Dimineaţa, iulie 1908 (Anul 5, nr. 1570-1599)

1908-07-01 / nr. 1570

Marți I Julie î 90s f ASTAZI: 30 Iunie (13) 1908 B&s&ritul soarelui 4.42 a. m.—Apusul soarelui 8.00 p. m. CALENDAR ortodox: 00210, celor 12 Apostoli. — Catolic : Marg­areta. —r­­oate autoritățile sunt deschise,­­incheiate. — I­nsd­ISĂ Mi-r.ll Toate tribunalele sunt deschise. Expoziți— In rotonda Ate­neului expoziția pictorului Grozei» ever.—­In sala Ateneului expoziția școalei de^ser^cmț^ira_și_cea_de țesătură a azilului „Elena Doamna“, secția normală TIMPUL Speciale Grădina Terasă a Berăriei și Restaurantului ..La Car . .­pați“. In toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicele dela 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurant­e la carte și preț fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei: bere â la Pilsen din fabrica Czell. — Parcul Otetelâșanu. Trupa Lirică romînă sub conducerea domnului C. Grigoriu joacă: „Farmecul unui vals“ operetă. — Grădina Teatrului Pat­hé Jérégres (Bulevardul Elisabeta vis-a-vis de café Boulevard). Reprezent­ațiuni cinematografice în fie­care seară. — Galidina Ambasadorii : Trupa de operete va juca : „Șeful si­guranței” comedie în 4 acte- Grăd­ina Rașca. Trupa de artiști ai Teatrului National joacă: „Amor et Comp.“, comedie în 3 acte de Mureau tradusă de d. E. Nicolau. MIZERIA IN CAPITALA O lămurire și un nou apel al fostului funcționar C. A. M. care se luptă cu mizeria negăsind , de lucru *" Domnule director. Astăzi se împlinește o lună de cînd împins de cea mai crudă miserie v’am adresat o scrisoare pe care a’ți avut nemărginita bo­­ală-voință a o publica în ziarul „ Dimineața“. In urma acestei publicări s’a făcut atîta și atîta mișcare în pu­blic. Simțesc o datorie stintă de îndeplinit de a mulțumi pentru ajutorul ce mi s’a dat la timp pentru salvarea mea și să­ 1111 ex­prim o sinceră și mare recunoș­tință atît față de d­v. c­t și de d. secretar al ziarului d-v. și am­­l așteptat pentru aceasta ziua în care se va decide definitiv de soarta mea; asemenea nu mai puțin datoresc recunoștință pu­blicului în genere și în special funcționarilor „cari au făcut mai mult decit au crezut“ și în al trei­lea rînd mă simțesc dator a’mi arăta recunoștința persoanei care m’a salvat dîndu-mi provizor un post, luîndu-mi sub aripa d-sale­­ protectoare, scăpîndu-mă de la perie. Insă fatalitatea m’a urmărit, ceea ce mă face a crede că sînt cu adevărat condamnat de soar­tă.... astăzi după o lună mă gă­sesc într’o situație și mai peni­bilă și mult mai de plîns ca mai înainte.... Cum ? nu mă veți cre­de dar în realitate­ este așa, chiar și mai rău­; veți vedea atit d-v. cît și mar­ele număr de cititori care se interesează și astăzi de mine, în urma publicației d-v. Judecați-mă.... sînt mai neno­rocit sau nu...? Cînd m’am decis a vă scrie ș a’mî da viața în vileag, am zis, după cum știți, că fac­ acest ultim și suprem recurs, dar voi­ scăpa din ghiarele mizeriei, sf­crificin­­du-m­i și demnitatea. Nu puteam cere ajutorul nimănui, m­’am sim­țit pus în imposibilitate chiar de d­v. cînd mi-ațî spus „că alt­fel nu se poate de­cît publicînd scri­soarea“, căci nu se mișcă nimeni 3’ITV veni în ajutor, neștiindu-mi mizeria. Eram condamnat, sau a’mi da suferința în vileag, sau a peri de mizerie. Nu sufeream singur, am cedat pentru familia mea, am cedat cu lacrămî în cul­mea disperare! după 8 zile, dar vai! am făcut räu, căci toată a­­­ceastă rușine nu mi-a folosit la nimic, mi-am­ lungit și îngreunat agonia.... Nu m’am explicat se vede bine, ca să fiu­ înțeles în precedenta mea scrisoare; cînd am făcut comparație între mine și un cer­șetor nu am tins a cere pomană;­­ cînd am scris că merit mai multă milă ca dînsul, am cerut ajutor publicului în alt mod: ceream un ajutor moral, ceream o pro­tecție, căci fără protecție mor de N­oame, arătînd­ și tabloul vieței­­ mele spre a se convinge, ceream să’mi găsesc o existență prin mun­că. Nu am cuvinte să mulțumesc publicului care mi-a întins mînă de ajutor, dar nu aceasta a fost ținta mea. Am martor pe d. se­­­­cretar al „D m.i­etal“ care mi-a dat banii colecționați, cite sudori mi-au­ curs de rușine și am pri­mit acel ajutor numai în urma Stăruințelor d-sale spre a nu­ o­­fensa pe acele, nobile persoane ■, care neputîndu-mi veni un ajutor în alt mod, dar mișcați de sufe­rința mea mi-au­ trimes bani. Eu a’și fi fost în culmea feri­cirei dacă a’șî fi primit pentru moment un avans din plata ce mi s’ar fi cuvenit pentru vr’un serviciu făcut, și astăzi după o lună să fi primit restul pînă la 150 lei cît am primit în modul arătat mai s­us și nu cred că există cineva care să creadă alt­fel. Ic ■l * * Mi s’au oferit și posturi , unul înainte de publicarea scrisorii, însă cu o leafă de­­ 50 lei, m’am luptat să resist, dar nu am putut, căci, faceți vn rog, socoteala cea m­ai sumară și vedeți resultatul: cît trebue să mîncăm­? cît chi­ria? și aveți în vedere și că e­­i­ram dator la chirie, în brutar, la olteni, etc­, plus dobînzile la Mun­tele de Pietate unde îmi zac as­­vîrlite în pimniță fructul muncei noastre de 6 ani! Îmi permit deci a vă ruga să faceți acest ultim sacrificiu, pu­­blicind și această scrisoare cu observația că nu voi­ mai primi ■intei un ajutor material de la ni­meni, și numai dacă are nevoe cine­va de un funcționar, bun bi­rocrat, rutinat, care cunoaște bine ori­ ce lucrări de cancelariei saui vre-un d. proprietar dacă are nevoe de administrator, (căci am făcut practică 3 ani la un dome­niu mare), va găsi în mine un om tînăr, muncitor nepretențios și supus, să se adreseze din nou la d­v. — căci am venit oferte dar le-am refuzat din cauză că am complot pe promisiunea unui domn care însă a fost nevoit să plece de urgență în străinătate. Vă mulțumesc din nou pentru ospitalitatea ce veți da presenței pe de o parte spre a satisface cu­­riositatea publicului de a ști ce m’am făcut, iar pe de alta de a termina opera începută spre a salva o familie și de rușine și de mizerie. Cu cel mai adînc respect O. A. HZ. Alt caz de mizerie Părinții în spital. — Copilași­ pe drumuri In fundul unei ."urli destul de cu­­rate doi copilași și se joacă :o fetiță taie d’abia umblă gongonind ne­știutoare și un băețel în ai cărui ochi trec după acuma grija zilei lipsită de pîine." Primisem de la­ o persoană cu su­flet milos, doi lei și o scrisoare în care mizeria copiile, și a mam­ei ce zace bolnavă, era descrisă în­­ nod înduioșător, și grăbită de a mă con­vinge prin mine msu-mi, pornii a iernile In persoană romana celul ce găsea de cuviință a mi-o încred­­i­­ța. — Cum te chiamă micuțul el în­­treb­ea pe, băiatul desculț, în zdren­țe aproape, dar cu chipul v­i­i, și inteligent. — Nicușor Macovîci, și uita pe Catrinuța, zise băiatul trăgînd pe surioară de mînă. Erau chiar copiii semnalați mie. Căutam deci a vorbi cu nenorocita lor mamă ce mi se spusese că ză­cea bolnavă, înconjurată de bieții copilași, in­trai într'o odae joasă, mică cît o batistă de cucoană unde pe un pat sărăcăcios d’abia răsufla o femee. La Pantelimon Cum mă văzu sărmana începu să plîngă, povestindu-mi cu greu o viață de muncă pînă mai era, de cumplită desperare azi. Matei Macovici, stabilit din Po­lonia în tara noastră își cîștiga des­tul de binișor existenta lui și a familiei, cu croitoria, ajutat fiind de o blinda nevastă. într’o zi însă nefericita ce-șî aș­tepta soțul de la un mușteriu, îl văzu adus pe targa, lovit de o crun­tă dambla. D’atunci, mizeria intră neagră în locuința meseriașului și copilașii nu odată au prins cerînd pîinea pe ca­re zilnic le-o aducea părintele adă­postit însă de astă dată la Pante­­lim­on 1 -Si Fără de leac — Și moartea nu vine, cucoană dragă, nu mă lovi de loc, izbucni soția infirmului croitor, cînd auzii din gura doftorilor că bietul meu bărbat nu se mai vindecă și că tre­bue să-l iau acasă. Acasă unde? cînd si -ű »*•>­<! de milă, cînd de o săptămînă zac pierdută și copiii îmi mor de mume. Ba eu încă văzîndu-mă un domn doctor pe care mi l’a adus o vecină îndurătoare, îmi spuse că trebue neapărat să intru în spital și ea. — Dar copiii? întreb înfiorată de atîta nenorocire. — Copiii cucoană? apoi asta mă omoară și pe mine, cui să-î las? cine mi-î primește fără nici un ban? S’o­îndura vreo vecină să-i fie, dar vecinii sînt săraci, d’abia au ce mînca pentru ei... zise nefericita plîngînd. Cu ochii lăcrimați o privea băie­țelul iar mititica Catrinuta o tot trăgea de mînă cerînd inconștientă, hopa!... Și acuma dacă toți cei care își închipue poate că fantazia scriitoa­rei a brodat o frază mai mult, un suspin de prisos în toată astă du­rere, nu au de­cît să viziteze cît mai e timp, pînă cînd copiii nu se vor împrăștia pe drumuri și femeia în spitalurî, odăița din fundul cur­tei cu numărul 2 strada Olari. Vor ava prilejul de a ajuta, nu o mizerie simulată, tolerată de poliție a se etala în plin soare pe strade, ci o sfâșietoare nenorocire în care se zbate o mamă cu doi copilași, fără de nimeni pe lume. Palmen Arestarea hoțului de la d. Buznea — Noul amănunte — Iată nouă amănunte asupra ares­tare­ la Budapesta a lui Mihail Er­­delly, autorul furtului de 8000 lei de la d. Manolache Buznea. D. Pop, șeful siguranței, a primit o telegramă din partea poliției din Budapesta prin care se anunță a­­restarea lui Erdelly. In telegramă se spunea că la Er­­delly s'au găsit mai multe hîrtii de cîte 1000, 100 și 20 lei romî­­nești și două hîrtii de cîte 100 fran­țuzești cum și o mulțime de biju­terii. In aceeași telegramă se mai spu­nea că Erdelly fiind luat de scurt a tăgăduit furtul, declarînd că ba­nii i-a găsit în grădina Cișmigiu. Șeful siguranței, imediat ce a pri­mit această telegramă, a răspuns poliției din Budapesta că s'a sta­bilit în mod cert că Erdelly este autorul furtului și a arătat în mod cît se poate de detaliat toate amă­nuntele în cari s'a comis furtul. Se bănuește din­ faptul că la Erdelly s'au găsit și un mare nu­măr de bijuterii, că tot el este au­torul și a altor furturi săvîrșite in ultimul timp în Capitală. Tis. Ultimele 7 zile Atragem deosebita atențiune citi­torilor noștri că administrația zia­rului „Dimineața" acordă tuturor acelora cari se vor abona parti­ciparea gratuită la trageera loteriei statului clasa 1 care este la 7 iulie 1908. La această clasă sînt premii și cîștiguri în valoare de lei 136 950, avînd și un cîștig principal de lei 50.000. Toți acei cari se vor abona pe un an va primi jos, iar abonații pe 6 luni o optime jos. Loturile sînt cumpărate de la co­lectata norocoasă Fetix Grün &v Comp., strada Academiei 1. Toți abonații mai participă și la marile premii în valoare de peste 25.000 lei, a căror tragere se va face în curînd sub controlul Came­relor de comerț din: București, Iași, Brăila, Craiova și Constanța, dintre care cel mai principal este casa din strada Teilor 208. Este clar bine că toți acei cari doresc a se abona, să se grăbească, căci loturi gratuite nu se daă decit pînă la 5 Iulie ori. 1IV TREACĂT Anticameră La o mare autoritate, pe cana­pele și fotolii de piele, intr'o lu­xoasă sală de așteptare, lume ce stă nemișcată și răbdătoare. .,Ex­celența sa" primește în audiență dela .? la ?, spune regulamentul, iar eü punct cu cele trei bătăi ale im­pozantei pendule prezint ușierului carta mea de vizită. — Poftiți, mă rog, așteptau, îmi zice demnul om de încredere, a­­rătîndu-mi în acelaș ti­mp mai multe scaune nemobilate încă. MO, instalez, stau, privesc, sunt privită de vreo șapte-opt solici­tatori ce par­că de cînd lumea moță e pe confortabilele canapele. Toți tac, tofi ascut urechile la cea m­ai mică mișcare, iar cînd ușa dela cabinetul excelentei se deschide, toate inimile tresar, fiecare așteptîndu-se a fi chemat, dar „moșul" traversează impa­sibil și d’abia de se îndură a șopti: „Încă puțintel, mai aștep­te,­­ puțintel, excelența sa con­vorbește cu d-niî inspectori"... l­­otru, sună adînc și ironie pendula în tăcerea ce ne încon­joară. Un domn din colțul canapelei tresare, începe a-și privi melan­co­lic vîrful botinelor făcute de curînd, cu roșu la văcsuitorul de pe trotuar, mișcă din umeri, dă să se scoale, dar se țintuește din n­ou în așteptare și nădejde. Pe două scaune alăturate, un o­­fițer și o domnișoară șoptesc în cer: — Mai stăm? — Ce să facem, dacă am venit. Patru jumătate!... Ui! nu­mai pot, spre a-mi dezmorți picioa­rele mă scol, mă duc spre fe­reastră, număr florile de pe ta­pet, admir fosta, expoziție cu ex­plicații dedesubt, ce tronează pe perete într'un cadru sculptat, și spre încremenirea tuturor celor prezenți ce părea.U că mă bla­mează fățiș, adresez unei femei ce ținea strîns în mină o perifie. — De mult aștepți d-ta? — Dela două, cucoană. ■­­— Și acu­m cinci! * *.... — De, ce să facem, așa-î la cei mari... dacă avem nevoe... Și face din nou femeia, iar un copilaș ce venise cu dînsa, a­­doarme cu capul pe umărul ei, nepăsător de luxul înconjurător și de așteptarea mamei. Strănută un bătrln în dreptul ușei, domnișoara, cu ofițerul își examinează cu băgare de seamă ciucurii și resorturile de la um­breluță, pe când tovarășul său schimbă picior peste picior. A­i apare din nou moșul, cu­i­va se scoală, întind gîturile... în fine, o fi plecat inspectorii, deși e șase, cei ce au așteptat patru ceasuri neclintiți tot speră că vor fi chemați. <Nepăsător, sub mustața lui al­bă, ușierul vestește: — Excelența sa a plecat cu d. secretar general... veniți mîine dimineață, e zi de audiență... Se string buzele peste ciuda ce stă gata a izbucni, clipesc pre navele ascunzînd decepția și toți pornesc în tăcere, nimeni nu su­flă știind bine că apriga nevoe îî va aduce din nou mîine, in anticamera luxoasă, sub bătaia pendulei care ironică le va mă­sura pierdutul timp. Farmen. P’MIMȚA ■ Societatea voiajorilor din Galați Din partea societate! voiajorilor din Galați ni se comunică urmă­toarele : Erî, Duminică, a avut loc aduna­rea generală a societatei voiajorilor comerciali. S’au decis următoarele: Darea de seamă asupra mersului societăței a fost amîntă pentru a­­dunarea ce Va avea loc la 15 Au­gust. Au fost aleși în comitet d-nil: Michel Finkelstein, cenzor, Leon Kohn, consilier, I. Schein membru consilier. In locul excursiunei pe Dunăre ce se proed­ase, s'a hotărît darea unei reprezentații în beneficiul so­cietății. A fost exclus d. Ionescu-Craiova. S’a dat citire apoi unei moțiuni prin care se decide a se cere satis­facție de la firma Batos pentru cu­vintele ofensatoare rostite la adre­sa societății. Nici un voiajor nu se va angaja la acea firmă pînă ce nu se va obține satisfacție atît pen­tru cuvintele ofensatoare cît și în chestia d-lui Isidor Schein. Tribunalul juridic studențesc D. Dem- Economu, președintele societătei Tribunalului juridic stu­dențesc, aduce la cunoștința d-lor studenți ai facultatei juridice, că biletele cu cari pot beneficia de 50 la sută reducere pe C. F. R.. Se vor împărți la Universitate Lnai 30 Iunie, Harți 1 și Mercur­ 2 Iulie a. c­, orele 4—6 p. m. Dela această dată societatea intrînd în vacanță nu se vor mai da bilete, te su­fetiau țiganii roti „Odioasa uzurpare de putere a omului asupra semenului sau, care nu pierdu din violența sa de cît sub vodă Alecu Gh­ica. „Am zis „care n’a pierdut“, și am avut motiv. De atunci, fapte s’au petrecut, pe care omenirea le condamnă cu energie, și pe cari civilizația le respinge în de­părtare, spre veacurile evului de mijloc, sau ale feudalității. Acea­stă brutalitate, care despoaie pe om de caracterul său,­­asemuin­­du-l bestiei, iar, e adevărat, în zilele noastre mai ales, cînd cris­­tianismul, îndulcindu-ne mora­vurile, a îndreptat rătăcirele, a­­ceastă brutalitate, zic, n’a pierit cu totul din scenă. In atîtea rin­­duri, respingind rugăciunea noa­stră, boeri bogați au ridicat fără remușcare, în fața noastră, biciui­tuiaua, bățul, fierul chiar asupra unora din robii­ lor țigani, iar a­­ceștia abrutizați, și mai adesea ne­ințelegînd nimic, Inclinau ca­pul și sufereau! In luna Martie 1835 — aceasta ne-a fost certificată de către zece persoane demne de toată încrede­rea — un boier, stăpîn peste 5 pî­nă la 6.000 țigani, ne mai știind cum să pedepsească ceea ce el nu­mea, în orbirea lui, îndrăzneala brutelor, își închipui să le aplice o corecțiune cu totul specială. îl spînzură pe țigan cu mîinele pe tavan, în găuri cu fierul roșu­ în foc, sflitul urechilor de care atâr­na ca niște cercei, belciuge grele de fier, iar de picioare îi legă greutăți de la 25 pînă la 30 livre. Și așa îngreunat, îl ridică brusc în sus, iar cu un băt tare, înmuiat în lapte, îl lovi pînă și-a sărat inima. * Un fost Armaș, furios că nu re­ușise să atragă pe două tinere fete de țigan, pe care le curta de mai multe luni, le-a închis el în­suși într-o peșteră infectă și fără aer, și le-a pedepsit prin foame, pentru îndărătnicia lor. Fetele au murit. Un ispravnic avea masă mare, cu prietenii. Doi bucătari țigani uit­înd a găti un fel de bucate, ca­re el îl lăudase mult la masă, iri­tat, stăpînul se scoală, fără a zice o vorbă, ia o carabină în mină, chiamă pe vinovați, poruncește arnăutului să taie capul la unul din țigani, iar celui­lalt îi sboala el însuși creerii cu carabina! Astfel de lucruri în secolul al nouăsprezecilea mai au nevoe de comentarii? Durerea mută își are elocința ei: nu mai zic nimic. O fericită reacțiune de altmin­teri, s’a operat de atunci în m­o­­ravuri. Trecutul nu este și nu va mai fi de acum înainte de­cît un Vis, trebue să sperăm. Dacă se mai întîmplă cîteodată ca să se smul­­gă unghiile cu cleștele preveniți­lor, ca să li se răpească mărturi­siri, cum se face cu prilejul unei hoții ca aceea făcută la doctorul Granaur; dacă, din întâmplare îl silește pe țigan de-a sta drept în picioare între patru baionete pi­nă ce, zdrobit de oboseală, cade leșinat, cuprins de convulsiunî, cum s’a întimplat cînd cu furtul comis la d. Mimaut, consulul Franței, toate astea au de cauză guvernarea quasi-militărească a Rușilor din Principate, de­cît din pricina legilor țării. Altă dată se mutila vinovatul, i se tăia nasul nu degetele, i se o mînă sau un picior. Luxul acesta de tortură nu mai este acum în vigoare. Dintre pe­depsele uzitate putem cita: Expu­nerea într’o piață publică, Bătaia la falangă, Oprirea de la somn. Expunerea se face ca și în Franța cu deosebire că acolo con­damnatul­ sta la piloni cu belciu­gul de gît, pe cînd în Rom­înia i se țintuește urechea de stu­p. Falangă e un fel de supliciu turcesc. Il culcă pe vinovat la pă­­mînt pentu a’i lega picioarele, a­­poi e lovit la tălpi cu bățul după cum prescrie judecătorii. Oprirea dela somn e cea mai grea dintre toate pedepsele — du­pă spusa chiar arestanților“. Acestea le povestește francezul Bellanger care a fost pe aici la 1836. Un trăznet curios FOCȘANI, 28 Iunie.—D. Arghi­­ropol intendentul spitalului Vi­dra, sosind în localitate a povestit un caz cu­rios de trăznet, petrecut în comuna Vidra. Duminică 22 c. la ora 4 p. m. La această oră, o ploaie toren­țială însoțită de puternice mani­­festațiun­i electrice izbucni deo­dată. Locuitorul Simion Dublea, înso­țit de femeia sa Dobre se întorcea acasă, împreună cu copiii săi u­­nul de cîteva luni, pe care mama sa îl ținea în brațe și un altul de 5 ani, ținut de mînă de către tatal său Drept în fata locuinței lor tatal și mama copiilor fură trăzniți fără ca micuții lor copilași, care erau atit de aproape de părinții lor să sufere cea mai mică atin­gere.­­ In stare gravă, ambii părinți au fost transportați la spitalul Vidra, unde li s-au dat îngrijirile nece­sare. Tatăl copiilor a primit lovitura trăznetului prin ceafă. El are cor­pul carbonizat, la suprafața abdo­menului, la picioare și în dreptul cefei. Pălăria sa­ de păr de bou, a fost transformată de teribilul element al naturei, în cenușe. Femeia e mai puțin atinsă. Medicii cred că amîndoi vor scăpa cu viață.—R. Știri teatrale Astă seară grădina Bașca anunță prima reprezentație a comediei A­­ircor și Corup., de Marsan, tradusă din franțuzește de confratele nos­tru d. Emil Nicolau. Nu ne îndoim că publicul va merge în număr cu­ mai mare sa asiste la această premieră. Dela societ. „Camelia“ Membrii soc. „Camelia“ s’au strins în adunare generală Dumi­nică 22 Iunie a. c., în localul din str. Știrbey Vodă 79, și au ales din sinul societ., un comitet, care să conducă societatea. Comitetul de acțiune și admi­nistrativ ales de adunarea gene­rală se compune din: d. C. Sores­­cu președinte, Petre Mărgăritescu, dr. Maria Ionescu, d. Vasile Enă­­ceanu, Cristache Ionescu, Ion Ră­­dulescu, N-lae Băicoianu, Mitică Dăescu, d-rele Verginia Wojna­­îowski, Theodora Ștefănescu, Pa­ulina Georgescu, Filoft­ea Ruse­­nescu, Elena Constantinescu, Eca­­terina H. Ionescu și d. Petre Tran­­dafirescu. Tot în acea adunare s-a decis ca­ membrii care sunt­ in restanță și retrași să fie rugați a veni la sediul soc. din str. Știrbei Vodă 79 unde treptat­ se vor pune în cu­rent cu dările socotindu-se vechi­mea ce o au în societate. — din 29 Iunie a. c. membrii no­ului comitet al soc. „Camelia“ pre­­sentîndu-se în str. Uranus 35, la d-na Maria V. Ionescu pentru a le da în primire registrele și casa soc., acesta a refuzat, ceea ce a adus o mare agitație printre membrii, iar în urmă sa reclamat parchetului. — Marți 1 Iulie membrii comi­tetului se vor întruni la orele s seara în str. Știrbei Vodă pentru a da rezultatul de la parchet. Toți membrii sunt rugați a veni, nici o adunare generală nu se va face fără convocări și iscălitura d-lui C. Sorescu președinte și fondator spre stima tuturor, casatorul d-lui Ieronim Micu, an­­treprenorul serviciului de camiona­giu de la vamă. Numitul a încasat mai multe sume de bani de la comercianți, în scop de a le scoate mărfurile de la vamă, bani pe cari la cheltuit. E vorba de vreo 400 lei­— Copilul Florea Vie Petre, de 14 ani, din Budieni-Mojneni fiind cu caii la pășune, s’a culcat, legîndu­­se cu frînghia de care erau legați și caii. Aceștia speriindu-se, au lu­at-o la goană, tîrînd copilul vreo 2 kilometri și făcîndu-i astfel bucăți. — In grădina 10 Mai are loc o frumoasă serbare cîmpenească, da­tă de sindicatele unite. — într’o pădure în apropiere de gara Prahova, a fost găsit un pi­­cior de om. Autoritățile au deschis cercetări. — Funcționarii comerciali fac o escursiune la Vălenii de Munte-Stavăr IAȘI, 29 iunie.—Aflăm cu plă­cere că d. Gh. Măcărescu, distins student­, a depus cu succes licența în drept.—Dan GALAȚI, 29 iunie.— Conferința d-lui Iorga despre „Dobrogea a ro­­mînilor” s'a amînat pentru 6 iulie. — Astăzi are loc o întrunire de protestare a muncitorilor împotriva barbariilor de la polițiile din T.­Se­­verin și Giurgiu. — Ministerul de interne face cu­noscut că în diferite orașe din țară, poliția nu dă nici un concurs medi­cilor veterinari cari sunt însărci­nați cu observarea și controlul a­­leatoriilor și cu confiscarea cărnuri­­lor vătămătoare, puse în consuma­ție.Se afirmă că unele organe poli­țienești, în schimbul unor avantaje din partea măcelarilor, nu opresc vinzarea cărnei provenită de la vite bolnave. Ministerul a luat măsuri și a însărcinat pe d. subinspector sanitar Cartianu cu controlarea tu­turor abatoriilor din țară.­­ S’au confiscat comerciantului Dumitru Cardanis 54 butoaie cu haitisiî, stricate. Marfa confiscată a fost aruncată în Dunăre. — Siguranța a arestat pe Tănase Petre și Nicolae Gheorghiu pentru escrocherie la jocul de țartă. — La grădina „High-liffe", tru­pa d-lui Niculescu-Buzau continuă cu succes seria reprezentațiilor. Ramiro CRAIOVA, 29 Iunie.—Societatea artelor grafice a organizat pentru astăzi o mare serbare cîmpeneas­că la hanul Kintescu. Grupul de escursioniști ajun­­gînd în piața Elca s’a iscat un diferend cu precupeții din piața cari au­ fost puși pe fugă. Grație intervenției imediate a forțelor polițienești scandalul a fost calmat.—Xam-CONSTANȚA, 29 iunie. — Soția ministrului rus la București, dma de Giers s’a stabilit pentru timpul verei cu familia la Techirghiol, vila doctorului Teuster. — Azi a sosit, aci comisiunea pen­tru delimitarea Prutului împreună cu d. Saligny, care vizitează ora­șul. — Elevii liceului din Craiova so­siți aci în escursiune au vizitat por­tul și orașul.­­—Trupa de comedii turcești Bey­li­­n și Agop repurtează succese în grădina Gambrinus. Din întrunire de protestare TULCEA, 29 Iunie. — Azi după amiază a avut loc o întrunire, de protestare a cetățenilor în contra clădire! școalelor în Obor, prin care se urmărește a se masca mutarea oborului la marginea orașului. Sala de întrunire a fost arh­;­­plină. Prezidează d. Ovid Buteanu. Au luat cuvîntul d-ni: Daianu, Mateescu-Buzau, Borș­ senior, Gre­­coff, Peef, Nicolau și Baboianu. întrunirea s’a terminat la orele 7. S’a ales o delegație compusă din domnii Baboianu, Borș, Demirof, Buteanu, Dimitrof, Davidsohn, Da­ianu, Avache, Bogacioff, Vartam­an, Cristea Nicolau, Patriciu, Ventura, Savoff și Hițel, care să se ocupe cu demersurile ce urmează să se facă­ Sinucidere Cor. R.­SARAT, 29 Iunie. — Astă sea­ră s’a sinucis trăgîndu-șî un glonte de revolver, tînărul Matei Costică Heraru contabil la prefectură, care după cum s'a anunțat la timp a în­cercat un atentat în contra tatălui sau. Moartea i-a fost instantanee. Au sosit imediat la fața locului d-ni­ procuror Stamatopol, polițai David, comisar Paulescu și doctorul Solomon.Urmează amănunte prin poștă. Col. Moartea lui Dinu Mihail CRAIOVA, 29 iunie. _ Azi a în­cetat din viață în urma unei scurte suferințe, Dinu Mihail, mare pro­prietar și șeful onorific al clubului carpist din localitate. Clubul conservator a arborat dra­­pel de doliu. I­ Xam. Dinu Mihail era cel mai mare proprietar și bogătaș din Oltenia; venea în al doilea rînd după d. G. Gr. Cantacuzino. Poseda moșii în județele Mehe­dinți, Dolj, Romanațî, Olt și Te­leorman. A fost de mai multe ori deputat și senator. In ultimul timp a luat parte la mișcările societăței agrare, fiind vi­­cepreședintele acelei societăți. Ca politi­că aparținea partidului conservator-carpist. B­iBSi­ Se știe că comisiunea compusă din d-nii Pompiniu și d-l Andro­­nescu, însărcinată cu ancheta ca­zului de la școala centrală de a­­gricultură, a demisionat. D. Anton Carp, ministru de do­menii, în urma acestei demisiuni, a numit o nouă comisiune de an­chetă compusă din d-nii Cernes­­cu, avocat și profesorul Filip. Noua comisiune a continuat ora dimineața, cercetările. A fost as­cultat elevul Ianculescu Ion, care a sosit in acest scop de la Caracal. Elevul Ianculescu, in urma an­chetei care s'a făcut, a fost gă­sit nevinovat de faptele ce i se imputau. D. Anton Carp, ministrul agri­culturei și domeniilor proedeaza o reorganizare a departamentului respectiv, in sensul de a repartiza mai bine lucrările și atribuțiile serviciilor și a da o extenziune mai mare aparatului de control. D. Al. Djuvara, ministrul co­merțului și industriei s’a dus azi, Luni, la Sinaia spre a lucra cu regele Jor­d-sa va pleca să inspecteze stațiunile balneare ale statului. Benele a semnat eră decretele privitoare la numirea nouilor pre­fecți, a administratorilor de plăși și decretul, cu marea mișcare ce se face in personalul polițienesc. Greva agrară s'a întins și în ju­dețul Olt Pe moșia Șerbănești, unde au fost anul trecut răscoale, țăranii refuză să secere ortul. Sunt 200 pogoane de gală. Aredașul a oferit țăranilor ju­mătate din grîă, numai să-l se­cere, căci a început să se scuture. Țăranii n’au convenit insă. Batalionul din reg. M. Viteazul , care a fost la Herești in jud. Ilfov s'a înapoiat ori în Capitala după ce griul de pe moșia respec­tivă a fost ■ secerat. La ministerul comerțului s’a luat măsura de a se face o statis­tică a meseriașilor cu date asupra fiecărui meseriaș. In acest scop s’au angajat 18 funcționari. C. I. Brătianu, ministrul de in­terne va sosi azi in Capitală ve­nind de la Predeal. Cercul Cultural al Ucenicilor, a convocat pentru e­l pe totî uceni­cii din Capitală de orice fel de meserii, la o întrunire în str.­­tă­­băcarî. Ședința s’a deschis la orele 3 p. m., prin cîntece socialiste e­­xecutate de corul ucenicilor. Mai mulți ucenici au vorbit des­pre folosul ce-l vor avea toți u­­cenicii înscriindu-se în acest cerc și despre legea meseriilor în felul cum se aplică de patroni. Viile pînă acum sunt cit se poate de frumoase. Recolta pro­mite a fi abundentă și vinurile eftine. Meseriașii de încălțăminte se vor întruni astăzi, Luni 30 crt., orele 2 p. m., in sala băilor Efo­riei. Ministerul de comerț a casat a­­legerea comitetutului corporației croitorilor din Capitală. EBUWUHUMPlg'mMJM Mîine se vor ști numirile ce s’au făcut pe ziua de 1 Iulie in serviciul exterior al ministerului de finanțe și în polițiile din țară. Vechea societate a funcționari­lor comerciali (sediul str. Isvor 14) a făcut o frumoasă escursiune la Comana.­ Escursioniștii au plecat dimi­neața și s’au întors seara în Ca­pitală. In urma anchetei care s'a făcut la școala centrală de agricultură de la Herăstrău asupra neregula­­rităților descoperite acolo d. Cor­­bu, subdirectorul școalei, a fost suspendat. In locul d-lui Corbu a fost de­legat cu direcția școalei d. Cer­­nescu. „Le Temps“ primește din Tan­ger (Maroc) știrea că în această localitate au avut loc la legafiu­­nea Franței examene pentru li­berare de certificate de studii pri­mare. S’au prezentat 37 de can­didați și au reușit 22, între cari, alături de francezi, englezi, spa­nioli și un italian, figurează și un român. Azi va urma la Călărași conti­nuarea procesului măcelarului Fro­­nescu. Pînă acum au fost ascultați ca martori, d-niî: dr. maior Tulea, dr. Budu, dr. veterinar Antonescu și dr. Demetrescu, cari toți au făcut depoziții defavorabile măcelarului. Instrucția a dovedit chiar cu de­clarația soției inculpatului, că a­­cesta punea în consumație carne de vită bolnavă. De asemenea s’a descoperit un abator clandestin, în care se tăiau vite bolnave. Dintre elevele pregătite in parti­cular și cari s’au prezentat spre a trece examenul de absolvire la gimnaziul Șincai, au reușit urmă­toarele: Starcovici Amelie, Băico­ianu Marcela, Perșu Eliza. La 1 (14) Iulie a. c. va împlini ziarul rgeiman „Rumänische» Lloyd“ 25 ani de e­xistență. Cu o­­caziunea aceasta im apare din par­­­tea editorului Ciistav Albrecht, care va sablutat totodată și al 10-lea an de stafi­­ite, un număr festiv. Pe luna mű n alte articole originale de mtorit din țară cit și din străinitați, ziarul va pu­­blica și un atipi al reginei, an nume scris peuzi acest, număr at Iui „Rumänis­her Lloyd“.­­ In ziua de 5 ia^iie c„ tînărul Constantin Poes« și-a susținut cu succes teza sale doctor in me­­dicină, D-sa­­|e j­uț preotului U Nițulescu din Ot, Simbătă a. »ut loc cununia ci­ ilă a d-lui G­iraschivescu, fost inspector, cu d1a Lucia­n- Pastia* Felicitările nisi,s nouilor căsă* tori­ți, ,ai A apărut Pry număr al re­­vistei „Pagini care Se ti­părește la Gaia . Iată sumarul > - -1# • .»•­­*W Pagini Libere profesie de cr^4 B: jYi/în«'*'.’ Poezie din oraș: Vasile Crip ■ O schiță rea­listă: leon Fep .- Despărțire* A. Couiani.- Ma­rea poetică in Franța ; iuca zibru: Sonet; Ion. Corbu: Ftivalul;!)*" V. Laleș: In­­stinctul­­ i, slednu: Răvași din călătorie; Diergos: O sert, soare; C. a. și ; Recenzii; Ti» desco, răsfoind iarele; etc. Revista cuprim 16 pagini și se vinde cu 15 ban.țumarul. Abor namentu, un țap, 7 lei anual. Redacția str Petn Rareș 12; A4, ministrața; str. Fitului 169. 11 Azi a :Ușit din merica d-ru­ Pierre A. sigelstei orator aj, m, orient a] Amerîî Și repre­­zentant q Mare!­­ogi Roming in America. Luni seara legile in București vor ține o ședință demnă in o­­noarea acestui pas’, care va vizita stațiunile baliare române. Dr. Sigestein are­­ o misiune din partea guvernul american pe lingă legațiunea mericel din Rominia. Masonii romînî prefră o splen­­didă primire acestui oaspe. La examenul al IIa de doc* torat în medicină, decs de stu­­dențiî anului al Ill-li în seziu« nea iunie a. c., an­ccelat prin* răspunsuri obținind canimitate de bile albe, următor d-nî stui­denți: Babeș A., Baludima a., Dan C-tin, Dumitrescu D., Ilipin Gr. D., Herisescu N., Ionesi Gr. Strajan V, d-ra Țin Didinaj Zega Atanase, Borcesci A., Gold*­man H. Se aduce la cunoștinț­­ă con­ vențiunea adiotelegrafie interna­­țională de la Berlin din D Octom­­brie (3) Noembrie) 1906 publicată­ in M­onitorul oficial No. 10 dintîi (30) Iunie a.c., împreunăm proto*, colul final și cu regulametul de ser*, viciu, au mai fost ratifice de An­­glia. Brazilia, Canada Cofederați*­ australiană, Îfoua-Zeland! Colonia^ Cap, Natal transval, Ináé engle­­ze, și de celelalte colonisti protect­­orate engleze,­­ Brazilia a utificat și tvoirea a­­dițională. Japonia care nu a senat acest act, nu l’a ratifcat. j­i D. Dimitriu Gheorghi a fost nu­­mit primar la Osrov (Constanța) in­ locul d-lui Larmache Ab­el, de* misionat. ____ . .­ „Monitorul Oficial“ di­și publif­că nouile comisiuni intentate penn­tru județele Ialoni­a și Bioșani.­i D. Petre N. Pirvin a fot numit copist in cancelarii serviciui ad*­ministrațieî din prefectura jud. Me*­hedinți.­­­i D. Petre C. Popovici a fot numit­ secretar copist al inspectoraului a*a­gricol din jud. Suceava, ,j­ D. D. Ionescu este numit induc­tor al serviciulu de poduri,­ sp* sele din România­. j D-nii Ioan Viniceanu și Gh. I. Trifan au fost numitî secretari al serviciilor veterinare, primul la Bo­­toșani, și secundul li Covurlui, i! La conservatorul de muzică de Capitală este vacant! catedra di trompetă. s| Mai mulți ucenici din­ fabrice și ateliere s’au întrunit erî Sn b­ dr. Tăbăcari No. 20 unde s’au const­’ tuit pentru constituirea lor în societ,­tate. J. - 11 I­ Direcțiunea generală a serviciul­­ui sanitar a acordat un conceliu de cîte 30 zile d-lor doctori A. Koslin­ski și N. Popovici oin serviciul sol țațelor pentru a merge in stăină­tate. j] In ziua de 10 Iulie a. c., se ține concurs. In localul școalei nor­male din București, pentru curs­ normal de pregătirea viitorilor in­vățători necesari școalelor elemeri­tare de meserii din tarif, înscrierile au început și vor co­n­­tinua pînă in ziua de 1 Iulie. Cari didații vor trebui să fie învățător sau institutori, să nu aibă etate­ mai mare de 35 ani și să urmezi cursurile timp de un an pe propriile lor spese.­­ Ministerul instrucției publice a dat ordin tuturor revizorilor șco­lari din țară, ca să achite lefurile învățătorilor pe vacanță, tot mai tirziu pînă în ziua de 5 Iulie a. < In vederea modificărei regula­mentului școalelor normale din ța­ră, ministerul instrucțiunei a ceru * I Telegrame din țară IAȘI, 29 Iunie.—Azi corpul ser­genților de oraș și-a serbat patro­nul. După serviciul divin oficial la biserica Sf. Voevozî, sergenții au­ fost adumati la o masă, in curtea politiei­­ a asistat d-niî Zdrobicî, di­rectorul prefecturei de politie, vasile Danii, comandantul de gar­diști și toțî comisarii. s au rostit toasturi și gardiștii au­ petrecut o oră plăcut.­­ Azi dimineață a avut loc în sala Pastia, solemnitatea împăr­­țirea premiilor la școala izraeli­­to-romînă „Steaua“. Au rostit cu­­vîn­tărî d-niî: dr. Niemiower, Ja­­cmes Leiboviev, etc. Elevele au recitat mai multe poezii și au făcut exerciții de gimnastică. — Azi dimineață s’a întrunit consiliul de disciplină al barou­lui. — Tinerii M. Segal și B. Agat­­stein, doi distinși studenți ai fa­­cultății de medicină, au depus cu succes examenul de doctorat în medicină. — Trupa d-lui Al. P. Marinescu continuă cu succes reprezentații­le de operete în grădina Braga­­diru. — In grădina Cuza-Vodă au mare succes reprezentațiile de cinematograf. Programul variază la fiecare trei zile.—Dan . PLOEȘTI, 29 Iunie.— Poliția a arestat pe Gheorghe Berceanu, în­ FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 24 NEVINOVATA! 1... — Memoriile d-nei Linda Murri, contesa Bonmartini — 1 d CAP. XIII - 1 j . . . Cu tatăl meu K­ Bar ar fi văzut de asemenea cum cei doi copii ai lui, nenoro­ciți, înjurați, călcați în picioare, «sfîrșit de semenii lor, și au gă­­­sit unica putere, unica mîngîere și odihnă în bucuriile acelea su­fletești pe cari el i-a învățat sa le prețuiască. Lăsați-mă să mă întorc cu gh­­idul la această călătorie, la aceas­tă oară în pustiul vieței mele! In acele zile, așa de scurte, tata era plin de atențiune, față de mine.­­ Avea o răbdare îngerească cu­­­ b­ine. W Mă ducea, să văd locurile cele mai înflorite, străzile cele mai e­­legante. Eu nu voiam, căci știam ce mult îl plictisesc aceste nimicuri. Dar el însu­și se oprea în față vitrinilor, ca să mă silească și pe mine să mă opresc! începuse să iubească florile fiindcă îmi plăceau și mie... O! ce priveliște încîntătoare! Ce țări fermecătoare, așezate pe țărmul unei mări de azur... închid ochii, și vă salut! Do, salut în voi acele zile așa de scurte și așa de îndepărtate, a­cel timp de oprire, și de uitare!... Ne-am întors înap­pi. Dar abia m’am întors în casa conjugală și a trebuit să plătesc prin voi suferințe acele zile în­­cîntătoare.­­A găsit pe Cesco furios împo­triva tatei care, fiind chemat de urgență lângă un bolnav, mă pă­răsise, după rugămințile mele, la Milano fără să telegrafieze ni­mic bărbatului meu. Am găsit pe mama furioasă împotriva lui Cesco, care nici nu o băgase în seamă tot timpul, și care rostise chiar cuvinte pu­țin respectuoase la adresa ei și a tatei. Viața mă aștepta din noul CAP. 14 . La Bolonia La 15 Aprilie, anul 1897, ne-am mutat la Bolonia. Am simțit o bucurie imensă! Vom­ fi deci lungă ai mei, de acuma! Vom­ avea plăcerea să văd pe Cesco mai tolerant față de mine și față de copii, chiar numai de frica tatei! O, ironie a destinului ! Greșala închipuirilor omenești Tocmai pasul acesta a f­st prici­na hotărîtoare, prăbușirea liniștei noastre, sfîșierea din urmă a unirei noastre! Bărbatul meu găsea în fiecare zi mii de motive noul ca să-și critice socrul și toată familia mea­ Faptul că se aflau adesea împre­ună, îi servea drept pretext. Ajunge să spun că Cesco student în anul al doilea de medicină, criti­ca chiar ca medic, pe profesorul Augusto Murri. Ar fi fost ridicol, dacă n’ar fi fost trist! Pe de altă parte, aflîndu-mă în mediul meu potrivit în care trăi­sem, m’am redeșteptat din amor­țeala sufletească de care fusesem cuprinsă la Padua. Acolo ,nu vedeam pe nimeni. La Bolonia stăteam în relațiune cu multă lume, și încă din cea mai aleasă, ce venea în casa tatălui meu. Astfel, fără să vreau, eram silită a face necontenit comparații între soțul meu și alți oameni, aristo­crați și burghezi. Atunci, vulgari­tatea lui Cesco, puțina sa cultură felul cum își neglija persoana, tot felul sau de a se purta și vorbi, ce nu se asemăna cu a oamenilor bi­ne crescuți, chiar cei mai mediocri îmi sfîșia inima și mă făcea tot mai tristă, mai nervoasă, bolnavă tru­pește și sufletește« .*• .­­ .. ,­..­ C ’ <SJ . . Sărmanul Cesco însă rămînea orb și nu vedea cum ne despărțim. Cu toate astea a trebuit să ob­serve schimbarea caracterului meu. S’am fost nici odată veselă în a­­devăratul înțeles al cuvîntului, dar pînă­ atunci fusesem senină în casă, mulțumită, nu mă prefăceam, cum s’a zis pe urmă, ci dintr’un fel de mindune căci nu-mi plăcea să fac pe victima, nici a fi tînguită. Speram pe atunci, oh! speram atit de mult! Pînă atunci după ce prinsesem in taină, încercam a as­cunde urmele lacrimilor mele, imî îngropam durerea în adîncul in­mei mele și glumeam cu Cesco, încercînd ari corija defectele rî­­zînd-11 numeam Harpagonul Bosumflat cînd el mă certa pentru risipele și nebuniile mele. Cînd era îmbrăcat prost, ceea ce se întîmplă foarte des, îl numeam prea fericitul Sabre. Cind nu știam cum să fac pentru a-î adresa o mustrare cam tare, îî scriam în dialectul sau Venețian și puneam biletul la piciorul patului ca să-l găsească cînd se va trezi. Sărmanul Cesco făcea haz de toate astea și de­ sitele, de felul acesta cîte’î făceam. Dacă ar fi putut înțelege ar fi înțeles cită seriozitate era în a­­ceste fleacuri. Acum, de multă vreme nu mai glumeam, ci tăceam. Și cine știe, de n’ași fi avut a crește copiii, nepăsarea m’ar fi copleșit, atît de mult uram din e­­goism, certele. Dar tăcerea mea ajuta tot mai mult ca să rămîie Cesco neștiutor de starea sufletului meu. După sfatul tatei, m’a trimes în Iulie să petrec o lună la 1 A­­peninî, dar nici acolo, nici la Ri­mini unde m’am dus pe urma, nu mi-am putut veni in fire. In Septembrie simțindu-mă mai bine am primit invitația lui Bat­tista Valvasori de a mă duce cu copiii în vila sa Selvazzano lingă Padua. Cesco care luase obiceiul de a se duce în toate serile la cafenea, stătea puțin cu noi, neputîndu-se deprinde cu traiul retras într'o villă unde ne duceam la culcare la orele opt jumătate. Eu și copiii din potrivă, ne simțeam foarte bine înconjurați cum eram de îngrijirile duioase ale amicilor noștri«* y Nu mai știam ce să cred după tot, răul ce-mi spusese Cesco! Printre altele cîte-mi spusese Cesco despre Battista era una ce lovea cumplit în cinstea mea. Cesco îmi povestise că Valva­sori fusese contra căsătoriei sale cu mine, pentru că zicea el, n’așî mai fi fost pură ca o fecioară. Această teribilă calomnie, mi-a fost spusă puțin timp­­ după căsă­toria mea și m’a indignat nespus de mult. Dar cum nu fusesem intimă cu Valvasori, n’am putut să-i cer nici o explicație. Cînd m’am văzut atît de bine primită în casa lui, cînd l’am au­zit pe Battista de ce eram mereu tristă, știind că el era ca un al doilea părinte pentru Cesco, am fost foarte mișcată și hotărîtă a’l ruga să-mi spuc adevărul despre acele vechi povești injurioase. Battista s'a indignat foarte mult contra lui­­ Cesco. A protestat, zicînd că nu erau decit născociri josnice și spuse multe vorbe amare despre soțul meu. "— Dacă ai­ fost contra căsăto­riei, îmi zise el, a fost tocită! pentru că datoram prea multa recunoștință tatălui tau cari m’a îngrijit și nu vroiam să-l trădez lăsându-l să-și dea fiica după un om ca Cesco! Știam ce deosebire de educație era între voi, știam că idele și caracterul vostru nu se potrivesc, îl cunoșteam pe Cesco și Iiraja, bine că nu te va face fericiți­ ! Am început a plîng», mirtu­­risindu-i că era adevărat, ci nu mă puteam împăca cu <arac­erul lui Cesco, că inima’mî sra îl vn` de griji. El și soția sa au încercat a m ® mingita.­­ Battista a voit să-i ceară tont lui Cesco de calomnia c­e atribu»­ise. i Eu Insă l’am rugat de a nu face nimic pentru a nu-1 umili și de a nu-1 atita și mai mult contrar ! (Va urma)) V ^

Next