Dimineaţa, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 1661-1692)

1908-10-24 / nr. 1685

Anul V­­ No. 1085 PUBLICITATEA* CONCEDITA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BOC­ITEȘTI MNtv. Karate urse viei IS—Teleîun IM Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 ossssossssssssc sao APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI TELEGRAME Tratativele — Din străinătate turco-bulgare — De la corespondenții noștri spe­cialii — Non­ dificultăți Sofia, 22 Octombrie. — Cu pri­vire la­ mersul tratativelor turco­­bulgare a sosit azi din Co­­stanti­­nopol următoarea telegramă: „V. Liaptschev a avut era două intilniri cu delegații Turciei. Ce s'a discutat nu s­e știe. Faptul că sau numit doi delegați turci care să trateze cu delegatul bulgar, a­­rată că Turcia caută­ să-și apere punctul de vedere prin­­oameni speciali, mai ■ cu seamă cererile Turciei în chestia vach­turilor și a episcopilor musulmani din Bul­garia. Guvernat­oare a rezumat in 15 puncte cererile sale. După cu­ care ambele păr­ți nu vor să facă conce­­siuni, și tratativele vor intimpina deci noai dificultăti. < iată de ce cercările diplomatice văd situația in mod mai mult pesi­­mist. „ Un diplomat a declarat că efectul probabil al acestor tratative nu va satisface pe nici una din cele două părți. D. Liaptschev refuză a da orice informații asupra mersului tratati­velor. Azi la orele 11 d. Halinov a pri­mit o lungă telegramă de la d. Li­­apschev care comunică in mod amă­nunțit cererile Turciei. După terminarea ședinței Came­rei, ministrul de interne împreună cu deputa­ții și cu fruntașii partide­­lor vor avea o consfătuire la d. Ma­­linov acasă pentru a discuta ra­­portul lui Liaptschev. Dobrogeana Bulgaria refuză propu­neri umilitoare . Convorbirea corespondentului nostru cu delegata] Liaptchef — Constantinople, 22 Oct. — Ue­oarece Bulgaria nu vrea să trateze chestia căilor ferate decit sau cu gu­vernul otoman sau cu compania res­pectivă și cu nici un preț cu amin­­două în același timp, rămîne ca a­­ceasta să fie raportat la Viena. In ce privește" celelalte chestiuni ce urmează să fie tratate în confe­rințele delegaților, am avut o inte­resantă convorbire cu delegatul Li­aptchef, pe care Tar a vizitat astă­­seară. Liaptchef mi-a declarat că așteap­tă cu mare­­tlăbulire ca marele vi­zir să-și expne cererile și că gu­vernul bulgar e ferm hotărît să se conducă de principii de loialitate și să accepte orice propuneri câ­ timp acestea nu vor trece peste marginile rezonabilităței. Delegatul bulgar îmi declară însă că guvernul său nu va consimți nici­odată a r­irm­a propuneri umi­litoare. De altfel, Liaptchef, are toată în­crederea in marele vizir și în celalt însărcinat al guvernului turc Gabriel Effendi. El se simte fericit că i s’a dat prilejul să negocieze cu ei și speră că se va putea ajunge la un aran­jament. • ’ GUTS Urmările crizei din Germania Viena, 22 Octombrie. — Cores­pondentul berlinez al ziarului „Zeit“ află din izvor sigur că și sub­secretarul de stat de la minis­­terul de e­rit­er­ne Stemrich s’a im­­bolnăvit subit și a plecat în con­­gediu. Dacă știrea se adeverește, a­­tunci nu mai e vorba de un co­n­­gediu de bună voie, ci de o de­­misie în toată regula. Audiențe la Faliieres Paris, 22 Octombrie.— Președin­tele Failures a primit erl în audi­ență pe d-nii Clémapceau și Pi­­chon, cari s-au referit cu privire la chestiunile politice internaționale. Ja iifistație monarchies în parlamentul german Colonia, 22 Octombrie. —„Volks­­zeitung“ propune o înțelegere a tuturor partidelor monarh­ice din Reichstag, pentru o manifes­ta­țiune comună, în forma unei a­­drese către împăratul Wilhelm sau către toți regii și prinții fe­­derați. Camera Saxoniei și politica externă germană Berlin, 22 Octombrie. — Și In parlamentul țarei se pornește o­­­ agitație împotriva modului cum se conduce politica externă ger­mană. In Camera saxonă, două depu­tați independenți au anunțat o interpelare în acest sens. interpelări senzaționale în reichstagul german Berlin, 22 Octombrie.—Deputatul liberal Bassermann, sprijinit de toa­te fracțiunile național-liberale a a­­dresat în Reichstag, următoarea in­terpelare: „E gata de cancelar al imperiului să-și ia răspunderea constituționa­lă a publicărei unei serii de con­vorbiri ale M. S ale împăratului în „Daily Telegraph" ca și pentru fap­tele cuprinse în aceste convorbiri?" Afară de această interpelare, a­­proape toate partidele au anunțat interpelări în această chestie. Nu s'a hotărît încă precis dacă dezbaterile vor avea loc inline. Joi sau­ Vineri. Retragerea unui diplo­mat belgian Viena, 22 Octombrie. —. Amba­sadorul belgian, baronul Borgra­­ve, decanul corpului diplomatic, vrea să se retragă la pensie. El a f­­­ost timp de 17 ani reprezentantul "belgiei la Viena. ............. • 1 Din Serbia Desmințirea abdicărei rege­lui Serbiei­ ­ Belgrad, 22 Octombrie. ■ Din cercurile competente se dezminte știrea dată de „Lokal­ Anzeig­er“, cum că vizita prințului George la Petersburg este în legătură cu in­­tenția regelui Petru de a abdica. Vizita prințului moștenitor este în legătură cu nota pe care Ser­­bia a trimis-o puterilor mari. Re­­gele Petru nu a avut un singur moment intenția ca să abdice, și cu atit mai puțin se gîndește a­­cum la așa ceva. — Pera. Ședința secretă a Scups- Belgrad, 22 Octombrie. — In șe­dința secretă de eră a Scupștinei, șeful de secțiune al ministerului de externe a prezintat un expozeu, mai lung al situației externe a Serbiei și un raport asupra rezul­­tatului călătoriei prințului moș­­tenitor și a lui Pașici la Peter­­sburg, ca și a lui Milovanovici pe lângă cabinetele europene. Din raportul acesta reese că vi­­zitele acestea au dat un rezultat destul de m­ulțumitor. Pretențiunile teritoriale ale Ser­­biei nu au fost privite fără simpa­tie, dar Serbia nu poate înregis­­tra încă un rezultat pozitiv. La Paris, s-a declarat formal lui Milovanovici că anexarea Bos­­niei e considerată acolo ca fapt îndeplinit și că nici nu poate fi vorba de vreo compensațiune te­ritorială a Serbiei, cel mult de u­­na bănească. Expozeul spune mai departe ca sîrbii să nu se lase a fi induși in eroare de știrile false ale străină­tății, de­oarece chiar și asupra misiunei prințului la Petersburg, s'au publicat dări de seamă nefa­vorabile. La Petersburg Serbia a avut cel m­ai mare succes. La urmă expozeul amintește tratativele fostului șef al blazou­­lui presei cu tinerii turci din Yeskiab. In general, expozeul a fost bine primit, dar unii depu­tați cer re­tragerea lui Milovanovici, nefiind mulțumiți cu rezultatul misiunei sale. Declarațiile prințului George Berlin, 22 Octombrie. •— Se a­­nunță că prințul George înainte de a părăsi Petersburgul ar fi declarat următoarele cu privire la misiunea sa: — Faceți cunoscut publicului rusesc că sunt foarte mulțumit de rezultatul călătoriei mele politi­ce la Petersburg. Primirea foar­te amabilă ce mi-a făcut tarul, mă onorează foarte mult. De do­uă ori am fost la Petersburg și de ambele dățî am fost primit în mod cordial. #Țarul mi-a oferit cordonul Alexandru ceea ce este o atențiune frumoasă pentru mi­ne și pentru Serbia. Sîrbii cîștigă opinia publică rusă Berlin, 22 Octombrie. — „Vos­­sische Zeitung“ afla din Peters­burg că slabii de acolo își dau toată osteneala ca să cîștige de partea Serbiei opinia publică ru­să. Pașici a vizitat toate redacți­ile și pe toți deputații cunoscuți ca slavo­fili. Declarațiile lui Paștei Londra, 22 Octombrie. — „Ti­mes“ află din Petersburg că Pa­­șici va rămîne acolo pînă după terminarea tratativelor ...dintre Ru­sia și Austria. Pașici speră că Austro-U­ngaria nu va împinge lucrurile pînă a­­colo în­cit să facă imposibilă ți­nerea conferinței internaționale. Opinia publică sîrbă va aștepta cu răbdare rezultatul tratative­lor începute de Rusia. Anglia nu susține pe sîrbi Londra, 22 Octombrie. — Cercu­rile locale sunt îngrijate din cauza situației interne a Serbiei. Ziarele avertizează poporul sîrb că nu poate conta pe spriji­nul altora decât al rușilor. Flotila Austriei la Semiin Budapesta, 22 Octombrie. — „Co­respondența pestană“ află că flotila Dunărei va pleca mîine din Petro­­varadin la Semiin, pentru a conti­nua manevrele. Pînă la noul dispozitivnî, flotila rămîne la Semiin, unde probabil că va ierna. ________ Sinuciderea unui sculptor berlinez Berlin, 22 Octombrie.­­ Cunoscu­tul­ sculptor Harro Magnussen s-a sinucis noaptea trecută, asfixiindu­­se cu gaz aerian. El era în vîrstă de 47 ani. Cauza sinucidere­ e necu­noscută, încă în cursul zilei de oră, el a lucrat la un grup mai mare. Magnussen, născut la Hamburg a venit la 1882 la Muenchen pentru a studia pictura, s’a decis însă pen­tru sculptură, se mută după câțiva ani la Berlin, unde în 1892 deveni eleveul lui Bernha’d­in al­ia Victoriei din Berlin silit mai multe opere ale lui Magnussen j și anume statuele prințului Joachim II și a contelui Rochus. El mai lu­cra la statuele de marmoră ale lui Bismark, Moltke și generalii Roon, a împăratului Wilhelm pentru ora­șul Bonn și a lui Frederic cel Mare pentru Sams-Souci. * Berlin, 22 Octombrie. — Cu­noscutul sculptor Harold Magnu­­sen s-a sinucis, la locuința sa, cu ajutorul gazului aerian. Magnuson fusese însărcinat cu ridicarea unui monument al lui Bismark pentru orașul Postdam. Proectul monumentului era gata și fusese aprobat de împărat. Motivul sinuciderei este necu­noscut, ■ [UNK] ¤ Alegerea din America] Tail învingător Cum au decurs alegerile Londra, 22 Octombrie,— Se anun­ță din New-York: La alegerea de erî­pă participată din totalitatea alegătorilor. Aceștia au arătat multă indeferență și nu­mai grație timpului frumos data a fost în Statele­ Unite pe ziua de er, numărul alegătorilor a fost ații de mare. Asupra rezultatului votului treime spus că Taft a învins cu o mare majoritate, dar numai în unele pro­vincii, în multe părți el a întrunit un­ număr mult mai mare de voturi de­cît întrunise în 1904 P­oosevelt. In orașul New-York Bryan a obți­nut 55.000 de voturi mai mult decit Taft. Cum însă celelalte orașe ale statului New-York au votat mai toa­­te pentru Taft, Bryan a întrunit în general în acest stat mai puțin decît Taft cu 100.000 de voturi. în general Brian are de data a­­ceasta 15 la sută mai multe voturi decit a avut în 1904. Rezultatul PESTE TOT AU­ FOST ALEȘI 483 ELECTORI, CARE LA RINDUL LOR VOR ALEGE PE PREȘEDINTE. DINTRE ACEȘTI ELECTORI 305 SÎNT PARTIZANI AI LUI TAFT ȘI 178 AI LUI BRIAN, unde a avut Mi majori-New­ York, 22 Octombrie. Se co­munică că Taft a întrunit o mare majoritate față cu Bryan, în sta­tele Illinois și Luiziana. La New­ York, majoritatea se compunea din 200.000 voturi. Boston, 22 Octombrie. — „Glo­be“, organ democrat, află că în statul Massasuchets, Taft a întru­­nit o majoritate zdrobitoare. Prima telegramă de feli­citare 'New­ York, 22 Octombrie. —Taft a primit prima telegramă de fe­­licitare pentru alegerea ca preșe­­dinte și a lui Sherman ca vice­președinte, la ora s seara. Telegrama îi fusese expediată de către republicanul Hitchcoc­. Ziua de era la New-lork New­ York, 22 Octombrie. — Pe ziua de eră a domnit o agitație ne­mai­pomenită la New­ York. In nici un atelier sau fabrică nu s’a lucrat. Străzile erau pline de lume. Școlile fiind închise, e­­levii au luat și dln șit parte la mișcarea electorală, mărind agi­tația. Palatele marilor ziare erau ba­ricadate de mulțime, care se în­grămădea să­­ fie rezultatele, ce erau afișate prin proecțiuni elec­trice.­­ Toată noaptea publicul a mișu­nat pe străzi în grupuri compac­te. Hotelurile și restaurantele au rămas deschise. Bursa era închisă, totuși o mul­țime imensă se îngrămădise în culoarele ei. Americanii din Berlin și Jaf! Berlin, 22 Octombrie. — întrea­ga colonie americană, împreună cu ambasadorul HîH, a așteptat astă nopte pînă la zori rezultatul alegerei prezidențiale din Ameri­ca. Kossuth amenință cu sepa­­rațiunea Budapesta, 22 Octombrie.— Mini­strul comerțului, Frans Kossuth, președintele partidului independent, a făcut arl o vizită clubului acestui partid. S’aui discutat toate chestiu­nile la ordinea zilei, între care și acea a înființărei unei bănci națio­nale independente în Ungaria. De­putatul Gabriel Ugron a spus că datoria partidului independent este de a lua imediat o atitudine fermă pentru crearea neîntîrziată a acestei bănci. Ministrul Kossuth, care pînă acum se arătase foarte rezervat în chestia aceasta, a făcut următoarea declaraț­ie: - DACĂ BANCA NAȚIONALĂ INDEPENDENTĂ NU SE VA ÎN­FIINȚA, ATUNCI LUCRURILE VOR AJUNGE LA SEPARAȚIUNE.­­X­ Declarația aceasta a ministrului comerțului a produs mare senzație. Rusia și Austria Petersburg. 22 Octombrie.— Față de știrile contrarii cari circulă, a­­genția Westnik declară că negocie­rile dintre cabinetele de la Viena și Petersburg au luat un curs cu tes­tul normal. Se așteaptă acum răs­punsul guvernului­­ austro-ungar la proectul de program al conferinței care i s-a trimis în forma fixată la Londra. ( A. B.) Italia se rupe de tripla alianță Berlin, 22 Octombrie.— „Berliner Tageblatt“­ află din Petersburg că Oswelsky consideră ca cel mai mare succes al călătoriei sale, ru­­perea Italiei de tripla alianță, fapt care se va îndeplini un curând. Incidentul de la Casa­blanca se complică L­ondra, 22 Octombrie. — Inci­dentul de la Casablanca va mai provodsti un conflict diplomatic foarte serios. Ambasadorul francez din Ber­lin, Gambon,, a avut o lungă con­ferința cu Buelow, în decursul că­reia, cancelarul german s’a purtat atit de brusc, în­cît ambasadorul, stai văzut nevoit să telegrafieze guvernului sau cele petrecute. Ambasadorul german din Paris, a avut o conferință cu d. Pichon în aceiași chestiune. Dezmințirea Demisia lui Schoen Berlin, 22 Octombrie. — „Vos­­siscche Zeitung“ dezminte știrile despre retragerea secretarului și subsecretarului săela externe, Schoen și Semmrich. REZULTATUL LUPTEI PREZIDENȚIALE Casa Alba : palatul prezidențial din Washington Hifi Tiran Mari Serbarári Constantinopole, 22 Octombrie.— In comuna Gumuldsine, vilaetul Adrianopol, au izbucnit tulbu­­rări grave. Mai mulți indivizi au scos steagu sfint din moschee și im­premia cu mai multe mii de mu­­sulmani au înconjurat municipa­litatea, protestînd contra modu­­uli nedrept în care se fac alege­­rile. Publicul a maltratat pe gu­vernator, care se închisese in lo­­calul primăriei. S’aă trimes trupe din Adriano­­pole. Reluarea tratativelor Austriei cu Tureia Constantinopol, 22 Octombrie. — Cercările cari stau în strînsă legă­tură cu Poarta, comunică că marele vizir este gata să reînceapă tratati­vele cu ambasadorul Austro-Unga­­riei. . Poarta are intenția să ceară des­păgubiri financiare pentru anexa­rea Bosniei și Kerzego­vinei. Dacă Austro-Ungaria va face con­cesiuni in această privință chestia anexării celor două provincii si va rezolvi in mod pacinic. înarmările Austriei Fortificarea graniței Bosniei Berlin, 22 Octombrie. — Se a­­nunță din Cetinge că Austria con­centrează trupe la granița B­osniei și fortifică fruntaria cu artilerie. In orașele Canagreva și Orlovo e vorba să se ridice adevărate fortă­rețe. Pregătirile acestea militare ale A­ustro-U­ngarist au provocat marea a­­gitație In Montenegro. * Viena. 22 Octombrie. — Din sursă oficială se dezminte știrea venită din Muntenegru cum că Austria fortifică granița Bosniei. Incendiul unei mari fabrici — 7 victime — Paris, 22 Octombrie. — Fabrica de produse textile „Fageolet“ a fost distrusă ori cu desăvînșire de un mare incendiu. Ș­apte muncitori au dispărut. Nu se știe dacă ei au fost mis­­tuiți de flăcări sau dacă au că­­zut sub dărîmături. 1 Fagi­beie sunt de 21000.000. Atentat contra unul reetor Krakovia, 22 Octombrie. — Se a­­nunță din Varșovia că, er, s’a co­mis un atentat asupra rectorului politeh­nicei, anume Amalievici. S’a tras asupra lui două focuri de revolver rănindu-i ușor. Atentatorii,­ doi necunoscuți, au dispărut. Greva sludenîilor di­n Lembrg Lemberg, 22 Octombrie. — In meetingul­ de erl, al studenților mediciniști sj a­ hotărît să se ter­mine greva. In cazul Insă cînd cererile lor nu vor fi ținute in seamă, greva va fi proclamată­ din nou. Un nou minister în Austria Budapesta, 22 Octombrie. „Narodny List“ află că primul ministru austriac Beck, are inten­­țiunea de a înființa un nou mi­nister, al poștelor telegrafelor și telefoanelor, pentru ca cu chipul acesta cehii să poată obține trei portofolii. Franța și evenimentele din Balcani Paris, 22 Octombrie.­— Președin­tele Fallteres a primit ero­i pe miniș­trii Clémenceau și Pichon cu cari s’a întreținut despre gestiunile de politică exterioară. Intorcindu-se di­n Petersburg unde a fost în fruntea misiunei sîrbe, prințul trece azi prin Romînia. Din Bulgaria Interview cu agentul bulgar din Berlin Viena, 22 Octombrie. Cores­­pondentul berlinez al ziarului ,,Zeit“,a avut era o convorbire cu agentul diplomatic bulgar din Berlin, care i-a făcut următoare­­le declarațiuni: — Criza de la cancelariatul Ger­­maniei, după părerea mea, nu va rămîne fără efect asupra eve­­nimentelor din Orient. Toată munca pe care au depus-o diplo­­mații în ultimele săptămîni, a fost zădărnicită prin interviewul împăratului și prin declarațiunile din „Norddeutsche Allgemeine Zeitung”. Schimbarea eventuală de persoană la fotoliul de cance­lar, nu va rămîne fără o schim­bare a direcțiunei politice actua­­le. „Guvernul meu nu are de gînd să anexeze vreo parto parta a M­a­­cedoniei. Bulgaria are destul de lu­cru ca tranșarea chestiune! căilor ferate orientale și cu regularea si­tuației financiare, cari să o prească la înlăturarea conflictului cu Tur­­cia. „Știrea din Veskiak, că țarul Fer­dinand ar fi fost condamnat la moarte, este om­ și cura,­ursa exa­­gerată. Dar chiar dacă ar fi ade­vărată, asta n’ar dovedi că chestiu­nea macedoneană este de actuali­tate“. .. Vorbind despre situația din Serbia, diplomatul bulgar a zis: „După părerea mea, Serbia face zgomot numai pentru că speră să neliniștească Europa și s’o cîștige astfel pentru planurile și dorințele ei. E îndoelnic lucru dacă va reuși prin acest mijloc. Cred ca Pașic! nu va veni acasă cu mari succese. Probabil că Serbia nu va duce lipsă de făgădueli. Nu numai la Petersburg, ci și la Roma, Londra și Paris, li se vor strînge mîinele delegaților sîrbi. In notele scrise ale puterilor însă, nu se mai zări ni­mic din această bunăvoință". Tratativnís ruso-austriace stagnează Petersburg, 22 Octombrie.—„Agen­ția telegrafică“ din Petersburg, afir­mă, pe baza unor comunicări ofi­ciale, că tratativele dintre guver­nele rus și austriac stagnează.­­ Actualmente se așteaptă aci răs­punsul guvernului austriac la pro­gramul conferinței, program ce i-a fost comunicat în forma în care fu­sese stabilit la Londra. Atitudinea Dumei Berlin, 22 Octombrie. — „Ber­liner­ Tageblatt“ află din Peter­sburg: Ambasadorul Austro-Ungariei, contele Berchtold a primit în au­diență pe președintele Dumei. D. Korniakov a arătat diplomatului austriac care va fi atitudinea Dumei și că ea nu va părăsi po­litica slavo­filă și că va sprijini în mod amical pe Serbia, mai a­­les în situația gravă în care ea se află azi.­ Sins a determinat călătoria lui Biza-Biy Viena, 22 Octombrie. — „Die Zeit“ află din Belgrad. Călătoria lui Ah­med­­ Riza­ bey s-a făcut în urma dorinței expri­mate de regele Petru, care a sim­țit nevoia de a comunica Turciei că sîrbii simt și pricep durerile otomanilor. □ □ [UNK]NEA GHITA devine și dumnealui Duminică 2 Noembrie □ [UNK] [UNK] IX­PLOZI­A DIN KRAGUJEVATZ Tecerea pirotehniei militare din Kragujevatz O telegramă anunță că la această virotehh­nie s­a­u lucrători și un ofițer. Se știe că e vorba ca în a­­stîmplat o explozie a unui obuz. Sunt răniți 20 de a­ceasta localitate să se mute și reședința regelui. Vineri 24 Octombrie 1y()8 DIRECTOR CONST. MILLE Ahamirtenia Eu premii: Cn an. Lei 3 S­iuul................................. u S­iuul................................. » Telefoni Direcțiunea No. 14­99 Capitală .. 2.410 Provincie și Străi­nă­tate No. 13;4( NUVELELE ,,PIM VIETEI«« In plină descompuniere de LUDOVIC Dilaș —— Ești amantul Leonorei — AI deslegat și enigma aceas­ta? — Ca toate enigmele tale... Da! Și te vestesc că vom­ face un scandal care să devie public. — Am început să tremur de frică. — Ironia nu te prinde. — Parol?... Curios totuși... în zece ani de căsătorie erai absolut indiferentă la Escapadele mele ,a­moroase. Nu miAi face să crez ca te-ai amorezat de mirs^acum cind­ ai ajuns la vîrsta critică^ — Nu-i vorbă de vîrsta iu­sa! — A... da... uitasem... cînd o femee și­ a pierdut, crim­i tinere­țe! se supără să-î amintești de crizantemele toamnei. — Ești un mizerabil. — Foarte bine, dar să revenim la chestie. Așa­dar vrei să-mi faci o scenă cu Leonora? — Dacă în trecut ți,am ertat multe, asta nu înseamnă că tre­­bue să te las să mă desconsideri mai departe. — Dar cînd mă desconsideri tu te opresc oare? — Invoci reciprocitatea?­­ — Și de ce nu? — Dar dacă n’așî respectam? — Ți,ar părea rau, Lilly, — Jules mă ameninți?... — Nu... sau... în sfîrșit ia­ o cum vrei. Tăcură. Jules, care-șî făcea toaleta îna­intea oglinzei de pudră, își unse mustățile cu briliantină și Un zîmbet malițios, aproape imper­ceptibil, îl flutură pe buze. înce­pu să-și­ înnoade cravata, gîndin­­du-se, — îmi face iar o scenă. Deja o vreme, de cînd a început să se zbîrcească, are o strașnică nevoe de parale. Pentru ce?... Poate că să-și mai dreagă ravagile anilor cari lasă urme..,— poate mai ales pentru amanții ei. Mă prind că gelozia ei se va sfârși printr’o ce­rere de bani. El privi cu coada ochiului la Lilly așteptând atacul. . . — Așa­dar, te duc? întrebă ea. — Desigur, fiindcă mă îmbrac. — Te,așteaptă Leonora?... — Nu, de­oarece’ mă duc la club. — Nu-e adevărat. — N’am de ce să mint. Daca m’aș­ duce la ea ți,ași spune-o. Tot zîmbind Jules se întoarse puțin, privi cu ochi binevoitori pe Lilly, nici de cum mîniat ca și cînd dialogul n’ar fi luat în­torsături grave. Sportsman celebru, bogat, inde­­ferent pentru soția lui, — care’l înșela și despre care știa că’l In­­șală, — foarte stăpîn pe sine a. viind ,un­­ sînge rece admirabil, el privea viața printr’o prisma aparte susținind că e bine să o iei cum vine, fără palpitații și fără să întorci lucrurile in tragic — Mă sfidezi cu amorurile tale, insistă Lilly. — N’am obiceiul sfidărilor. De a­ltfel nu știu ce aî în astă seară și faci pare că în nadins ca să nu ne înțelegem. — Sufăr că mă înșeli! — Fleacuri... Nu cred în geolzia ta. » Iși luă pălăria gata să plece. Ea cu vocea tristă, intenționat plingătoare. — Te duci și mă lași singură. N’ai nici un pin de iubire pentru mine.... ești un indiferent... un monstrul... Ca să dea mai multă putere tînguirilor sale, Lilly reuși să-și umezească ochii, aftă, își luă un aer nenorocit. El foarte liniștit: — Exagerezi, dragă, își puse pălăria pe cap, îmbră­că paltonul, privind-o de sus ca unul care-i cunoștea „trucurile“. — Zece și un sfert... sînt în în­­tîrziere! excalmă el... Bonsoir. Ea ridică ochii și rugătoare. — Stai cu mine. Jules se gîndi. — Dacă ași sta ar fi păcălita, îmi zice „stai“ dar în gînd „da­te“. Cînd voia eși amantul tre­­buee să intre... Hm!... Vecinica minciună. T­ei tare. — Bonsoir. Lilly se ridică, încruntă ochii și revenind la ideia de la care pornise, zise amenințătoare: — Ce ți-am făgăduit se va în­­tîmpla. Mă voiu răzbuna pe Le­onora. Atit mai bine că mă lași singură, voiu avea toată liniștea ca să scriu bărbatului că ești a­­m­antul Leonorei. Jules își pierdu răbdarea: — Cunosc micul șantaj pe care mi-l pregătești cînd afli că o femee măritată mi-a devenit a­­mantă. — Mă insulți acum?! — N­î trebue bani pentru... — Nu-ți dau voe. Recăpătîndu-șî calmul el o pri­vi în albul ochilor și foarte liniș­tit: — Nu-î nevoe de cuvinte mari. Ce,aî zice totuși, dacă la micul șantaj ași răspunde cu un gest.. știi... nu tocmai. — Nu pricep. — Cu atît mai bine. Tăcură din nou. Apoi Jules gră­bit să sfârșească odată știind că la club îl așteaptă o partidă de poker. — Ascultă, zise el, vrei să fa­cem pace? — E și dorința mea. Să vedem propunerea... — Foarte simplă, vreau să te cumpăr. . — Cum ,asta?... —■ Nu face pe naiva. Admit că am un capriciu pentru Leonora. — Vezi. — Mi.am iertat atîtea alte ca­­pricii și încă foarte ușor căci a­­morul nici n’a fost în căsnicia­ noastră. Iți cer să închizi ochii și asupra Lenorei și ca să ai ceva în schimb îți dau... Ea îl întrerupse: — Imi propui o infamie. — A­­ce manie și pe tine să­ rSi curgi la cuvinte sforăitoare. Ți suipară cuvintele mele?... De ce? Pentru că sînt sincere? Dar tir­­gul pe care ți-l propui există a» de mult între noi, ce-i drept in mod tacit, căci dela un timp faci pe geloasa ca să­ mî iei parale, și sub diferite pretexte îți dau,, bani, ca să nu mai faci ,scene... La ce folos scenele astea mute,­ cînd ne cunoaștem atît de bine conștiințele?... E timp să avem în sfîrșit curajul opiniei... Ce zici?.. Scoase portofoliul, îl deschisa) și începu să numere: ; Una... două... poftim trei mii de lei pentru capriciul meu cu Lenora și pentru capricii, taie Lillly.­­ . . — Dacă vrei tu, fie.. íi 's — Bonsoir. ~ rg-i r— — Bonsoir, Jules­eși, — dar în stradă, gin­­­dindu.se cum e exploatat de Lilly se simți enervat, lipsindu-I pentru întâia oară obicinuitu­ I sînge re­­ce. —■ E stupid! murmură el!,„ Mă las exploatat ca un minor bun de pus sub interdicție. Și de ci­nei De nevastă-mea. Ce.I dato­­resc? M’a amăgit că mă iubește ca să-mi devie soție, — și m’a luat pentru averea mea,­ pentru faima mea de sportsman primit pretutindeni ducând o viață de senior mare și trăind din toate, plăcerile. i De­ aceea nu m’am mirat cînd prima găgăuță care știa să basto­­neze și purta cărare la spate, i-a devenit amant. Un altul în locul meu ar fi făcut scene, ar fi, adus, adulterul soției sale înaintea tri­­bunalelor și ar fi obținut divorț­­ul. Divorțul pentru adulter?... încă o minciună convenționala cu care se acopăr multe suflete murdare! Eu mai logic, găsesc că atunci cînd principiile îți în­­gădue să admiți o căsnicie fără iubire, n’ai dreptul să te mai in­­dignezî. Amantul e o enormitate cînd măcar unul din soți iubește, dar cînd amîndoi soții nu se iu­­besc, ei nu mai sunt decit o aso­­­ciație în vederea unor anumite­ interese și amantul nu.e decit concluzia logică a acestei asocia­­­ții. Mulțumit de ciudatele,I reflea­ția începu să rîdă: — Dacă așa zișii „oameni cu coarne“ și­ ar ține un monolog ca mine, fața lucrurilor s’ar schi­m­ba de­odată și am avea o mora­­lă nouă. j Apoi cu filozofie: — Da... o morală nouă!... Da altfel ideile despre ce se poate sau nu, despre moral sau imo­ral, sînt un fel de haine cu cari se îmbracă oamenii de pretutin­­deni și cari variază ca și rochiile cucoanelor. Dacă am fi sinceri cu noi înși­ne am scoate jurnale de modă și pentru ideile schimbă­­cioase ale oamenilor. La nu știu care trib din Africa dacă rămn noaptea în casa unui om însurat acesta oferindu-țî patul lui cel mai bun îți oferă în același timp și pe scumpa lui jumătate! Nu-l poți face o mai mare insultă decît ținîndu-te de principiile i­rijkise de morala Europei de astăzi. Da­­că te vei purta prea rezervat, să fii sigur că soțul te va u­­cide la deșteptare. De ce?... Pen­tru că așa.i moda acolo, după cum la noi e moda, tocmai în sens contrar, în aparență cel puțin căci și la noi de multe ori ți se oferă soția de gazdă, cu condiția, bine­înțeles, să îndulcești regre­­tele soțului cu un pachețel de hîrtioare albastre! Rise, ,și revenind la cazul său­. — Lilly e dintr’o altă categorie de asemenea la modă... Findca sînt bogat și n’am nevoe ca re­­gretele să­ mî fie îndulcite, ea procedează în mod invers, la­bil.­­soarele albastre din buzunarul solului pentru a îndulci sărută­­rile amantului! Cu reflexiile acestea intră în club schimbă strîngeri de mînti cu prietenii săi, și așezîndu-se la o masă de pocker începu să facă cărțile. In același moment văzu pe unul din amanții Lilyi pregă:"*’ tindu-se să plece. — Te duci ? întrebă el. — Da, mon cher... Sînt așteptat. O damă mă iubește la nebunie. — Și care-i dama? insistă Ju­les. — Secret profesional. . Jules clătină din cap, gata să-l strige: — Așa.I! profesional! căci ți,ai făcut o profesiune din iubire, — adică, din a exploata femeile. Dar tăcu. Se gîndi că „tipul" văzîndu-l la club, — se grăbea sa alerge în brațele­ Lilly! și ca a­­mîndoî vor rlde în curînd de scena ei de gelozie și modul cum i­ a excrocat, ea cele trei mii de lei cari în mare parte vor intra în buzunarul, tipului. Jules 11 întrebă: — Te,așteaptă dama? ~ — Da! Sărmana moare după mine. — Atunci, poftă bună! scrîșni Jules. Ca să-și ascundă revolta înce­­pu să facă cărțile și în minteai lui scapără ideia unei revanșe. XIUDOVIG BAUȘ Mîine s SCRISORI CĂTRE EMINESCU de VERONICA BUCLE Sîmbăta 25 Octombrie se va pune în vînzare LETOPISIȚI de CONST. MILLE IlfiPjfvLI.ÎÎn J CâSEZSSO|jMg. J­U W Obiplanil. BtRîrtî în Miori­­fit 1. niBTB,

Next