Dimineaţa, august 1908 (Anul 5, nr. 1600-1630)
1908-08-05 / nr. 1604
I Ufsaili 5 August 1908 3 spre a arăta cu aită plăcere s’ar deprinde eî să bea ceai, cafea, lipsindu-se bucuros de alcooluiiî. E foarte adevărat că sînt case unde lipsește și ceapa ori — cum a fost anul acesta — chiar plinea și mămăliga. Asta nu ne împiedică însă de a lupta spre a deprinde pe gospodina maî ales a întrebuința cît mai cu folos ceea ce are. Așadar am obținut o recoltă de cartofi dela prima serie, anul viitor vom înjgheba a doua serie, ș. a. m. d. pînă î vom deprinde pe to î, iar pentru ca munca conducătorului, pe care casa școalelor vrea să-l răsplătească cu atîta dărnicie, să nu fie degeaba, să oprească în fiecare an o cantitate suficientă de cartofi. Nu știu să fie dascălii atît de pretențioși să rîvnească tocmai la mii! Afară de aceasta, ar fi mai mulți propagatori ai ideei și trebue să se facă o alegere, care s'o mărturisim fără înconjur,mai niciodată nu se face pe drept. Incît ar contribui să se nască între dascăli ori preoți, invidia, ai cărei germeni să fim și aci sinceri — strică raporturile, care ar trebui să fie dintre cele mai cordiale. Iar dacă onor. Casă a școalelor tine cu orice chip să Premieze, s’o facă după scurgere de 2—3 ani, cînd propaganda își va arăta vizibile roade. Arsache Vilcea, 31 Iulie. • ______O învățătoare Din Dalcan, Bulgaria Se comunică din Sofia că neînțelegerile dintre Bulgarii din Macedonia asupra evenimentelor la ordinea zilei au produs o mare îngrijorare în toate cercurile. Ziarul „Den" spune că dacă nu se va pune capăt repede neînțelegerilor ce s’au ivit printre conducătorii din Macedonia, se prea poate să ia proporționi mari și să împedice elementul bulgar de a juca rolul ce i se cuvine în noua viață din Turcia". # In Bulgaria discuția asupra raportului secret publicat, de ziarul „Wossische Zeitung" continuă încă. Ziarul rusofil „Den” afirmă că autorul lui este d. Toșef, agentul diplomatic al Bulgariei la Belgrad Că d. Toșef l’a împărțit la 32 de persoane apoi, l'a predat unei persoane ca să-l traducă în nemțește și in sfîrșit că raportul a stat la numita persoană mai multe luni de zile. Ziarul în chestie conchide că acela care a predat raportul ziarului german, trebue căutat printre cele 32 de persoane cărora li s’a distribuit, dacă cumva nu l’a dat persoana care l’a tradus. In tot cazul, zice „Den", răspunderea întreagă cade asupra autorului lui. * Direcția poștelor și Telegrafelor din Sofia a primit din partea cunoscutul inventator al telegrafiei fără fir de Marconi, o ofertă spre a instala o stațiune radiotelegrafică la Varna. Ka&KLESSa ® ® ® Italie Gratuite I ale ziarului „DIMINEAȚA“ In valoare de peste 25.000 L@I DOUA CORPURI de CASE în strada Teilor, 208 LIBERE DE ORICE SARCINĂ Toate ca merite complect mobilate și montate de Marele Bazar cu Mobile Pálaréo Davelkremer,, La Centrala“ București, Strada Carol, No. 620011I POLII de ASIGURARE pe VIAȚA (ZESTRE) în valoare de I.EI 41000 ne Loc. de Asigurare „ COIüA“ DOUA TRUSOURI în valoare de IxîCI 1100 lucrate în Atelierele Speciale de Trusouri pentru Mirese ale Casei » K0RAUS & SOCACIU, „La Aphroita" *r«CU MASINA de SCRIS „STOEWER“ cu scrisul vizibil, ultima pefecțiune, premiate la concursurile din Berlin, Aachen, etc., în valoare de ILSEl 700 de la magazinul „KOSZOS casă specială pentru mașini de scris. Furnituri pentru toate sisteme e <?« Mașini de scris Multiplicat, etc., Birou de copiat acte, București, Str. Smirdan, 49 o mașina de cusut SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT Cu aparat de brodat, ultima invențiune, fabricațiune garantată, din „„ , ax a LMIEIî SSIRîia RSSS București, Bulev. Elisabeta 5 Magazinul ■ • Suir. (lingă Băile Eforiei) DOUA CEASORNICE DE AUR Iga de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horologerie LEON WEISELUTZI. București, Calea Victoriei, No. 40 h . UN PAT DE COPIL — bogat ornamentat cu bronz, cu retaie pe margini — UN ELEGANT PORT-UMBRELE DE BRONZ «3« la v Hramul TitiA «etamol march—■ VI V, a .SOCIETATE IN COMANDITĂ— Bulevardulî Elisabeta 8 (vis-a-vis de Eforie) unde se pot vedea expuse O BICICLETA 100 ATONIMENTS la Ziarul „ADEVERUL“ Costul Abounamentului: Pe un an I,ci 20, dînd dreptul la 15 CupoavB de participare la premii; Pe 6 luni 5,ci 11, dind dreptul ia 7 © Uitrane ; Pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 2 Cupoane, rumimi pneumatice și masive PENTRU DTO1URILE, BICICLETE și TEASCEI RECUNOSCUTE CA FABRICAȚIUNI DE PRIMUL ORDIN taflntäUMtns s Siiüa-Peniha Compagnis Bum KepretiUMitant pentru Stouisiniu: ST. G.țSĂdPATINO, Strada Smîrdan No. 5, București (Casa Țăranu) Toloson 599 n .1. a boniță! Dacă vreți să avem murături bune la iarnă, vă rog să cumpărați Oțetul Higienic ar. R. Urbeanul care mi reco 1 manetă Băcanul din colț, că este cel mai bun oțet, nu face floare, ține muraturile tari și le dă un gust delicios, ne costă maieftin chiar ca oțetul din esență. Sa cumpărăm de la băcan Ooniță 2—3 Decitlitri. Putem seri și la fabrică StrafSS Boor 49 și ne trimite imediat cu căruțe. UWW MIHMAMH »UIMBIWUWBWaBBilIHIMHM „WITLT fJR«« Cea mai mare și Modernă FABRICA DE OȚET DIN TARA București, Șoseaua Stefan cel Udare, 118 Medalia de aur și diploma de colaborator Acest oțet este preparat din Spirt (alcool) rafinat. Procedeul preparărei este același ca al oțetului de vin adică prin fermentațiune are însă avantajul de a fi aproximativ de 3 ori mai tare și de o puritate care în cele mai multe cazuri lipsește așa zisului oțet de vin. Oțetul preparat în fabrica “VULTUR" este cel mai igienic, bun și citin. Se găsește fie vînzare la fabrica „VULTUR“ și principalele magazine din țară Preț curent se trimete la cerere franco Ur. C. COSINER Biroul, Str. Academiei 2.— Telefon 6r M AlifiUS MACAMBI <Se ABIE BUCUREȘTI Q m ^ IC if IM Fimuisor al Calea UbîEFiei 44 O* U» Mylflistl Curiei regale are onoare a aduce la cunoștința unor sale clientele din toată țara, că a înființat în magazinul sau o secțiune specială de — PUȘTI puliira PA&HLDMI — lucrate special pentru acest magazin și fiind de o construcție solidă și -------MÎRȚIRI FOARTE AVANTAGIOASE-------Model No. 230.—Pușcă cu capsă, cu o țeavă, lei . . . . . . 15 Model No. 285.—Pușcă cu capsă, cu două țevi, solidă, recomanft dabilă, lei...................................................................... Model No. 236.—Pușcă cu capsă cu două țevi, oțelurile înainte /A foarte solidă, funcționare admirabilă, model f. recomand. Model No. 133.—Pușcă foc central, cu o țeavă, sistem „Mall- Off ser“, cal. 12 sau 16, robustă, recomandabilă, lei . . . OV Model No. 101.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheea de deschidere între cocoașe, cocoașele pun în CC du-se singure la piedeea de siguranță, m. solid, lei . doi Model No. 1103.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 10, cheea de deschidere între cocoașe, cocoașele punindu-se singure la piedoca de siguranță, oțehitile înainte (armă de reclamă a magazinului), pușcă recomand., lei Prețurile sunt reduse, fixe și se înțeleg numai cu bani gata.—Ixpedițiuni în toată țara.—Comandele se efectuiază în ziua primirei. EUERELE FOII USCATE -----de prima calitate —— Vechiul depozit (fost FEN € i) |tStăZi . — FELDSTEIN & MIHAIUDE — Strada 11 Iunie 36 vinde : Telefon 9 33 CER prim» 38 sei i mia de kilograme FAG „ SG „ I cîntar garantat duse SLflUtel p. 33 „ î acasă ASTAZI. 4 (17) August 1908 Răsăritul soarelui 5 23 a. m.—Apusul soarelui 7.18 p. m. CALENDAR ortodox; Sf. 6 coconi din Efes. — Catolio: Li bertua. 8 IRISIRn în^J1*or***t*—Toate autoritățile sunt deschise.—Judiciare.— liMbi UUI. Toate tribunalele sunt deschise TIMPUL de timple temperaturile minime au fost cuprinse între plus 17 grade și plus 19, iar in restul tarei între plus 12 grade și plus 15 grade. Cea mai coborîtă temperatură plus 11 grade la Piatra-Neamt. Barometrul s’a coborit in Muntenia cu 3 la 4 mm., iar in Moldova aproape staționar A plouat la: Săcueni 3 mm., Costești 4, Slatina 2, Constantines! , Vlăduleni 8, Drăgănești 1, Brădești 5, Drăgușeni 5, Zăireni 4, Găești 1, Pitești 2, R.Vîlcea 2, Govora 3, Craiova 2, T.Severin. 7 și Baia-de-Aramă 5 mm. de apă. Grăduni-Terasă a Berăriei și Restaurantului »La Car.li Puiiiu Il Viv Ia toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicele de la 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurante la carte și preț fix 100, 4 feluri. Specialitatea casei: berea la Pilsen din fabrica Czell.— 1Parcul Otetolișiim. Trupa Lirică romînă sub conducerea domnului C. Grigoriu joacă: ,Văduva Veselă" operetă în trei acte. — Gr.I îl vin Teatrului Satne Fréres (Bulevardul Elisabeta vis-a-vis de café Boulevard). Reprezentațiuni cinematografice în fiecare seară.—Grădina Rașca. Trupa de artiști ai Teatrului Național joacă: „Leacul d-rumul Feșteler“, comedie în 3 acte cu cîntece, localizată de d. Emil D. Fagure. — Calea Victoriei No. 34 -Timpul este pretutindenî frumos, liniștit și mai călduros ca în zilele precedente. In foarte multe localități mai cu seamă în cele din regiunea de cîmpie, termometrul a atins și Întrecut în cursul zilei plus 30 gr., ajungînd la pilis 34 gr. la Giurgiu și Corabia. In nordul extrem al Moldovei, și la Sinaia temper,jurse maxime au variat între plus 22 gr. și flus 21 gr. Către dimineață a plouat în cineva localități din vestul Munteniei și din Moldova. la București a plouat puțin numai în partea de nord a orașului. In regiunea O crimă pasională Este titlul unui senzațional român ce vom începe în curînd a publica în forța ziarului „Dimineața"1. O crimă pasională Va interesa pe toți cititorii noștri, prin peripețiile sale dramatice. VETERINARE comunele Bucove bi, acest județ și Coșula jud. Botoșani, s’a stins aceiașî epizootie. In comunele Bucu, jud. Ialomița și Filipești, jud. Brăila, s’a constatat antraxul la oî, iar în comuna Lehliu, jud. Ialomița, aceiași epizootie la un cal. In comunele Bran și Ciochina, din jud. Ialomița, s’a ivit rugetul la rîmători, iar în comuna Pribegi, același județ, s’a stins această epizootie. In comuna Tonea, din jud. Ialomița, s’a declarat hemoglobinuria, iar în comunele. Copoiul și Cocorgeana s’a stins această epizootie. In comuna Drăgășani, jud. R. Vilcea, s’a declarat epizootia de variolă printre următorii d-lui Vintilă Brătianu, știri teatrale El și Ea se afirmă tot mai mult ca unul din cele mai puternice succese ale Parcului Oteteleșanu. Aseară, din nou, Maximilian, Ciucurette, Carussy, d-nele Ionașcu, Orand și întreaga trupă au fost viu aclamați în El și Ea. 5«EBS5iBWÍ«a»íHDIMINEAȚA DIN LUMEA MUNCITOARE Luni 4 Anglist De la minister t Ministerul de comerț, publică in No. 18 (2 August a. c.) din ziarul „Foaia de informatiuni comerciale" licitațiunile la cari pot lua parte meseriașii, conform art. 95 din legea pentru organizarea meseriilor. Camera de meserii Astăzi după amiaza la orele 4, Camera de meserii, ține ședință. Bursa muncei. Cereri și oferte de merit.Se caută: 3 lucrători cizmari; 1 vopsitor și un tapițer de trăsuri; 3 maeștri zidari cărora să li se dea de lucru pe porțiuni; 4 maeștri dulgheri; cinci maeștri tîmplari. Plasarea se face în mod cu totul gratuit. A se adresa la cancelaria „Buzest munceî", bulevardul Carol I No. 1, București. Clubul meseriașilor La secretariatul clubului, au început a sosi un mare număr de cereri din partea meseriașilor, spre a fi înscriși în listele electorale. Corporațiile Brutari.—Pentru ziua de 15 August, a. e., corporația a organizat o mare serbare cîmpenească, pentru sporirea fondului casei de ajutor. Toți membrii sînt obligați a cumpăra bilete. Cizmari.—Era dimineață, la orele 10 a. m. a avut loc alegerea membrilor comisiunea de arbitri. Cofetari.—E probabil, că peste 7 zile, după ce Camera de meserii va confirma alegerea de la 31 Iulie, noul comitet să se constituiască și Să aleagă pe, președinte. * 1234 * * 789 Cioitori.—De la comitet. S’au aprobat eliberarea de carnete de lucrători următorilor meseriași: Costică Niculescu, Dumitru Radu, Anrabel Enescu și St. P. Dumitrescu, în specialitate: croitorie militară. Lăcătuși.La 10 August a. ,ce are loc adunarea generală, cînd se va lua cunoștință și se va supune aprobărea: „darea de seamă de gestiunea financiară a corporației și casei de ajutor pe 1907—1909" și descărcarea comitetului de gestiunea financiară a acestui an. Zidari-dulgheri.—Era dimineață a avut loc o ședință de comitet, la sediul corporației, bulevardul Maria 20. Sindicatele SCRISORI CLIPE DE CaIGE DIE Pitești, St Iulie. — Nimic mai greu, mai încet d’a se scurge ca orele zilei dintr’o mică provincie. Aici viata stradelor așa de Intensă in București aproape nu există, și afară se a te duce la un joc de cărți oarecare nici nu ar pentru ce trece pragul locuinței tale. Acei cari nu le plac astă distracție, care sînt streini și grei la cunoștințe noi, se încearcă a eși cîteva clipe, învîrtindu-și urîtul In pustiul stradelor, spre a se întoarce acasă cu pașii tărăgăniți și a căsca în fața unei cărți așteptînd seara cîtrd gătiți, curați, strălucitori ca a licuricii nopții, cetățeni și cetățenie ies la aer și plimbare. Ce-i drept că aici, In cochetul oraș pitit sub îndoit șir de dealuri, plină de parfum și atragere e verdea Trivale al cărui renume de frumusețe a străbătut prin întreaga țară. Sînt numai zece ani de cînd acest mărgăritar al Piteștilor nu era decit, un sălbatec loc aproape inaccesibil prin mijlocul de buruieni și ri pe ce-i copleșați. Prin văile umbroase, prin boschetele tainice, îngrijite în urmă, nu răsună decît talangele unei cirede de oî, cireada baciului la a cărui stînă cîtîva piteșteni mai palizi în ciuda aerului de munte, făceau cură de zer. Mulți, și iubitori și făr’ de grije pentru oraș se perindară la cîrmuirea lui. Nimănui însă, nu-î dete prin cap a pune mină curățitoare și a scoate din noianul de cotropitoare burueni dealurile frumoase ale „Tri vale!“. Prin 1898—99 sosi însă în capul județului un harnic prefect, cu suflet de artist, neuitatul din mintea tuturor celor ce vizitează azi superba „Trivale". N. Manolescu, frate cu sublimul, neîntrebul fruntaș al scenei române, imediat ce luă sub ocrotirea sa orașul și binele lui, remarcă podoaba pe care natura o hărăzise Piteștilor la un sfert de oră depărtare. Cu răbdare imensă, întîmpinînd mii de dificultăți, Manolescu întreprinse munca neprețuită a bijutierului care prin montură, prin artistică lucrare face dintr’o piatră coperită cu țărînă,—o piatră neasemuită ce-i drept o stea strălucitoare pe o frunte de princesă. Supraveghind lucrări, plantate. Punînd să șoșeluiască drumuri, prefectul fu văzut zilnic la Trivalea și peste un termen de ani relativ scurt, cu lucrare uriașă ce se făcuse, piteștenii putură admira cele „Trei văi" curățite, străbătute de potecuțe, împodobite cu mici chioșcuri rustice, cu grădinile smărtate cu flori și cu toții nu avură deciti»r strigăt dle laudă pentru neobositul om Care dacă nu mă înșel, putui timp după aceea, trebui să se retragă din capul județului în urma schimbărilor politice. De la plecarea lui și pînă azi, puține s’au mai făcut pentru această plimbare a Piteștilor. Un primar mai seamănă ceva flori, altul puse o pompoasă lampă „Washington“, de poftă, doar așa, și atîta tot, ■ ■ ff * Sub farmecul de lună ce zîmbește deasupra culmilor dealului, ne întoarcem încet acasă. La „Trivale" nici o bancă nu mai rămăsese făr’ de stăpîn, iar muzica militară alternînd porcile cu mazurcile, face să tresară ciocîrliele de atîta armonie omenească! Căci ascuns în verdeață, pe culme de deal, e chioșcul cîntăreților cu instrumente răsunătoare. In poezia locului, ași fi preferat mai bine duioasele viori ale unui măestru taraf sau cîntul privighetorilor ce au fugit speriate. Dar lumea nu vine cînd nu cîntă muzica, deci puținii cu gusturi mai fistichii ca mine trebue să se resemneze și să asculte cum ecoul dintre fagi redă indulgent tactul mazurcelor. Dar mergem mereu pe potecuța unde ici colo luna ne petrece pașii. Din gustul dragei mele copilite, am luat la întors spre casă drumul pe jos, cel dintre stufișuri și tot mergînd numai mă salut a privi dealul din față de peste cărarea cea mare, ce răsare întunecat și drept. O steluță, două, trei, urmate de mai multe în șir și la distante regulatisînt înfipte în verdeața vopsită cu întuneric. Micele lămpi cu petrol instalate de comună ard tea niște păzitori ochi, făcînd o poznașă întrecerea lungi polșiloare ce transformă toată „Trivalea" un decor de vis. Văi, păjiști luminate de raze blinde dupe înalt zid de pomi se desfășură și mereu le trecem. Mă gîndesc atunci la un măreț pictor al nopței, al locurilor frumoase la cîteva tablouri văzuta în streine pinacoteci și chiar la Pătrașcu al nostru, și sosesc în oraș cu părerea de rou că atîta splendoare ne vizitează în fugă retina ochilor reținută numai, de aducere aminte timp de cîteva ceasuri. Răsună prelung pașii noștri pe trotuarul Piteștilor. In stradele lăturalnice lămpile au fost stinse de la zece lăsînd pe plimbăreții nopților la hatîrul lunei și razelor sale, ceea ce nu împedică pe niște șăgalnici nori a împodobi deodată fata ei lucitoare, fără de habar de nașii poștri, la noroc d'acum înainte pe colțuroase pietre. Dar de în tipicul oblăduirei scrie că în timp de lună plină lămpile vor fi stinse la zece, iar lumea tace, se intoarce pe cale de lumină sau de întunerec, mulțumită că a fost la plimbare și cunoscătoare de cel mai mic colțișor de drum conducător spre odihnă și casă. Farmen DE LA CETITORII NOȘTRI O propunere Am văzut cu ministeruln§trucțiune din deosebita solicitudine pentru țărănime, distină o însemnată sumă de bani acelora cari s’ar dovedi că au contribuit a deprinde pe cit mai mulți săteni cu cultivarea cartofului și a-î obicinui să se hrănească cu acest aliment. Ideia e din cele mai salutare, însă felul de a stimula pe învățători și predî intru această folositoare propagandă, nu-1 găsesc destul de eficace. Iată modesta mea părere. Socot că ar fi mult mai nimerit ca aceste sume să se verse în casa băncilor populare ai căror conducători au dat multă dovadă de bvnă la munca întru ridicarea economică a săteanului, iar destinația acestor sume să fie procurarea unei bune cantități de cartofi care să se distribue acelora dintre sătenii, cari sunt mai muncitori și mai pricepuți- iar pentru a nu se întări ideea că li se dă gratuit, ceea ce ar fi dăunător pentru moralitatea săteanului, pe care atîta ne sforțăm s’o ridicăm, ei să fie obligati a-î restitui din recolta lor, după ce prin sfaturi și prin toate mijloacele posibile ii vom fi făcut să simtă utilitatea acestui aliment, cum și ușoara muncă ce reclamă cultivarea lui. Numai procurîndu-i prilejul să afle plăcutele rezultate ale întrebuințarea cartofului, îl vom face să-l cultive pentru hrană. Și astăzi sînt mulți săteni, mai ales în regiunea dealurilor, care cultivă enorme cantități, de cartofi, pe care le desfac cu carele pe piețele orașelor.Se știe însă că cumpărătorii acestui aliment sunt în mare parte orășeni, pentru că știu să-î prepare, pe cînd un sătean, cînd și-a procurat pentru iarnă 20- 30 cile de cartofi, zic că e peste cap, aceasta pentru că gospodina țărancă nu știe să-l facă decît „iahnie" ori să-îl pue în tavă cu nescaî friptură",. Să admitem că fruntașii noștri săteni au obținut o frumoasă recoltă de cartofi, ere să facă cu el ? Aici revine rolul învățătoarei care, punîndu-se îndeaproape cu femeile și fetele din sat, fie vizitîndule fie chemîndu-le la dînsa, să le explice,să le arate și să le ofere spre gustare, cînd ocaziunea se prezintă, mâncările preparate cu cartofi, cum și facerea plinei cu această legumă, care prezintă atîta avantagie mai hrănitoare, mai spornică și nu se usucă curînd. Să li se arate cit de folositori sînt pentru hrana porcilor, dar deocamdată, vor obiecta că n’au pentru eî, necum să mai dea la porci. Mi s’a întîmplat adesea să aud cîte o săteancă, care m’a găsit în bucătărie, preparînd vre-o mîncare sau frămîntînd aluat pentru iofea ori altceva. Mă întreba cu deosebit interes, și cum le faci? Și o fi bine? Și după ce îî explicam ori îî ofeream spre gustare, exclama singură: „Noi degeaba avem unt și ouă și lapte, că nu știm ce să facem cu ele". Acestea le spun din propria mea experiență, și nu am destul spațiu REFUZUL De HeCINUȚII Fallivres, președintele republicei franceze, în recenta lui vizită făcută regelui Danemarcei a socotit ele a sa datorie să fericească un număr de persoane politice cu câte o decorație. Socialistului danez, K. M. Klausen ca cel mai vechi magistrat al Capitalei îi era destinat Legiunea de onoare în gradul de cavaler. Distincțiunea aceasta i-a fost remisă acasă, tocmai în momentul cînd se pregătea să facă o călătorie de agitațiune socialistă în Iutlanda. Cînd Klausen vroia să dea îndărăt. . decorațiunea în chestie, la primărie, se aflau în momentul acela, adunați acolo membrii consiliului comunal cu primarul în frunte, cari așteptau pe președintele republicei. Primarul a conferit mult timp cu Klausen. După aceasta, ambasadorul francez, domnul de Beaucaire, a fost înștiințat că socialdemocrații danezi, din considerații de principii sunt contra .Ambasadorul Franței a luat act durilor și decorațiilor, de acest fapt, și cu foarte mărită amabilitate s’a îndreptat spre Klausen, care ia remis decorațiunea. Magistratul socialist a mai adăugat apoi că știe să prețuiască onoarea ce a voit să-î facă republica franceză, dar ca adversar principal al tuturor ordinelor, el trebue să refuze decorația „Legiunea de onoare“. Ambasadorul Franței însă poate fi pe deplin încredințat de via simpatie a social-democrației daneze pentru națiunea franceză cu marea ei istorie revoluționară, îndrumătoarea libertățe în Europa. Cu aceasta a luat sfîrșit Incidentul care putea foarte lesne să fie înlăturat de guvernul danez, daca ar fi făcut atent pe președintele Fallierei că Klausen va refuza verie decorație. In comunele: Suharau din jud. Dorohoiu, Topolu, satul General Cernat, din jud. Constanța și orașul P. Neamț s'a constatat epizootia de febră aftoasă între vitale cornute. In comunele Chirnogî, din acest județ s’a declarat, variola ovină. In comuna Sutzești, jud. Brăila, s’a constatat epizootia de morvă la cal și pneumoenterită la rîmători.In comuna Dogești, din jud. R.Vîlcea s’a declarat epizootia de pasteuroloză la rîmători. In comunele Deochiatî din jud. Putna, Puțeni din jud. Tecuci, Albești din jud. Botoșani, Borascu din jud. Gorj, Gagești din jud. Putna, și Poenarii-Vulpești, Buturugeni Prisicenî, Buda cornetu și Bolintinul din Vale s’a ivit epizootia de brîncă infecțioasă printre rînători. In comuna Danciu din jud. Mehedinți s’a declarat antraxul printre vitele cornute, iar în comunele Vînători din jud. Botoșani și T.Jiu din jud. Gorj s’a stins aceiași epizootie. In comunele Călărași, jud. Botoșani, Brezoaia și Streiniî-Dobrenî, acest județ, s’a constatat brînca inlelioasă printre vîțîiători, iar în vreo cîțiva membri din consiliul de 35, al societăței de cultură Macedo-Romînă, au hotărît convocarea numitului consiliu, spre a discuta atitudinea și activitatea ce trebue să desfășoarea societatea în urma evenimentelor extraordinar de însemnate cari s’au petrecut in Turcia. Se spune că adunarea consiliului de 35 al societăței va avea loc in ziua de 10 August. Dela o întrunire a țăranilor romini bucovineni, care a avut loc Dumineca trecută in comuna Crasna, din Bucovina, ziarele vieneze relatează următorul incident: Duminecă a avut loc în acea comună o întrunire publică, convocată de partidul Lupu-Onciul, la care au luat cuvîntul mai mulți membri ai partidului creștin-social. Au azistat deputatul Tsopescul și mai mulți învățători. După întrunire, țăranii, înarmați cu securi, topoare și sape, au pornit spre pădurea bar. Stîrcea, pentru a pune stăpînire pe o parte din moșie. Țăranii începură să sape șanțul de despărțire, cînd sosi subprefectul din partea locului și cu mare greutate reuși să-î îndepărteze, sfătuindu-l să recurgă la justiție, pentru a intra în stăpînirea locului de pădure. _____ Cabana de pe muntele Ceahlău, a cărei construcție abia s'a terminat, nu mai e acum decît o tristă ruină, scrie „Opinia“. Știrea ne-a fost comunicată de vreo 6 zile, dar neputînd să-i dăm crezare, am rugat pe un prieten al nostru, care era plecat în escursiune la Borszek, să treacă pe la Duran și să se convingă de starea cabanei. Prietenul nostru, întors astăzi, ne-a confirmat pe deplin neplăcuta știre. Cabana, ale cărei dimensiuni sunt de 7 pe 5 m, și care era destul de încăpătoare, a fost construită de piatră de pe muntele Ceahlău, în condițiuni însă cari au lăsat mult de dorit. Pietrele au fost puse unele asupra altora, fără un pic de ciment de legătură, iar mortarul în loc să fie de var hidraulic, a fost de lut;.în astfel de condițiini nu e de mirat că ploile mari de săptămîna trecută au provocat dărîmarea. Cu o zi înainte de a cădea plafonul, pereții laterali prezintau niște crăpături ale căror dimensiuni creștea și văzând cu ochii. Păzitorul cabanei prevăzînd catastrofa, a scos lucrurile afară din cabană; a doua zi pereții s’au prăbușit, afară de unul, care era tăiat într’o stîncă de pe Ceahlău. D. D. Cădere, care a îngrijit de construcția cabanei, a plecat la fața locului. _____ Pentru viforul an școlar 1908— 1909, sunt 10 locuri vacante de bursiere pentru cl. I la școala profesională ,,N. Roșca Codreanu“ din Birlad. Pe ziua de 1 Septembrie a. c. se va face o schimbare în personalul de administrație a mînăstirilor din Moldova. D. dr. R. Stein, din str. Bradului 15, reîntorcîndu-se în Capitală, și-a reluat consultațiunile de la 1—3 și 6—8. «««__ Societatea „Mina și Pădurea" a lucrătorilor mecanici din Romînia, fondată la 1 August 1888, cu sediul în str. Berzei No. 56, a aranjat pentru ziua de 10 August 1908, o mare serbare jubiliară în grădina parcului Libertate din str. 11 Iunie (Filaret), pentru împlinirea a 20 de ani de existentă. In aceeași zi, la orele 10 dim. se va oficia un Te-Deum cu parastas la biserica Sft. Gheorghe nou. D-nil N. Martinian, actual subprefect al plășii Măcin, și Ion P. Sachelarie, actual subprefect al plășii Sulina, ambii din județul Tulcea, se transferă unul, în lolocul altuia în interes de serviciu. Prin deciziunea d-lui ministru al industriei și comerțului sau primit demisiunile din funcțiunile de mijlocitori autorizați a d-lor N. Moscu și V. Vasilescu dela oborul de cereale din Constanța; O. Abdulmaler și S. Teognesti dela oborul de cereale Medgidia, și Ion H. Farmachi dela oborul din Cernavoda. Prin deciziiunea aceluiași d. ministru s’a numit, în postul de camerier al inspectorului agricol din județul Brăila, d. Dumitru Petrescu, în locul d-lui Gh. Bogdan, care a părăsit serviciul. D-nil Ștefan M. Dobrescu, licențiat în drept, și Iordan Dragomirescu, sunt numiți în posturile vacante de impiegați auxiliari în administrațiunea centrală a regiei monopolurilor statului. Prin deciziunea d-lui ministru al lucrărilor publice, d. Alexandru Revis Semo, actual ajutor mecanic la automobilul direcțiunii serviciului de poduri și șosele este lăsat la disponibilitate, pe ziua de 1 August 1908, pentru neglijență în serviciu și neexecutarea ordinelor ce i se dau. D. dr. Barasch, cunoscutul specialist în boli de piele și sifilis, părăsește azi Capitala, plecînd în străinătate. „Monitorul Oficial" de era publică decretul prin care d. I. Th. Ghica, prefect de Vlașca, se numește în funcțiunea de inspector general administrativ, în locul d-lui I. C. Atanasiu, trecut în altă funcțiune. In școalele primară și profesională din azilul „Elena Doamna" sînt 49 de locuri jocante pentru bursiere pentru anul școlar viitor 1908—1909. A apărut și s-a pus în vînzare numărul 6 al revistei „Pagini Libere“ cu următorul variat și interesant submr: Enric Furtună: Nopții; N. D. Cocea: Spre arta viitoare; B. Nemțeanu: Theoroti Ros; Leon Feraru: O călătorie: N. Huceag; pntec Bachic ;Camil Allard: Siluete gălățene; Ion Corbu: In delir; Dr. V. Lateș: Instinctul; I. Recenzii: Redacția: Informații, răspunsuri, note, etc. Redacția: strada Petru Rareș 20. Administrația: strada Portului 169, Galați. Numărul se vinde cu 10 bani. Abonamentul anual 7 iei. Se aduce la cunoștința sătenilor cultivatori de pămînt, că pentru răspîndirea cunoștințelor folositoare la "cultura maî producătoare a pămîntului, incă din anul 1901 s’au înființat și funcționează următoarele școale elementare de agricultură: 1) Școala de agricultură din comuna Strehaia și Gemeni din județul Mehedinți; 2) Școala de agricultură din comuna Poiana și Sopot din județul Dolj; 3) Școala de agricultură din comuna Drăghiceni-Luiceni, din jud. Romanațî; 4) Școala de agricultură din comuna Lehliu, cătunul Săpunari, județul Ialomița; 5. Școala de viticultură din comuna Odobești, jud. Putna;■ 6) Școala de agricultură din comună Braniște, jud. Covurlui; 7) Școala de agricultură din comuna Belcești, cătunul Ulmu, jud. Iași; 8) Școala elementară de viticultură din com. Valea Călugărească din jud. Prahova; 9) Școala elementară de viticultură din Huși. Fiecare din aceste școale au pămîntul lor de cultură, în întindere de 20 pînă la 30 hectare, și sînt înzestrate cu toate instrumentele, mapele și vitele necesare unei bune gospodării. Durata învățămîntului la fiecare școală este de 2 ani. Avîndu-se în vedere că data de 4 August 1908, cînd expiră termenul de înscriere a candidaților pentru ocuparea catedrei de fizică (gravitate, căldură, electricitate), de pe lîngă facultatea de științe din București, publicată în „Monitorul Oficial“, cu începere din No. 49 din 4 Iunie a. c., cade în timpul vacanței. Se face cunoscut că acest termen expiră la 4 Noembrie 1908. In Capitală se agită ideia înființarea unui crematoriu pentru arderea cadavrelor. Adeziunile să se trimită d-lui Iliescu, str. I. C. Brătianu 7, București, Comitetul societatei „Mitropolitul Filaret" a ținut ieri o ședință în strada Căruțași No. 3. S’au discutat chestiuni privitoare la administrația societate!, Erî,.’la orele 5 d. a., a avut loc la Bursa muncei întrunirea unui grup de lucrători cizmari din Capitală, cari au discutat chestiunea înființarea unei noul organization. Noua organizațiune va avea în vedere numai îmbunătățirea stărei materiale a meseriașilor. D. Kiazim-Bey, ministrul Turciei la București, a plecat ora după amiază la Sinaia, fiind însoțit de primul secretar al legațiunei. D. Toma Stelian, ministru de justiție, aplecat era în străinătate cu trenul de Vîrciorova. Serviciul medical al spitalului Filantropia, pus sub conducerea d-lui dr. N. Măldărescu, se va redeschide la 1 Septembrie. Un ziar anunță că d. V. G. Morțun, ministru lucrărilor publice va sosi în Capitală în ziua de 5 August. D. Morțun se află în Capitală încă de Sîmbătă 2 cor. Serviciul al II-lea medical de pe lingă spitalul Filantropia, s-a deschis în ziua de 1 August. Serviciul funcționează sub direcțiunea d-lui dr. Mironescu, medicul secundar al serviciului, pînă la înapoierea doctorului primar d. Nanu- Muscel, la 1 Septembrie. D. Sc. Băluță, conductor în serviciul planului clădirilor și controlul construcțiunilor de pe lîngă primăria Capitalei, a fost destituit din funcțiunea ce ocupa, pe ziua de 1 August a c. Direcțiunea uzinei electrice din Craiova, a anunat primăria că direcția centrală din Berlin, a admis ca să se formeze o comisiune pentru revizuirea prețurilor tarifare ale luminei electrice ce se consumă în oraș. 7 Primăria a delegat pe d-nii consilieri M. Pretorian, inginer Andree-întruniri.— La cercul „România muncitoare", calea Victoriei 91. ține ședință in astă seară la orele 8 sindicatele: cizmarilor, călcătorilor, blănarilor și plăpumarilor. Diverse.—In seara de 28 iulie, sindicatul cizmarilor a ținut adunarea generală, cînd s’a votat darea de seamă morală și materială, cari s’a constatat a fi din cele mai insoritoare. Față de cele constatate, sindicatul a hotărit să se scutească de taxa de înscriere pe nouiî membrii. — Lucrătorii călcători, boiangii și curățitori chimici, țin în astă seară la orele 8 adunarea generală pentru o dare de seamă morală și materială în cursul anului expirat. Din provincie.—Duminică 10 August are loc la Ploești o mare serbare dată de organizațiile sindicaliste locale in folosul :,României muncitoare". seu, și Fane Constantinescu, comptabil al Băncei Naționale. La 16 August, a. c. orele 9 dimineața, se va ține la prefectura de Dolj examenul pentru ocuparea burselor la școalele inferioare de agricultură. D. inginer Lupescu, inspector industrial a fost numit, inspector al stațiunilor balneare ale statului. Medicii comunali ai Capitalei au fost autorizați de primărie să ia măsuri ca toți lucrătorii și lucrătoarele de prin ateliere să posedă livretele prevăzute de legea meseriilor. 1 Primăria Capitalei a oprit direcția muntelui de pietate de a continua clădirea proprie din strada Sf. Ionică. Această măsură a fost luată în urma plângerea venită din partea d-lui dr. Kiriac că dacă palatul muntelui de pietate ar avea trei etaje, ar opri lumina sanatoriului acelui d. medic. Direcția muntelui de pietate, care a obținut aprobarea de la primărie pentru construirea unui palat cu’trei etaje, a dat autoritatea comunală In judecată. In cursul lunei Iunie, fabricele de bere din țară au produs 2.391.745 litri de bere, din care s’au consumat 2.156.143 litri, râminînd disponibil fată cu lunile trecute, un stoc de 3.912.713 litri. Fabricele din București au produs 1.875.900 litri. Administrația Casei școalelor studiază chestiunea introducerealanternelor magice la școlile sătești. Se va reprezenta elevilor și sătenilor tablouri cu subiecte religioase, moralizatoare, istorie și industrie casnică. Ministerul de interne studiază un proect de lege pentru modificarea vânzărei monopolurilor statului. Prin acest proect se desființează debitele de tutun și în înțelegere cu direcțiunea generală a poștelor, vinzarea tutunului, timbrelor, etc. se va face de către funcționarii poștei. In locul debitelor se vor înfiin* la mici sucursale ale poștei. Aceasta în ceea ce privește orașele.La sate, vînzarea se va face da către factorii poștali. După toate probabilitățile legea va fi pusă în aplicare de la 1 Aprilie anul viitor. Ministerul instrucțiunei publice, în urma intervenției direcției direcțiunei școalei profesionale, din Constanța a hotărît ca toate’ elevele străine care sînt deja înscrise sau se vor înscrie pe viitor la această școală să fie cu totul’ scutite de taxa școlară de 60 lei prevăzută de regulament. Această dispozițiune este specială numai pentru orașul Constanța. In viile de pe teritoriul comunei Ostrova (jud. Constanța), constatîndu-se mai multe focare filoxerice acele teritorii au fost declarate ia filoxerate. Proprietarii viilor din această comună sunt liberi a-și replanta viile cu vite americană. Revizoratul școlar de Constanța a intervenit la ministerul instrucțiunei publice, ca pe ziua de 1 Octombrie a. c. să se acorde gratificații la încă 22 învățători cari lucrează cu populațiunea școlară eteroglota. In cursul anului școlar 1907 1908 au funcționat în județul Constanta 69 școli de adulți, frecventate de 1793 auditori. Grădini școlare sistematice au fost în județ 85. C. primar al Capitalei a decis ca numirile, înaintările, mutările sau înlocuirele în personalul ordinar al diferitelor servicii ale comunei să se facă după raportul motivat al șefilor de serviciu respectiv, cari vor prezenta toata lucrările referitoare la asemenea chestiuni, și, vor înainta în original și în completul lor, lucrările secretariatului general, care va face formalitățile necesare în conformitate cu rezoluțiunile ce vor fi date. In ceea ce privește personalul care nu este înscris în statele desvoltătoare ale bugetului, toate numirile, mutările sau înlocuirele se vor face în aceleași condițiuni, ele vor fi imediat, comunicate spre știință secretariatului general, prin note de serviciu, spre a le înscrie în registrul general de personal ce se ține la acest serviciu. Nu vor fi supuse acestor dizpozițiuni angajările de lucrători, fie cu ziua, fie pe timp mai lung, precum : pavatori, măturători, cotigarî, salahori, cantonieri, fochiștî, etc etc., precum și personalul inferior, ca vizitii, lănțariî, etc., în privința cărora se vor urma regulele, în vigoare pînă acum, v*, ' Trivalea