Dimineaţa, septembrie 1908 (Anul 5, nr. 1631-1660)
1908-09-15 / nr. 1645
ivi J PUBLICITATEA s COMCEDITĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI ■t*. Karageorgevici »8—Velesen Sjt Birourile ziarului: •~1— Str. Sărindar No. 11 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI .»» Prințul Ferdinand scăpat de un atentat Atentat săvîrșit contra trenului cu care trecea prințul Ferdinand prin Ungaria — Corespondentul nostru din Budapesta ne-a transmis aseară la orele 10 următoarea telegramă : Budapesta, 43 Septembrie.— „Budapesti-Hírlapi primește următoarea telegramă din Deva (comitatul Hunedoara) : In contra trenului accelerat, pe când trecea între Deva și Zau, s-a comis un atentat. In acel tren se afla și prințul Ferdinand al Kominei. Un individ care stătea ln apropierea liniei ferate a aruncat asupra unui vagon o piatră în greutate de 5 kgr. Piatra a căzut în vagonul în care se afla prințul Ferdinand, și a căzut pe canapeaua pe care ședea prințul. A fost o adevărată minune că prințul României a scăpat neatins. Un pădurar care a putut observa atentatul povestește că individul care a aruncat piatra era îmbrăcat țărănește și părea a fi un țăran. El s’a luat pe urma atentatorului care a dispărut insă la pădurea din apropiere. S’au luat măsuri pentru prinderea vinovatului“. Telegrama de mai sus nu spune nimic asupra datei cind s’a întîmplat acel atentat. Probabil însă că e vorba de ultima călătorie a prințului Ferdinand prin Ungaria, căci, după cum se știe, prințul moștenitor a sosit acum patru zile din străinătate. Pînă acum lucrul a rămas absolut necunoscut și pare că nici autorităților nu le-a fost adus la cunoștință, deoarece nu se făcuse nici un demers de nicăieri, înregistrăm știrea cum ni se transmite, rămănînd să se stabilească la ce se reduce acest atentat. * TELEGRAME IMKI străinătate Conflictul turco-bulgar Tarei i favorizează pe bulgari Constantinopol, 13 Septembrie.— "Guvernul turc a hotărît să numească pe mai mulți bulgari membri în consiliul de Stat. De asemenea va numi în slujbele mai importante pe cîțiva bulgari. Uri a avut loc un consiliu al coroanei, la care au luat parte Sultanul, marele vizir și ministrul de razboiu. Se crede că se vor tranșa toate conflictele pendinte între Turcia și Bulgaria. Guvernul contra independenței Viena, 13 Septembrie. Agentul diplomațic bulgar de act declară că se înrîpește că agentul diplomatic bulgar din Londra, Janiscievici, s’ar fi exprimat, cu privire la independenta Bulgariei, in termenii in cari o relatează agenția Renter. In cazul insă cind Mines ®vics ar fi făcut acela declarațiuni, trebue de observat că el nu era îndreptățit ca în numele guvernului bulgar să se exprima în acești termeni, daoarece nu e nici o dovadă că guvernul bulgar s’ar ocupa actualmente cu această chestiune. Beoparea eferienlale e Sofia, 13 Septembrie. După declarațiunile de eri ala generalului Paprikov, toată lumea e de părere că ocuparea liniei ferate orientale de către trupele bulgărești este definitivă, și aceasta cu atît mai mult cu cit nici guvernul din Berlin și nici cel din Viena nu a intervenit în favoarea intereselor căilor ferate orientale. După cum se aude, baronul A ©hrenthal a sfătuit la Budapesta pe printul Ferdinand să intervină personal in această chestiune și prințul i-a făgăduit că va face tot posibilul pentru a se ajunge la o soluțiune împăciuitoare. Se pare că Bulgaria a găsit prieteni puternici, dovadă e primirea de la Budapesta a prințului Ferdinand și toastul împăratului Franz Josef, în genere se crede că dorința tinerilor turei de a anexa Bosnia și pofta Italiei de a pune mina pe Albania, vin în ovoarea politicei Bulgariei. Privind lucrurile din acest punct de vedere, nu este cu neputință că Bulgaria va proclama rerituînd independența. Trebue să se ia la considerație împrejurarea că evenimentele din Constantinopola nu par a grăbi soluțiunea. Aceasta e și cauza, pentru care guvernul turc face totul pentru a îniătusa conflictul pe cale pacinică. I Ordinele direcției c. f. orientale Constantinopol, 1S Septembrie.— Direcțiunea căilor ferate orientale a ordonat funcționarilor ei ca să nu cedeze forței și să respingă toate pretențiunile guvernului bulgar. Bulgaria calca tratatul din Berlin. Londra, 13 Septembrie.—Cu privire la declarațiunile agentului diplomatic bulgar, Mincsevics, Daily Graphic publică următoarele: „Am publicat astăzi declarațiunea nemaiauzită și fără tact a agentului bulgar din Londra. „Declarațiunea lui Mincsevics este o atingere a tratatului din Berlin și însemnează o atitudine războinică față cu un stat suveran. „Dacă guvernul bulgar nu va dezavua pe agentul său din Londra, nădăjduim că sir Grey va fi în stare să atragă atențiunea guvernului bulgar că un asemenea agent diplomatic nu poate fi menținut la Londra fiitadîsa a Germaniei Berlin, 13 Septembrie.— Lokalanseiger primește următoarea telegramă din Sofia: Sentimentele pe cari le deșteaptă în sînul poporului bulgar, ocuparea părței bulgărești a liniei ferate orientale, rau o semnificație distinctă, atît la Sofia, cît și în celelalte părți ale Bulgariei. „Interesele economice cari intră aci în joc, trec în umbră față cu speranțele politice cari se leagă de aceste evenimente și cari culminează în cererea de a se proclama independența țarei. „Pînă acum, ghidul acesta n’a fost pus atît de mult în relief. La ocuparea liniei ferate orientale s’a format convingerea că acum trebue să ■ se facă un pas hotărîtor. „Agentul diplomatic bulgar la Berlin Nikifofov, crede că guvernul bulgar caută un modul pentru soluțiunea definitivă a chestiunei, care să satisfacă atît guvernul cît și societatea bulgară. Lucrul acesta cere timp și guvernul va face tot ce-î va sta prin putință, pentru a găsi soluțiunea chestiune. „Bulgaria însă trebue să stăpînească această linie ferată, deoarece ea concurează căile ferate ale statului și, prin ajutorul unor tarife urcate, împiedică legătura cu portul Burgas. Afară de aceasta, calea ferată orientală are niște tarife care păgubesc comerțul Bulgariei. Și interesele poli tice și militare ale Bulgariei cer ca ea să intre în stăpînirea liniei ferate“. In sensul acesta a expus Nikiforov atitudinea Bulgariei față cu guvernul german și Germania declară că lasă întreaga chestiune pe seama Austriei. Capitalul liniei ferate orientale e german, dar juridicește această linie ține de Austria. Poporal cere indepedența Viena, 13 Septembrie.Agentul diplomatic al Bulgariei la Berlin Nichiforov, a declarat următoarele corespondentului lui „Neue Freie Presse“: „După știrile pe cari le am, opinia publică bulgară cere ca să se proclame independența Bulgariei. Guvernul insă nu se ocupă de fel sau foarte puțin cu această chestiune și nu e de aceeași părere cu poporul. „Chestiunea independenței e pentru noi o chestiune de a doua mină, — e mai mult o formalitate — în primul rînd stă chestiunea liniei ferate orientale. „E adevărat că astăzi nu s’ar găsi nici un guvern bulgar care să restitue linia ferată din Rumelia orientală. Guvernul e pe deplin lămurit că exproprierea aceasta nu e întemeiată din punctul de vedere al dreptului internațional, dar nu poate stăpîni opinia publică. „O schimbare de guvern n'ar avea nici un rezultat, pentru că și cabinetele viitoare ar proceda la fel. Guvernul e gata să restitue societățea toate cheltuelile ce a făcut", , ^ HOLERA răsările din Austria Viena, 13 Septembrie.—Guvernul a ordonat, să se ia măsuri in contra holerei, pe lângă controlul sanitar la graniță al tuturor persoanelor venite din Rusia și o observație de 5 zile a călătorilor veniți din Rusia. Guvernul a pus în vedere autorităților ca să se aplice pe o scară cît mai întinsă toate măsurile sanitare cari pînă acum s'au dovedit a fi eficace contra epidemiei de holeră. Un caz mortal la Riga Riga, 13 Septembrie.— Primul caz mortal de holeră s’a constat aci. Cazanie din Petersburg Petersburg, 13 Septembrie.—Ele au fost 537 nouă cazuri de holeră cu 162 decese. Totalul bolnavilor este de 1806. 182 decese la Petersburg Petersburg, 13 Septembrie.— Eri au fost 537 cazuri noui de holeră. Au murit 162 persoane. Populațiunea incultă se împotrivește la aplicarea dispozițiunilor pe cari le iau medicii și crede că medicii și studenții provoacă într’adins cazurile de epidemie. Șeful poliției a ordonat ca toți aceia cari răspîmdesc asemenea știri să fie arestați și dați judecăței. Congresul presei Wilhelm Ginger Președintele congresului Presei Situația la Persia Anglia și Sașia intervin în Persia Londra, 13 Septembrie.— Telegramă din 2V113. In urma atitudinei șahului, Anglia și Rusia au hotărât să intervină cu anada pentru restabilirea ordinei și înlăturarea anatemiei din Persia. După alte știri, șahul ar fi cedat pretențiunilor celor două puteri. Intrigile rusești Londra, 13 Septembrie.— Telegramă din Teheran: Atitudinea ostilă a șahului se datorește intrigilor ambasadei rusești. Șahul are intențiunea de a con ANCHETA DE LA IAȘI în cît 20 de vagoane s’au sfărîmat cu totul. Cinci persoane, dintre cari 3 mecanici și 2 conductori au fost greu răniți. Circulația între Viena și Budapesta a fost cu desăvîrșire întreruptă. Expresul Orient care trebuia să ajungă era la 11 și juni. la Budapesta a rămas pe cîmp; pasagerii au fost aduși în Capitală cu trăsuri, Racotci-Polotar fiind prima stație de la Budapesta. Al doilea expres Orient care trebuia să plece la 12 de noapte spre Viena n’a plecat. Pagubele sunt de 150.000 lei. Complotul contra regelui Spaniei Saint-Sebastien, 13 Septembrie.— In cercurile oficiale nu se dă nici o importanță pretinsului complot anarhist contra regelui Spaniei, semnalat de ziare. Ciocnire de trenuri Helena (Montana). 13 Septembrie. Din cauza ciocnirei unui tren accelerat cu un tren de mărfuri lingă Youngspoint, 19 pasageri au fost uciși, mulți răniți. Bursa Viena, 13 Septembrie.— Din cauza sărbătorilor evreești bursa n’a făcut azi tranzacții. Dirn Oeconotim Procurorul general al înaltei Curți de Casație Scarlat Ferlohlde Primul Președinte al înaltei Curți de Casație voca încă înainte de sărbătorile Ramazanului un mare consiliul de stat, compus din 72 membri, parte numiți de șah, parte aleși de popor.. O menținere în ființă a actualului sistem de guvernămînt ar aduce mari pagube englezilor cari locuesc in sudul Persiei. Rusia și situația din Persia Londra, 13 Septembrie.—Times , află din Teheran că răspunsul șahului la nota anglo-rusă nu mulțumește cercurile politice de acolo. Acțiunea întreprinsă de puteri în interesul Constituției din Persia nu a dat nici un rezultat. In cercurile din Londra cauzează mare nemulțumire faptei că colonelul Liacov și mai mulți ofițeri ruși, cari au participat la bombardarea și devastarea parlamentului, se mai află încă și acum la Teheran. Intre legația rusă și camarila șahului există și azi legături foarte strînse, ceea ce face să se creadă că legațiunea rusă are instrucțiuni secrete pentru a face imposibilă primirea propunerilor celor două puteri De altfel se crede că șahul, dacă nu ar fi avut concursul Rusiei, nu ar fi îndrăznit să respingă sfaturile Angliei. Rechemarea lui LHttkov Petersburg, 13 Septembrie. — Se anunță că în urma nemulțumirilor exprimate de Anglia asupra faptului că colonelul Liatcov continuă a rămîne la postul său, acesta va fi rechemat. Convocarea parlamentului Petersburg, 13 Septembrie. Agenția telegrafică din Petersburg află din Teheran că șahul a dat ordin ca parlamentul să fie convocat pe ziua de 14 Noembrie.— vot, fără să impună nici o restricțiune, prin urmare și analfabeții vor avea dreptul de vot. Aceștia din urmă vor vota în mod indirect: 10 neștiutori de carte vor alege pe un delegat care va avea un vot. în chipul acesta, 1.276.924 analalbeții vor avea 127692 voturi. Pe baza faptului că știu să scrie și să citească, 2.618.561 alegători capătă dreptul de vot direct, adică cîte un vot. 1.534.443 alegători capătă dreptul de a vota cu două voturi. Tot două voturi vor avea dreptul să dea: aceia cari vor fi absolvit patru clase secundare; cari plătesc cel puțin 29 coroane impozite directe; cari dau de lucru unei persoane de sex bărbătesc; cari lucrează la acelaș patron de cinci ani; cari sunt în vîrstă de 32 ani; cari au făcut serviciul militar sau acei cari au cel puțin trei copii. Acelora din ultimele patru categorii li se cere să știe carte. Alți 866.267 alegători cu 1732534 voturi capătă cite 3 voturi. De asemenea capătă dreptul de a vota de trei ori toți aceia cari au absolvit o școală secondară, cari plătesc o sută de coroane impozite directe și știe carte. Totalul voturilor se urcă la 4074671. Din acestea, împărțite pe naționalitățiii revin: ungurilor 61 8-16 la sută, germanilor 15 2-19 la sută, slovacilor 10,3 la sută, românilor 7, 4 la sută, rutenilor 6,5 la sută, croaților 1, 1 la sută, sârbilor 2, 4 la sută, diverse 36, 9 la sută. * Ziarul constată că după proectul lui Andrassy, votul nu e nici universal, nici egal, nici secret și nici nu e măcar vot direct. Prin destăinuirile lui Népszava guvernul pare zăpăcit și uluit. Bis de dimineață guvernul a publicat un comunicat din care reese că informațiunile și datele ziarului Népszava sunt adevărate. Comunicatul oficial nu recunoaște acest pracra dar din conținutul lui reese limpede că e astfel. Anume, comunicatul zice că serviciul statistic din minister a fost invitat să elaboreze mai multe proecte statistice. Népszava ar fi reușit să-și apropie unul din aceste proecte. Din această cauză s-a pornit o anchetă severă pentru dovedirea vinovaților CastMI SSItichie asupra reformei electorale Ii în Ungaria Budapesta, 13 Septembrie. Organul socialist Népszava publică în numărul de astăzi defăimuri senzaționale asupra proectului de lege pentru reforma electorală. Népszava spune că ministrul de interne Andrássy continuă de a-și ține proectul în secret, dar Kossuth dă deputaților informationi asupra proectului. Deputații sunt aduși în grupuri în fața ministrului Kossuth, care le arată proectul de lege. Proectul poartă data de 24 Septembrie st.n„ ceea ce dovedește că însuși Andrassy nu știe ce proect să supună parlamentului, deoarece aproape în fiecare lună el elaborează un alt proect de lege. Proectul asupra căruia Aitrassy a vorbit în Cameră, a fost terminat abia ori. E fapt că monarhul n’ai dat încă aprobarea sa acestui proect. După ce dă aceste lămuriri, „Népszava“ publică textul proectului de lege. Conținutul proectului e amatorul: Proectul de lege dă fiecărui cetățean în vîrstă de 24 ani drepții de Percheziție la un depozit de mașini Moscova, 13 Septembrie.— In localitate există un mare depozit de mașini americane, în special din firma „Rimington“, care aprovizionează toată Rusia centrală cu mașini. Empoliția a făcut o perchiziție la acel depozit, confiscînd citeva sute de lăzi cu mărfuri. Se bănuește că autoritățile ar fi primit un denunț cum că firma în chestie servește pentru a se face mari contrabande de arme. Directorul depozitului s-a adresat ambasadorului american, cerîndu-i să intervie pe lîngă guvernul rusesc în favoarea lui. Ciocnire de trenuri în Ungaria Budapesta, 13 Septembrie.— Era un tren accelerat de mărfuri care plecase din Budapesta spre Viena s’a ciocnit în stația Racotci-Polotar cu un alt tren de marfă care venea din Viena. Ciocnirea a fost atît de teribilă Bustul lui Cuza Inaugurarea bustului Domnitorului Cuza-Vodă, ridicat de țăranii din Mărășești, jud. Futna. Aceia, și fiii acelora* pe cari Vodă Cuza chemîndu-i la viață, le-a liberat brațele, făcîndu-i stăpîni pe ogoarele muncite de dînșii, pătrunși de o sfîntă datorie și plini de recunoștință către acela care le-a fost domnitor și părinte, constituiți în comitet național, au pus la cale și făptuit, ridicarea unui bust pentru imortalizarea numelui marelui lor domnitor, Alexandru Ion I Cuza. Inaugurarea frumosului bust, ridicat în piața comunei Mărășești, din inițiativa țăranilor și cu obolul lor, va avea loc în ziua de 21 Septembrie a. c. la oreie IVI a. m. cu ceremonie mare și frumoasă. Sunt invitați a participa la această patriotică serbare toți bunii români, în ale căror inimi vibrează încă sentimentul de iubire, admirație și recunoștință, pentru domnitorul, care, făcînd Unirea Principatelor și chemînd țărănimea la viața publică, a pus bazele dinastiei străine—singura și cea mai puternică garanție pentru consolidarea temeinică și unitară a poporului romînesc. Aducem la cunoștința tuturor celor cu inima de român, că, pentru venirea și participarea la inaugurarea domnescului bust, la Mărășești, sunt cinci trenuri de zi și alte cinci de noapte, cari vin și pleacă în toate direcțiunile țărei, iar cel ce vor lua parte la serbare, vor avea la dispoziție: restaurante, birturi, hoteluri și case particulare, prin îngrijirea comitetului organizator., Miță Gasiliu Președ, comit, organizator și de inițiativă Luna K»RtRija Gifitania — Un mort și doi răniți — CONSTANTA, 13 Septembrie.—O echipă de șaisprezece inși transportau o șină de fier de 14 metri pe linia dublă din tunelul de lîngă rezervoarele de petrol. In urma ei venea mașina No. 1010, condusă de mecanicul Alexandru Dragomir. La distanța de vre-o sută de metri, mecanicul începu să dea semnale ca să atragă atenția lucrătorilor, fără însă să oprească mașina. Oamenii echipei, pierzîndu-și cumpătul și șina fiind grea, i-au dat drumul fără să mai aștepte comanda. In cădere, șina a prins sub ea pe lucrătorul Grigore Chițibuș. Mașina se apropia. Cum lucrătorul nu se putuse ridica repede de sub greutatea ce-l apăsa, mașina îl surprinse și trecu peste el, zdrobindu-l în mod îngrozitor. Au fost rănit grav lucrătorii Tudor Nanei și Asan Ati. La fața locului au sosit de procuror Munteanu, medicul portului și căpitănia și imediat s-a început anchetă. Cadavrul a fost transportat la morgă. Grigore Chițibuș era de fel din județul Dolj, în etate de 30 de ani. Răniții au fost transportați la infirmeria portului. Mecanicul a fost ținut arestat pînă la sfîrșitul anchetei. Duru Luni 15 Septem Daciy Oö DIRECTOR CONST. MILLS Abonamente cu premiu Um an. ....... Lei S ® Marts ......... . U Mani ........ . O TELEFONI Direcțiunea No. 1499 Capitali „ 14110 Provincie și Străinătate No. 1S|40 Conflictul turco-bulgar și grevate fac. Conflictul între Turcia și Bulgaria, ia dimensiuni tot mai mari. Cauza primordială a acestei încordări e incidentul Gesow. După cum anunță „Corespondența politică“ din Constantinopole, a avut loc în această privință, un schimb de comunicări telegrafice între Poartă și guvernul bulgar, din care reiese că guvernul bulgar ține cu toată hotărîrea sa drepturile cîștigate ale principatului în chestiunea aceasta. La Sofia e zadarnică orice încercare de a se da o altă însemnare faptului că la dineul diplomatic dat de ministrul de externe turc, Temfik Pașa — n’a fost invitat și ministrul Bulgariei — ceace nu poate constitui decit o jignire adusă demnității Bulgariei. In anumite cercuri turcești se afirmă că dacă Poarta nu va putea să înlăture printr’o formă oarecare impresia rea provocată de incidentul de mai sus, — dacă din partea Turciei nu se va da curînd cuvenita satisfacție, — e de așteptat mari greutăți politice între ambele state. Al doilea motiv de neînțelegere e greva de la căile ferate orientale. Evident că la această grevă a jucat un rol hotărîtor și interesele economice ale funcționarilor de la căile ferate. Pentru guvernul turcesc însă, „răscoala aceasta primejdioasă“— după curb e taxată de telegramele oficiale— era numai un mijloc pentru scopuri politice. Deși telegramele acestea spun că „guvernul s’a încredințat în fine de pericolul acestei greve“ — de fapt însă, — după cum înfățișează Bulgaria, chestitunea. Turcia, a avut interes in această grevă, căci din Constantinopol s’a putut paraliza circulația pe căile ferate alui principatului. Acesta a fost un prilej pentru statul bulgar să sus puie unui control aspru serviciii de pe căile ferate ale Orientului, pe terenul Bulgariei. Serviciul pe tot drumul din principat e îndeplinit de soldați, și statul bulgar refuză reprimirea vechilor funcționari pînă ce Societatea căilor ferate din Orient nu va acorda acele reforme, cari să faci cu neputință paralizarea comunficației cu drumul de fer în Bulgaria cind o va voi Turcia. La Sofia se afirmă chiar, că cu toată continuitatea grevei, Tartarui a putut efectua transportarea armatei. In orice caz, conflictul între ambele state, e mărit încă de chestia căilor ferate, — și asta cu atît mai mult cu cît ocupația militară a liniei ferate, din partea Bulgariei, trezește bănuială la Constantinopol, că la Sofia se urmăresc scopuri războinice.; uMmm la hotare! — Interview eu d. profesor dr. Babeș — Flagelul ce bîntue în momentul acesta vecina noastră Rusie, alarmînd toate spiritele, ne-am gîndit a ne adresa distinsului nostru bacteriolog, Victor Babeș, membru în consiliul sanitar superior, spre a ști părerea d-sale așa de competentă în această chestiune, precum și în privința măsurilor luate. L’am găsit pe ilustrul nostru savant în biroul său din Institutul de bacteriologie, și d-sa cu multă amabilitate, îmi spuse următoarele: — Mă întrebați dacă consiliul sanitar a luat măsuri în contra holerei ? „La asta trebue să răspund cu mare regret că deja un timp încoace, deciziile consiliului sanitar sunt cu totul desconsiderate de către minister și direcțiunea generală, din cauza unor neînțelegeri cari cu bunăvoință din partea ministerului s’ar înlătura ușor. Consiliul însă, cu toate acestea, insistă tot mereu a fi pus în cunoștință cu măsurile luate și își dă opinia sa fără speranță de a fi ascultat. — Dv. nu puteti însă a-mi spune ce a dispus direcțiunea generalăîmpotriva holerei? — Ce să vă spun, doamnă? Consiliul sanitar a fost pus in cunoștință despre oarecari măsuri ce s’au luat, de anul trecut, însă consiliul a opinat că ele parLn a fi insuficiente și a cerut chiar în adunarea de ori ca să fie consultat în privința tuturor măsurilor spre a se putea pronunța. — In definitiv în contra holere! cine duce azi campania? — La asta vă răspund că nu știu cine, căci d. director general e în străinătate, cu consiliul însă nu corespunde decît un tînăr medic cu funcțiune inferioară care semnează în numele ministrului și directorului general. „Poate subdirectorul sau dînsul să fie însărcinat cu această importantă misiune! * — După părerea dv. cari ar fi măsurile ce ar trebui de urgență să fie luate? — Măsurile? iată că în privința aceasta tocmai în momentul acesta primesc o telegramă prin care mi se anunță că astă seară consiliul convocat probabil în scopul de a ni se comunica măsurile deja luate și nu mă îndoesc că de vor fi dictatei de știință. „In ceea ce mă privește pe mind personal, am o mare experiență tocmai in combaterea holerei căci fiind profesor la Budapesta am fost însărcinat cu stîrpirea acestui flagel și cu raportul asupra holerei din Ungaria la congresul din Viena,e asemeni am fost chemat de guvernul bulgar și am izbutit după puține zile de luptă a învinge holera. „Aici însă în țară ca întotdeauna, am fost împiedecat de a executa orice măsură sanitară, totuși am alcătuit un plan complect pentru combaterea holerei, plan adoptat în mare parte de consiliul sanitarsuperior și căruia se datorește că atîta timp ne-am putut apăra de flagel. „Planul acesta nu e ceva original ci aplicat la trebuințele noastre și stărea noastre de higiena. „In 1893, îmi reamintesc, urma distinsul profesor, în timpul cinci, începuse a bîntui holera și reușisem, grație planurilor propuse de mine, a o îndepărta, fiind nevoit a părăsi țara, măsurile s’au ridicat și flagelul a intrat la Sulina făcînd o mie de victime. . . •<rí . „Gumeranjit la Paris, m’-am și prezentat atunci Academiei de medicină unde am făcut o comunicare fiind cu totul în contra curentului de a se deschide porteile bastimentelor infectate, iar Academia de medicină a recunoscut că în adevăr starea higienică a Romîniei și a Sulinei trebuia să mențină observațiunea vasaleK. J Pe atunci lucrurile s’au mai schimbat—continuă distinsul bacteriolog—și cred că poliția sanitară a făcut progrese așa încît am putea să ne apărăm și pe baza convenției sanitare de la Paris, la care am aderat „Cu toate astea nu mă pot opri de a constata că asfeastă convențiune cere oarecari condițiuni higienice pentru țara noastră, cari nu sunt încă îndeplinite. Astfel Sulina de oraș cu totul higienic. „Mai departe, măsura de a observa pe călători timp de cinci zile, nu se poate executa în multe cazuri. „Consiliul a propus în adevăr măsuri pentru a asigura executarea și apărarea noastră eficace în limitele convențiunei» Nu cunosc insă soarta acestor propuneri. ,In tot cazul, va trebui să luăm de urgență nu numai măsuri spre a garanta granițele ci și în interiorul țarei în centruri ca Bucureștii. „Tocmai pentru că condițiile convenției nu ne permit să împiedecăm intrarea holerei pericolul există și trebue să primim procedînd la asanarea tarei întregi. — Deci în rezumat ce trebue făcut? — O repet încă odată, că față cu Brui Kibe. Directorul institutului bacteriologic din București Memoriile Rockefeller Cum se fac miliardele DIN BAIAT SĂRAC,— MILIARDAR f— latreducere pentru înțelegerea memoriilor — H. Pentru a vedea mai bine cum trăia Rockefeller pe acele vremuri de muncă și sărăcie, e interesant să arunci o privire în micul sau registru în care, își nota cheltuielile. Iată ceva extrase din acesta: 24 Noembrie 1855 Pînă la Aprilie 1856 . pentru haine 45 lei și 45 bani. 25 Noembrie. Pentru scopurile misiune! 50 bani. Pentru săraci 50 Bani. Pentru preot 50 banul. Chiria 5 lei. 16 Decembrie. Pentru săracî 50 bani. Dar de Duminecă 1 leă și 25 bani.. Pentru școala duminecală 25 bani. O socoteală făcută în grabă arată că la o leafă de 125 lei lunar, Rockefeller dădea cam cinci și jumătate la sută pentru scopuri de binefaceri. Proporția pare a fi rămas aceeașî pînă astăzi, cînd figurează în registrele sale cifre ca acestea, pentru crearea universitate! 250 milioane lei. Comparați această sumă colosală cu cei 25 bani ce dădea lunar la începutul carierei sale pentru școala duminecală. Rockefeller fiind foarte conștiincios și muncitor, patronul său îl urcă repede leafa și trăind cu economie, după cum am arătat, la sfîrșitul a doi ani de muncă se văzu cu economii în număr de 4000 pînă la 4500 lei. După acești doi ani Rockefeller nu se mai putu înțelege cu stăpînul sau. Cerînd 4000 lei leafă pe an, ,iar stăpînul nevroind să-i dea decît 3500, Rockefeller plecă de la dînsul și împreună cu un amic, deschise, la baza economiilor ce făcuse și a unei sume ce se amumută tatăl sau, o casă de comision pentru produsele țării. Nu se poate spune că în primul timp al independenței sale Rockefeller a avut mare noroc. Cu toate că evenimentul nouei afaceri de comision a fost considerabil, beneficiul nu a fost prea mare. Dar tot a fost de 20.000 lei, o cifră colosală față de seafa de 3.500 și 4000 lei anual. In fiecare an însă creștea numărul afacerilor și cu aceasta și beneficiul. Cîștigul însă Rockfeller îl plasa cu prevedere așa că „el lucra în mod profitabil pentru dînsul". Gîștigurile mai mari ce realiză nu-1 hotărîră însă de loc să renunțe la principiile sale. Tot atît de sever ca și atunci cînd avusese 125 lei pe lună, își regula el și acum "cheltuielile. Cu mare grije cumpănea cît anume îi este permis să dea pentru mîncare și băutură — pentru locuință și haine. își făcu o socoteală exactă de ceea ce l’ar costa dacă s’ar însura și căută să stabilească partea proporțională ce ..trebue să cheltuiască pentru binefacere și biserică. Căci bisericas Rockfeller a rămas pînă astăzi. Plăcerea lui cea mai mare a fost și este să se ducă Dumineca la biserică, încă de cînd igra tânar dău«a școala de copil duminecală, a bisericei baptiștilor din Cleveland. Această moțiune a păstrat-o pînă în ziua de azi cînd e superintendent onorific al clasei de copil... Și pe cînd își făcea socotelile și-șî fixa bugetul cheltuielilor, econimiile lui creșteau mereu. Acum însă Rockfeller găsi oazia să arate calități și să le întrebuințeze, calități mai prețioase decit cele fundamentale pe cari își întemeiase mai întîi independența sa. El arătă un instinct sigur pentru șanse, curajul de a se folosi de ele, chiar dacă întreceau cu mult mijloacele sale, o îndemînare finamiară de a putea convinge pe oameni ca să-î împrumute capitalurile lor și înainte de toate răbdarea de animări fără preget realizarea unei idei pînă cînd așteptările sale au realizate. La 1865 Rockefeller apare: „fără pretenții, calculator, aridi de bani, urmărind fără scrupule, ba chiar cu energie brutală scopul său, cu băgare de seamă în procedările sale, dar îndrăzneț, totdeauna gata să se folosească de o ocazie, dar înarmat cu răbdare pentru a aștepta, și „bun“ — adică un regulat vizitator al bisericei și școalei duminecale — și serios, adică strein tuturor petrecerilor superficiale ca teatrul, danțul și jocul de cărți". Cu tovarășul sau cu care înființase afacerea de comision își împărți munca după dispozițiile și aptitudinele lor. Și în mod natural partea comercială, propaganda pentru afaceri, cumpărarea și vînzarea, văzură în sarcina lui Rockefeller. Imediat se manifestară efectele capacităței sale extraordinare. Ca om, din fire econom, el detesta risipa și dezordinea. Orice activitate superfluă și mijlocitoare fu înlăturată și toată atențiunea sa o îndreptă asupra înlăturării acestor factori. Cînd mai tîrziu Rockefeller a avut prima rafinerie a aplicat aceleași principii și cînd ca conducător al lui Standard Oil Co. a organizat vînzarea direct la consumatori, ce asta a urmărit decît tot aceasta: să reducă orice cheltuială de prisos și să înlăture orice activitate mijlocitoare? Pe cînd toți rafinerii nu aveau se să facă cu rezidurile lor, Rockefeller le vindea. Petrolul brutal îl cumpăra dea dreptul la locul de producere. Butoaiele de cari avea nevoe, și le fabrica singur. Asupra situațiunei locuitorilor din Cleveland era perfect informat, încă și azi se vorbește în Cleveland de deosebita lui aptitudine de a se „tocmi". Și fiecare om de acolo îți spune: „Cu vocea blîndă, cu o atitudine liniștită și umilă, umbla Rockefeller și nu se liniștea pînă cînd nu-și făcea cumpărăturile pe un preț cît se poate mai mic". Și succesul în această privință a fost și este bucuria vieței sale Un cunoscut al lui Rockefeller povestește că numai odată în viața sa l-a văzut entuziasmat pe actualul miliardar și anume cu următoarea ocazie: „Cînd Rockefeller primi știrea de la Oil Creek că cumpărătorul säu reușise să cumpere o încărcătură de petrol pe un preț considerabil mai mic decît cel al pieței, sări de pe scaun scoțînd un chiot de bucurie, începu să joace prin casă, mă îmbrățișă, aruncă pălăria sa în aer—cu un cuvînt se purta de par’că înebunise. Acest eveniment îmi va rămîne vecinic în memorie". Dar Rockefeller era un maestru și cînd era vorba să împrumute parale. Tovarășul sau Clark povestește următoarea istorioară amuzantă: „Cum afacerea creștea mereu, ne vedeam adesea ori siliți să ne împrumutam cu parale. De cîte ori însă Rockefeller se ducea să facă o asemenea operație, niciodată nu se întorcea cu mîinile goale. Intr’o zi un cunoscut și bogatu stasiciant veni în biroul nostru. Deoarece Rockefeller nu era de față, mă rugă să-i spun că poate întrebuința la afacerea sa cei 50.000 lei pe cari Rockefeller se oferise să se dea cu împrumut. Eu răspunseră că trebue să fie vreo neînțelegere la mijloc, căci noi nu avem 50.000 lei de plasat, ci dimpotrivă Rockefeller tocmai s-a dus să ia cu împrumut el 25.000 lei. Mai târziu am aflat că Rockefeller ca introducere la o cerere de împrumut, întrebase pe numitul domn dacă nu are el nevoe în afacerea sa de 50.000 lei. No știm e că Rockefeller, cu toate că prin stupida mea mirare îi stricasem rostul, tot a venit să ia de la comerciant cei 25.000 lei de cari avea nevoie. Rolul mare al lui Rockefeller începe abia de la 1870 încoace. In acest an industria petrolului american intră într’un moment de criză, într’o perioadă de trecere de la concurența liberă la o stare de combinațiune și concentrațiune. La 1 Mai 1871 se înființează o societate South Improvement Co., cu drepturi foarte largi și avantagii, foarte multe, acordate de stat. Această societate a fost sîmburele din care s-a dezvoltat Standard Oil Co. Rockefeller nu era nici președintele ei, nici secretarul ei, nici măcar cel mai mare parks. El avea ISO peună cu tatăl sau 360. Cu cîte 180 de acțiuni mai erau însă trei asociați, iar doi aveau chiar cîte 475 acțiuni. Dar Rockefeller devine conducătorul practic al asociațiunei. Nu el o inventase, după cum n’a iscodit aproape nici una din ideile mari cari l’au ajutat la succesul sau. Ideile acestea erau oarecum în aer și la îndemîna fiecăruia. Numai Rockefeller a găsit Însă energia să le aplice și le-a aplicat cu acea lipsă de scrupule care, după dînsul, e condiția succesului. In același timp Rockefeller, căuta ,să diminueze În public importanța nouei asociațiuni. încă la 1880, doi ani înainte de a se constitui trustul Standard Oil, el declară prin ziarul New York World: „Că asociația South Improvement Go. a fost un copil născut mort și că n’a avut nici o influență asupra industriei petrolului“. In acest moment însă el știa că scopul asociației e atins în Cleveland unde se combinaseră toate rafineriile din acest oraș și că combinarea rafineriilor din toată provincia nu mai era decît o chestiune de scurt timp. In acest moment însă Rockefeller combina și o altă mare lovitură, aceea a monopolizarea unui transport eftin pe căile ferate.... sa ujaaa.).