Dimineaţa, iulie 1908 (Anul 5, nr. 1570-1599)

1908-07-22 / nr. 1590

wharți 22 Iulie 1908 Tot felul de intîmplărî Nenorociri. — Gheorghiu Nico­­lae, de 9 ani, dela sec. de patro­­nagiu a copiilor moralmente aban­donați, umblînd desculț s’a tăiat cu o sticlă în călcâiul drept. — Ștefan Matei, de 14 ani, tot­­ dela aceeași societate si a tăiat cu un cuțit la­­ mina­ dreaptă. Răniții au f­ost îngrijiți la soc. de salvare. Rănit cu pietre.­ Copilul Wil­helm Neumann de 14 ani, din str. Saturn 31, jucindu-se cu alți co­pii a fost izbit cu o piatră în cap în regiunea occipitală. Copilul a fost îngrijit la soc. de salvare, lovit de trăsură. O birjă de­­ piață trecînd era pe str. Lipscani în fața hotelului Carol a lovit pe copilul Teodor Dumitru din str. Lipscani 4, rănindu-l la mîna stingă. Copilul a fost îngrijit la șoc­ de salvare și birjarul ares­tat. Moarte subită.— Măcelarul Nae Kiculae zis Ciociu, de 51 ani, din str. Brănduș 27 eșind erl de aca­să i-a venit rău și a căzut în stradă. Pînă să i se dea vre­un ajutor bolnavul a încetat din viață. Arestări la circumscripții.—Circ. 5-a a arestat pe Gh. Constantin vizitiu la d. B. Altalion din calea Moșilor 134 care a lovit cu o ca­­rieră vagonul de tramvai cu No. 360 în dreptul hotelului de Fran­ța. — Circ. 11 a anchetat pe Nicu și Aurică Munteanu cari au făcut scandal în circiuma, lui D-tru A­­nastasiu, din calea Moșilor 84. Accident. — Căruțașul Nicu Sto­­ian, din str. Mărțișor 54 a lovit cu căruța vagonul de tramvai cu No. 321 pe str. Teilor. , Circ. 3 a­ arestat pe căruțaș. Pungaș arestat.— Circ. 4-a a a­­restat pe­­ Costică Dragomir care a furat mai multe perechi de cio­rapi din prăvălia d-lui Iosef Bald din b-dul Maria 5. Bănuită de furt.—Circ. halelor a anchetat pe femeea Maria Ma­­rinescu, din str. Carol 2 (cîmpul Pleșoianu) bănuită că ar fi furat un palton pe care vroia să-l vîn­­ză. D'ale bețivilor.— Femeea Anica Popescu de 45 ani, domiciliată In calea Dudești 35 a băut erl în­­tr’o circiumă de pe șos. Panteli­­mon, ca să-și mai uite din neca­zuri. Dar femeea a pățit-o. Dînd să plece din circiumă picioarele au­­ părăsit-o și ea a căzut atlt de rău în­cît și-a fracturat antebra­țul drept. Cu o ambulanță a soc. de sal­vare, rănita a fost transportată la spitalul Filantropia. Barbaria unui sergent poliție­nesc. Lucrătorul cofetar Mitică Georgescu, de 18 ani, din servi­ciul fabricei Dobriceanu se uita pseară printre uluci la tablourile de cinematograf „Kupermann“ de pe bulevard. Sergentul polițienesc cu No. 1111 postat pe bulevard veni la el și îl luă la bătae. Bietul băiat căută să fugă însă polițistul nu-i slă­­­­bea de loc. Il lovea mereu fără milă. Intervenind d. Costin Iones­­cu de la cassieria generală a ga­rei de nord, Georgescu a fost scos din mîinile nemilosului ser­gent și trimis spre căutare la­­ foc de salvare. —O nebună pe stradă.— Nebuna Marița Krauss se plimba aseară ,prin raionul circ. a 9-a. Alienata sărea la trecători și aceștia erau împedicați de a putea trece pe stradă. Fiind prinsă de un sergent de stradă alienata a fost trimisă la poliție. _____ Nenorocire de cale ferată . Gheorghe Chelaru, conductorul trenului de Iași, care sosește ln gara de Nord la 10.25 seara, a căzut vic­tima unei nenorciri. In momentul cînd trenul se afla In drum spre Chitila vroind să trea­că dintr’un vagon de cl. III într’al­­tul a alunecat și a căzut între șini. Accidentul fiind neobservat lipsa conductorului s’a văzut numai după ce trenul a sosit în gara de Nord. .S’a telegrafiat stațiilor Buftea și Chitila pentru a face cercetări pe linie. Conductorul a fost găsit ușor ră­nit și cu trenul de Predeal care so­sește în urma trenului de Iași a fost adus în București. 1 %!,« Momentul poetului Sully Priăome . Poetul Sully-Prudhomme, poet popular pentru că a fost în viața lui un adevărat cugetător nobil, cugetător care, în versuri simple, dacă voiți, dar cît se poate de artistice, a cîntat pacea lumii, pacea sufletelor, îndemnul la lup­tă pentru cei mulți, pentru cel ce n’au, poetul care a zis într’o bucată a sa de versuri: Vrei să te sinucizi! Nu e nobil. Mori Pentru tine. Trăește­, dacă vrei să mori. . M ! Să mori pentru alții! . !’ Tot acest mare poet, membru al­­ Academiei franceze, se miră un­deva, cu­m se face că Alfred de Musset, cu tot geniul lui, n’aude sunetul lanțurilor în cari geme omenirea. Pentru ideile sfinte ce a pro­povăduit toată viața lui, protiv­­nic lui Lecomte de Lisle, care vede în omenire numai o turmă vulgară pentru care spune că nu scrie, și de la care nu cere admi­rație, fără să-și dea socoteală că n’am­ toți norocul de a se naște bogați și cu talent ca el—protiv­­pic lui Lecomte d­e Lisle, zic. Sully Prudhomme a obținut pre­miul Nobel de patru sute mii lei, pe care imediat l-a împărțit să­racilor din Paris. Acum i se ridică un monument foarte meritat în capitala Franței. In cea dintii listă de subscrip­ție, găsim pe poetul Frederic Mis­tral, autorul poemelor vestite: Mireille și Calendar, cu zece fr., pe poetul Jaques Normand cu o sută lei, pe trei domnișoare cu o sută șaizeci de lei, și pe alții, ca Thureau-Camgin, Richet, Hen­ri Poincaré, etc. La noi, în Romînia, poetul Sul­ly Prudhomme a fost tradus de Steuerman și alții, iar celebra lui bucată. Vasul crăpat (,,La vase féléé“) e cunoscută de toată lu­mea, apărat Mo. 22 din romanul de aventuri el trei Mușch­etarî De SusHS­ iallî 5 ban! 3­11! BIMttîEATIc — la corespondenții noștri din străinătate — Evenimentele din Turcii Manifestul sultanului Pe la miezul nopței a fost distri­buit un „hatt­umanium“ adică un manifest al sultanului în ce prive­ște constituțiunea. Padișahul amin­­teți­e că Comu­tndunea a fost acor­dată de tatăl său, apoi relevează că era în timpul recesi­unea amba­sadorilor și a reprezentanților po­litici el a declarat că nici cea mai mică atingere nu se va întîmpla în nici un fel la constituțiune care va fi aplicată in mod sincer. Se mai relevează că toți locuitorii din imperiu se bucură de aceleași drepturi; fiecare individ, ori­care ar fi religiunea sau neamul său se va bucura de acum înainte de liber­tatea personală și va avea toate drepturile cetățenești. Nimeni nu pare să fie arestat fără cauză, nici închis sau pedepsit într’un alt mod fără ordinul magis­traților. Sunt desființate comisiunile ex­traordinare și este interzis să se ci­teze cineva decit în fața tribunalu­lui competent. Domiciliul oricărei persoane este inviolabil și nu este permis să se in­tre în casa sa sau să se pite dom­ici­­lul sub supraveghere de­cît în conformitate cu stipulațiunile ur­mătoare. Funcționarii de poli­ție și alții nu poate să urmărească pe cineva în alt mod decît e stipulat în lege. Supușii turci au dreptul să se du­că în libertate în întregul imperiu și să se întîlnească cu cine vor. Presa nu mai e supusă controlu­lui guvernului; scrisorile și ziarele nu mai poate fi cercetate la po­ștă. Delictele­ de presă vor fi exa­minate de către tribunalele ordi­nare. Instrucțiunea este liberă. Funcționarii sunt responsabili, dar nu sunt siliți să se supună or­dinelor de­cît în conformitate cu legile. Nimeni nu poate fi numit în funcțiune fără voia lui. Marele vizir va alege și supune sancțiunea sultanului de miniștri în afară de amestecul Șeikul-Islamului. Se fixează principiile pentru ser­viciul intern al funcțonarilor. Budgetul ordinar și extraordinar va fi publicat în mod textual la în­ceputul fiecărui an financiar. Spre a da o mai mare forță im­periului nostru și armatei noastre dorim progresul armatei și îmbună­tățirea armamentului. Am dat or­dine speciale ministrului de răz­­­boi­. In fine, sultanul însărcinează pe marele vizir să supună sancțiune­ imperiale formarea noului consiliu de miniștri, să îngrijească de buna aplicare a tuturor prescripțiunilor de față și să vadă de buna regulă a afacerilor statului. O telegramă a tinerilor ture .Constantinopole, 20 iulie.— Zia­rul „Ikdam“ publică depeșa ur­mătoare trimisă de către „comi­tetul pentru uniune și progres“ din Adrianopole. Rugăm pe scumpii noștri con­cetățeni să nu interpreteze în mod greșit situația actuală. Persoana suveranului nostru este sub ga­ranția inimei și a sîngelui din întreaga armată și națiune. Ne rugăm ziua și noaptea ca viața să-I fie acordată lungă. In­­tențiunea noastră era să îndepăr­tăm câțiva­ trădători. Padișahul nostru ne-a acordat ceea­ ce do­ream și a făcut-o cu un gest mă­rinimos. Armata dorea de asemenea sa­lutările imperiale și lucrul aces­ta a fost acordat; nu mai avem deci nimic de dorit. Trăiască sul­­tanil,1! Sermația și evenimentele din Turei» Berlin, 20 iulie. — Ziarul „Nord­deutsche Allgemeine" vorbește în re­vista sa săptămînală de salutările „prezentate de către ambasadorul german la Constantinopole, Kider­­len-Waechter, Sultanului cu prilejul ■ultimei ceremonii de la Selamlic Kiderlen a prezentat sultanului do­rințele personale ale împăratului Wilhelm. După calea cea nouă apu­cată de Sultan cu atîta înțelepciu­ne, împăratul german urează Pa­­dișahului pentru el și țara lui feri­cire și prosperitate. Cu aceste dorințe exprimate de către Kiderlen după ordinul împă­ratului, se caracterizează în mod clar atitudinea politicei germane față de schimbarea întîmplată în­­ imperiul turcesc. Germania dorește să vadă în Turcia un popor liber sși tare sub un suveran înțelept. Este fiufle la Adrianopol Constantinopol, 20 Mie. — După o depeșă consulară s-a produs ori o contra-revoluție la Adrianopole: douuă regimente de infanterie au re­fuzat să urmeze sfaturile date de comitetul tinerilor turci și ar fi ho­­tărît, după cum se afirmă, să mear­gă spre Constantinopole, avînd în capul lor pe „hodd­as“. Prăvăliile s’au închis și o mare panică dom­nește; impiegații și funcționarii statului au fugit și s’au adăpostit la consulatul francez. Situația poate să devie și mai critică, chiar peri­culoasă și ar trebui să se trimeată la fața locului pe un guvernator care să se bucura de încrederea am­belor părți. In urma sosirei trenului conven­țional, se crede aci că situația la Adrianopole s’a îmbunătățit. * Constantinopol, 20 iulie.—Trenul convențional a sosit aci cu o întîr­­ziere de cinci ore; se spune că a­­ceastă întîrziere se datorrește eveni­mentelor din Adrianopole unde co­mandantul militar a trebuit să o­­cupe gara în contra ofițerilor re­volt­ați. Reconstituirea minis­terului Constantinopol, 20 iulie. — Su­plimentele ziarelor publică re­constituirea ministerului. Șeik­­ul-Islam e menținut în postul sau; fostul ministru al justiției Abdurkam e numit președintele consiliului de miniștri; Hassan Fehmi președintele consiliului de Stat e numit ministrul „yakoufs” in locul lui Turban care trece le preșidenția consiliului de stat Kiamil e ministru fără port­of,­liu; Tewfik e ministru de ex.ta­ ,ne; Omerruși are răsboiul; Ban: latrina $1 ;Balski instructiva It . mînînd la postul­ sau; Hass­ an- Hakif e ministru de interne; Tew­­fik, pînă în prezent șeful de de­partament la Poartă e numit mi­nistru agriculture­ și al minelor; Zia, ex-ambasadorul) 1a. Viena are comerțul; Naum, catolic, ac­tual subsecretar la externe devi­ne ministru lucrărilor publice și construcțiunilor. Raghib, actual subsecretar la finanțe devine mi­nistru de finanțe în sine, Reuf, ultimul valiu la Salonic a fost numit prefectul Capitalei. Izzet pașa în perfect Constantinopole, 20 iulie.— O e­­diție specială a ziarului „Ikdam“ publică o depeșă a comandantu­lui escadrei din Dardanele adre­sată ministrului de marină în­­științîndu-i că vaporul englez „Maria“ a sosit azi noapte avînd pe bord pe fostul secretar Izzet. Comandantul cere instrucțiuni de la ministru. Surescitarea mulțimei în conferă lui Izzet devine din ce în ce mai violentă și este de te­mut că Izzet să nu fie victima fu­riei mulțimei dacă se va acorda extrădare. Jurâmîntul pe Constituție la cazărmi Constantinopole, 20 Iulie.— Azi dimineață la cazarma Taxim a avut loc prestarea jurămîntului de fidelitate la constituțiune în fața unui numeros public compus din turci și creștini. Mai mulți ziariști și ofițeri s’au îmbrățișat strigînd: Trăiască libertatea! O asemenea ceremonie va avea loc astăzi sau mîine în toate cazărmile din Ca­pitală. Nu se știe dacă și garda din palatul Ilditz va presta și ea jurămînt. Agravarea situației în Persia — Poporul cere Constituție. — Temeri de revolte — Berlin, 20 Iulie. — Lokalanzeiger află dia Teheran: Peste zece mii de persoane, în majoritate negustori, s’au refugiat la reședința de vară a ambasadei turcești și r­ a ținut acolo o întruni­re la care s’a decis ca să se ceară șahului să restabilescă Parlamentul. Ambasadorul turc a declarat că întrunirea aceasta s’a ținut împotri­­va voinței sale. Știrea­­ ă Constituțiunea a fost a­­cordată in Turcia, a produs o adîncă impresie la Tebris. Lupta a încetat numai de oit. Populațiunea persană cere cu e­­nergie restabilirea constituțiunei. Trupele șahului vor părăsi curînd Teheranul, pentru a cauta să resta­bilească ordinea și să invingă pe răzvrătiți. In ultimele zile numeroși călăreți au venit la Teheran. Sunt temeri că printre soldați va izbucni o revoltă de­oarece soldele nu le-au fost achitate de multă vre­me. Povestirea unui zia­rist italian Milan, 20 Iulie.— Coresponden­tul din Salonic al ziarului ,,Cor­­riere della Serra“ comunică ziaru­lui sau următoarele: Ga­ra din Tibestie, prima sta­țiune turcă de lingă granița sîr­­bească era decorată cu ghirlan­de de flori. De asemenea toate gările pînă la Salonic sunt îm­podobite cu flori. Poliția se poartă cu o blîndețe respnsă față de toată lumea. Aflînd că sunt jurnalist, poli­țiștii de la gară mă invitară la bufet și oferindu-mi cafea, îmi declarară că Turcia este o țară nouă, nu mai e vechea țară pe care o cunoaștem. Un lucru semnificativ e fa­ptul că femeile nu mai poartă văluri și es pe străzi la brațul­­ soților lor. In gara Grivolac două bande așteptau sosirea trenului: una bulgărească, condusă de­ Ladio și alta turcă, condusă de Abdin. Ambele bande fraternizau și au ocupat un singur vagon. Sol­dații prezintară armele înaintea șefilor bandelor iar în ga­ra Sa­lonic, bandele fură primite cu un entuziasm delirant, de peste douăzeci de mii de oameni. Explicațiunile lui Munir-Pașa Budapesta, 20 iulie.­­ Consulul general turc din localitate a­­ decla­rat unui ziarist că Munir-pașa nu s-a reîntors la Constantinopole din cauza amenințărilor tinerilor turci sau de frica lor, ci pentru că pri­mise ordin de la guvernul său să plece la postul sau la Paris. Muni­-pașa nu s’a oprit de­loc aci ci și-a continuat, prin Viena că­lătoria la Paris. In jurul căsătoriei d-rei Fallières Paris, 20 iulie. — Ziarele dreptei și ale extremei stingi se ocupă mult de apropiata căsătorie a domnișoa­rei Fallières. Se discută mai cu seamă chestiu­nea dacă președintele republicei va asista la ceremonia religioasă. La libre parole afirmă că Falliè­res a iscălit în biserică contractul de căsătorie și susține că miniștrii și președintele republicei n’au drept de a asista la căsătoria religioasă de­oarece au fost excomunicați de către biserică. Ziarul atrage atențiunea arh­ie­­piscopului din Paris asupra acestui fapt, împotriva acestor aserțiuni. La Lantome spune că Fallières vă da o dovadă despre inutilitatea căsăto­riei religioase. O scrisoare a d-lui Iorga către ziarul „Budapesti Hirlap“ Budapesta, 20 Iulie. Profeso­rul universitar Nicol­aie Iorga a trimis redacțiunea ziarului Buda­pesti Hirlap următoarea scrisoa­re redactată în limba germană: Stimate domn, R­eportagiul d­v. asupra unor conferințe de vară, în Vălenii de Munte mi-a fost comunicat de că­tre un amic și mă grăbesc în in­teresul ziarului d­v. să vă trimit informațiile necesare. Conferi­’'1'''c. n'd­ă fost organizate cultelor. — • opul c.rchi'slv' dc i’’’’9:­cu roi intemi asupra unici româneștî In prezent și trecut în cercurile poporului român din și în afară de Romînia cari nu au prilejul de a asista la cursuri re­gulate universitare. In ce mă pri­vește pe mine personal, nu ură­sc nici un popor din lume, iubesc numai poporul român și mă silesc să-l ajut pe cale culturală și poli­tică. Eu nu apartin acelei vechi generații care se conduce după sentimente și idei de drept meta­fizice. Poporul maghiar urmează unui impuls explicabil căutind să se ridice și să facă uz de forțele de care dispune. La rândul nostru noi românii avem dreptul și datoria de a ne apăra in interesele tarei și în a­­fară, la orice atac îndreptat In contra nationalităteî noastre, fă­ră a căuta insă să înălțăm sau să slăbim un popor în mod na­tural dușman nouă. Noi vrem­ să întărim poporul nostru și să-l facem mai capabil de apărare. Aceasta se întîmpla prin întărirea conștiinței sale na­ționale și cînd profesorii români și conducătorii științei se devo­tează acestei misiuni nici un om care are patrie și simte pentru poporul său nu are dreptul de a ni refuza aprobarea sa. In speranță că aceste rândurî vor găsi loc în ziarul d-v­uă ro­­mîn înidatorit deputat. * " ■ ..Budapesti Hírlap“ adaogă la această scrisoare: Partea caracteristică și impor­tantă, a acestei scrisori a profeso­rului Iorga este că consideră în­tregul popor român ca un tot fi­ni­t și nu pune socoteala că ro­mina cari trăesc în afară de Ro­mânia aparțin aceleași limbi dar nu sînt fiii uneia și aceleiași țări și că atîta timp cît trăesc într’o țară străină trebue să adu­că acestei țări devotamentul lor politic și moral. Acea unitate de simțiri pe cari vor s’o provoace în întreaga l­o­m.înime Horga și colegii săi nu e decit o flecăreală fără sens, care nici germanilor nu le trece prin gînd și care n’ar putea fi decit în pag­uba popoarelor îndemnate la lipsă de devotament față de ță­rile în care trăesc. Un prinț prusian literat Berlin, 20 iulie.­­ Ziarele anunță că prințul Ioachim al Prusiei, care se va căsători în curînd cu divor­țata baroneasă de Liebenberg, se va stabili la Zurich, unde și-a cum­părat o vilă. Prințul Ioachim se va devota ca­rierei literare. Actualmente el lucrează la o dra­mă în trei acte în care descrie pe­ripețiile vieței sale. Lucrarea va a­­pare în Anglia. Prințul Ioachim va pleca în cu­rînd în Anglia, und­e vroește să-și continue studiile literare.­­Spân­zur­area unor con­damnați la moarte Varșovia, 20 iulie.­­ Din ordinul guvernatorului general Gallen, eri au fost spînzurați patru condamnați la moarte, foști mari proprietari, ale căror averi fuseseră confiscate de către stat. Preșidenția partidului social-de­mocrat a protestat împotriva ordinu­lui lui Gallon. Arestarea Unor anar­­chiști Oldenburg, 20 iulie. — Er­ a a­­vut loc aci o întrunire anarh­ista. Toți aceia cari asistaseră la a­­ceastă întrunire, în total trei­zeci de inși, au fost arestați. Greva tipografilor din Paris Paris, 20 iulie. — Tipografii au votat greva pentru mîine, poate că ziarele nu vor putea să apară. Par­tidul socialist a publicat un mani­fest violent în contra împușcături­lor de foi și arestările făcute eri, se afirmă solidaritate cu victimile și deținuții. Nouă linie ferată Moscova, 20 iulie.— Eri a fost inaugurată calea ferată care în­conjoară orașul Moscova. Această linie ferată are o lungime de 50 de kilometri și a costat 38 sum. milioane ruble. Campania contra lui Tolstoi Petersburg, 20 iulie.—începe să se observe o luptă strașnică pe care o pornesc reacționarii ruși împotriva lui Tolstoi, cu prile­jul jubileului de 80 de ani al a­­cestuia. P opiunea stă in capul acestei mișcări reacționare. Mitropolitul din Moscova, Vla­dimir, șeful nouei mișcări reac­ționare, a luat conducerea agita­­tiunei împotriva lui Tolstoi și pregătește pe membrii ligei po­porului rus, semnîndu-le că jubi­leul lui Tolstoi nu trebue să aibă loc, cu nici un preț. Guvernul a primit numeroase petițiuni prin care se cere ,ca serbarea" să fie interzisă. Acelaș lucru îl face mitropolitul Flavian din Kiev, in vreme ce cunoscutul preot Vostercoff, fon­datorul ligei poporului rus, a pornit într-o călătorie de propa­­gandă, pentru a p­regăti o m­ani­­festațiune contra­ jubileului lui Tolstoi. Preotul miraculos din Kronstadt, celebrul popa Ioan, a sărit în aju­torul acestei campanii. Prietenii lui Tolstoi pregătesc o contra­ manifestație. O misiune a republicei Liberia Hamburg, 20 iulie.­­ Misiunea extraordinară a republicei de ne­gări Liberia se întoarce astăzi di­rect la Liberia, pe bordul vapo­rului „Svakopmund“. Misiunea a renunțat la călăto­ria plănuită pentru Franța și An­glia. Misiunea e foarte mulțumită cu rezultatul călătoriei ei în Ger­mania A­lexandrescu, din strada Caracal, No. 40; Ioana Dumitrescu, Lena Dumitrescu, Anica Simon, strada Cazarmelor 126; Maria Schiler, strada Cazarmelor, 124; Dina Ion, strada Vîntului, Sofia Constanti­­nescu și Zoe Petrescu, din strada Pasul 11, No. 3. Pe toate acestea, după ce le-a su­pus unui consult medical, le-a tri­mis biroului de plasare. — Camera de punere sub acuza­re a trimis în judecata Curții cu juri din Mehedinți pe Pârvu I. Giuroiu, din com­. Schimia, acuzat că a pus foc la grajdul și paele lui Stanciu Enache, a admis a­­pelul făcut de Ioan Grigorescu din com­. Dobriceni-Bîrlog (Vîl­­cea), acuzat de omor, infirmîndu-i mandatul de arestare și punîn­­du-l în libertate; a respins apelul făcut­ de primul procuror de Ilfov în afacerea lui Albert Weintraub, acuzat de înșelăciune; a trimes în judecata Curței cu juri din Gorj pe Marin Ghindă, din com­. Logrești-Moșneni pentru omor să­­vîrșit asupra lui Badea Popescu, pe Tom­a Predoi din comuna Aninișu, Gh. Ștefănescu din com­. Ciocadia, acuzați că au pus foc la clăile lui Gh. Rînculescu și Mi­­hialache Preotu Andrei; pe loan V. Hogea acuzat de omor săvîrșit asupra lui Ion Bîndoc; pe Const. Iordache Marin din com­. Tîndă­­rești, acuzat de omor neizbutit cu pușca asupra lui Simion Nicu­­lete; pe Gh. Cîrstea din comuna Piscuri pentru descărcare de ar­mă asupra lui Mihail Grigore. Apoi a trimis în judecata Curțel cu juri din localitate pe Păt­ru Dumitru Popa pentru că a ucis pe Iosif Ene Pleșoianu; pe Dumi­tru Păun Lucan, din comuna Săl­­cuța pentru încercare de omor cu revolverul săvârșită asupra lui Dumitru Constantin, a nevestit și ficei acestuia; pe Ion M. popa (îin comuna Coșovenii de Jos, pen­tru omor cu părți asupra lui Luca Popa; pe Tudor Toboșaru pentru atentat la pudoarea fetei Zoe G. Pupăză; pe Petcu Mititelu zis Pă­­tru și Ion Ștefan Predatu pentru omor cu ciomagii asupra lui Io­van Culă. — D. D. S. Vasculescu, profesor de muzică, a primit din partea mareșalului Curței regale, d. ge­neral adj. Mavrocordat, următoa­rea scrisoare, de mulțumire: „Am avut onoarea a prezenta M. S. Re­gelui cele două volume ce ați tri­mis și cari cuprind: unul opere muzicale și celalt opere literare. M. S. a binevoit a primi omagiul dv. și m’a însărcinat să vă trans­mit înaltele Sale mulțumiri“. — D. căpitan Sică Stănescu, a­­ghiot­antul pieței, a primit o căldu­roasă adresă de mulțumire din partea comeciaț­ilor domiciliați în strada Smîrdan (Valea Vlăs­ii) pentru zelul desfășurat cu ocazia salvării mărfurilor diferiților co­­mercianți din partea acesta a orar­­ului. Cum pagubele negustorilor au fost acolo foarte serioase, mai cu seamă marfa deteriorată a co­merciantului Țevi R. Lillu, care întrece suma de o mie lei, con­cursul d-lui căpitan Stănescu me­rită­­ a fi relevat. Iași, 20 iulie. — D. Săndulescu, prefectul poliției locale a obținut un concediu de 3 zile. >— D. Călinescu, învățător din Roșeani a fost dat in judecata consiliului de disciplină. — Timpul Indreptindu-se, pri­mejdia inundațiilor a trecut. Afacerile au fost reluate. Azi vagonul de griü s’a vindut în Iași cu 2000 lei.—Dan Ploești, 20 Iulie. — D-na și d. ministru Spiru Harret au sosit azi la Ploești. De aci au plecat in escursiune cu automobilul spre Valenii­ de­ Munte. — Băiatul Ion Ion Frățioiu In etate de 17 ani, din comuna Brea­­za de Jos, pe cînd tăia lemne în pădurea Pleșuva, i-a căzut o cra­că în cap, omorîndu-l pe loc. —Copilul Laslo Iosef din Cîmpi­­na, strada Carol s’a îmbolnăvit de febră aftoasă. — Azi find sărbătoarea Sf. Ilie, meseriașii cojocari au prăznuit această zi la biserica cu același nume.—Stavăr GALAȚI, 20 Iulie. — Azi dimi­neața, la orele 5 a fost adus la spi­talul Elisabeta Doamna Leibu We­inberg din strada S­telei No. 5, cu mîna dreaptă tăiată de roatele tre­nului. —­ A fost dus la spital Ion Sghe­rea alienat. — Siguranța a arestat pentru a-i expulza pe indivizii Simion Ca­­ramfil, Niculina Caramfil și I. De­­metrian. — Azi a avut loc în prezența d-lui Rădulescu, sub directorul în­chisorilor, a cîtorva magistrați, re­prezentanți ai autorităților civile și ai presei, examenul șc­oalei de a­­dulți, de pe lângă închisoarea cen­trală. După cum se știe, această școală e condusă de d-ni. Alexandrescu, directorul și Arsenescu, grefierul In­­chisorei locale. Adulții chestionați au răspuns bine și au cvitat diferite coruri. La sfîrșitul examenului s’a dat elevilor cari s’au distins, vin și cite ,10 lei din casa închisorilor. S’au ținu­t apoi cuvîntări și s’a vizitat închisoarea. Bam. W&i­l­l..micii: Ozar J. Lenș, fiica sa a­­doptivă Ana cu copilul ei Constantin fiul său adoptiv Paul cu copiii lui Petre și Veronica, fiul său adoptiv Luciliu, fiul sau adoptiv Ion cu so­ția lui Antoaneta și copilul lor Di­­mitrie, precum și toți membrii fa­miliei au adunca durere de a vă face cunoscut cruda perdere ce au suferit în persoana mult iubitei lor,­­soție, mamă, bunică și rudă tierena D. d. Lenș decedată la 20 Iulie 1008, și vă roagă să binevoiți a asistta la ceremonia funebră, care va avea loc la 21 Iulie crt. orele 5 p. m. în capela cimiti­rului Șterban-Vodă (Deliu), unde rămășițele funebre au fost depuse. Aceasta ține loc de invitațiune. Rugați-vă pentru dînsa. Parcul Oteteleșiami Compania lirică Romînă conducerea C. GRIGORIU — Luni 21 Iulie 1908 — FIRE de ARTIST (Künsterblut) Operetă în 3 acte Biletele de vînzare la noul maga­sin „Galeria de Musica“ Calea Vic­toriei 50 lingă Capșa. ______ GRINDINA RAȘCA Azi Luni 21 Iulie 1903 Pentru a 32-a oară La Răcoare Comedie în 3 acte, cu cîntece, dan­­suri localizată de d. Emil 2. Fagure" Biletele la Feder Noua Grădină a Teatrului Patis freres - Paris Demonstrator I. Kuperman Bulevardul Elisabetha (vis.a-vis de Café Bulevard) Luni 21 Iulie 1908, —orele 9 seara Mare Reprezentație de Elită Program bogat — Tablouri Jfoî Din splendidul program se va remarca FARIR­A SEVA ARTIFICIALĂ — Prețuri Populare — ir. falan­soo­­­e la facultatea din Viena fost elev al prof. flothnagel Specialist în : Boalele interne, și is­mi rămîna pe timpul vereî în capitală B dul .Elisabeta No. 67 Cm­­u­nfinut *­e Ba­t—<4­­>. m 0 CASA DE PRIMUL RANG caută o dactilografă abilă care ste­­nografiază perfect germ­ana și ro­­mâna. Se preferă una cu cunoștința fran­cezei. Ofertele cu arătarea prem­enți­­unilor sânt a se adresa sub „A 1908“ la Agenția de publicitate Carol Schul­der et Comp. București, Str. Kara­­georgevic.1­18. Se caută de către Societatea Anonimă Kolumnîi pentru Exploatare de Păduri „Lotru“ 8000 traverse de stejar pentru construc­­țiunea unei căli ferate. A se adresa pentru detalii la Sed. Losășnăței București. Str. Doamnei 21. CASA DE SCHIMB Dl. F1HKELS București. Strada LIPSCANI Alo. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 21 Iulie 1308 Cump. Vină t°/onü8Rta amar. íSíli taas.l 91lí« 92 — *0/o , . 1905 a. b. 91 l|2 92 — I0/. Rentă internă 90 1'a 91'—• |0]o Oblig. Envn. Bug. 1903 87 14 87 «/4 4 °|o » . » 1906 87 1, 87 V4­­>% . , jud. 1021 , 102 5|4 U/s „ » * 93 > 4 93 s/4 Vjo Ser. Func. rural 98­1 4­9­ ®/4 4°lo . » » 87 — 87 V2 5®/o - » nrb- Bu. 971/4 97 3Í4 5VC , . „ Iași 93 s|4 94 i|4 Ac. B. Națională +280 — 4300 — „ . Agricolă +20 — 425 — . , Sc. Buc. 125 - 130 — Cor. val. austr. 105 1 2 106 V2 Mărci germane 123 1­­ 124 banc. franceze 100 3 4 101 *4 „ italiene 100— 101 — „ r­bl. hirtll 265 — 267 — Plătim cupoanele de la Renta, 6 la sută și 4 la sută expirate precum și cele cu scadența de 1 iulie 1908. Institutul medical de Eu­droterapie I­ech­ifiripie Kr. Krireisii Strada, Italiană Ro. 4 (colț cu Bulev. Carol) 5 minute cu tramvaiul electric din Calea Vic­toriei. Băi Splenice Două secții asa I pentru domni și doamne Instalație specială pentru tratamentul boalelor: ner­voase, reumatice, ar­­tritice, paralizii, boa­le de stomac. Instalațiuni de aparate cu aer supraîncălzit Consultații medicale Se primesc și citi­va bolnavi interni. Featra O intreprindere din branșa alimentarei, care pro­­duce ciștiguri enorme, fără con­curență, ne caută ca asociat un domn sau doamnă. Capitalul necesar minimum 25.000 Lei. Ofertele sale „Fără risip“ se vor adresa Agenției de publicitate Carol Schulder & Comp. București Sfcr. Karageorgevici 18. SACI și Mușamale Cu chirie și de vînzare F. W. GEEITII București Smîrdan 4 Analize complecte de urina (ud) spată (stepă), sings, lapis, sud casiris ss cr Ed­ufli[ umeri, parad­îi,­­seals, saniarea Spira shstulai, SiFTISOi­ü], etc. ensssii: LABORATORUL Dr. în medicină SO» 1EBZE11I­ 27 »lr. Doamnei Telefon 1907 Cel mai complect laborator particular de Chimia, Microscopie și Bacteriologie clinică Culturi pentru stîrpirea b­a­­racilor se prepară numai la cerere pentru a £ proaspete. Vase pentru strâns­e instrucțiuni se trim** ■ .. smssms Estuiisi: Iv D-rel­­if. I. Stroe specializat în BOLI INTERNE și de NUTRIȚIE (Diabet,, Gută, Obezitate, Constipație cronicii, etc.) in clinicile, profesorilor C. von Hoorden, (Viena) și Fr. von Kelller, (München). — Consultațiuni 6—8 p. m. — Pentru cei lipsiți de mijloace, gra­tuit, de la 8—9 a. m. Htr. Colț«­, 14. Telefon 21—35 Doctor G. Nadei — Dentist — No. 53, Strada L Lipscani,No. 53 (intrarea Hanu cu Tei) Răm­îne pe tot timpul verii in Capitalii ______ D-na Dr. Rosa Lip-Gal Boli de Femei și Copii 1 Consult. 3—5 p. m. ! Strc-îa Culmei, 9 U­­ '.^'vVada Nutari Atari, Kmiil­ifi Diamante, Perle, Bubira ®, Sma­ragde, Safire și tot felul de bi­juterii rasate. Cumpăr și sete cu prețurile cele mai mari Cumpăr recepție de la Casele de Amanet Leen Weissbrath Calea Victoriei 14 © Doctor de la Facultatea din Furia gg BoaSe 42 ® stomac || Instalațiune modernă pentru Eg tratamentul 3 GALELOR SECRETE | Str. Doamnei 1 (Palatul Ni­fon) |'| Telefon'* 1|65 B Consult­, 2­­ + și 7—8' p. m. si Premiile Grafiile ale ziarului „DIMINEAȚA“ In valoare de peste 25»USS SSI DOUA CORPURI de CASE >n strada Tei­ ° 1»208 LIBERE DE ORI­CE SARCINĂ Toate camerile complect mobilate și montate de Marele Bazar cu Mobile Mareo DaUerkremer,, La Centrala“ București, Strada Caro!, No. 62 DOUA POLIJI de ASIGURARE pe HAJA (ZESTRE) în valoare de LEI 4000 ttle Lec. de Asigurare „JHUIN­CON­A"4 DOUA TRUSOURI în valoare de LEI 1100 lucrate în Atelierele Speciale de Trusouri pentru Mirese ale Casei K0KÄESS & secfifJiU, „La f^SwoESEta“ rm: — Calma Victoriei No. 34 — 0 MASINA de SCRIS „STOEWER“ cu scrisul vizibil, ultima pefecțiune, premiate la concursurile din Berlin, Aachen, etc., în valoare de EE1 700 de la magazinul „KOSMOS“ casă specială pentru mașini de scris. Furnituri pen­tru toate sisteme e de Mașini de scris Multiplicat, etc., b­irou­tie copiat acte, București, Str. Smîrdan, 49 O MAȘINA DE CUSUT SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT Cu aparat de brodat, ultima invențiune, fabricațiune garantată, din __ , B neg SMISIFBKT Bi­lfi­ iar, București, Bulev. Elisabeta O Magazinul 1* m. (lingă Băile Eforiei) DOUA CEASORNICE DE AUR de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horclogerie LEON WEISBLUTH. București, Calea Victoriei, Ho. 40 UN PAT DE COPIL — bogat ornamentat cu bronz, cu rețele pe margini — UN ELEGANT POST-UMBRELE DE BRONZ cäe­ra -nmISTRIA MUTAf­iCĂ 8IAESCU —­­SOCIETATE IN COMANDITĂ— Bulevardul Elisabeta 8 (vis-a-vis de Eforie) unde se pot vedea expusa O­BI­CICLETA 100 ABONAMENTE la Ziarul „ADEVERUI“ Costul Abonamentului : Pe un an Lei 20, dînd dreptul la 15 Cupoane de participare la premii; Pe 6 luni Lei îi, dînd dreptul la 7 Cupoane ; Pe 3 luni L.en­ 6, dînd dreptul la 2 Cu­­poane. MAMELE MIRCEAKilf «® e «SE BUCUREST! n n Hm MI II Fornisorul I Caisa Victoriei 44 O. n­. Mătica.11! Curier regala ! are onoare a aduce la cunoștința Onor­ sale clientele din toată» §§ țara, că a înființat în magazinul sau o secțiune specială de ^ — PUȘTI peistru PĂDURARI —­­ lucrate special pentru acest magazin și fiind, de o construcție so­ «­lid» și N­ --------PREȚURI FOARTE AVANTAGIOASE---------- | Model No. 230.—Pușcă cu capsă, cu o țeavă, lei . , ________15 | Model No. 285.—Pușcă cu capsă, cu două țevi, solidă, recomim- *3 A fi dabilă, lei...................................................................OU fe Model No. 236.—Pușcă cu capsă cu două țevi, oțelurile înainte Ji/A Ș foarte solidă, funcționare admirabilă, model f. recomand. “»U ț­ Model No. 133.—Pușcă foc central, cu o țeavă, sistem „Mall- «A B ser“, cal. 12 sau­ 10, robustă, recomandabilă, 1 on­ . . .. OU !! Model No. 101.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheea de descindere intre cocoașe, cocoașele punîn ec­­­­du-se singure la piedeea de siguranță, m. solid, lei . si O­K Model No. 1103.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru +2 fe sau­ 16, cheea de deschidere intre cocoașe, cocoașele, pu­­ț.­H , nuiuhi-se singure la piedeea de siguranță, oțelurile înainte pe n (armă de reclamă a magazinului), pușcă recomandă, lei OJ M Prețurile sunt reduse, fixe și se înțeleg numai cu bani gata.—Ex­: H pedițiuni în toată țara.—Comandele se efectuiază în ziua primire!. §f­lilirile BI11IT -preparate ess cea m­ai mare îngrijire și.­ . cu ssisS detera @j!fra­fia ie eiăsliee Ilit nit noi iB și ni KÍlÍIH A se feri de imitațiuni Kl niinsii și a observa ca cutia pl să poarte cuvântul Kflwif film ! De vânzare l­a toate magazinele, principale din țară |~’“ %ț-Reprezentant general pentru Român­a Galații „ tJJO x C Fi ^ y Cea mai mare și Modernă­­ s­ î FABRICA DE OȚET DIN ȚARA .§§ București, Șoseaua Stefan cel Marse, 118 pste Medal­ia­ de aur și diploma de colaborator Acest­ oțet este preparat din Spirt (alcool) rafinat­, fei. Procedeul prepa­­ărei este același ca al­ oțetului de­­ vin adică prin fermentațiune are insă avantajul de­-jfegi a fi aproximativ de 3 ori mai tare și de o puritate Bgsg care în cele mai multe cazuri lipsește așa zisului _js| oțet de vin. Oțetul preparat in fabrica “VULTUR“ este*.^M cel mai igienic, bun și extiu. Se găsește de vînzare la fabrica „VULTUR “­­||| și principalele magazine din țară I’reț curent se trimete în cerere france­zel­or. G. Cosiner M Biroul, Str. Academiei 2.­ Telefon 64 »I IMS TARA IBsamsraassazesat­s B Biaiei Craiova, 20 iulie! — După cum spuneam In atîtea rînduri, că pre­fectura poliției a luat aspre mă­suri pentru distrugerea prostitu­ției clandestine, azi noapte, în ur­ma unei inspecții făcută de agen­ții polițienești în oraș, s’au des­coperit adevărate cuiburi de pros­tituate clandestine, fe a fost arestate și conduse

Next