpul diplomatic, toată boerimea din Capitală, de eite treze clasele, artiști, neguțători ; cuprinsul era plin cit să placă ochiului fără a face îmbulzeală. M. S. sosi pe la șapte ceasuri, în sunetul muzicei, prin mijlocul supușilor săi de toate treptele, și se deschise petrecerea seratei. Ceaiuri, limonade, orjade, ghietate, și un bufet ales circula cu îndestulare. Se deschise intrarea la o mulțime de țărani, juni și fete formară hora.Călușari, în deosebire cete, își săvîrșiră dantul răpirea Sabinelor, și deosebite jocuri gimnastice. Măria Sa dete brațul doamnei Anicuța Manu, și toți cavalerii înfățișară brațul lor celorlalte dame, și se făcură cîteva preumblări prin mijlocul mulțimei celei vesele, și priviră jocurile ; adunarea semăna o mare familie compusă de mădulare de deosebite vîrste și trepte. Pe la opt ceasuri începu focul de artifiție săvîrșit de domnul Meir. Deosebite roate, rachete, înveselea adunarea. Un templu în care se vedea strălucind, Vivat G. B! încoronat și ocolit de stele de varii culori, strălucea în mijlocul a două acvile de foc colosale purtătoare de fulger, a căror aripe se prelungeau prin mii de raze ce se repezea în departe pe d'asupra poporului plin de bucurie și răsunător de mii de aclamații. Un balon pregătit spre înălțare și aprinzindu-se la oarecare înălțime, adaugă rîsurile și veseliile gloatei. Săvîrșindu-se artifiția, se începură, în tinda prințiară, deosebite danturi intre cavaleri și dame, și astfel această veselă serată se săvîrși pe la 11 ceasuri cu mare mulțumire a tutulor cătră domnul Capul poliției ce cu a sa însăși cheltuială făcu a se serba Moșii ca niciodată“. Cum s’au schimbat lucrurile! TELEGRAME SMeisustimáéatie Breva universitară din Austria Viena, 8 iunie. — Studenții naționaliști germani au ținut azi după amează ședință hotărînd să înceteze greva și să influențeze ca deschiderea universităților și ținerea cursurilor să poată avea loc neturburate. Comitetul studenților liberali a hotărît însă continuarea grevei. In cazul cînd pînă mîine nu va interveni nici o schimbare nu se va putea evita ii ciocnire. Rectorul a trimis profesorilor o circulare prin care îi invită să reînceapă mîine cursurile, chiar în cazul cînd studenții vor demonstra. In aulă nu se va permite intrarea de cit cu cărți de legitimație și studenții nu vor putea vizita de cit cursurile la cari sunt înscriși. Innsbruck, 8 Iunie. Eli a avut loc aci o întrunire a studenților liberali la care a luat parte și profesorul Wahrmund. Acesta s-a încercat zadarnic să facă pe student să renunțe la grevă. Studenții au accentuat însă că Wahrmund a proclamat la început campania în contra clericalilor continuîndu-șî cursurile. Dacă Wahrmund a trebuit să renunțe studenții nu pot renunța. Studenții continuă lupta de principii în contra clericalilor și vor continua greva pînă cînd vor obține satisfacție. Wahrmund convins de zădărnicia inzistenților sale a părăsit sala de întrunire. Senatul universitar așteaptă instrucții din partea ministrului cultelor pentru reluarea cursurilor la Insbruck. Pînă în present aceste instructi n’au sosit încă. In cazul cînd vor sosi ciocnirile sînt inevitabile. Studenții sînt ferm deciși să continue greva. Comitetul conducător al studenților liberali din Insbruck a făcut cunoscut tuturor studenților din Austria că greva continuă. Hall, 8 Iunie. — "Asociațiile studențești au refuzat să participe la retragerea cu torțe în memoria lui Bismark cu prilejul solemnității solstițiului de vară, din cauză că participă la această solemnitate și asociația catolicilor. Ei vor organiza pentru Luni o solemnitate aparte în onoarea lui Bismark, motivîndu-și procedarea cu faptul că studenții austriaci trebuesc sprijiniți moralmente în lupta contra clericalilor. Praga, 6 Iunie.—Archiepiscopul Cardinalul Scharbersky scrie în ziarul „Tzechi“: „Ultimul cuvînt în afacerea Wahrmund n'a fost încă spus. Va mai avea de vorbit cea mai înaltă autoritate bisericească care va interzice studenților în teologie să asiste la cursurile profesorului Wahrmund. Profesorul Wahrmund n’a sosit încă la Praga. Greva care n’a încetat încă va reîncepe la Praga, visitat la Petersburg pe primul ministru Stolypin și guvernatorul Skalon, deși între poporul rus și cel polonez nu există dezbinate și lupta se dă numai între națiunea polonă și guvernul rus. Stolypin și Duma nu sunt representanții națiunei ruse și Kramarc ar fi trebuit să viziteze mai degrabă pe Maxim Gorki decit pe Stolypin. A vorbit apoi un reprezentant al mișcărei pentru Serbia mare și un rus care a criticat de asemenea pe Kramarc. Furtuna din Germania Munich, 8 Iunie.Furtuna teribilă urmată de piatră care s-a dezlănțuit asupra Germaniei de sud a provocat mari pustiiri în grădini și prin ogoare. Comunicația telefonică și telegrafică este întreruptă. Pagubele sunt foarte mari. Criza ministerială din Serbia Belgrad, 8 Iunie. — Regele Petru a continuat consfătuirile cu reprezentanții partidelor. Toți șefii partidelor opoziționiste au declarat regelui cu hotărîre că nu vor lăsa cu nici un preț parlamentul să lucreze în cazul cînd primul ministru va continua să rămîe la guvern. Ca motiv ei accentuiază că activitatea lui Pashî s’a mărginit pina acum la excese și fapte brutale în timpul alegerilor. Declarații decisive nu s’au dat însă pînă acum regelui, pentru că opoziția n’a căzut încă de perfect acord asupra atitudinei ce va păstra. înainte de toate nu s’a luat încă o hotărîre definitivă în ce privește perzistența opoziției ca rezolvarea convenției comerciale să nu aibă loc în Skupcină în cazul cînd s’ar forma un cabinet din radicali bătrîni fără Pasid și cîtîva alți membrii ai actualului guvern. Al doilea punct privește garanția pe care o cere oposiția ca imediat după votarea budgetului și eventual a convenției comerciale, Skupcină să fie disolvată și un cabinet de coaliție să fie însărcinat cu conducerea nouilor alegeri. După cum se crede opoziția, nu este cu totul în contra dezbatere a convenției comerciale, dar de votat n'o va vota însă cu nici un preț, căci aceasta ar însemna că este convinsă de buna idee a convenției. In ce privește garanțiile, opoziția cere ca să nu fie obligată prin protocol să admită dezbaterea budgetului și eventual a convenției comerciale în Skupcină sub un cabinet de bătrîni radicali fără Paskî și ca coroana să se oblige să disolve Skupcină imediat după terminarea lucrărilor ei și să încredințeze alegerile unui cabinet de coaliție. * Congresul panslavist Praga, 8 Iunie.—Azi s’au întrunit aci studenții slavi în vederea pregătirilor pentru congresul panslavist și stabilirea programului. S’a accentuat că congresul panslavist este în principiu numai cultural și de progres. Politica panslavistă va fi cu desăvârșire exclusă din programul congresului. Oratorii s-au exprimat în contra călătoriei deputatului Kramarc la Petersburg. I se reproșează lui Kramarc că a Știri din sîreitate Asasinatele din urmă întîmplate în Franța, mai ales cele cu familia Steinheil, rentierul Rémy și pruncuciderile Jeannei Weber, fac ca opinia publică să se ridice contra desființării pedepsei cu moartea. Ziarele conservatoare duc chiar campanie pe această temă. * Bijutierul expert din Londra, însărcinat să examineze pietrele prețioase artificiale, fabricate pe calea chimică de profesorul german Miethe de la colegiul tehnic din Charlottenburg, afirmă că pietrile în chestiune,rubine, șa. fire, galbene și albe și alexandrină) n’au nici o valoare. Se cunoaște îndată că sunt artificiale sunt pline de defecte și producerea lor costă mai scump decit bijuteriile de imitație răspîndite, în comercia. In cursul cortegiului jubiliar din fața curtei imperiale din Viena, s’au produs 400 de cazuri de leșinuri. Două persoane indispuse și-au rupt un membru în căderea lor. „Monitorul Oficial“ al Franței publică un decret prin care se autorizează ministerul de răzoiu să primească donația făcută de d. Deutsch din la Meurthe a balonului dirigiabil „Viile de Baris“.Jar Grupul parlamentar intitulat „solidaritatea catalană“ a hotărît să nu mai ia parte la lucrările Camerei spaniole pînă ce alegătoria lui din Catalonia nu va da ordinul contrariu. * Un curier special al țarului sosit din Peterhoff la Berlin aducînd o scrisoare autografă lui Nicolae al II-lea către împăratul Wilhelm. Acest curier și plecat neîntîrziat spre Rusia. După ce se va lansa cuirasatul englez Saint-Vincent se va pune în șantier la Postmouth un nou cuirasat de tipul „Dreadnought” dar superior prin armament, tanagiu și viteză. Noul cuirasat nu va avea coșuri. ■ijr 1 " „New York Herald“ primește din Shangai știrea că influența germană la Peking e cea care întreține în China sentimente falofobe și care face pe chinezi să respingă reclamațiile Franței. Se asigură că avocatul Anthony Rubin ar fi scris lui Vimo, care a fost degradat, că autoritatea a ales insula dracului ca loc pentru deportarea lui. ȘTIRI POLITICE IAȘI, 8 Iunie. — In cercurile conservtor-democrate se vorbește că după banchetul dat de bucureșteni, în onoarea d-lui Take Ionescu, va avea loc aci un mare banchet dat de ieșeni în onoarea d-lui A. Bădăran. Cu aceasta se va încehia activitatea din astă vară, și conservatorii democrați vor lua vacanța meritată pe timp de două luni. _______ | _ Dan ELEVATOARELE Ce este un elevator ? — Modul lui de funcționare.— Avantajele.—Cind au fost introduse la noi elevatoarele.— Numărul și casele la care funcționează elevatoarele. Brăila. — Niciodată nu s’a auzit pomenindu-se așa des de elevatoare ca în timpul din urmă. Mulți își vor fi închipuit că acești monștri sunt făcuți ca să pricinuească numai conflicte și nemulțumiri, fără a aduce vreun alt folos practic și să dea de lucru autorităților chemate să îngrijească de liniștea și ordinea publică. Cu toate acestea elevatoarele prezintă incalculabile foloase, mai ales în comerțul de grîne, și dacă e adevărat că ea poate înlătura întrucîtva brațele de muncă, pierderea aceasta e compensată de altă parte de avantajele ce aduc exportului în genere. ■iSt-Dar mai Intîiu de toate ce este un elevator? Elevatorul e o instalație de mașini și accesorii cu ajutorul cărora se poate descărca și încărca ușor cerealele dintr’un vas plutitor într’altul. Elevatorul se compune din trei părți: 1) corpul plutitor în formă de șlep, numit pontonul; 2) mașinăria compusă din cazan și motor, așezată în corpul pontonului și 3) instalația propriu zisă a elevatorului, așezată pe puntea pontonului, compusă dintr-un corp în forma turnului Eiffel, de care sunt atîrnate de o parte și de alta două brațe mișcătoare: descărcătorul și încărcătorul. Intre aceste două brațe se găsește un cintar automatic care indică cu cea mai srictă precizie greutatea încărcată sau descărcată a măriei. Acum să vedem cum funcționează elevatorul, acest hamal monstru. Elevatorul se așează între șlep și vaporul ce urmează a fi încărcat. Brațul descărcător aplecat într’atît pînă intră în hambarul șlepului, scoate cu ajutorul unor cupe (albii mici) cerealele din șlep. Prin celalt braț prelungit pînă ce ajunge hambarul vaporului, se scurg cerealele ridicate din șlep, după ce au trecut prin cîntarul automatic al elevatorului, care înregistrează greutatea elevată Avantajele elevatorului sunt următoarele: descărcarea se face repede, costă mai puțin și mai presus de toate, cerealele încărcate sunt imediat și exact cîntărite. Primele elevatoare au fost introduse la noi în anul 1894, cînd din cauza extensiunei ce luase exportul la Sulina, s’a simtit mare lipsă de brațe. Elevatoarele introduse atun cea de casa L. Mendel et Co., au fost mici și fără cîntar. Astăzi elevatoarele sunt mai perfecționate, căci unele din ele fac un rulaj zilnic de 15 vagoane. In momentul de față funcționează 24 asemenea aparate de diferite dimensiuni, dintre care: L. Mendel et cea de casa L. Mendel și Co., au L. de Rin cu 2; Mayer et Aftalion cu 1; Banca Marmorosch Blank et Co. cu 2; Jos. Lobi cu 1; D. D. S. G. cu 1; Frații Bach cu 2; Ed. Fanciotti cu 2; Wender cu 4;—descărcînd anual circa 1.500.000 tone, - - ■ , - ,r-, - Bp.la Carierele de piatră din Tulcea TULCEA, 6 iunie. — Activitatea orașului Tulcea începe dis-dedimineață. Tulcenii, cari în lipsa distracțiilor de prin orașele mari, sunt condamnați a se închide în casă de pe la orele 9—10 seara, au, în schimb avantajul de a gusta răcoarea și frumusețea dimineței. Nu știți dacă sunt multe orașe în Romînia, cari au dimineți așa de frumoase ca Tulcea! Dacă, de o pildă, pe la cinci ceasuri de dimineață, te urci pe un deal—și Tulcea nu duce deloc lipsa dealurilor — o panoramă încîntătoare ți se arată înaintea ochilor limpeziți de răcoarea sănătoasă a aerului. Tulcea, propriu-zisa, care, prin topografia ei, se arată ca o pîlnie, face impresia unui oraș trântit într’o pădure. Și e cel puțin interesant pentru orașele noastre lipsite de plantație, faptul că Tulcea era aproape cu desăvîrșire lipsită de copaci! Era o vreme cînd acest port dobrogean era victima bălților dătătoare de friguri palustre. Mortalitatea orașului era pe atunci îngrijitoare. Numai prin anul 1864—ca un remediu unic împotriva bălților— s’a început plantarea de arbori, în urma unei dispoziții luate de Pașa Ali-Bei. De atunci, fie prin activitatea comunei, fie prin munca depusă de locuitori, plantațiile au luat, din ce în ce mai mult avînt, așa că astăzi, privind Tulcea, ai impresia nu a unui oraș care a fost plantat de mină omenească, ci a unui oraș clădit într’o pădure. Efectul este că mortalitatea, orașului Tulcea s’a redus la minimum și bolile orașelor mari nu se pot îngăzdui pe aci. Privind, cum am zis, Tulcea, dintr’un deal, simți o aleasă desfătare sufletească. In zare se arată pădurile albastre. In vale, de-o parte lanurile, a căror varietate de culori delicate, prin diversitatea sămănăturilor, se îmbină într’o armonie clasică; de altă partie, carierele de piatră, pe cari soarele de dimineața le învălue într’un zăbranic albastru-violet. Spre nord, Basarabia,cu întinse cîmpul’î verzi și limpezi. Dunărea, o vie oglindă de argint. Apoi, întreaga panoramă a Tulcei propriu-zisă, cu patriarhale căsuțe și case mai mari, parte clădite de români, parte rămase de pe vremea ocupației turcești și restaurate după reanexare, cu turlele de biserici ale diferitelor confesiuni; cu turnurile de geamii, cari fac impresia unor creioane ascuțite, cu morile de vînt, cari dau oraului o notă romantică medievală, cu cele două monumente, acela superb al reanexărei și acel al lui Mircea cel Mare, care în noapte pare umbra bătrînului Hamlet, întreaga priveliște fiind dominată de superba împădurire, care, deși săvîrșită de mină omenească, capătă înfățișarea unui dar al naturii — tot complexul acesta, îmbinat, atît de armonic și atît de fidel cu natura, acoperit de un cer înalt și de un albastru naiv, te înduioșează și te face să te întrebi un moment dacă n’ar fi cumva mai bine ca Tulcea să rămînă așa cum este și să nu mai sufere acțiunea vremurilor moi, cari taie în calea ei tot ce e romantic și natural, spre a pune în loc simetrie artificială și armonii căutate. Hotărim să vizităm Carierele. Străbatem străzile Tulcei cu o trăsură îmbătrânită de vremuri, condusă de un dobrogean tînăr și.... român (ar zice d. Iorga). Printr’o uliță laterală a străzii Mahmudia, dăm de cariera comunei Tulcea. Cariera poartă numele Prislav. Aceasta din cauza morarilor cari s’au statornicit în jurul ei și cari totî sínt din cătuna Prislav. O cavitate enormă în inima carierii, indică o exploatare de cinci decenii. Vreo 30 de muncitori lucrează cu hărnicie și trudă, unii agățați de pereții lăuntrici ai carierii, alții în fundul ei. Ciocăniturile, de o sonoritate limpede și armonică, umplu aerul de viață. Privită de pe mal, cariera se colorează de un roz palid și delicat. . . Cariera Prislav, deși nu in mod ideal, este totuși cea mai sistematic exploatată. Piatra se smulge aci prin acțiunea dinamitei. Cu ajutorul lamurilor se perforează blocul de piatră, se introduce în canal cantitate de dinamită, apoi se înfundă cu cîlțî. In interiorul canalului se fixează o feștilă. La isbucnirea dinamitei, se smulg .din carieră, bulgări șig piatră de diferite dimensiuni și forme. Sistemul lemurilor, însă, este primitiv. Pe lingă că constitue o muncă amară pentru om, mai are desavantajul că lucrul merge foarte încet și rezultatul exploatării este neînsemnat. Cu 8 lomuri, de pildă, se obțin pe zi 6 stînjeni dobrogeni de piatră, acă vreo 50 metri cubî. Pentru o exploatare, In sensul modern al cuvîntului, cariera ar trebui să corespundă mai multor cerință. In primul rînd ar trebui să corespundă legii minelor, care reclamă o rază de 200 metri în jurul carierii. Aceasta s’ar obține prin exproprierea locuințelor de prinprejur, locuinți cari toate nu sînt decit niște colibe vechi și fără preț. Ar trebui, apoi, înlocuit sistemul lemurilor, prin perforatoare mecanice, fardarea ar trebui executată, nu cu ciocanele, ci cu ferestrae prevăzute cu dinți de diamant negru, cari fac piatra cea mai rezistentă, ca și cum ar tăia un bloc de... pastă. Apoi, pentru transportarea pietrei obținute, ar trebui înlocuite căruțele, cari lucrează cu multă încetineală și cu multă anevoință, prin sistemul dericurilor, un fel de ascensoare, cari, într’o singură cursă, captează cîteva tone de piatră și le transportă pînă l uȘs.,și cîteva secunde. Piatra ce se obține prin exploatarea carierei Prislav este de mai multe calități. Se obține piatra așa zisă bordură, mosaic, pavele, pietriș și savura, detritus, etc. Incaî mosaicul carierii Prislav care după afirmațiile unui specialist, are însușiri minunate și dă materii superioare renumitului rosso di Verona, se pretează la întrebuințări superioare. Astfel, acest mosaic, șlefuit cu îngrijire dă blocuri cari ajung aproape marmura și o întrec, prin faptul că sînt mai rezistente. S’au construit din mozaicul carierii Prislav scărî de toată frumusețea și chiar monumente cari nu lasă nimic de dorit. In afară de cariera Prislav, Tulcea mai are și o sumă de alte carieri. Belodhia, de pildă, care e foarte bogată, poate cea mai bogată, dar care în schimb se exploatează în chip foarte primitiv. Această carieră dă blocuri bune și pentru piatră cubică. Morile, numele acestei carieri tradus de francezi în Moulins, a făcut pe țărani să-i mai zică și Malenca. Tulcea veche, pe lingă care se află cazărmile: Lipea, Malcoci sunt de asemenea carieri importante. Și apoi, afară de acestea, județul Tulcea e plin de carieri mai mici. * Carierile din Tulcea constitue pentru țara noastră un tezaur. Explotate în mod sistematic, ele ar da un belșug neașteptat. Cu exploatarea destul de primitivă de pînă acum, încă se face un frumos export. Rusia, care e lipsită de carieri de piatră, e nevoită să recurgă la carierile noastre. Pentru o cantitate de piatră de 20 de mii metrii cubî s’a obținut suma de 100 de mii lei. Aceasta ar trebui să constitue un îndemn foarte puternic pentru guvernanții noștri actuali și viitori. Dacă s'ar ajunge odată la convingerea că nu numai politicianizmul, în detrimentul politicei, este singura ramură care merită să pasioneze pe un cetățean român, ministru sau ministeriabil, activitatea multora s’ar putea îndrepta spre terenuri cari sunt menite să contribue cu mult la dezvoltarea economică a Romîniei și la sporirea bogățiilor ei. Am arătat cât de puțin trebue pentru o exploatare sistematică a carierilor noastre— căci, în definitiv, cheltuelile s’ar reduce la nimic în raport cu rezultatele ce s’ar obține. Dacă s’ar întemeia o exploatare sistematică ,n’am mai vedea aducîndu-se în țara noastră material de carieră din străinătate și porturile noastre n’ar mai servi de puncte de tranzit pentru transportarea pietrii din țări străine, în lumea largă. B. Nemțeanu public foiletoane în ziarele noastre! — Zău, că asta nu o pot pricepe— observă intervievatorul ca un gest de nedumerire. — Și eu, n'o pot pricepe — răspunse Twein, dar presupun totuși că istoria asta proastă se datorește nuvelei din gazeta.... Și întinde o gazetă zilnică — intervievatorului în chestiune. Acesta după ce a citit-o, izbucni într'un rîs ce nu mai contenea. Nuvela era intitulată „Trei muști“. O muscă-mamă avea două fiice, la cari, ținea foarte mult. Intr'o bună zi, toate trei au făcut împreună o excursiune și s’au oprit la vitrina unei cofetării. — Mamă, întrebă una din fiice, pot să gust puțin din bomboana cea roșie. Mama muscă, îngăduind acceasta, fiica ei se așeză cu plăcere pe bomboana roșie și începu s-o soarbe cu poftă. Deodată ea ridică aripile și cade apoi moartă la pămînt. Bomboana roșie era otrăvită, căci era fabricațiunea trustului american al bomboanelor. Și acum musca-mamă rămase cu unica ei, fiică pe care o îndrăgea și mai mult. Fiicei acesteia îi veni odată plăcere să guste din mezeluri. Mama ei o conduse spre o prăvălie de mezeluri. Și cum biata muscă gustă din pastramă a muri în chinuri oribile. Pastrama era otrăvită căci a fost fabricată la trustul pastramei. Mare fu durerea mamei la această perdere ireparabilă. Disperată, mama muscă se hotărî să-și curme firul vietei. Și prima „hîrtie de prins muște“ ce o văzu, se așeză pe dînsa și prinse să soarbe din cleiul ucigător. Dar minune: moartea întîrzia să vie. Căci „hîrtie de prins muște“ nu era vătămătoare, fabricațiunea fiind a trustului de hîrtie de prins muște. Vederi din orașul Tulcea Monumentul Mircea cel Mare Monumentul comemorativ al realipirei Dobrogei către patria mumă Kart Tnii Ui WSii. Un intervievator a întrebat dăunăzi pe marele scriitor american Mark Twain, pentru ce care nu a simpatizat de magnații trustului. Distinsa personalitate cu un surîs nevinovat răspunse: — Motivul adevărat nu-l cunosc, nu cred însă că oamenii aceștia nedrepți mă urmăresc cu ură, din cauza scrierilor mele. — Pentru scrierile d-v.l — Da, fiindcă aim început iară să pensiuneazăSisvei primarului Georgescu CONSTANȚA, 8 iunie. Astăzi s’a întrunit la primărie comisiunea instituită de ministerul de interne pentru a statua asupra drepturilor la pensie ale soției fostului primar Georgescu, care a murit în exercițiul funcțiunei pe cînd prezida banchetul dat de comună în onoarea congresiștilor Camerilor de comerț. Comisiunea se compunea din d-niu Andronescu, directorul ministerului de interne, Seteanu de la ministerul de finanțe, Mărgărit, medic primar al județului, Pitescu, medicul orașului și Boteanu, procuror. Comisiunea a hotărît în unanimitate să acorde văduvei fostului primar Georgescu și minorilor 75 la sută din salariu. Această hotărîre a făcut o frumoasă impresie în oraș. Dan Prinderea în Capitală a D-rei dispărută din prășești Corespondentul nostru din Mărășești ne-a anunțat acum cîteva zile despre dispariția din acel oraș a d-rei Maria Vanda, împreună cu servitorul Duică Marin zis Costache. Fugara domnișoară în ziua dispariției luînd cu dînsa bijuterii în valoare de 7850 lei, 960 lei în monedă, și vreo 6 saci cu obiecte din casă și pînzărie, părinții ei au avizat poliția din Mărășești care a telegrafiat tuturor politiilor din țară. Siguranța Capitalei primind telegrama poliției din Mărășești a început cercetări. Dii dimineață comisarul Kiriță Irimia, după cercetări de două zile a reușit să pună mîna pe cei doi fugari pe cari i-a găsit într’o cameră din strada Mașinei No. 10. Atît d-ra Maria Vonda cît și servitorul Dincă Mihai zis Costache au fost arestați și aduși la poliție. Aseară cu trenul de Iași cei doi fugari au fost trimiși poliției din Mărășești împreună cu toate obiectele furate găsite asupra lor. Tis. Furtuna jin Murgit GIURGIU, 8 Iunie. — Astă noapte pe la orele 10 furtuna s’a deslănțuit din nou asupra orașului nostru, făcînd ravagii ca și furtuna de orî. O mulțime de case au fost desvelite iar acoperișurile zvîrlite la mare distanță. Au fost o mulțime de geamuri sparte și de arbori desrădăcinate. Furtuna a durat 20 minute. De asemenea era s'a deslănțuit și supra Rusciukului, făcînd aceleași ravagii ca și în orașul nostru. Intre stațiile Frătești-Băneasa, pe linia București-Giurgiv a căzut grindină, stricînd toate semănăturile de prin partea locului. Isprava unmi birjar din Capitală Era dimineață ipoliția de siguranță a Capitalei a primit un denunț în care se spunea că două doamne urcîndu-se într’o trăsură de piață pentru a face o preumblare la șosea, au fost duse de birjar pe un cîmp din Satul Nou și acolo au fost violate și jefuite de birjar. Siguranța Capitalei făcînd cercetări a reușit să prindă și să aresteze pe birjarul în chestiune care se numește Iancu Comorișteanu cu, No. 410. Alaltă erî seara numitul birjar a luat în trăsură pe d-nele R. D. și R. H. din strada Popa-Tatu și ducîndu-se pe un cîmp din Satul Nou, a luat pe d-na R. D. și apucînd’o de păr a trîntit’o jos din trăsură violînd-o și rupîndu-I cerceii de aur din ureche. Cealaltă doamnă, R. H., încercînd să strige ajutor, birjarul a scos din buzunar un revolver calibru 9 și a amenințat-o cu moartea. Birjarul se află acum arestat la poliție și mîine va fi înaintat parchetului.— Tis«—! — — Jf— BBSaSBBq Marți 10 iunie 1UC& DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Udau ........ Lei 28 6 luni ........ «128 luni ........ . 8 TELEFONI Direcțiunea No. 14199 Capitali „ 14110 Provincie și Străinătate No. 1340 AA/WWWWV ,-vsaaaaaaivsa^viaaAaaa A U VWvWvW«VV\WvWiAVVVWvVVWvV \3 Din mizeriile Un fost funcționar, onest și muncitor se luptă cu mizeria negăsind de lucru Primim următoarea scrisoare pe care în urma autorizației persoanei ce ne-a trimis-o, o dăm publicitățea, cu speranța că se vor găsi persoane de bine și influente spre a complecta puținul ce am putut face noi pentru această victimă a societăței. Domnule Director. Deschizînd astă scrisoare, poate veți simți încă o povară mai mult adăogată peste celelalte, dar implor cu lacrămi citiți-o și poate veți salva de la peste două suflete. Plîng cu suspine începînd a vă povesti tristele împrejurări ale vieței mele, și tremur ca aceste file să nu ajungă la coș necitite de dv. singurul în care mai am speranță Sunt un nenorocit funcționar suprimat încă din luna Maiü a anului trecut, în urma economiilor făcute de guvernul liberal după luarea puterei în timpul răscoalelor. De atunci alerg după opline, m’am luptat pentru existență, nu a rămas minister, nu a rămas autoritate, fabrică, nu a rămas nimic unde să nu alerg, peste tot m'am lovit de protecție, — poate în stilul meu veți deduce că aveți a face cu un nebun, văzîind că sar deja una la alta, neexplicîndu-mă, dar totuși mă silesc a-mi păstra judecata într’un asemenea moment de care depinde viața sau moartea — veți fi dedus că aveți a face cu un om care vrea să se sinucidă sau amenință. — Nu vreau altceva. M’am frămintat mult de două ori m’am întors înapoi de la ușa dv. vreau de mult să dau ochi cu dv. dar m’am retras, zicîndu-mî că cine știe cum voi fi primit, cine știe ce impresie vă voiu face și-mi veți spune scurt să fac ce poftesc, cum am auzit de la mulți la care m’am dus să cer cu lacrămî în ochi o existență, un mijloc de a trăi, dar în zadar, căci sătulul nu crede la flămînd și viata unei familii pentru dînșii mai putină valoare are ca o discuție frivolă sau un joc de noroc din care ii tulburam. * *» * Din toate astea am conchis: _ Nu am protecție „și fără protecție mor de toarne” asta-i crudul adevăr. Să cer pomană nu pot, m’am apucat de muncă brută, am îmbrăcat bluza albastră și șapca, dar nu am mai putut rezista, m’am îmbolnăvit, acum sînt impropriu pentru muncă brută, cu certificatul medical. Să fur nu pot, să înșel de asemeni, am plecat capul, am mîncat acasă pline goală și de multe ori cînd era pe isprăvite și pe aceasta o lăsam nevestei, pornind nemîncat în oraș de unde mă întorceam seara amețit și tot cu stomacul gol. Suferim de un an, ne-am mai zinut zilele gratie muntelui de pietate, unde cu recipisa No. 85 am pus mașina de cusut, la 15 Iulie 1907 cu recipisa No. 722 am depus o ruletă și două inele, cu recipisa No. 3577 am pus verighetele iar cu recipisa No. 1383 am pus „plapuma” și în urmă tot în Martie cu recipisa No. 130 am pus și rochia nevestei... Astă iarnă nu am avut lemne, dormeam în frig, acum sîntem și fără pîine. Nu mai am ce pune la Muntele de Pietate, am încercat să vindem lucrurile din casă și nu ne-a dat pe ele telalu nici pe sfera din cît ne costă. Acu sîntem disperați, stăm într’o casuta mica la mahala, unde proprietarul m’a așteptat de chirie pîna acum, l’am purtat cu vorba că" Plătesc, i-am dat cite 5 și 10 le’ cînd am putut, rupînd din gură pentru a nu fi asvîrlitî afară, totuși astăzi li sînt dator 40 de lei, a devenit brutal, m’a înjurat și mi-a spus că nu mai așteaptă. A închiriat deja casa și în curînd vom fi aruncați pe stradă. La kmtar sîntem datori vreo 11 (î’ ^suma enormă pentru noi, am fi făcut și astă ultimă economie suprimând pâinea după cum am suprimat de mult carnea, dar stomacul cere și nu vrea să știe că nu am de unde-i da. Adesea plec în oraș, îmi las neblasta plingînd și mă întorc seara rupt de oboseală, flămînd și cu mina goală, iar de mila ei li dau speranțe că mi-a promis cutare persoană că n’mî va da slujbă... dar P nă cînd să mai mint? D-v. care sînteți un om care știri și auzit multe învătăți-mă ce să fac? foștii servitori îi văd slujbași, iar am cu pămînt, cu rost în casă din tată în fiu ocupă posturi, eu nu am nici un bordeiu cit de mic unde să mă ghemuesc, sînt bucureștean unde să mă duc? De ași fi vr’un fost condamnat ași cere ajutor de societatea de patronaj, d’așî fi copil, m’ar primi la azilul abandonaților, orb la Vatra luminoasă, bătrîn la vr’un azil și așa mai departe, sunt însă om tînăr, am fost funcționar, port haină neagră, mi-e înșine să cer, să muncesc cu brațele nu mai pot, ce am să devin nici eu nu știu. Se fac pomeni... se dau lemne și ajutoare celor nevoiași (! ?) cucoanelor văduve și infirmilor dar care își fac o meserie din a cere și trăesc în îndestulare, eu nu pot face acest lucru, trec pe lingă un cerșetor și eu merit milă, eu sunt nemîncat deși nu sunt în zdrențe, murdar și respingător ci cu guler alb la gît, cu haine curate. Am un teanc de certificate, am acte suficiente și orice probă voită sunt gata și se va găsi din toate că am fost cinstit muncitor și astăzi dacă nu am ce mînca o datoriec celor mari, care cînd mi-au șters numele cu creionii din lista pusă pe birou, nu s’au gîndit că au șters din viață o familie care nu trăia decit din leafă, nu au știut că nu am protecție decît pe D-zeu, nu s’au interesat decit că cutare de cine e susținut? nu de merite, purtare, vechime, etc. închei rugîndu-vă ferbinte a’mî da o povară, ce să fac cum să pot a salva viața nevestei mele și a mea? Sînt om tînăr, activ nu mă lăsați să mă sting sau să pun mina pe urmă, arătați societăței victimele Dacă se găsește cineva să mă salveze, nu numai că-î voi păstra recunoștință, dar nu va regreta căci sunt om capabil, cunosc agricultura ne și sunt activ. In dv. și ziarul dv. e deci ultima licărire de speranță a două ființe pe pragul pietrei, se va găsi poate cineva a se întinde mină de ajutor. Cu lacrimi mulțumesc de ospitalitatea ce-mi acordați în coloanele gazetei d-v. și rămîn al d-v. devotat. Subscris,....... ......... leiei. fraudele de la Poșta Centrală Poliția de siguranță a Capitalei și parchetul de Ilfov au fost avizate erî de către d. Ion Antonescu, i subdiregiate la poșta centrală că făcînd controlul Casei a descoperit oarecari neregularități în sarcina funcționarului Gh. Stănciulescu, ajutor manipulam ghișeul mandatelor de la poșta centrală. . Imediat ce a primit acest denunț, d. procuror Hiotu, însoțit , comisarul Const. Pîrîianu, ■la siguranță, s’au dus în str. Cercului No. 10 și au făcut o percheziție la domiciliul funcționarului Gh. Stănciulescu. Gh. Stănciulescu, care se afla l acel moment acasă împreună , soția lui, a fost arestat și adus la poliție. La interogatoriul ce i s’a luat, Stănciulescu a tăgăduit totul, spunînd că nu are nici o cunoștință de faptul ce i se impută. 1. procuror Hiotu, însoțit de d. judecător de instrucție Ionescu- Dolj și de d. Ion Antonescu, subj hrgintele oficiului poștal, s’au dus apoi la poștă și au procedat cercetarea registrelor de casa Descoperirea fraudelor Din cercetările cari s’au făcut pînă acum, s’a stabilit că dela 1 17 Aprilie a. c. Stănciulescu a defraudat suma de 1917 lei. Suma totală a fraudelor atinge însă cifra de 10.000 de lei. S-a dovedit că numitul funcționar opera în modul următor: Cînd o persoană se prezenta la ghișeui pentru a trimite un mandat Gh. Stănciulescu trecea în registrul poștei și în cotor o sumă cu mult mai mică, iar mandatul și recipisa de plată o făcea pentru suma întreagă. Astfel, dacă o persoană trimitea suma de 400 lei prin mandat poștal, Stăniculescu trecea în registrul de casă numai 40 lei, iar mandatul și recipisa o făcea pentru suma întreagă.S’a mai constatat că Stănciulescu a făcut peste o sută de asemenea falsuri în registre și că operațiunile acestea le-a început dela 1 Aprilie. La poliție.—Defrandatorul lovit de o sincopă.—La spitalul Colțea Odată stabilindu-se acest lucru membrii parchetului au venit la poliție și au luat un nou interogator lui Stănciulescu. Față de probele sdrobitoare ce i s’au arătat Stănciulescu a mărturisit complect faptul. Imediat după aceasta Stănciulescu, care de cîteva zile era suferind a căzut jos în nesimțire, lovit de o sincopă. S’a chemat în ajutor sec de salvare și un intern sosind in grabă i-a dat ajutoarele necesare, după care Stănciulescu a fost transportat la spitalul Colțea unde a fost reținut. La spital, Stăneiulescu se află păzit de doi agenți. Parchetul va continua azi cercetarea registrelor pentru a dovedi suma exactă a fraudelor. Cum s’au descoperit fraudele Acela care a descoperit aceste fraude este d. Ion Antonescu, subdirigintele oficiului poștal. D-sa primind cotoarele mandatelor achitate din Predeal și Constanța și controlînd sumele cu cele aflate în registrele de la poșta centrală, a observat falsurile și cercetînd apoi cine a primit acele mandate, a stabilit vinovăția lui Gh. Stănciulescu. Gh. Stănciulescu este în etate de 28 ani. El ducea o viață foarte destrăbălată făcînd chefuri prin diferite localuri, ceea ce atrăsese atențiunea șefilor săi. Acum șase luni numitul funcționar se înamora de o șanteză de la berăria Basilescu, pe care a luat-o apoi în căsătorie.—Tis. Perchiziția A ilmini Ziarele Adevărul și Dimineața primesc abonamente de vilegiatură cu : Lei 1.50 pe lună în “ 3.— „ străinătate Se primesc și abonamente combinate — Adevărul și Dimineața— cu: Lei 3. pe lună în țară „6. „ ., străinătate BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE « mmm mncuoni