Dimineaţa, iunie 1908 (Anul 5, nr. 1539-1569)

1908-06-10 / nr. 1548

f Anul V.—Ino. 1543 PUBLICITATEA» QOHCE DAT [ EXCLUSIV] Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co« BUCUREȘTI Btr, Karageorgevici 18—Telefon­u­ și Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 OCCCXXKCCCCCCXC CCCXC­COCCCXO APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI Tîrgul Moșilor mu ?l de ani Vom da pentru cei tineri cîteva rîndurî din cari se va vedea cum era acest tîrgul Moșilor acum șapte­zeci de ani aproape. Ascultat­: „Tîrgul Moșilor se văzu așa de încheiat ca niciodată. Un concurs foarte mare de popor de peste do­uă și trei județe, umplea piața tîrgului și cimpul Colentinei, de care. D. capul poliției I­ Manul tăcuse a se prepara cuprinsul în care,­­după vechile costume era să fie primit M. S. a se afla fată la această serbare pietoasă în mijlocul poporului său. Un loc spațios într’o cîmpie verde închis cu brazi între­ semănate de torțe se desemna prin numeroase alee de verdeață, așternute cu nisip, și luminate prin dese și uniforme fonare. Trei porți în formă de ar­curi de triumf, cu transparente emblematice, deschidea intrarea a­­cestui cuprins vesel și încîntător, între ele se aidica două piramide mari formate din cofe (donițe) ca niște trofee ale serbărei în suvenirea pietoasă acelor viteji ce și-au lăsat oasele în acest cîmp spre apărarea Capitalei. A­­leea porții din mijloc unde su­­prafta acvila romina, conducea către o tindă elegantă și măreață asupr căreia flutura doăa pavi­lioane și mai multe stindarde. In onoarea înaltului oaspe se ve­dea strălucind d’asupra intrării, tifrele G. B. (G. Bibescu N. R.), și d’asupra vînturind culorile prini­­­iare, peste culorile familiei Manu ce rechema timpii și costumele cavalerești. Tinda primăvăratecă formată în chip de salon de primire unde se vedea jețul princiar, era sub­­ținută de coloane de flori; pere­tele ei din fund era tapetat de .Oglinzi, marginale cele trei, se de­corau cu o draperie ușoară și bo­gată a cărei ciucuri se legăna de adierea vîntului de seară. Aleele erau garnite peste tot de bănci. D. Manul invitase cu două zile mai înainte, corpul diplomatic, toată boerimea din Capitală, de eite treze clasele, artiști, neguță­tori ; cuprinsul era plin cit să placă ochiului fără a face îmbul­zeală. M. S. sosi pe la șapte ceasuri, în sunetul muzicei, prin mijlocul supușilor săi de toate treptele, și se deschise petrecerea seratei. Ceaiuri, limonade, orjade, ghie­­tate, și un bufet ales circula cu îndestulare. Se deschise intrarea la o mulțime de țărani, juni și fete formară hora.­­Călușari, în deosebire cete, își săvîrșiră dan­­tul răpirea Sabinelor, și deosebite jocuri gimnastice. Măria Sa dete brațul doamnei Anicuța Manu, și toți cavalerii înfățișară brațul lor celorlalte dame, și se făcură cîte­va preumblări prin mijlocul mul­­țimei celei vesele, și priviră jo­curile ; adunarea semăna o mare familie compusă de mădulare de deosebite vîrste și trepte. Pe la opt ceasuri începu focul de arti­­fiție săvîrșit de domnul Meir. De­osebite roate, rachete, înveselea adunarea. Un templu în care se vedea strălucind, Vivat G. B! în­coronat și ocolit de stele de varii culori, strălucea în mijlocul a două acvile de foc colosale purtă­toare de fulger, a căror aripe se prelungeau­ prin mii de raze ce se repezea în departe pe d'asupra poporului plin de bucurie și ră­sunător de mii de aclamații. Un balon pregătit spre înălțare și aprinzindu-se la oarecare înălți­me, adaugă rîsurile și veseliile gloatei. Săvîrșindu-se artifiția, se înce­pură, în tinda prințiară, deosebi­te danturi intre cavaleri și dame, și astfel această veselă serată se săvîrși pe la 11 ceasuri cu mare mulțumire a tutulor cătră dom­nul Capul poliției ce cu a sa în­săși cheltuială făcu a se serba Moșii ca niciodată“. Cum s’au schimbat lucrurile! TELEGRAME SMei­su­stimáéatie Breva universitară din Austria­ ­ Viena, 8 iunie. — Studenții na­ționaliști germani au ținut azi du­pă amează ședință hotărînd să în­ceteze greva și să influențeze ca des­chiderea universităților și ținerea cursurilor să poată avea loc netur­burate. Comitetul studenților liberali a hotărît însă continuarea grevei. In cazul cînd pînă mîine nu va inter­veni nici o schimbare nu se va pu­tea evita ii ciocnire. Rectorul a trimis profesorilor o circulare prin care­ îi invită să re­­înceapă mîine cursurile, chiar în ca­­zul cînd studenții vor demonstra. In aulă nu se va permite intrarea de cit cu cărți de legitimație și stu­denții nu vor putea vizita de cit cursurile la cari sunt înscriși. I­nnsbruck, 8 Iunie.­­ Eli a avut loc aci o întrunire a studenților li­berali la care a luat parte și profe­sorul Wahrmund. Acesta s-a încercat zadarnic să facă pe student­ să renunțe la gre­vă. Studenții au accentuat însă că Wahrmund a proclamat la început campania în contra clericalilor con­­tinuîndu-șî cursurile. Dacă Wahrmund a trebuit să re­nunțe studenții nu pot renunța­. Stu­denții continuă lupta de principii în contra clericalilor și vor continua greva pînă cînd vor obține satis­facție. Wahrmund convins de zădărnicia inzistenților sale a părăsit sala de întrunire. Senatul universitar așteaptă ins­­trucții din partea ministrului cul­telor pentru reluarea cursurilor la Insbruck. Pînă în present aceste instruct­i n’au sosit încă. In cazul cînd vor sosi ciocnirile sînt inevitabile. Studenții sînt ferm deciși să con­tinue greva. Comitetul conducător al studen­ților liberali din Insbruck a făcut cunoscut tuturor studenților din Austria că greva continuă. Hall, 8 Iunie. —­ "Asociațiile stu­dențești au refuzat să participe la retragerea cu torțe în memoria lui Bismark cu prilejul solemnității solstițiului de vară, din cauză că participă la această solemnitate și asociația catolicilor. Ei vor organiza pentru Luni o solemnitate a­parte în onoarea lui Bismark, motivîndu-și procedarea cu faptul că studenții austriaci tre­­buesc sprijiniți moralmente în lupta contra clericalilor. Praga, 6 Iunie.­—Archiepiscopul Cardinalul Scharbersky scrie în ziarul „Tzechi“: „Ultimul cuvînt în afacerea Wahrmund n'a fost încă spus. Va mai avea de vorbit cea mai înaltă autoritate bisericească ca­re va interzice studenților în teo­logie să asiste la cursurile profe­sorului Wahrmund. Profesorul Wahrmund n’a so­sit încă la Praga. Greva care n’a încetat încă va reîncepe la Praga, visitat la Petersburg pe primul mi­nistru Stolypin și guvernatorul Ska­­lon, deși între poporul rus și cel polonez nu există dezbinate și lupta se dă numai între națiunea polonă și guvernul rus. Stolypin și Duma nu sunt repre­­sentanții națiunei ruse și Kramarc ar fi trebuit să viziteze mai de­­grabă pe Maxim Gorki decit pe Sto­lypin. A vorbit apoi un reprezentant al mișcărei pentru Serbia mare și un rus care a criticat de asemenea pe Kramarc. Furtuna din Germa­­nia Munich, 8 Iunie.­Furtuna teri­bilă urmată de piatră care s-a dez­lănțuit asupra Germaniei de sud a provocat mari pustiiri în grădini și prin ogoare. Comunicația telefonică și telegra­fică este întreruptă. Pagubele sunt foarte mari. Criza ministerială din Serbia Belgrad, 8 Iunie. — Regele Pe­tru a continuat consfătuirile cu reprezentanții partidelor. Toți șefii partidelor opozițio­niste au declarat regelui cu hotă­­rîre că nu vor lăsa cu nici un preț parlamentul să lucreze în cazul cînd primul ministru va continua să rămîe la guvern. Ca motiv ei accentuiază că activita­tea lui Pash­î s’a mărginit pina acum la excese și fapte brutale în timpul alegerilor. Declarații decisive nu s’au dat însă pînă acum regelui, pentru că opoziția n’a căzut încă de per­fect acord asupra atitudinei ce va păstra. înainte de toate nu s’a luat încă o hotărîre definitivă în ce privește perzistența opoziției ca rezolvarea convenției comerci­ale să nu aibă loc în Skupcină în cazul cînd s’ar forma un cabi­net din radicali bătrîni fără Pa­sid și cîtîva alți membrii ai ac­tualului guvern. Al doilea punct privește garan­ția pe care o cere oposiția ca ime­diat după votarea budgetului și e­­ventual a convenției comerciale, Skupcină să fie disolvată și un ca­binet de coaliție să fie însărcinat cu conducerea nouilor alegeri. După cum se crede opoziția, nu este cu totul în contra dezbatere a convenției comerciale, dar de votat n'o va vota însă cu nici un preț, căci aceasta ar însemna că este con­vinsă de buna idee a convenției. In ce privește garanțiile, opoziția cere ca să nu fie obligată prin pro­tocol să admită dezbaterea budge­tului și eventual a convenției co­merciale în Skupcină sub un cabi­net de bătrîni radicali fără Pask­î și ca coroana să se oblige să di­­solve Skupcină imediat după termi­narea lucrărilor ei și să încredin­țeze alegerile unui cabinet de coa­liție. * Congresul panslavist Praga, 8 Iunie.—Azi s’au întru­nit aci studenții slavi în vederea pregătirilor pentru congresul pan­slavist și stabilirea programului. S’a accentuat că congresul pan­slavist este în principiu numai cul­tural și de progres. Politica panslavistă va fi cu de­săvârșire exclusă din programul con­gresului. Oratorii s-au exprimat în contra călătoriei deputatului Kramarc la Petersburg. I se reproșează lui Kramarc că a Știri din sîrei­tate Asasinatele din urmă întîmpla­­te în Franța, mai ales cele cu fa­milia Steinheil, rentierul Rémy și pruncuciderile Jeannei Weber, fac ca opinia publică să se ridice contra desființării pedepsei cu moartea. Ziarele conservatoare duc chiar campanie pe această temă. * Bijutierul expert din Londra, însărcinat să examineze pietrele prețioase artificiale, fabricate pe calea chimică de profesorul ger­man Miethe de la colegiul teh­nic din Charlottenburg, afirmă că pietrile în chestiune,­­rubine, șa. fire, galbene și­ albe și alexan­drină) n’au nici o­ valoare. Se cu­noaște îndată că sunt artificiale sunt pline de defecte și produce­rea lor costă mai scump de­cit bijuteriile de imitație răspîndite, în comercia.­­ In cursul cortegiului jubiliar din fața curtei imperiale din Viena, s’au produs 400 de cazuri de leșinuri. Două persoane indis­puse și-au rupt un membru în căderea lor. „Monitorul Oficial“ al Franței publică un decret prin care se autorizează ministerul d­e ră­z­­­oiu să primească donația făcută de d. Deutsch din la Meurthe a balonului dirigiabil „Viile de Baris“.­­Ja­r Grupul parlamentar intitulat „solidaritatea catalană“ a hotă­­rît să nu mai ia parte la lucră­rile Camerei spaniole pînă ce a­­legătoria lui din Catalonia nu va da ordinul contrariu. * Un curier special al țarului sosit din Peterhoff la Berlin a­ducînd o scrisoare autografă lui Nicolae al II-lea către îm­păratul Wilhelm. Acest curier și plecat neîntîrziat spre Rusia.­­­ După ce se va lansa cuirasatul englez Saint-Vincent se va pune în șantier la Postmouth un nou cuirasat de tipul „Dreadnought” dar superior prin armament, ta­­nagiu și viteză. Noul cuirasat nu va avea coșuri. ■ijr 1 " „New­ York Herald“ primește din Shangai știrea că influența germană la Peking e cea care întreține în China sentimente fa­lofobe și care face pe chinezi să respingă reclamațiile Franței.­­ Se asigură că avocatul Anthony Rubin ar fi s­cris lui Vimo, care a fost degradat, că autoritatea a ales insula dracului ca loc pen­tru deportarea lui. ȘTIRI POLITICE IAȘI, 8 Iunie. — In cercurile con­­servtor-democrate se vorbește că după banchetul dat de bucureșteni, în onoarea d-lui Take Ionescu, va avea loc aci un mare banchet dat­ de ieșeni în onoarea d-lui A. Bădă­­ran. Cu aceasta se va încehia activita­tea din astă vară, și conservatorii democrați vor lua vacanța meritată pe timp de două luni. _______ | _ Dan ELEVATOARELE Ce este un elevator ? — Modul lui de funcționare.— Avanta­jele.—Cind au fost introduse la noi elevatoarele.— Numă­rul și casele la care funcțio­­nează elevatoarele. Brăila. — Niciodată nu s’a au­zit pomenindu-se așa des de eleva­toare ca în timpul din urmă. Mulți își vor fi închipuit că acești mon­ștri sunt făcuți ca să pricinuească numai conflicte și nemulțumiri, fă­ră a aduce vreun alt folos practic și să dea de lucru autorităților chemate să îngrijească de liniștea și ordinea publică. Cu toate acestea elevatoarele prezintă incalculabile foloase, mai ales în comerțul de grîne, și dacă e adevărat că ea poate înlătura în­tru­cîtva brațele de muncă, pierde­rea aceasta e compensată de altă parte de avantajele ce aduc expor­tului în genere. ■iSt-Dar mai Intîiu de toate ce este un elevator? Elevatorul e o insta­lație de mașini și accesorii cu aju­torul cărora se poate descărca și încărca ușor cerealele dintr’un vas plutitor într’altul. Elevatorul se compune din trei părți: 1) corpul plutitor în­­ formă de șlep, numit pontonul; 2) mași­năria compusă din cazan și motor, așezată în corpul pontonului și 3) instalația propriu zisă a elevatoru­lui, așezată pe puntea pontonului, compusă dintr-un corp în forma tur­nului Eiffel, de care sunt atîrnate de o parte și de alta două brațe mi­șcătoare: descărcătorul și încărcă­torul. Intre aceste două brațe se găsește un cintar automatic care indică cu cea mai srictă precizie greutatea încărcată sau descărcată a măriei. Acum să vedem cum funcționea­ză elevatorul, acest hamal monstru. Elevatorul se așează între șlep și vaporul ce urmează a fi încărcat. Brațul descărcător aplecat într’atît pînă intră în hambarul șlepului, scoate cu ajutorul unor cupe (albii mici) cerealele din șlep. Prin celalt braț prelungit pînă ce ajunge ham­barul vaporului, se scurg cerealele ridicate din șlep, după ce au trecut prin cîntarul automatic al elevato­rului, care înregistrează greutatea elevată Avantajele elevatorului sunt ur­mătoarele: descărcarea se face re­pede, costă mai puțin și mai presus de toate, cerealele încărcate sunt i­­mediat și exact cîntărite. Primele elevatoare au fost intro­duse la noi în anul 189­4, cînd din cauza extensiunei ce luase exportul la Sulina, s’a simtit mare lipsă de brațe. Elevatoarele introduse atun cea de casa L. Mendel et Co., au fost mici și fără cîntar. Astăzi ele­vatoarele sunt mai perfecționate, căci unele din ele fac un rulaj zil­nic de 15 vagoane. In momentul de față funcționează 24 asemenea aparate de diferite di­mensiuni, dintre care: L. Mendel et cea de casa L. Mendel și Co., au L. de Rin cu 2; Mayer et Aftali­on cu 1; Banca Marmorosch Blank et Co. cu 2; Jos. Lobi cu 1; D. D. S. G. cu 1; Frații Bach cu 2; Ed. Fanciotti cu 2; Wender cu 4;—des­­cărcînd anual circa 1.500.000 tone, - - ■ , - ,r-, -­ Bp.la Carierele de piatră din Tulcea TULCEA, 6 iunie. — Activitatea orașului Tulcea începe dis-de­­dimineață. Tulcenii, cari în lipsa distracțiilor de prin orașele mari, sunt condamnați a se în­chide în casă de pe la orele 9—10 seara, au, în schimb avantajul de a gusta răcoarea și frumuse­țea dimineței. Nu știți dacă sunt multe orașe în Romînia, cari au dimineți așa de frumoase ca Tul­­cea! Dacă, de o pildă, pe la cinci ceasuri de dimineață, te urci pe un deal—și Tulcea nu duce deloc lipsa dealurilor — o panoramă încîntătoare ți se arată înaintea ochilor limpeziți de răcoarea să­nătoasă a aerului. Tulcea, propriu-zisa, care, prin topografia ei, se arată ca o pîl­­nie, face impresia unui oraș trân­tit într’o pădure. Și e cel puțin interesant pentru orașele noastre lipsite de plantație, faptul că Tulcea era aproape cu desăvîrși­­re lipsită de copaci! Era o vreme cînd acest port dobrogean era victima bălților dătătoare de fri­guri palustre. Mortalitatea ora­șului era pe atunci îngrijitoare. Numai prin anul 1864—ca un re­mediu unic împotriva bălților— s’a început plantarea de arbori, în urma unei dispoziții luate de Pașa Ali-Bei. De atunci, fie prin activitatea comunei, fie prin munca depusă de locuitori, plantațiile au luat,­ din ce în ce­ mai mult avînt, așa că astăzi, privind Tulcea, ai im­presia nu a unui oraș care a fost plantat de mină omenească, ci a unui oraș clădit într’o pădure. Efectul este că mortalitatea, o­­rașului Tulcea s’a redus la mini­mum și bolile orașelor mari nu se pot îngăzdui pe aci.­­ Privind, cum am zis, Tulcea, dintr’un deal, simți o aleasă des­fătare sufletească. In zare se arată pădurile al­bastre. In vale, de-o parte lanu­rile, a căror varietate de culori delicate, prin diversitatea sămă­­năturilor, se îmbină într’o armo­nie clasică; de altă partie, carie­rele de piatră, pe cari soarele de dimineața le învălue într’un ză­branic albastru-violet. Spre nord, Basarabia,­­cu întinse cîmpul’î verzi și limpezi. Dunărea, o vie oglindă de argint. Apoi, întreaga panoramă a Tulcei propriu-zisă, cu patriarh­ale căsuțe și case­­ mai mari, parte clădite de ro­mâni, parte rămase de pe vremea ocupației turcești și restaurate după reanexare, cu turlele de bi­serici ale diferitelor confesiuni; cu turnurile de geamii, cari fac impresia unor creioane ascuțite, cu mo­rile de vînt, cari dau ora­­ului o notă romantică medie­vală, cu cele două monumente, acela superb al reanexărei și a­­cel al lui Mircea cel Mare, care în noa­pte pare umbra bătrînului Hamlet,­­ întreaga priveliște fi­ind dominată de superba împă­durire, care, deși săvîrșită de mină omenească, capătă înfăți­șarea unui dar al naturii — tot complexul acesta, îmbinat, atît de armonic și atît de fidel cu na­tura, acoperit de un cer înalt și de un albastru naiv, te înduio­șează și te face să te întrebi un moment dacă n’ar fi cumva mai bine ca Tulcea să rămînă așa cum este și să nu mai sufere ac­țiunea vremurilor m­oi, cari taie în calea ei tot ce­ e romantic și natural, spre a pune în loc sime­trie artificială și armonii cău­tate. Hotărim să vizităm Carierele. Străbatem străzile Tulcei cu o trăsură îmbătrânită de vremuri, condusă de un dobrogean tînăr și.... român (ar zice d. Iorga). Printr’o uliță l­aterală a străzii Mah­mudia, dăm de cariera co­munei Tulcea. Cariera poartă nu­mele Prislav. Aceasta din cauza morarilor cari s’au statornicit în jurul ei și cari totî sínt din cătun­a Prislav. O cavitate enormă în inima carierii, indică o exploatare de cinci decenii. Vreo 30 de muncitori lucrează cu hărnicie și trudă, unii agă­țați de pereții lăuntrici ai carie­rii, alții în fundul ei. Ciocănitu­­rile, de­ o sonoritate limpede și armonică, umplu aerul de viață. Privită de pe mal, cariera se colorează de un roz palid și delicat. . . Cariera Prislav, deși nu in mod ideal, este totuși cea mai sistematic exploatată. Piatra se smulge aci prin ac­țiunea dinamitei. Cu ajutorul lamurilor se perforează blocul de piatră, se introduce în canal cantitate de dinamită, apoi se înfundă cu cîlțî. In interiorul canalului se fixează o feștilă. La isbucnirea dinamitei, se smulg .din­­ carieră, bulgări șig piatră de diferite dimensiuni și forme. Sistemul lemurilor, însă, este primitiv. Pe lingă că constitue o muncă amară pentru om, mai are desavantajul că lucrul merge foarte încet și rezultatul exploa­tării este neînsemnat. Cu 8 lo­muri, de pildă, se obțin pe zi 6 stînjeni dobrogeni de piatră, a­­că vreo 50 metri cubî. Pentru o exploatare, In sensul modern al cuvînt­ului, cariera ar trebui să corespundă mai multor cerință. In primul rînd ar trebui să co­respundă legii minelor, care re­clamă o rază de 200 metri în ju­rul carierii. Aceasta s’ar obține prin exproprierea locuințelor de prinprejur, locuinți cari toate nu sînt decit niște colibe vechi și fără preț. Ar trebui, apoi, înlocuit siste­mul lemurilor, prin perforatoare mecanice, fardarea ar trebui e­­xecutată, nu cu ciocanele, ci cu ferestrae prevăzute cu dinți de diamant negru, cari fac piatra cea mai rezistentă, ca și cum ar tăia un bloc de... pastă. Apoi, pentru transportarea pie­trei obținute, ar trebui înlocuite căruțele, cari lucrează cu multă încetineală și cu multă anevoin­­ță, prin sistemul dericurilor, un fel de ascensoare, cari, într’o sin­gură cursă, captează cîteva tone de piatră și le transportă pînă l­ uȘs.,ș­i cîteva secunde. Piatra ce se obține prin exploa­tarea carierei Prislav este de mai multe calități. Se obține piatra așa zisă bordură, mosaic, pavele, pietriș­ și savura, detritus, etc. Incaî mosaicul carierii Prislav care după afirmațiile unui sp­eci­a­list, are însușiri minunate și dă materii superioare renumitului rosso di Verona, se pretează la întrebuințări superioare. Astfel, acest mosaic, șlefuit cu îngrijire dă blocuri cari ajung aproape marmura și o întrec, prin faptul că sînt mai rezistente. S’au cons­truit din mozaicul carierii Pris­lav scărî de toată frumusețea și chiar monumente cari nu lasă ni­mic de dorit. In afară de cariera Prislav, Tulcea mai are și o sumă de alte carieri. Belodhia, de pildă, care e foarte bogată, poate cea mai bo­gată, dar care în schimb se exploatează în chip foarte pri­mitiv. Această carieră dă blocuri bune și pentru piatră cubică. Mo­rile,­ numele acestei carieri tra­dus de francezi în Moulins, a fă­cut pe țărani să-i mai zică și Ma­­lenca. Tulcea veche, pe lingă ca­re se află cazărmile: Lipea, Mal­­coci sunt de asemenea carieri im­portante. Și apoi, afară de aces­tea, județul Tulcea e plin de ca­rieri mai mici. * Carierile din Tulcea constitue pentru țara noastră un tezaur. Explotate în mod sistematic, ele ar da un belșug neașteptat. Cu exploatarea destul de primitivă de pînă acum, încă se face un frumos export. Rusia, care e lip­sită de carieri de piatră, e nevoi­tă să recurgă la carierile noas­tre. Pentru o cantitate de piatră de 20 de mii metrii cubî s’a obți­nut suma de 100 de mii lei. A­­ceasta ar trebui să constitue un îndemn foarte puternic pentru guvernanții noștri­ actuali și vii­tori. Dacă s'ar­­ ajunge odată la con­vingerea că nu numai politicia­­nizmul, în detrimentul politicei, este singura ramură care merită să pasioneze pe un cetățean ro­mân, ministru sau ministeriabil, activitatea multora s’ar putea în­drepta spre terenuri cari sunt menite să contribue cu mult la dezvoltarea economică a Romî­­niei și la sporirea bogățiilor ei. Am arătat cât de puțin trebue pentru o exploatare sistematică­­ a carierilor noastre— căci, în de­finitiv, cheltuelile s’ar reduce la nimic în raport cu rezultatele ce s’ar obține. Dacă s’ar întemeia o exploatare sistematică ,n’am mai vedea adu­­cîndu-se în țara noastră materi­al de carieră din străinătate și porturile noastre n’ar mai servi de puncte de tranzit pentru trans­portarea pietrii din țări străine, în lumea largă. B. Nemțeanu public foiletoane în ziarele noastre! — Zău, că asta nu o pot pricepe— observă intervievatorul ca un gest de nedumerire. — Și eu, n'o pot pricepe — răs­punse Twein, dar presupun totuși că istoria asta proastă se datorește nuvelei din gazeta.... Și întinde o gazetă zilnică — in­­tervievatorului în chestiune. Acesta după ce a citit-o, izbucni într'un rîs ce nu mai contenea. Nuvela era intitulată „Trei muști“. O muscă-mamă avea două fiice, la cari, ținea foarte mult. Intr'o bună zi, toate trei au făcut împreună o excursiune și s’au oprit la vitrina unei cofetării. — Mamă, întrebă una din fiice, pot să gust puțin din bomboana cea roșie. Mama­ muscă, îngăduind ac­­ceasta, fiica ei se așeză cu plăcere pe bomboana roșie și începu s-o soarbe cu poftă. Deodată ea ridică aripile și cade apoi moartă la­ pămînt. Bomboana roșie era otrăvită, căci era fabrica­­țiunea trustului american al bom­boanelor. Și acum musca-mamă rămase cu unica ei, fiică pe care o îndrăgea și mai mult. Fiicei acesteia îi veni odată plăce­re să guste din mezeluri. Mama ei o conduse spre o prăvălie de meze­luri. Și cum biata muscă gustă din pastramă a muri în chinuri ori­bile. Pastrama era otrăvită căci a fost fabricată la trustul pastramei. Mare fu durerea mamei la această perdere ireparabilă. Disperată, mama muscă se hotărî să-și curme firul vietei. Și prima „hîrtie de prins muște“ ce o văzu, se așeză pe dînsa și prinse să soarbe din cleiul uci­gător. Dar minune: moartea întîrzia să vie. Căci „hîrtie de prins muș­te“ nu era vătămătoare, fabricațiu­­nea fiind a trustului de hîrtie de prins muște. Vederi din orașul Tulcea Monumentul Mircea cel Mare Monumentul comemorativ al realipirei Dobrogei către patria mumă Kart Tnii Ui WSii. Un intervievator a întrebat dă­­unăzi pe marele scriitor american Mark Twain, pentru ce care nu­ a simpatizat de magnații trustului. Distinsa personalitate cu un surîs nevinovat răspunse: — Motivul adevărat nu-l cunosc, nu cred însă că oamenii aceștia ne­drepți mă urmăresc cu ură, din cau­za scrierilor mele. — Pentru scrierile d-v.l — Da, fiindcă aim început iară să pensiunea­zăSisvei primarului Georgescu CONSTANȚA, 8 iunie.­­ Astăzi s’a întrunit la primărie comisiunea instituită de ministerul de interne pentru a statua asupra drepturilor la pensie ale soției fostului primar Georgescu, care a murit în exerci­țiul funcțiunei pe cînd prezida ban­chetul dat de comună în onoarea congresiștilor Camerilor de comerț. Comisiunea se compunea din d-niu Andronescu, directorul ministerului de interne, Seteanu de la ministe­rul de finanțe, Mărgărit, medic pri­mar al județului, Pitescu, medicul orașului și Boteanu, procuror. Comisiunea a hotărît în unanimi­tate să acorde văduvei fostului pri­mar Georgescu și minorilor 75 la sută din salariu. Această hotărîre a făcut o fru­moasă impresie în oraș. Dan Prinderea în Capitală a D-rei dispărută din prășești Corespondentul nostru din Mără­­șești ne-a anunțat acum cîteva zile despre dispariția din acel oraș a d-rei Maria Vanda, împreună cu servitorul Duică Marin zis Costa­­che. Fugara domnișoară în ziua dis­pariției luînd cu dînsa bijuterii în valoare de 7850 lei, 960 lei în mo­nedă, și vreo 6 saci cu obiecte din casă și pînzărie, părinții ei au a­­vizat poliția din Mărășești care a telegrafiat tuturor politiilor din țară. Siguranța Capitalei primind te­legrama poliției din Mărășești a în­ceput cercetări. Dii dimineață co­misarul Kiriță Irimia, după cerce­tări de două zile a reușit să pună mîna pe cei doi fugari pe cari i-a găsit într’o cameră din strada Ma­­șinei No. 10. Atît d-ra Maria Vonda cît și ser­vitorul Dincă Mihai zis Costache au fost arestați și aduși la poliție. Aseară cu trenul de Iași cei doi fugari au fost trimiși poliției din Mărășești împreună cu toate obiec­tele furate găsite asupra lor. Tis. Furtuna ji­n­­ Murgit GIURGIU, 8 Iunie. — Astă noapte pe la orele 10 furtuna s’a deslăn­­țuit din nou asupra orașului nos­tru, făcînd ravagii ca și furtuna de orî. O mulțime de case au fost des­­velite iar acoperișurile zvîrlite la mare distanță. Au fost o mulțime de geamuri sparte și de arbori des­­rădăcinate. Furtuna a durat 20 mi­nute. De asemenea era s'a deslănțuit și supra Rusciukului, făcînd aceleași ravagii ca și în orașul nostru. Intre stațiile Frătești-Băneasa, pe linia București-Giurgiv a căzut grin­dină, stricînd toate semănăturile de prin partea locului. Isprava unmi birjar din Capitală Era­­ dimineață ipoliția de sigu­ranță a Capitalei a primit un de­nunț în care se spunea că două doamne urcîndu-se într’o trăsură de piață pentru a face o preum­blare la șosea, au fost duse de birjar pe un cîmp din Satul Nou și acolo au fost violate și jefuite de birjar. Siguranța Capitalei făcînd cer­cetări a reușit să prindă și să a­­resteze pe birjarul în chestiune care se numește Iancu Comori­­șteanu cu, No. 410. Alaltă erî seara numitul birjar a luat în trăsură pe d-nele R. D. și R. H. din strada Popa-Tatu și ducîndu-se pe un cîmp din Satul Nou, a luat pe d-na R. D. și apu­­cînd’o de păr a trîntit’o jos din trăsură violînd-o și rupîndu-I cerceii de aur din ureche. Cealaltă doamnă, R. H., încer­­cînd să strige ajutor, birjarul a scos din buzunar un revolver ca­libru 9 și a amenințat-o cu moar­tea. Birjarul se află acum arestat la poliție și mîine va fi înaintat parchetului.­— Tis«—! — — Jf— BBSaSBBq Marți 10 iunie 1UC& DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Ud­au ........ Lei 28 6 luni ........ «12­8 luni ........ . 8 TELEFONI Direcțiunea No. 14199 Capitali „ 14110 Provincie și Străinătate No. 13­40 AA/WWWWV ,-vsaaaaaaivsa^viaaAaaa A U VWvWvW«VV\WvWiAVVVWvVVWvV \3 Din mizeriile Un fost funcționar, onest și muncitor se luptă cu mizeria negăsind de lucru Primim următoarea scrisoare pe care în urma autorizației per­soanei ce ne-a trimis-o, o dăm pu­­blicitățea, cu speranța că se vor găsi persoane de bine și influen­te spre a complecta puținul ce am putut face noi pentru această vic­timă a societăței. Domnule Director. Deschizînd astă scrisoare, poate veți simți încă o povară mai­ mult adăogată peste celelalte, dar im­plor cu lacrămi citiți-o și poate veți salva de la peste două suflete. Plîng cu suspine începînd a vă povesti tristele împrejurări ale vieței mele, și tremur ca aceste fi­le să nu ajungă la coș necitite de dv. singurul în care mai am speranță Sunt un nenorocit funcționar suprimat încă din­ luna M­aiü a anului trecut, în urma economii­lor făcute de guvernul liberal după luarea puterei în timpul răscoalelor. De atunci alerg după o­pline, m’am luptat pentru exis­tență, nu a rămas minister, nu a rămas autoritate, fabrică, nu a rămas nimic unde să nu alerg, peste tot m'am lovit de protecție, — poate în stilul meu veți deduce că aveți a face cu un nebun, vă­­zîind că sar deja una la alta, ne­­explicîndu-mă, dar totuși mă si­lesc a-mi păstra judecata într’un asemenea moment de care de­pinde viața sau moartea — veți fi dedus că aveți a face cu un om care vrea să se sinucidă sau a­­menință. — Nu­ vreau altceva. M’am frămintat mult de două ori m’am întors înapoi de la u­șa dv. vreau de mult să dau ochi cu dv. dar m’am retras, zicîndu-mî că cine știe cum voi­ fi primit, cine știe ce impresie vă voiu face și-mi veți spune scurt să fac ce poftesc, cum am auzit de la mulți la care m’am dus să cer cu la­­crămî în ochi o existență, un mij­loc de a trăi, dar în zadar, căci sătulul nu crede la flămînd și viata unei familii pentru dînșii mai putină valoare are ca o dis­cuție frivolă sau un joc de noroc din care ii tulburam. * *» * Din toate astea am conchis: _ Nu am protecție „și fără protec­ție mor de toarne” asta-i crudul a­devăr. Să cer pomană nu pot, m’am a­­­pucat de muncă brută, am îmbră­cat bluza albastră și șapca, dar nu am mai putut rezista, m’am îmbolnăvit, acum sînt impropriu pentru muncă brută, cu certificatul medical. Să fur nu pot, să înșel de ase­meni, am plecat capul, am mîncat acasă pline goală și de multe ori cînd era pe isprăvite și pe aceasta o lăsam nevestei, pornind nemîn­­cat în oraș de unde mă întorceam seara amețit și tot cu stomacul gol. Suferim de un an, ne-am mai zi­­nut zilele gratie muntelui de pieta­te, unde cu recipisa No. 85 am pus mașina de cusut, la 15 Iulie 1907 cu recipisa No. 722 am depus o ru­letă și două inele, cu recipisa No. 3577 am pus verighetele iar cu re­cipisa No. 1383 am pus „plapuma” și în urmă tot în Martie cu recipi­sa No. 130 am pus și rochia neves­tei­... Astă iarnă nu am avut lemne, dormeam în frig, acum sîntem și fără pîine. Nu mai am ce pune la Muntele de Pietate, am încercat să vindem lucrurile din casă și nu ne-a dat pe ele telalu nici pe sfera din cît ne costă. Acu sîntem disperați, stăm într’o casuta mica la mahala, unde pro­prietarul m’a așteptat de chirie pî­na acum, l’am purtat cu vorba că­" Plătesc, i-am dat cite 5 și 10 le’ cînd am putut, rupînd din gură pentru a nu fi asvîrlitî afară, to­­tuși astăzi li sînt dator 40 de lei, a devenit brutal, m’a înjurat și mi-a spus că nu mai așteaptă. A închiriat deja casa și în cu­­rînd vom fi aruncați pe stradă. L­a kmtar sîntem datori vreo 11 (î’ ^suma enormă pentru noi,­ am fi făcut și astă ultimă economie suprimând pâinea după cum am suprimat de mult carnea, dar sto­macul cere și nu vrea să știe că nu am de unde-i da. Adesea plec în oraș, îmi las ne­­blasta plingîn­d și mă întorc seara rupt de oboseală, flămînd și cu mina goală, iar de mila ei li dau speranțe că mi-a promis cutare persoană că n’mî va da slujbă... dar P nă cînd să mai mint? D-v. care sînteți un om care știri și auzit­ multe învătăți-mă ce să fac? foștii servitori îi văd slujbași, iar am cu pămînt, cu rost în casă din tată în fiu ocupă posturi, eu nu am nici un bordeiu cit de mic unde să mă ghemuesc, sînt bucureștean unde să mă duc? De ași fi vr’un fost condamnat ași cere ajutor de societatea de pa­tronaj, d’așî fi copil, m’ar primi la azilul abandonaților, orb la Vatra luminoasă, bătrîn la vr’un azil și­ așa mai departe, sunt însă om tînăr, am fost funcționar, port haină nea­gră, mi-e înșine să cer, să muncesc cu brațele nu mai pot, ce am să de­vin nici eu nu știu. Se fac pomeni... se dau lemne și ajutoare celor nevoiași (! ?) cucoane­lor văduve și infirmilor dar care își fac o meserie din a cere și trăesc în îndestulare, eu nu pot face acest lucru, trec pe lingă un cerșetor și eu merit milă, eu sunt nemîncat deși nu sunt în zdrențe, murdar și res­pingător ci cu guler alb la gît, cu haine curate. Am un teanc de certificate, am acte suficiente și orice probă voită sunt gata și se va găsi din toate că am fost cinstit muncitor și astăzi dacă nu am ce mînca o datoriec ce­lor mari, care cînd mi-au șters nu­mele cu creionii din lista pusă pe birou, nu s’au gîndit că au șters din viață o familie care nu trăia decit din leafă, nu au știut că nu am pro­tecție decît pe D-zeu, nu s’au inte­resat decit că cutare de cine e sus­ținut? nu de merite, purtare, vechi­me, etc. închei rugîndu-vă ferbinte a’mî da o povară, ce să fac cum să pot a salva viața nevestei mele și a mea? Sînt om tînăr, activ nu mă lă­sați să mă sting sau să pun mina pe urmă, arătați societăței victimele Dacă se găsește cineva să mă sal­veze, nu numai că-î voi păstra re­cunoștință, dar­ nu va regreta căci sunt om capabil, cunosc agricultura ne și sunt activ. In d­v. și ziarul d­v. e deci ulti­ma licărire de speranță a două fiin­țe pe pragul pietrei, se va găsi poate cineva a se întinde mină de ajutor. Cu lacrimi mulțumesc de ospitali­tatea ce-mi acordați în coloanele ga­zetei d-v. și rămîn al d-v. devotat. Subscris,....... ......... lei­ei. fraudele de la Poșta Centrală Poliția de siguranță a Capita­lei și parchetul de Ilfov au fost avizate erî de către d. Ion Anto­­nescu, i subdiregiate la poșta cen­trală că făcînd controlul Casei a descoperit oarecari neregulari­­tăți în sarcina funcționarului Gh. Stănciulescu, ajutor manipulam ghișeul mandatelor de la poșta centrală. . Imediat ce a primit acest de­nunț, d. procuror Hiotu, însoțit , comisarul Const. Pîrîianu, ■la siguranță, s’au dus în str. Cercului No. 10 și au făcut o per­cheziție la domiciliul funcționa­rului Gh. Stănciulescu. Gh. Stănciulescu, care se afla l acel moment acasă împreună , soția lui, a fost arestat și adus la poliție. La interogatoriul ce i s’a luat, Stănciulescu a tăgăduit totul, spunînd că nu are nici o cuno­ștință de faptul ce i se impută. 1. procuror Hiotu, însoțit de d. judecător de instrucție Ionescu- Dolj și de d. Ion Antonescu, subj hrgintele oficiului poștal, s’au dus apoi la poștă și au procedat cercetarea registrelor de casa Descoperirea fraudelor Din cercetările cari s’au făcut pî­nă acum, s’a stabilit că dela 1 17 Aprilie a. c. Stănciulescu a defrau­­dat suma de 1917 lei. Suma totală a fraudelor atinge însă cifra de 10.000 de lei. S-a dovedit că numitul funcționar opera în modul următor: Cînd o persoană se prezenta la ghișeui pentru a trimite un mandat Gh. Stănciulescu trecea în registrul poștei și în cotor o sumă cu mult mai mică, iar mandatul și recipisa de plată o făcea pentru suma în­treagă. Astfel, dacă o persoană tri­mitea suma de 400 lei prin mandat poștal, Stăniculescu trecea în regis­trul de casă numai 40 lei, iar man­datul și recipisa o făcea pentru su­ma întreagă.­S’a mai constatat că Stănciulescu a făcut peste o sută de asemenea falsuri în registre și că operațiuni­le acestea le-a început dela 1 Aprilie. La poliție.—Defrandatorul lovit de o sincopă.­—La spitalul Colțea Odată stabilindu-se acest lucru membrii parchetului au venit la poliție și au luat un nou intero­gator lui Stănciulescu. Față de probele sdrobitoare ce i s’au ară­tat Stănciulescu a mărturisit complect faptul. Imediat după aceasta Stănciu­­lescu, care de cîteva zile era su­ferind a căzut jos în nesimțire, lovit de o sincopă. S’a chemat în ajutor sec­ de salvare și un intern sosind in grabă i-a dat ajutoarele necesare, după care Stănciulescu a fost transportat la spitalul Colțea un­de a fost reținut. La spital, Stăneiulescu se află păzit de doi agenți. Parchetul va continua azi cer­cetarea registrelor pentru a d­o­ve­­di suma exactă a fraudelor. Cum s’au descoperit fraudele Acela care a descoperit aceste fraude este d. Ion Antonescu, sub­­dirigintele oficiului poștal. D-sa pri­mind cotoarele mandatelor achitate din Predeal și Constanța și contro­­lînd sumele cu cele aflate în regis­trele de la poșta centrală, a observat falsurile și cercetînd apoi cine a pri­mit acele mandate, a stabilit vino­văția lui Gh. Stănciulescu. Gh. Stănciulescu este în etate de 28 ani. El ducea o viață foarte des­trăbălată făcînd chefuri prin diferite localuri, ceea ce atrăsese atențiunea șefilor săi. Acum șase luni numitul funcționar se înamora de o șanteză de la berăria Basilescu, pe care a lu­­at-o apoi în căsătorie.—Tis. Perchiziția A ilmini Ziarele Adevărul și Di­mineața primesc abonamente de vilegiatură cu : Lei 1.50 pe lună în “ 3.— „ străinătate Se primesc și abonamente combinate — Adevărul și Dimineața­­— cu: Lei 3. pe lună în țară „6. „ ., străinătate BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE « mmm mncuoni

Next