Dimineaţa, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 1661-1692)
1908-10-24 / nr. 1685
Anul V No. 1085 PUBLICITATEA* CONCEDITA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BOCITEȘTI MNtv. Karate urse viei IS—Teleîun IM Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 ossssossssssssc sao APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI TELEGRAME Tratativele — Din străinătate turco-bulgare — De la corespondenții noștri specialii — Non dificultăți Sofia, 22 Octombrie. — Cu privire la mersul tratativelor turcobulgare a sosit azi din Costantinopol următoarea telegramă: „V. Liaptschev a avut era două intilniri cu delegații Turciei. Ce s'a discutat nu se știe. Faptul că sau numit doi delegați turci care să trateze cu delegatul bulgar, arată că Turcia caută să-și apere punctul de vedere prinoameni speciali, mai ■ cu seamă cererile Turciei în chestia vachturilor și a episcopilor musulmani din Bulgaria. Guvernatoare a rezumat in 15 puncte cererile sale. După cu care ambele părți nu vor să facă concesiuni, și tratativele vor intimpina deci noai dificultăti. < iată de ce cercările diplomatice văd situația in mod mai mult pesimist. „ Un diplomat a declarat că efectul probabil al acestor tratative nu va satisface pe nici una din cele două părți. D. Liaptschev refuză a da orice informații asupra mersului tratativelor. Azi la orele 11 d. Halinov a primit o lungă telegramă de la d. Liapschev care comunică in mod amănunțit cererile Turciei. După terminarea ședinței Camerei, ministrul de interne împreună cu deputații și cu fruntașii partidelor vor avea o consfătuire la d. Malinov acasă pentru a discuta raportul lui Liaptschev. Dobrogeana Bulgaria refuză propuneri umilitoare . Convorbirea corespondentului nostru cu delegata] Liaptchef — Constantinople, 22 Oct. — Ueoarece Bulgaria nu vrea să trateze chestia căilor ferate decit sau cu guvernul otoman sau cu compania respectivă și cu nici un preț cu amindouă în același timp, rămîne ca aceasta să fie raportat la Viena. In ce privește" celelalte chestiuni ce urmează să fie tratate în conferințele delegaților, am avut o interesantă convorbire cu delegatul Liaptchef, pe care Tar a vizitat astăseară. Liaptchef mi-a declarat că așteaptă cu maretlăbulire ca marele vizir să-și expne cererile și că guvernul bulgar e ferm hotărît să se conducă de principii de loialitate și să accepte orice propuneri câ timp acestea nu vor trece peste marginile rezonabilităței. Delegatul bulgar îmi declară însă că guvernul său nu va consimți niciodată a rirma propuneri umilitoare. De altfel, Liaptchef, are toată încrederea in marele vizir și în celalt însărcinat al guvernului turc Gabriel Effendi. El se simte fericit că i s’a dat prilejul să negocieze cu ei și speră că se va putea ajunge la un aranjament. • ’ GUTS Urmările crizei din Germania Viena, 22 Octombrie. — Corespondentul berlinez al ziarului „Zeit“ află din izvor sigur că și subsecretarul de stat de la ministerul de eriterne Stemrich s’a imbolnăvit subit și a plecat în congediu. Dacă știrea se adeverește, atunci nu mai e vorba de un congediu de bună voie, ci de o demisie în toată regula. Audiențe la Faliieres Paris, 22 Octombrie.— Președintele Failures a primit erl în audiență pe d-nii Clémapceau și Pichon, cari s-au referit cu privire la chestiunile politice internaționale. Ja iifistație monarchies în parlamentul german Colonia, 22 Octombrie. —„Volkszeitung“ propune o înțelegere a tuturor partidelor monarhice din Reichstag, pentru o manifestațiune comună, în forma unei adrese către împăratul Wilhelm sau către toți regii și prinții federați. Camera Saxoniei și politica externă germană Berlin, 22 Octombrie. — Și In parlamentul țarei se pornește o agitație împotriva modului cum se conduce politica externă germană. In Camera saxonă, două deputați independenți au anunțat o interpelare în acest sens. interpelări senzaționale în reichstagul german Berlin, 22 Octombrie.—Deputatul liberal Bassermann, sprijinit de toate fracțiunile național-liberale a adresat în Reichstag, următoarea interpelare: „E gata de cancelar al imperiului să-și ia răspunderea constituțională a publicărei unei serii de convorbiri ale M. S ale împăratului în „Daily Telegraph" ca și pentru faptele cuprinse în aceste convorbiri?" Afară de această interpelare, aproape toate partidele au anunțat interpelări în această chestie. Nu s'a hotărît încă precis dacă dezbaterile vor avea loc inline. Joi sau Vineri. Retragerea unui diplomat belgian Viena, 22 Octombrie. —. Ambasadorul belgian, baronul Borgrave, decanul corpului diplomatic, vrea să se retragă la pensie. El a fost timp de 17 ani reprezentantul "belgiei la Viena. ............. • 1 Din Serbia Desmințirea abdicărei regelui Serbiei Belgrad, 22 Octombrie. ■ Din cercurile competente se dezminte știrea dată de „Lokal Anzeiger“, cum că vizita prințului George la Petersburg este în legătură cu intenția regelui Petru de a abdica. Vizita prințului moștenitor este în legătură cu nota pe care Serbia a trimis-o puterilor mari. Regele Petru nu a avut un singur moment intenția ca să abdice, și cu atit mai puțin se gîndește acum la așa ceva. — Pera. Ședința secretă a Scups- Belgrad, 22 Octombrie. — In ședința secretă de eră a Scupștinei, șeful de secțiune al ministerului de externe a prezintat un expozeu, mai lung al situației externe a Serbiei și un raport asupra rezultatului călătoriei prințului moștenitor și a lui Pașici la Petersburg, ca și a lui Milovanovici pe lângă cabinetele europene. Din raportul acesta reese că vizitele acestea au dat un rezultat destul de mulțumitor. Pretențiunile teritoriale ale Serbiei nu au fost privite fără simpatie, dar Serbia nu poate înregistra încă un rezultat pozitiv. La Paris, s-a declarat formal lui Milovanovici că anexarea Bosniei e considerată acolo ca fapt îndeplinit și că nici nu poate fi vorba de vreo compensațiune teritorială a Serbiei, cel mult de una bănească. Expozeul spune mai departe ca sîrbii să nu se lase a fi induși in eroare de știrile false ale străinătății, deoarece chiar și asupra misiunei prințului la Petersburg, s'au publicat dări de seamă nefavorabile. La Petersburg Serbia a avut cel mai mare succes. La urmă expozeul amintește tratativele fostului șef al blazoului presei cu tinerii turci din Yeskiab. In general, expozeul a fost bine primit, dar unii deputați cer retragerea lui Milovanovici, nefiind mulțumiți cu rezultatul misiunei sale. Declarațiile prințului George Berlin, 22 Octombrie. •— Se anunță că prințul George înainte de a părăsi Petersburgul ar fi declarat următoarele cu privire la misiunea sa: — Faceți cunoscut publicului rusesc că sunt foarte mulțumit de rezultatul călătoriei mele politice la Petersburg. Primirea foarte amabilă ce mi-a făcut tarul, mă onorează foarte mult. De două ori am fost la Petersburg și de ambele dățî am fost primit în mod cordial. #Țarul mi-a oferit cordonul Alexandru ceea ce este o atențiune frumoasă pentru mine și pentru Serbia. Sîrbii cîștigă opinia publică rusă Berlin, 22 Octombrie. — „Vossische Zeitung“ afla din Petersburg că slabii de acolo își dau toată osteneala ca să cîștige de partea Serbiei opinia publică rusă. Pașici a vizitat toate redacțiile și pe toți deputații cunoscuți ca slavofili. Declarațiile lui Paștei Londra, 22 Octombrie. — „Times“ află din Petersburg că Pașici va rămîne acolo pînă după terminarea tratativelor ...dintre Rusia și Austria. Pașici speră că Austro-Ungaria nu va împinge lucrurile pînă acolo încit să facă imposibilă ținerea conferinței internaționale. Opinia publică sîrbă va aștepta cu răbdare rezultatul tratativelor începute de Rusia. Anglia nu susține pe sîrbi Londra, 22 Octombrie. — Cercurile locale sunt îngrijate din cauza situației interne a Serbiei. Ziarele avertizează poporul sîrb că nu poate conta pe sprijinul altora decât al rușilor. Flotila Austriei la Semiin Budapesta, 22 Octombrie. — „Corespondența pestană“ află că flotila Dunărei va pleca mîine din Petrovaradin la Semiin, pentru a continua manevrele. Pînă la noul dispozitivnî, flotila rămîne la Semiin, unde probabil că va ierna. ________ Sinuciderea unui sculptor berlinez Berlin, 22 Octombrie. Cunoscutul sculptor Harro Magnussen s-a sinucis noaptea trecută, asfixiinduse cu gaz aerian. El era în vîrstă de 47 ani. Cauza sinucidere e necunoscută, încă în cursul zilei de oră, el a lucrat la un grup mai mare. Magnussen, născut la Hamburg a venit la 1882 la Muenchen pentru a studia pictura, s’a decis însă pentru sculptură, se mută după câțiva ani la Berlin, unde în 1892 deveni eleveul lui Bernha’din alia Victoriei din Berlin silit mai multe opere ale lui Magnussen j și anume statuele prințului Joachim II și a contelui Rochus. El mai lucra la statuele de marmoră ale lui Bismark, Moltke și generalii Roon, a împăratului Wilhelm pentru orașul Bonn și a lui Frederic cel Mare pentru Sams-Souci. * Berlin, 22 Octombrie. — Cunoscutul sculptor Harold Magnusen s-a sinucis, la locuința sa, cu ajutorul gazului aerian. Magnuson fusese însărcinat cu ridicarea unui monument al lui Bismark pentru orașul Postdam. Proectul monumentului era gata și fusese aprobat de împărat. Motivul sinuciderei este necunoscut, ■ [UNK] ¤ Alegerea din America] Tail învingător Cum au decurs alegerile Londra, 22 Octombrie,— Se anunță din New-York: La alegerea de erîpă participată din totalitatea alegătorilor. Aceștia au arătat multă indeferență și numai grație timpului frumos data a fost în Statele Unite pe ziua de er, numărul alegătorilor a fost ații de mare. Asupra rezultatului votului treime spus că Taft a învins cu o mare majoritate, dar numai în unele provincii, în multe părți el a întrunit un număr mult mai mare de voturi decît întrunise în 1904 Poosevelt. In orașul New-York Bryan a obținut 55.000 de voturi mai mult decit Taft. Cum însă celelalte orașe ale statului New-York au votat mai toate pentru Taft, Bryan a întrunit în general în acest stat mai puțin decît Taft cu 100.000 de voturi. în general Brian are de data aceasta 15 la sută mai multe voturi decit a avut în 1904. Rezultatul PESTE TOT AU FOST ALEȘI 483 ELECTORI, CARE LA RINDUL LOR VOR ALEGE PE PREȘEDINTE. DINTRE ACEȘTI ELECTORI 305 SÎNT PARTIZANI AI LUI TAFT ȘI 178 AI LUI BRIAN, unde a avut Mi majori-New York, 22 Octombrie. Se comunică că Taft a întrunit o mare majoritate față cu Bryan, în statele Illinois și Luiziana. La New York, majoritatea se compunea din 200.000 voturi. Boston, 22 Octombrie. — „Globe“, organ democrat, află că în statul Massasuchets, Taft a întrunit o majoritate zdrobitoare. Prima telegramă de felicitare 'New York, 22 Octombrie. —Taft a primit prima telegramă de felicitare pentru alegerea ca președinte și a lui Sherman ca vicepreședinte, la ora s seara. Telegrama îi fusese expediată de către republicanul Hitchcoc. Ziua de era la New-lork New York, 22 Octombrie. — Pe ziua de eră a domnit o agitație nemaipomenită la New York. In nici un atelier sau fabrică nu s’a lucrat. Străzile erau pline de lume. Școlile fiind închise, elevii au luat și dln șit parte la mișcarea electorală, mărind agitația. Palatele marilor ziare erau baricadate de mulțime, care se îngrămădea să fie rezultatele, ce erau afișate prin proecțiuni electrice. Toată noaptea publicul a mișunat pe străzi în grupuri compacte. Hotelurile și restaurantele au rămas deschise. Bursa era închisă, totuși o mulțime imensă se îngrămădise în culoarele ei. Americanii din Berlin și Jaf! Berlin, 22 Octombrie. — întreaga colonie americană, împreună cu ambasadorul HîH, a așteptat astă nopte pînă la zori rezultatul alegerei prezidențiale din America. Kossuth amenință cu separațiunea Budapesta, 22 Octombrie.— Ministrul comerțului, Frans Kossuth, președintele partidului independent, a făcut arl o vizită clubului acestui partid. S’aui discutat toate chestiunile la ordinea zilei, între care și acea a înființărei unei bănci naționale independente în Ungaria. Deputatul Gabriel Ugron a spus că datoria partidului independent este de a lua imediat o atitudine fermă pentru crearea neîntîrziată a acestei bănci. Ministrul Kossuth, care pînă acum se arătase foarte rezervat în chestia aceasta, a făcut următoarea declarație: - DACĂ BANCA NAȚIONALĂ INDEPENDENTĂ NU SE VA ÎNFIINȚA, ATUNCI LUCRURILE VOR AJUNGE LA SEPARAȚIUNE.X Declarația aceasta a ministrului comerțului a produs mare senzație. Rusia și Austria Petersburg. 22 Octombrie.— Față de știrile contrarii cari circulă, agenția Westnik declară că negocierile dintre cabinetele de la Viena și Petersburg au luat un curs cu testul normal. Se așteaptă acum răspunsul guvernului austro-ungar la proectul de program al conferinței care i s-a trimis în forma fixată la Londra. ( A. B.) Italia se rupe de tripla alianță Berlin, 22 Octombrie.— „Berliner Tageblatt“ află din Petersburg că Oswelsky consideră ca cel mai mare succes al călătoriei sale, ruperea Italiei de tripla alianță, fapt care se va îndeplini un curând. Incidentul de la Casablanca se complică Londra, 22 Octombrie. — Incidentul de la Casablanca va mai provodsti un conflict diplomatic foarte serios. Ambasadorul francez din Berlin, Gambon,, a avut o lungă conferința cu Buelow, în decursul căreia, cancelarul german s’a purtat atit de brusc, încît ambasadorul, stai văzut nevoit să telegrafieze guvernului sau cele petrecute. Ambasadorul german din Paris, a avut o conferință cu d. Pichon în aceiași chestiune. Dezmințirea Demisia lui Schoen Berlin, 22 Octombrie. — „Vossiscche Zeitung“ dezminte știrile despre retragerea secretarului și subsecretarului săela externe, Schoen și Semmrich. REZULTATUL LUPTEI PREZIDENȚIALE Casa Alba : palatul prezidențial din Washington Hifi Tiran Mari Serbarári Constantinopole, 22 Octombrie.— In comuna Gumuldsine, vilaetul Adrianopol, au izbucnit tulburări grave. Mai mulți indivizi au scos steagu sfint din moschee și impremia cu mai multe mii de musulmani au înconjurat municipalitatea, protestînd contra moduuli nedrept în care se fac alegerile. Publicul a maltratat pe guvernator, care se închisese in localul primăriei. S’aă trimes trupe din Adrianopole. Reluarea tratativelor Austriei cu Tureia Constantinopol, 22 Octombrie. — Cercările cari stau în strînsă legătură cu Poarta, comunică că marele vizir este gata să reînceapă tratativele cu ambasadorul Austro-Ungariei. . Poarta are intenția să ceară despăgubiri financiare pentru anexarea Bosniei și Kerzegovinei. Dacă Austro-Ungaria va face concesiuni in această privință chestia anexării celor două provincii si va rezolvi in mod pacinic. înarmările Austriei Fortificarea graniței Bosniei Berlin, 22 Octombrie. — Se anunță din Cetinge că Austria concentrează trupe la granița Bosniei și fortifică fruntaria cu artilerie. In orașele Canagreva și Orlovo e vorba să se ridice adevărate fortărețe. Pregătirile acestea militare ale Austro-Ungarist au provocat marea agitație In Montenegro. * Viena. 22 Octombrie. — Din sursă oficială se dezminte știrea venită din Muntenegru cum că Austria fortifică granița Bosniei. Incendiul unei mari fabrici — 7 victime — Paris, 22 Octombrie. — Fabrica de produse textile „Fageolet“ a fost distrusă ori cu desăvînșire de un mare incendiu. Șapte muncitori au dispărut. Nu se știe dacă ei au fost mistuiți de flăcări sau dacă au căzut sub dărîmături. 1 Fagibeie sunt de 21000.000. Atentat contra unul reetor Krakovia, 22 Octombrie. — Se anunță din Varșovia că, er, s’a comis un atentat asupra rectorului politehnicei, anume Amalievici. S’a tras asupra lui două focuri de revolver rănindu-i ușor. Atentatorii, doi necunoscuți, au dispărut. Greva sludenîilor din Lembrg Lemberg, 22 Octombrie. — In meetingul de erl, al studenților mediciniști sj a hotărît să se termine greva. In cazul Insă cînd cererile lor nu vor fi ținute in seamă, greva va fi proclamată din nou. Un nou minister în Austria Budapesta, 22 Octombrie. „Narodny List“ află că primul ministru austriac Beck, are intențiunea de a înființa un nou minister, al poștelor telegrafelor și telefoanelor, pentru ca cu chipul acesta cehii să poată obține trei portofolii. Franța și evenimentele din Balcani Paris, 22 Octombrie.— Președintele Fallteres a primit eroi pe miniștrii Clémenceau și Pichon cu cari s’a întreținut despre gestiunile de politică exterioară. Intorcindu-se din Petersburg unde a fost în fruntea misiunei sîrbe, prințul trece azi prin Romînia. Din Bulgaria Interview cu agentul bulgar din Berlin Viena, 22 Octombrie. Corespondentul berlinez al ziarului ,,Zeit“,a avut era o convorbire cu agentul diplomatic bulgar din Berlin, care i-a făcut următoarele declarațiuni: — Criza de la cancelariatul Germaniei, după părerea mea, nu va rămîne fără efect asupra evenimentelor din Orient. Toată munca pe care au depus-o diplomații în ultimele săptămîni, a fost zădărnicită prin interviewul împăratului și prin declarațiunile din „Norddeutsche Allgemeine Zeitung”. Schimbarea eventuală de persoană la fotoliul de cancelar, nu va rămîne fără o schimbare a direcțiunei politice actuale. „Guvernul meu nu are de gînd să anexeze vreo parto parta a Macedoniei. Bulgaria are destul de lucru ca tranșarea chestiune! căilor ferate orientale și cu regularea situației financiare, cari să o prească la înlăturarea conflictului cu Turcia. „Știrea din Veskiak, că țarul Ferdinand ar fi fost condamnat la moarte, este om și cura,ursa exagerată. Dar chiar dacă ar fi adevărată, asta n’ar dovedi că chestiunea macedoneană este de actualitate“. .. Vorbind despre situația din Serbia, diplomatul bulgar a zis: „După părerea mea, Serbia face zgomot numai pentru că speră să neliniștească Europa și s’o cîștige astfel pentru planurile și dorințele ei. E îndoelnic lucru dacă va reuși prin acest mijloc. Cred ca Pașic! nu va veni acasă cu mari succese. Probabil că Serbia nu va duce lipsă de făgădueli. Nu numai la Petersburg, ci și la Roma, Londra și Paris, li se vor strînge mîinele delegaților sîrbi. In notele scrise ale puterilor însă, nu se mai zări nimic din această bunăvoință". Tratativnís ruso-austriace stagnează Petersburg, 22 Octombrie.—„Agenția telegrafică“ din Petersburg, afirmă, pe baza unor comunicări oficiale, că tratativele dintre guvernele rus și austriac stagnează. Actualmente se așteaptă aci răspunsul guvernului austriac la programul conferinței, program ce i-a fost comunicat în forma în care fusese stabilit la Londra. Atitudinea Dumei Berlin, 22 Octombrie. — „Berliner Tageblatt“ află din Petersburg: Ambasadorul Austro-Ungariei, contele Berchtold a primit în audiență pe președintele Dumei. D. Korniakov a arătat diplomatului austriac care va fi atitudinea Dumei și că ea nu va părăsi politica slavofilă și că va sprijini în mod amical pe Serbia, mai ales în situația gravă în care ea se află azi. Sins a determinat călătoria lui Biza-Biy Viena, 22 Octombrie. — „Die Zeit“ află din Belgrad. Călătoria lui Ahmed Riza bey s-a făcut în urma dorinței exprimate de regele Petru, care a simțit nevoia de a comunica Turciei că sîrbii simt și pricep durerile otomanilor. □ □ [UNK]NEA GHITA devine și dumnealui Duminică 2 Noembrie □ [UNK] [UNK] IXPLOZIA DIN KRAGUJEVATZ Tecerea pirotehniei militare din Kragujevatz O telegramă anunță că la această virotehhnie sau lucrători și un ofițer. Se știe că e vorba ca în astîmplat o explozie a unui obuz. Sunt răniți 20 de aceasta localitate să se mute și reședința regelui. Vineri 24 Octombrie 1y()8 DIRECTOR CONST. MILLE Ahamirtenia Eu premii: Cn an. Lei 3 Siuul................................. u Siuul................................. » Telefoni Direcțiunea No. 1499 Capitală .. 2.410 Provincie și Străinătate No. 13;4( NUVELELE ,,PIM VIETEI«« In plină descompuniere de LUDOVIC Dilaș —— Ești amantul Leonorei — AI deslegat și enigma aceasta? — Ca toate enigmele tale... Da! Și te vestesc că vom face un scandal care să devie public. — Am început să tremur de frică. — Ironia nu te prinde. — Parol?... Curios totuși... în zece ani de căsătorie erai absolut indiferentă la Escapadele mele ,amoroase. Nu miAi face să crez ca te-ai amorezat de mirs^acum cind ai ajuns la vîrsta critică^ — Nu-i vorbă de vîrsta iusa! — A... da... uitasem... cînd o femee și a pierdut, crimi tinerețe! se supără să-î amintești de crizantemele toamnei. — Ești un mizerabil. — Foarte bine, dar să revenim la chestie. Așadar vrei să-mi faci o scenă cu Leonora? — Dacă în trecut ți,am ertat multe, asta nu înseamnă că trebue să te las să mă desconsideri mai departe. — Dar cînd mă desconsideri tu te opresc oare? — Invoci reciprocitatea? — Și de ce nu? — Dar dacă n’așî respectam? — Ți,ar părea rau, Lilly, — Jules mă ameninți?... — Nu... sau... în sfîrșit ia o cum vrei. Tăcură. Jules, care-șî făcea toaleta înaintea oglinzei de pudră, își unse mustățile cu briliantină și Un zîmbet malițios, aproape imperceptibil, îl flutură pe buze. începu să-și înnoade cravata, gîndindu-se, — îmi face iar o scenă. Deja o vreme, de cînd a început să se zbîrcească, are o strașnică nevoe de parale. Pentru ce?... Poate că să-și mai dreagă ravagile anilor cari lasă urme..,— poate mai ales pentru amanții ei. Mă prind că gelozia ei se va sfârși printr’o cerere de bani. El privi cu coada ochiului la Lilly așteptând atacul. . . — Așadar, te duc? întrebă ea. — Desigur, fiindcă mă îmbrac. — Te,așteaptă Leonora?... — Nu, deoarece’ mă duc la club. — Nu-e adevărat. — N’am de ce să mint. Daca m’aș duce la ea ți,ași spune-o. Tot zîmbind Jules se întoarse puțin, privi cu ochi binevoitori pe Lilly, nici de cum mîniat ca și cînd dialogul n’ar fi luat întorsături grave. Sportsman celebru, bogat, indeferent pentru soția lui, — care’l înșela și despre care știa că’l Inșală, — foarte stăpîn pe sine a. viind ,un sînge rece admirabil, el privea viața printr’o prisma aparte susținind că e bine să o iei cum vine, fără palpitații și fără să întorci lucrurile in tragic — Mă sfidezi cu amorurile tale, insistă Lilly. — N’am obiceiul sfidărilor. De altfel nu știu ce aî în astă seară și faci pare că în nadins ca să nu ne înțelegem. — Sufăr că mă înșeli! — Fleacuri... Nu cred în geolzia ta. » Iși luă pălăria gata să plece. Ea cu vocea tristă, intenționat plingătoare. — Te duci și mă lași singură. N’ai nici un pin de iubire pentru mine.... ești un indiferent... un monstrul... Ca să dea mai multă putere tînguirilor sale, Lilly reuși să-și umezească ochii, aftă, își luă un aer nenorocit. El foarte liniștit: — Exagerezi, dragă, își puse pălăria pe cap, îmbrăcă paltonul, privind-o de sus ca unul care-i cunoștea „trucurile“. — Zece și un sfert... sînt în întîrziere! excalmă el... Bonsoir. Ea ridică ochii și rugătoare. — Stai cu mine. Jules se gîndi. — Dacă ași sta ar fi păcălita, îmi zice „stai“ dar în gînd „date“. Cînd voia eși amantul trebuee să intre... Hm!... Vecinica minciună. Tei tare. — Bonsoir. Lilly se ridică, încruntă ochii și revenind la ideia de la care pornise, zise amenințătoare: — Ce ți-am făgăduit se va întîmpla. Mă voiu răzbuna pe Leonora. Atit mai bine că mă lași singură, voiu avea toată liniștea ca să scriu bărbatului că ești amantul Leonorei. Jules își pierdu răbdarea: — Cunosc micul șantaj pe care mi-l pregătești cînd afli că o femee măritată mi-a devenit amantă. — Mă insulți acum?! — Nî trebue bani pentru... — Nu-ți dau voe. Recăpătîndu-șî calmul el o privi în albul ochilor și foarte liniștit: — Nu-î nevoe de cuvinte mari. Ce,aî zice totuși, dacă la micul șantaj ași răspunde cu un gest.. știi... nu tocmai. — Nu pricep. — Cu atît mai bine. Tăcură din nou. Apoi Jules grăbit să sfârșească odată știind că la club îl așteaptă o partidă de poker. — Ascultă, zise el, vrei să facem pace? — E și dorința mea. Să vedem propunerea... — Foarte simplă, vreau să te cumpăr. . — Cum ,asta?... —■ Nu face pe naiva. Admit că am un capriciu pentru Leonora. — Vezi. — Mi.am iertat atîtea alte capricii și încă foarte ușor căci amorul nici n’a fost în căsnicia noastră. Iți cer să închizi ochii și asupra Lenorei și ca să ai ceva în schimb îți dau... Ea îl întrerupse: — Imi propui o infamie. — Ace manie și pe tine să rSi curgi la cuvinte sforăitoare. Ți suipară cuvintele mele?... De ce? Pentru că sînt sincere? Dar tirgul pe care ți-l propui există a» de mult între noi, ce-i drept in mod tacit, căci dela un timp faci pe geloasa ca să mî iei parale, și sub diferite pretexte îți dau,, bani, ca să nu mai faci ,scene... La ce folos scenele astea mute, cînd ne cunoaștem atît de bine conștiințele?... E timp să avem în sfîrșit curajul opiniei... Ce zici?.. Scoase portofoliul, îl deschisa) și începu să numere: ; Una... două... poftim trei mii de lei pentru capriciul meu cu Lenora și pentru capricii, taie Lillly. . . — Dacă vrei tu, fie.. íi 's — Bonsoir. ~ rg-i r— — Bonsoir, Juleseși, — dar în stradă, gindindu.se cum e exploatat de Lilly se simți enervat, lipsindu-I pentru întâia oară obicinuitu I sînge rece. —■ E stupid! murmură el!,„ Mă las exploatat ca un minor bun de pus sub interdicție. Și de cinei De nevastă-mea. Ce.I datoresc? M’a amăgit că mă iubește ca să-mi devie soție, — și m’a luat pentru averea mea, pentru faima mea de sportsman primit pretutindeni ducând o viață de senior mare și trăind din toate, plăcerile. i De aceea nu m’am mirat cînd prima găgăuță care știa să bastoneze și purta cărare la spate, i-a devenit amant. Un altul în locul meu ar fi făcut scene, ar fi, adus, adulterul soției sale înaintea tribunalelor și ar fi obținut divorțul. Divorțul pentru adulter?... încă o minciună convenționala cu care se acopăr multe suflete murdare! Eu mai logic, găsesc că atunci cînd principiile îți îngădue să admiți o căsnicie fără iubire, n’ai dreptul să te mai indignezî. Amantul e o enormitate cînd măcar unul din soți iubește, dar cînd amîndoi soții nu se iubesc, ei nu mai sunt decit o asociație în vederea unor anumite interese și amantul nu.e decit concluzia logică a acestei asociații. Mulțumit de ciudatele,I refleația începu să rîdă: — Dacă așa zișii „oameni cu coarne“ și ar ține un monolog ca mine, fața lucrurilor s’ar schimba deodată și am avea o morală nouă. j Apoi cu filozofie: — Da... o morală nouă!... Da altfel ideile despre ce se poate sau nu, despre moral sau imoral, sînt un fel de haine cu cari se îmbracă oamenii de pretutindeni și cari variază ca și rochiile cucoanelor. Dacă am fi sinceri cu noi înșine am scoate jurnale de modă și pentru ideile schimbăcioase ale oamenilor. La nu știu care trib din Africa dacă rămn noaptea în casa unui om însurat acesta oferindu-țî patul lui cel mai bun îți oferă în același timp și pe scumpa lui jumătate! Nu-l poți face o mai mare insultă decît ținîndu-te de principiile irijkise de morala Europei de astăzi. Dacă te vei purta prea rezervat, să fii sigur că soțul te va ucide la deșteptare. De ce?... Pentru că așa.i moda acolo, după cum la noi e moda, tocmai în sens contrar, în aparență cel puțin căci și la noi de multe ori ți se oferă soția de gazdă, cu condiția, bineînțeles, să îndulcești regretele soțului cu un pachețel de hîrtioare albastre! Rise, ,și revenind la cazul său. — Lilly e dintr’o altă categorie de asemenea la modă... Findca sînt bogat și n’am nevoe ca regretele să mî fie îndulcite, ea procedează în mod invers, labil.soarele albastre din buzunarul solului pentru a îndulci sărutările amantului! Cu reflexiile acestea intră în club schimbă strîngeri de mînti cu prietenii săi, și așezîndu-se la o masă de pocker începu să facă cărțile. In același moment văzu pe unul din amanții Lilyi pregă:"*’ tindu-se să plece. — Te duci ? întrebă el. — Da, mon cher... Sînt așteptat. O damă mă iubește la nebunie. — Și care-i dama? insistă Jules. — Secret profesional. . Jules clătină din cap, gata să-l strige: — Așa.I! profesional! căci ți,ai făcut o profesiune din iubire, — adică, din a exploata femeile. Dar tăcu. Se gîndi că „tipul" văzîndu-l la club, — se grăbea sa alerge în brațele Lilly! și ca amîndoî vor rlde în curînd de scena ei de gelozie și modul cum i a excrocat, ea cele trei mii de lei cari în mare parte vor intra în buzunarul, tipului. Jules 11 întrebă: — Te,așteaptă dama? ~ — Da! Sărmana moare după mine. — Atunci, poftă bună! scrîșni Jules. Ca să-și ascundă revolta începu să facă cărțile și în minteai lui scapără ideia unei revanșe. XIUDOVIG BAUȘ Mîine s SCRISORI CĂTRE EMINESCU de VERONICA BUCLE Sîmbăta 25 Octombrie se va pune în vînzare LETOPISIȚI de CONST. MILLE IlfiPjfvLI.ÎÎn J CâSEZSSO|jMg. JU W Obiplanil. BtRîrtî în Miorifit 1. niBTB,