Dimineaţa, noiembrie 1908 (Anul 5, nr. 1693-1722)

1908-11-01 / nr. 1693

OCTOMBRIE —31 zile — ULTMELE 2 ZILE cînd se mai primesc a­­bonamente noi sau reî­­noire la „Dimineața« pen­­tru tragerea ce are loc DUMINECA, 2 NOEM­­BRIE a. c. Jtftfla Beirt ie Eoiorî Én Pte|!l i PLOEȘTI, 30 Octombrie. — Ca­miera de comerț a ținut ședință la orele 9 seara.. Prezidează de ingi­ner d. I. Gheorghiu, prezenți 16 membrii. In prima sesiune se votează ca premiul de 400 lei oferit de minister să se dea aceluia care va face mo­nografia Camerei de comerț secția III, tratînd despre starea economică a acestei Camere. D. Președinte citește o adresă pe care trebue­ să o înaintezeze minis­terului de comerț în sensul de a se separa pe viitor Camera de meserii de pe lingă Camera de comerț pen­tru care, se fac cheltueli zadarni­ce. D. Alex. Crăciunescu propune ca Să se intervie la toate camerile de comerț din țară ca să facă adrese la fel că astfel să se deslipească Cameriie de meserii de Cameriie de comerț. Chestiunea se votează. Se decide , că la 1 Aprilie viitor Să se înființeze o bursă pe lingă această Cameră." Se dă împuternicire biroului Ca­merei să acorde strămutări de domi­cilii­ debitorilor de băuturi spir­­­­toase fără să mai fie nevoe de vo­tul Camerei. Vine apoi în discuție o cerere din partea cercului comercial și indus­trial prin care roagă ca­ și pe viitor să i se permită a ține ședințele In sala Camerei de comerț. In această chestiune s-au ivit Bi­scuțiuni foarte aprinse. D. I. R. Thisu și Al. Crăciunescu spun că primesc cu plăcere cererea cercului însă au constatat cu regret că cercul nu corespunde nevoilor comercianților. El e un simplu mijloc de a se face politică. B. T. Ionescu-Pescaru combate ce­­le spuse de cei doi. Chestiunea se aprobă în sensul să se facă socoteala de cere ce ne­cesită cu acele întruniri răminînd la facultatea biroului de a pune la dispoziție sala­­ Camerei de co­merț numai atunci, cînd va fi dis­ponibilă. Ședința s’a ridicat la orele .12. _______ a ^ ^ ^||w Stavar Fraudele dela manue­tanța din Roman V Iași, 30 Octombrie. — Ancheta In afacerea fraudelor dela mane­­tanța, din Roman pare a se compli­ca. In astă seară, după ce i s’a luat un inter­ea atdică, a fost de­pus maiorul Moscu. — Dan. MUIjIURE­A amrui lui L. V­ornea, directorul biroului, de informați­uni­­ admini­strative al ziarului „Adevărul“, București. •­ Stimate domnule Voinea, Am primit scrisoarea recoman­­­dată din 15 Octombrie a. c. și vă mulțumesc pentru intervenția dv­­în care ați lucrat atât de conști­incios, vă voi recomanda la toți cunoscuții mei. Cu toată stima, Aur­el Rosentziweig. Arendașul moșiei Polițenî jud. Vaslui. bilifa Eüsiliu­iu­i pneral Mean Alipiri și dezlipiri de comune.— A­­probarea unui credit de 75.099 lei pentru construirea unei cazărmi în comuna Oltenița și de 120.000 lei pentru cinci localuri de judecă­torie.— Expozițiunile și concursu­rile agricole.— Bunurile comunale cotropite.— Cereri de ajutor.— In­­chiderea seziunei.­­ Consiliul general județean de Il­fov a ținut aseară ultima ședință din această seziune. Ședința se deschide la orele 10 fără un sfert sub președinția d-lui E­­manoil Kretzulescu. D. Niculescu-Dorobanțu, comuni­că consiliului cererea locuitorilor din cătunele „Principele Carol“ și „Gra­vița“ de a fi deslipite de comuna Mi­litari, spre a forma o nouă comună. Consiliul respinge cererea.­­ Raportul întocmit de d. consi­lier Duca, privitor la separarea co­munelor Maia și Rădulești, spre a avea reședințe deosebite, se admite. — Se aprobă ca, cătunul Paicu să fie alipit la comuna Gurbănești, cum a fost Înainte și să se separe de comuna Heana-Sulimanu. — Cătunele, Mortiște, Bălean și Drăgănești, în urma cererei comu­nei Bo­lintinu din vale și în urma votului consiliului vor forma o sin­gură comună sub numele de „Bo­­lintinu“,­­ D. prefect, comunică coasrbtului cererea ministerului de război,­ ca județul să contribue cu suma de 75.000 lei pentru construirea unei ca­­zarme necesare celor două batalioa­ne înființate prin lege. Oratorul opinează că această ca­zarmă să fie construită în Oltenița, în acest caz să se definească că: „împrumutul se votează pentru con­­struirea cazărmei în Oltenița“. Se aprobă în unanimitate. — Conform nouei legi judecăto­rești urmând a se construi cinci lo­caluri de judecătorie în județ, se a­­probă suma de 120.000 lei. — Se institue o comisiune din B­ nii: V. Biberi­a, Alecu Dumitrescu și V. Donescu dela Grup, care va în­truni un regulament pentru expozi­­țiuni și concursuri agricole. D consilier Bonescu, ridică ches­tiunea bunurilor comunale cotropite, inzistînd ca județul să fie despăgubit și să reintre în posesie. B. Duca, spune că eestrimea fiind pendinte 4a tribunale, e de părere a se trece­ la ordinea zilei de­oarece ju­gtîțijt. șiș v* pronunța, y - •— Se dă citire mai multor cereri de ajutor pe cari consiliul le lasă la aprecierea d-lui prefect. * Epuizîndu-se ordinea de zi din a­­ceastă seziune, d. prefect­­ al județu­lui mulțumește d-lor consilieri pen­tru concursul ce i l-au dat. D. președinte Em. Kretzulescu, declară seziunea închisă. Ședința se ridică la orele 11 și jumătate din noapte. — d. —­ întrunirea consertorilor­democrați din Brăila BRAILA, 30 Octombrie.— Aseară conservatorii democrați s’­au întrunit la restaurantul francez sub președin­ția d-lui general Grozea, care­­ a a­­rătat scopul acestei întruniri. S’a hotărît ca ziarul „Conservatorul" de­mocrat s­ă continuă să apară. S’a hotărît de asemenea reorganizarea clubului. Avocatul Manele fiind­ cuvin­tul aduce omagii memo­riei lui Chr. Suliotti. D. Glen a fost ajutor de primar aduce elogii d-lui Take Ionescu spunînd că ti­neretul e pregătit pentru lupta ce trebuește dusă pentru răspândirea i­­deilor conservatoare democrate, pro­­punînd instituirea comitetului în­sărcinat cu redactarea ziarului. D. Rășcanu fost deputat inzistă a­­supra reorganizarea clubului și ex­primă speranțe în succesul acțiunei întreprinse, bazîndu-se pe solidari­tatea și devotamentul membrilor partidului. D. avocat C. Petrescu propune ca noua întâlnire­ să aibă loc Duminică și să se fie cu­ mai dese întruniri prin diferite orașe pentru stabilirea de strînse legături între membrii par­tidului conservator-democr­at, întrunirea a fost destul de anima­tă și s-a terminat la orele 11 în mij­locul entuziasmului. — Pay. Știri artistice Concertul d-rei Heller.—Aseară a dat concertul anunțat la Ateneu d-ra Mariana Heller, absolventă a con­servatorului nostru, care și-a com­plectat studiile la celebrul profesor Sevcik. D-ra Heller n’a pierdut timpul sau­ a realizat progrese remarcabile. Bucățile executate au fost din cele mai dificile, precum concertul de Bruch, Souvenir de Moscou de Wie­­niawsky, Aria de Bach, Dans ungu­resc de Brahms și faimoasele Melo­dii țigănești de Sarasaté. Auditorul a­­ aplaudat frenetic pe valoroasa concertistă,rechemînd-o și cerîndu-i să mai adauge câteva bu­căți. Programul a avut o­ fericită va­rietate, grație concursului d-rei Dră­­gulinescu, care e de asemenea în mare progres și a cules aplauze nu­meroase. D-na Narice a ținut acompania­mentul­­ cu multă distincțiune. -x-concerte simfonice. — Dumine­că 2 Noembrie, o­rele 2 jum. sp. m. are loc la Ateneu, f-iul concert simfonic dat de orchestra­ perma­nentă a ministerului instrucțiu­­nei publice, sub conducerea d-luii D. Dinicu. Programa conține: 1. Humper­­dink: Uvertură (Hansel und Grä­­tel) (prima­­ audiiție); 2.­­Cesar Frank: Rédem­ption (poemă sim­fonică) ; 3. Smetana: Mein Vater­land (Aus Böhmens, Hah­n und Flur) poemă simfonică­ (prima audiție); 4. Beethoven: Simfonia No. 5, do minor a) Allegro­­ con brio, b) Andante con, moto, c) Al­legro, di Finale—Allegro. Iată subiectul poemei „Patria mea“ de Smetana: In câmpiile și în pădurile Bo­­hem­iei. — Intri’o frumoasă zi de vară, în b.ms.,urintr^9.1<# câmpii ale Bohemie’l unde mirosul plăcut al florilor și adierea vîntului ne umple sufletul de avânt. In aceas­tă sărbătoare a naturei răsună famnicul imn al mulțumirei­ câmpe­nești. In urmă părăsind freamă­tul mulțime! intrăm într­’o pădure umbroasă și liniștită. La adierea lină a vântului ramurile și frun­zele copacilor se leagănă în mur­mur ușor care crește apoi, sporeș­te cu ciripitul ascuțit al păsărilor pînă ce întreaga pădure răsună pire,lung într’o armonie nesfîrși­­tă. Străbătând acest imn al natu­rii, se­­ aude în depărtări sunetul duios al cornului­­ de vânătoare. Vântul întrerupând dumnezeea și­­ca pace printr’o puternică suflare ne face să­­ auzim zgomotul vesel al unei petreceri câmpenești care s­e apropie din ce în ce, și iată că ne găsim în mijlocul unei fru­moase serbări țărănești unde toți petrec cu dansuri și cîntece. Plă­cerea și bucuria vieței se răspân­dește prin cântecele naționale pli­ne de viață până în cele mai de­părtate ungh­iuri ale Bohemiei. V. Tânărul și eminentul artist vio­lonist Florizel de Reuter, care a dat cu mare succes un concert la Aten­eul Român în seara de Marți ,28 cor. împreună cu cântăreața Gracia Ricardo va da, în urma cererei generale,­­un al doilea con­­cert l­ai­c­aire și cel ce nu l’­au au­zit prima oară vor putea aprecia talentul său extraordinar și per­sonalitatea sa artistică deosebită. Fapte din Capitală Nenorocirea de La seminarul Pe­dagogic , nenorocire s’a petrecut erî la seminarul pedagogic, nenorocire a cărei victimă a fost un licean. Copăceanu Pantelimon in vârstă de 14 ani, venind la un prieten, în așteptarea acestuia c’a apucat să e­­xerseze la un trapez. Făcînd o mișcare greșită tânărul a alunecat și căzînd s’a rănit la piciorul drept. Rănitul a fost pansat de un d. doctorand de la societatea de sal­vare. început de incendiu Un început de incendiu s’a decla­rat erî în strada Academiei 37, la locuința d-lui M. Filipescu. Focul a luat naștere de la un coș nemăturat și a fost stins ime­diat de oamenii din serviciul d-lui Filipescu și de sergenți. Pagubele sînt neînsemnate. Copil abandonat D. Tănase Mihăilescu, funcționar, pe cînd se ducea era la birou, în dreptul casei cu No. 90 din strada Lipscani a găsit un pachet. Ridicîndu-l de jos, funcționarul cu mirare constată că în pachet era înfășat o fetiță ca de 4 luni. Imediat norocosul funcționar a înștiințat pe un sergent polițienesc care a avizat imediat circumscrip­ția 5. Copila a fost transportată la a­­zilul Cantacuzino. S-a deschis o an­chetă pentru dovedirea mamei cri­minale. Furtul de la drogueria Leca Paruis Un furt, îndrăzneț s’a săvârșit erî la drogueria d-lui Leca Paruis, din S Pungașii, rămași nedescoperițî în­că, s’au introdus printr’o intrare dos­nică în droguerie de unde au furat diferite articole. Apoi hoții au intrat în locuința d-lui P#ruis și au furat dintr’un garderob mai multe costume și lin­gerie și apoi au dispărut. Circumscripția respectivă fiind în­științată, comisarul șef a deschis o anchetă. Bănuit fiind servitorul Iu­­lius, din serviciul d-lui Ștefan Sír­hat, care locuește în aceiași curte cu d. Parais, acesta a fost arestat. Moarte subită De cîteva zile, de cînd timpul e ploios, morțile subite s’au înmulțit. Era la orele 11 a. m. a încetat subit din viață în șos. Mihai­ Iliavu 131 cerșetorul Marin Zamfir, în vârstă de 80 ani. Comisarul N. N. Ionescu, de la circumscripția 30 fiind înștiințat a deschis o anchetă și a dispus trans­.... ............ portarea cadavrului la morgă,­­lg.. Moarte bănuită "’Wî Intr’o odae din strada Țărani No. 16, a fost găsită aseară moartă vă­duva Eufrosina Dumitriu în vârstă de 50 ani. Circumscripția 10 fiind înștiințată comisarul Perșunaru a sosit imediat la fața locului și la început cercetă­rile. Se crede că moartea nu ar fi na­turală deoarece cadavrul e foarte vîn­ăt; un alt indi­ciu de bănuială asupra m­orfei, e faptul că pe o mă­suță alăturată puțului pe care zace cadavrul s’a găsit o ceașcă cu o substanță gălbue și în mina fe­­meei o bucată de vată care exala un miros foarte pătrunzător. S’a dispus transportarea cadavru­lui la morgă, unde din autopsie se va constata dacă la mijloc e o si­nucidere sau o moarte naturală. Ultima oră Sebrania și inde­pendența regatului Discursurile deputaților guvernamentali Sofia, 30 Oct— Ședința de azi a Sobranie! a ținut de la 3—7. AÜ vorbit trei deputati guvernamental!. Discursul deputatului Micheff Cel dintîiu, Micheff, spune că: „Evenimentul anexare! Rumelie! are mare asemănare cu cele care au precedat anexarea ei înainte de răz­boiul sîrbo-bulgar. Și atune!, ca și acum, se spunea că nu e timp pentru anexare. Isto­ria însă a arătat că acele prevederi nu erau pe nimic întemeiate. Neatîrnarea țărei noastre a fost declarată în numele culturei noas­tre nationale. Ea a fost bine în­­tîm­pinată de întregul popor, de toa­te partidele. Anexarea Bosniei săvîrșită odată cu independența noastră e o simplă coincidentă. Nu e nici o legătură între ambele evenimente. Primirea tarului nostru la Buda­pesta înaintea declararea ambelor e­­venimente dă naștere la bănueli. Pentru evitarea pe viitor a unor astfel de bănueli țarul ar trebui în­soțit de miniștrii în toate călătoriile sale. In ce privește pe Rusia, ea nu ne poate ajuta, avînd acum grijile ei proprii. La Petersburg noi nu avem un diplomat capabil care să apere in­teresele noastre. Deasemenea la Pa­­­­ris, Londra, Viena. Partidul democratic nu a fost nici­odată reacționar cum a fost acuzat“. Mai departe, oratorul declară că e partizanul unei alianțe cu Turcia, cu condițiunea ca constituția să fie sincer aplicată în Turcia. — Constituanta nu poate fi con­vocată pînă ce puterile nu vor re­cunoaște independența regatului. Neatîrnarea noastră nu o vom răs­cumpăra niciodată cu bani. Interesele patriei noastre nu per­mit aceasta. Nu voim să intrăm într­e robia nouă. Cuvântarea deputatului Hristoff Deputatul Hristoff, luînd cuvîntul ocupîndu-se de chestiunea despăgu­­birilor spune: — Turcii să știu că sîagele lor îl vom vîrsa, despăgubiri pentru nea­­tîrnarea țăreî noastre, însă, nici o­­dată! Guvernul nu era competent să a­­corde coroana țarului, trebue con­vocată constituantă. Guvernul a co­mis o eroare. El știa că anticii noș­tri! tar! se numeau singuri, atunci însă nu exista, regim constituțional. Eroarea însă poate fi reparată, convocîndu-se constituanta. Trebuesc apoi date națiune! re­formele făgăduite. Discursul deputatului BEileSi Deputatul Mile îi aprobă declara­rea­ independentei și a­­ regatului. El polemizează apoi cu Teodoroff și Daneli, spunînd că regatul ac­tual e urmarea imperiului antic­ al­ bulgarilor. In țară domnește liniște, ea a primit cu mulțumire actul s­ăvîrșit Oratorul cere votarea răspunsului la mesaj.—D. . . Apropiata retragere a lui Mittaof Viena, 30 Octombrie. — Ziarul Algemeine Zeitung“ află că e probabilă retragerea lui Malinoi actualul președinte al consiliu­lui bulgar, relatînd că noul gu­­vern va fi alcătuit din coaliția bancovisto-naționaliistă cu Daneff­­ ca­ președinte de consiliu. la Mia­st așteptă Minis mari Belgrad, 5P Oct.— La Semiin au mai sosit 4000 soldați. Pretutindeni se construesc cu ma­re febrilitate forturi. întreaga populație e cuprinsă de panică așteptînd desfășurarea unor evenimente mari. Ambasadorul austro-ungar de a­­ci care a voit să viziteze ori în taină armata sârba la Tom­ak, o oră de­­părtare de Belgrad a fost reținut și întors înapoi de gardă. — Pera. Prințul George în misi­une la Constantinopol Viena, 30 Octombrie. — Din Bel­grad se anunță că știrea despre ple­carea prințului George la Constanti­­nopoli a produs în public un entu­ziasm colosal. Se crede că Novacovici, minis­trul Serbiei la Constantinopole, ar fi primit ordin ca să mai rămîe în Capitala Turciei pînă la venirea prințului George. Misiunea sârbească va cerca să încheie un tratat cu Turcia prin care aceasta să permită trecerea bandelor din Serbia veche și Sand­­rac, iar în schimb Serbia garan­tează Turciei integritatea teritoriu­lui otoman. * Belgrad, 30 Oct.— Un ziar de sea­ră anunță că prințul moștenitor George va pleca la Constantinopole pentru a stabili definitiv alianța dintre Serbia și Turcia și pentru că apariția sa la Constantinopol să dea mai multă importanță aceste­ alianțe. Tratativele turco-bulgare Constantinopol, 30 Oct. — Azi s-a ținut a șeaptea ședință a delagaților turco-bulgari. Delegații bulgari au declarat că vor lua măsuri ca o­ameii speciali să fie trimiși la Sofia pentru a sta­bili mijlocia veniturilor și cheltueli­­lor și a crea astfel baza discuțiilor pentru d­escum­părarea exploatărei li­niei ferate orientale. Cifra pentru răscumpărarea părței din linia ferată, ce revine Turciei e aproape convenită luîndu-se ca baza costul construcției, 200.000 lei pe ki­lometru. Delegații au stabilit în sfîrșit ba­za discuției asupra procentelor în ce privește Rumeia orientală dar au­­refuzat în mod categoric a admite a­­celaș principiu in ce privește tribu­tul și partea contributivă a Bulgariei la datoria publică otomană. Aceste două chestiuni Poarta le va supune conferinței puterilor.—Guys. Bulgarii refncep revolu­ția în Macedonia Constantinopole, 30 Octombrie.— Din Salonic vine știrea că bulga­rii proectează reînceperea mișcatei revoluționare. Autoritățile din Ve­­dena au confiscat erî documentele privitoare la acest plan l­imba engleză în școalele tur­ci­ști Viena, 30 Oct.— „Corespondența politică“ află din Constantinopole că ministrul cultelor a hotărît intro­ducerea limbei engleze în locul lim­­belor greacă și armeană în școala d­e la Mulkie în care se instruesc vii­torii funcționari ai statului. Limba engleză va fi introdusă și în școala militară de la Pancaldi. Timpul în Europa E vreme frumoasă la Viena, tim­pul s’a încălzit la Budapesta și Ber­lin, la Paris timpul e variabil, la Londra aerul e încărcat de ume­r zelă, la Liverpool e­­ frumos. í!! DIMINEAȚA M­i­liții ministă — Peste 300 de morți — HAMM, 30 Oct— O EXPLOZIE DE PULBERE DE CĂRBUNI A A­­VUT LOC IN MINA RADBOD. DIN 360 LUCRATORI CITI SE AFLAU IN MINA, 3 AU FOST UCIȘI, 38 AU FOST SCOȘI GRAV RĂNIȚI, 150 SE CREDE CA AR FI PERIT. , ‘A* Hamm, 30 Oct.— Pînă azi la ora 2 după amiază s’au scos din mină 36 morți. Se mai află un puț peste 300 mi­­neri; salvarea lor pare cu neputin­ță. 39 oameni grav răniți se află la spital. Explozia s-a produs pe la 4 dimi­neața și a fost foarte violentă. Fo­cul continuă a se întinde în mină. Echipa de salvare a trebuit să re­nunțe a se scoborî în mină. Pom­pierii au început să lucreze la stin­gerea incendiului din mină. Hamm, sa 1 octombrie. — Asupra cauzelor catastrofei circulă diferi­te versiuni î: acea după care pulbe­rea de cărbuni s'ar fi inaftins din cauza, um­blării n­eîndeminatice, a unui lucrător cu o laterna nu pare a se confirmai. E ma­i probabil că s'a produs o expl­ozie la gazelor din mină care au incendiat apoi pulberea de căr­bune. Explozia s’a produs piblicMl din ecluză că lucrătorii, deși le este interziși au făcut uz de dina­mită. După știrile sosite până la firnaz numărul viclemțelor trece peste 300. Nenorocirea e îngrozitoare în special prin faptul că ce­i mai mulți lucrători sînt închiși în mi­nă. E foarte posibil ca mulți să fie­ încă în viață. Salvarea lor e însă­­­xclus­ă. E foarte adevărat că pompierii își­ dau mire silință pentru a­tinge focul. Orele trec însă pre­­­cizînd tot mai mult siguranța că nenorociții lucrători cărora li-a închise toate drumurile vor pieri în fundul minei. Minele Tlodlod sunt proprieta­tea societății miniere din Trier cu reședința la Hamm. * Hamm, 30 Octombrie. — Numă­rul răniților crește într’una. Cei mai mulți ,au­­ arsuri și fracturi te­ri­­ile. In mină se mai află 150 lu­crători carr î­i așteptptă deznădăj­duiți ajutoare. Sunt însă puține speranțe de scăpare, din cauză că intrarea în mină e imposibilă și din coloana de fuim gros ce crește într-ana se deduce că focul din mină se întinde. In momentul catastrofei se af­­flau­ în mină 400 de lucrători. De prin împrejurimi au i sosit numeroși medici și ambulanțe de salvare. Intre cele dintîî societăți de sal­vare sosite a fost și societatea „Hibernia“ a­le cărei instrumente de salvare s’au dovedit excelente, cu prilejul catastrofei de la Cour­­­rieres. Toate străduințele sînt însă za­­darnice. Răniții cari pot fi scoși din mină mor imediat ce respiră aerul. Hamm, 30 Octombrie. — Pînă sea­ra s’au scos 30 de morți. Numărul m­ o­i­ U­or trece de trei sete. S’au pierdut orice speranțe de salvare. în jurul minei incendiate se petrec scena sfîșietoare. Hamm, 30 Octombrie.­­ Salva­rea victimelor rămase în mina fiind cu neputință, mina va fi inundată spre a se unica stinge incendiul care ia tot mai mari proporțiuni. După constatările oficiale, sunt 36 morți și 35 răniți, dintre aceștia au­ murit 3­ în mină se află încă peste 200 mineri; ei trebue considerați ca pierduți. Poetul Mistral g­rav bolnav Paris, 30 Oct.— Poetul Mistral se află grav bolnav la Maitland lângă Avignon. Tratativele dintre Aus­tria și Romînia Viena, 30 Oct.— In așteptarea re­­zolvirei crizei ministeriale ședințele pentru încheerea tratatului de comerț cu România continuă. In fiecare zi se revizuesc procesele verbale an­terioare. S’a discutat și fondul mul­tor puncte asupra cărora existau în­că neînțelegeri și s’a ajuns la o în­țelegere asupra unora din ele, așa că azi domnește deplin acord între ambele părți asupra majorităței pun­ctelor viitorului tratat. Chestia exportului de vite, rămî­­ne însă în suspensie pînă la venirea noului minister. Vo* la cercurile cosnisiunei romînești s’a relevat faptul că d. Emil Fo­rumban, a fost primit în audiență de împărat în calitate de vice-președin­­te al Camerei și nu de președinte al comisiunei. Se crede că împăratul Franz Josef nu a invitat la dînsul pe președintele comisiuniei romînești pentru a nu fi nevoit să-și spue cărerea și să poa­tă scăpa astfel vreun cuvînt care l’ar angaja apoi, întru­cit monarh­ul vrea să lase mină liberă viitorului guvern. D. Lahovary în audi­ență la Fallieres Paris, 30 Octombrie. — Președin­tele republicei a primit în audiență solemnă azi după amiaza pe d. Lahovary, noul ministru al Romî­­niei la Paris, care i-a remis scriso­rile sale ái acreditare. Romînia nu dă impor­tanță Patriarhis­­tul­u­i Viena, 30 Octombrie.— „Corespon­dența Politică" află din București că acolo nu se dă nici o importanță știre­ că patriarh­al ecumenic va înainta conferinței europene un pro­test împotriva secularizărilor averilor bisericești din Romînia, afacerea fi­­ind rezolvată de mult și intervenția neputînd avea nici un rezultat. Criza ministerială din Austria continuă Viena. 30 Octombrie— Criza mi­nisterială continuă. Intre altele, e foarte greu să se găsească un titular pentru ministerul agriculturei, deoa­rece nimeni nu voește să-și atragă ura agrarienilor pentru tratatele de comerț cu România și cu Serbia. A­­seară, situațiunea părea că e mai bună, astăzi e iarăși pesimistă. Ședințele de astăzi ale partidelor vor aduce lumină. Astăzi au loc trei alegeri suplimen­­tare două în Boemia și una la Ins­­bruck, în Tirol. E posibil ca aceste alegeri să aibă oarecare influență a­­supra crizei ministeriale. Viena, 30 Octombrie. — Criza ministerială continuă. Ziarul „Freindamblat“ va publica în nu­mărul său de mline un articol extrem de serios în care face ob­servații energice partidelor pentru că nu caută să ajungă la o înțe­legere. Ziarul spune că se saiflă în­­joc existența parlamentului. Aus­tria ar­e acum la ordinea zilei re­ forme importante econoism­ico-soci­­ale in față cărora naționalismul trebue să tacă. Dar­ă partidele împiedică aceste reforme, noul guvern va lucra fără ajutorul partidelor politice. Ciocniri de trenuri in America New-York, 30 Octombrie.— Din cauza unei ceva mari, numeroase accidente și ciocniri de trenuri s­au întîmplat în toată țara. Pe linia electrică New York Fi­­ladelfia, s-au ciocnit două trenuri. Sunt mulți morți și răniți. Tratativele turco-austriace vor reîncepe Berlin. 30 Octombrie. — Vo­­ssische Zeitung publică o convor­bire cu ministrul Hahi-bey, care a declarat că tratativele austr­o­­-turce vor reîncepe în curînd. Conferința europeană va avea numai să aprobe hotărîrile ce se vor lua de cele două puteri. Un ocultist profetizează razboiu în Balcani Petersburg, 30 Octombrie.— O­­cultstul Miller a profetizat țaru­lui că la primăvara vom avea războitl în Balcani și că se va produce catastrofa anglo-germa­­nă din cauza Serbiei. Miller a lăsat o scrisoare si­gilată plină de proorociri. Prevederile în viitor­­ ale ocul­­tistului au produs o impresie zdrobitoare asupra tarului. ‘ Sunt temeri că aceste proorociri vor influența asupra politicei. Josef Frank amenințat de anarh­iști Agram 30 Octombrie. — D-rul Iosef Frank președintele partidului Starkevici, a primit azi­ o scrisoare scrisă în parte cu cerneală­ roșie și parte prevăzută cu semne misteri­oase. Prin această scrisoare un ..stup de anarh­iști“ amenință pe Josef Frank că, el și alte personalități po­litice din Agram și Ungaria au fost condamnate la moarte. Un ziarist voind să afle părerea d-rului Frank asupra scrisorei pri­mite, șeful stalieviciștilor i a răs­puns: „Să nu creșteți că o consider ca o glumă, din potrivă lucrul e foarte serios. Sunt informat că de luni de zile se completează contra p­ieței mele: „Scrisoarea am predat-o poliției". Se crede că totul s’ar reduce la o glumă a adversarilor săi politici. Cu toate acestea­­.....” Naționalitățile și siste­mul plural Budapesta, 30 Octombrie. — In prima ședință a parlamentului, deputatul Paul Ilatsy vice-preșe­­dintele partidului independent ,a invitat partidul naționalităților să candideze un membru al parti­dului în c omisiunea de 31 aleasă de parlament pentru reforma elec­­torală. ■Iată răspunsul pe care l-a trimis la acea­stă invitație, președintele partidului naționalităților. Stimat­e d-le președinte, i ’ In numele partidului parlamen­ta,■ naționalist -am, onoare­a vă a­­duce la­ cunoștință, că partidul nostru nu vrea să fie reprezentat în comisiunea, de S1 și că din aceas­tă cauză partidul nu va susține nici o candidatură pentru locul o­­ferit. Motivul acestței hotărîri îl constitue nu numai faptul că par­tidele majoriățea contrar princi­piului parlam­entar­ nu numai că nu au asigurat un loc partidelor minorităței în copnisiunile impor­tante ci i­ d­ă respins chiar din toate co­misiun­ile — ci și faptul că principiile fundamentale ale actualei reform­e electorale sunt a­­tât de departe de reform­a electo­rală promisă pentru dezvoltarea democratică și­­ egaliz­are­a popoa­relor acestei țări, nicit nu putem vedea in această reformă electora­lă împlinirea promisiunei date. Din această cauză, excliptând fap­tul că­ activitatea noastră în comi­­siu­nea instituită pentr­ realiza­rea principiilor democratice devi­ne nefolositoare, nu voim s­ă lu­crăm la pregătirea diiesteti legi e­­lectorale pentru ca să nu se vadă în activitatea noastră împlinirea unei pro­misiuni politice. Primiți, etc. Theodor Mihali, președintele partidului naționalităților. Fîoîa lîua&rei pleacă la Viena Budapesta, 30 Oct.— Din Neusatz se anunță c că toate monitoarele și crucișătoarele Dunărei vor fi adunate Sîmbătă dimineața în portul de iar­nă de la Óbuda, de unde vor pleca la Viena pentru a lua parte la so­lemnitățile organizate cu prilejul jubileului împăratului. Motivele principale­­le acestei ho­­tărîri sunt însă temerile de inundarea ghețarilor, boicotarea mărfurilor a­­ustriace Triest, 30 Decombri si. — Din Du­­racco se anunță că în toate postu­­rile albaneze boicotarea mărfuri­lor austriace și ungare iar un cha­­racter serios. Un comitet tînăr turc a silit pe totîa comercianții turcii și străini să semneze o de­clarație prin care se oblig­ă să nu cumpere timp de e lunii mărfuri de la comercianții a­ustriaci și un­guri. Comercianții străini cari se vor opune vor fi expluzațî. Importante declarațiuni ale d-lui Milovanovici Roma, 10 Octombrie. — D. Mi­­lovanovici a declarat unui redac­tor al lui „Giornale d’Italia" că este partizan al unei confedera­­țiuni balcanice. „Tratatul de Berlin a fost o sta­­vilă în contra politicei de cuce­riri a Rusiei. Acuma, între Rusia și Turcia sunt două state tinere și puternice, Romînia și Bulgaria, așa că orice pericol e înlăturat. Dar apusul Balcanului e intr’o si­tua­­­țiune tristă. Cererile Serbiei au aprobarea puterilor apusene ale Europei, cari nu le vor ajuta cu armele, dar nici nu le vor îm­­piedica de a ridica chestia de drept. Dacă Austria dorește pa­cea, va ajuta cererile sîrbilor, în­­lesnind legătura Serbiei cu marea Adriatică“. Expulzarea unor ziariști din Sarajevo Sarajevo, 30 Octombrie. — Cores­pondenții ziarelor „Matin“ și „Dai­ly Telegraph“,cari voiau să se sta­bilească aci au fost expulzați. Se remarcă faptul că de la ane­xare se procedează cu mare riguro­­zitate în contra presei. Ultimul nu­măr al ziarului „Narod“ a fost con­fiscat. Situația ceneclarului Buelow Berlin, 30 Octombrie.­­ Situația cancelarului Buelow nu s-a lămurit încă. Persistă zvonul că împăratul ar fi dorit ca Buelow să fi fost mai decisiv în declarațiile sale. Dacă zvonul e adevărat, atunci demisia cancelarului e probabilă. Se crede totuși că Buelow va reuși să convingă pe împărat că discursul său în termenii în care l'a ținut, a fost necesar. Scarlatina în Bucovina Cernăuți, 30 Octombrie.­­ De aproape două sfiptămîni bîntite cu furie în Bucovina, epidemia d­e Cazurile mortale, pricinuite de această boală, a­u atins în săptă­mâna­ aceasta un număr conside­rabil. Serviciul superior sanitar al o­­ra­șului Cernăuți ai luat­ măsuri severe de poliție sanitară, ordo­nând în prima linie închiderea tuturor școlilor din onage și îm­prejur­i­me.—Alfa Din Cameră? comunelor Londra, 30 Octombrie. — Camera comunelor. — D. Lin interpelează pe d. Asquith întrebând dacă guver­nul britanic interpretează declarațiu­nile făcute de ziarul „Standard“ în sensul că Hota engleză trebuește să fie totdeauna superioară cu 19 la sută flotelor celor două puteri na­­vale mai tari după Anglia. Primul ministru a declarat că poate răspunde afirmativ. (Aplauze generale). ___ Borsa in sfriiîMe Joi 30 Octombrie 1908 Budapesta: Gria Aprilie 11­58. Grîîi Octomb. 10,75. Porumb Maiu 7.45. Ovăz Aprilie 8.50. Ovăz Oc­­tomb—.—. Rapiță August 14.30., Viena: Renta Cred. Austr. 631.—. Renta Cred. ungar 739.50 C. F. austr. 685.25, Alpine 641.50 Rentă ung. cor. 92.—, Mărci i­­mediate 117.16, Mărci uit. 117.27 Napoleon—.—, Berlin : Rentă austr. aur 98.60 Ad­. cred. austr. 200.00, Bancnote rusești 214.80, Nou împrumut rus 4 la sută 75.90, Rentă ung. aur: 92.80, Rentă ung. cor.­­2*50, C. F. austro-ungară 147.40 Schimb Vie­na 85.30, Paris: Rentă franc. 96.55, Ren­tă italiană 103.—, Schimb german 122.68, Schimb Elveția 1­32, Ren­tă austr. aur 97.50, Impr. rom. 94.40, Banca otomană 701.— Schimb Amsterdam 208.15, Schimb Viena 104.68, Francfurt : Rentă austr. aur 68.30, Rentă ung. aur 92.75. Acț. cred. austr. 200.50. C. F. austro­­ungar 147.­—, Schimb Londra 204.37. Rentă austr. cor. 96.10 Rentă ung. cor. 92.20. Schimb Viena £ 5.30 Schimb Paris 8151 Alpine —.—. Renta romînă la Berlin­ Berlin, 30 Octombrie.—Iată mer­sul rentei române pe ziua de azi: Renta 1903 s’a cotat 104.03 „ 181­8 „ „ 9( .4) „ 1890 „ „ 92.50 * 1891 „ » 8:.59 „ 1894 „ „ 89.4) „ 1896 „ „ 89.43 „ 1898 „ „ 89.40 Renta convertită 1905 90.3) Renta 1905 „ 89.40 STAREZV CIVILA Născuți SA. Marți 17: Toba Haim Bluim de 21 de zile; Ilinca D. Păun de 24 de ani; Avram Alterescu de 80 de ani; Ernestine Hornstein, de 63 de ani­; Ion C. Ilie de 43 de ani; Petre Dumitrescu de 16 ani; Iluja­­m­ea de 57 de ani; Elena Faiciu de 19 ani; Ecaterina Voiculescu de 1 an și zece zile; Marioar Du­mitrescu de 85 de ani; Vasile M. Tudor de 10 zi­le; Anastasia C. Ion de 45 de ani; Barbu Radulescu de 75 de ani; Petre N. I. Radu de 6­ luni și 6 zile; Dobre Bădescu de 15 zile; Dumitru I. Vătafu de 25 de ani; Gheorghe­­ Constantin, de 4 ani. Căsătoriți: Ion Enescu cu d-ra Alexandrina M. Ionescui; Henrich H. Dürr cu d-ra Luisa G. Moșer; Păun, C. R. Stoian cu d-ra Paras­­­chiva I. I Crișan; Costajche N­iță cu d-ra Ioana Radulescu; Spiridon Christesicu cu d-ra Domnie«. A­­dam­lank; David Finchelstein cu d-ra Ristai N Henchis; Sterian G. Florea cu d-ra Clementina N. Pope­scu; Dumitru, N. Pletea cu d-ra Elena A. Dinu; Ion A. Simon cu d-ra Sara A. Binder; Constan­tin Dumitrescu cu d­ ra Elisa Bu­­curescu; Ignat P. Sebeni cu d-ra Ana Martai L. Balog; Haim Leiben M. Rabinovici cu d-ra Melania M. Da­ttelbaum; Dumitru Mihăilescu cu d-ra Ioana C. Petre; Isac S. David cu d-rai Marieni Senia Hel­­pern;­­Constantin D. Nicolescu cu d-ra Floarea Niță; Nicolae St. Că­­limescu cu d-ra. Tereza N. Nep; Nicolae L. Apostol cu d-ra. Elena N. Popescu; Vasile Mateescu cu d-ra Paulina Gh. Dincescu; E­­d­uard Safinca­ cu d-ra Brigita Bine încălzit cu Calorifer Circul 5BMHJ Turneul Artistic Internațional Teatru de Varietăți pentru familii Vineri 31 Octombrie 1908 Mare Representație de Casă> *® ST" Succes Colo­sal “HM* 5 LONGONELLS 5 «velet d­­e dioi&caloare și cintarețe TIHH3 DOU^ECK dansatorii și Beruh­­ție piesoroonge Spectacolul se va termina cu Marele Cinematograf al trupei Cu vederi noi — Frețuri Populare — Biletele de vînzare la Agenția Feder l­muL LIRIC (Proprietatea d-lui Leon M. Popescu) Representațiuni Populare Vineri 31 Octombrie orele S V2 seara Se va juca pentru a 4-a oară „SUS și JOS“ piesă originală în 4 acte de d-l Emil Nicolau. Biletele de vînzare la Noul Magazin G„ DEGEN, Calea Victoriei 50, lingă cofe­tăria Capsa, în toate zilele de la orele 9 a. m. pină la Sp. m și la casa Teatrului Liric, de a ora 10 jum. a. m. pînă la 13 jum. și dela 6 p. m. pînă la 10 seara. — intre neîe ordiestnl — In studiu: MA R M Ș A L A Comedie în 3 acte trad. de V. Hasnaș Teatrul EDISON Vineri 31 Octombrie 1908 — VARIETĂȚI — Debutul mult cunoscutului duet &.JEF­F’RIGOLETE Operetă într’un act cu transformațiane. Jariis Amerioi prim tenor BLANCHE IDEAL dansuri serpentine La Belle Montanara — dansuri spaniole DE CARUSO Cîntăreți excentrici CIMEMATOO­EAF L­a S­urii Si­lii­ A SOSIT (Sulis de fois de marne) Calitate extra superioară Analizată la Institutul de chi­mie al statului cu certificatul No. 2543 din 21 Octombrie 1908 gă­sită ca carată fără nici un a­­mestec ca a ite uleiuri străine. Se poate suporta de cele mai debile stomacuri. Se trimite și în provinces contra ramblers. GALA DE SCHIMB . I . FUELS­ București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 31 Oct. 1908 Câmp. I Viad 4 °/o llsiîia arar. 1S!18 mi 89 75 90­ 25 46/„ „ , 1905 a. b. 89 75 90 25 4%, Rentă internă 90 75 91 W, 4 °|o Oblig. Bill. ro. 1903 87 25 87 75 4% „ „ , 1906 87 25 87 75­5»/„ , , jud. 100— ICO 50 41/2 „ , „ 90 50 90 75 5 °­” Ser. Fane. rural 99 25 99 75 4 °­ c , „ 87 15 88 25 5 °/­ , , arh. Bu. 97 30 97 65 ăVi. , , „ Iași 93 75 94 25 Ac. R. Națională 4100 — 4120 — „ , Agricolă 385 — 395 — , , Sc. Buc. 120— 125 — . Cor. val. austr. 106 — 107 — Mărci germane 124— 425 — Banc. franceze 101— 101% „ italiene 101 — 1013­. „ m­bl. hirtii 265 — 268 —« Plătim cupoanele expirate precum și. xiecaninw»-1 nea. de Rentă E d§ N«emb [JACHETE GATA. DE BLANA DE LA LEI 75 IN SUS­­ fență in anul II^^^^jGiJRISti K­atii ® ia 1151 iComei și cwi € c­ientiÁe 1 Jf? Q $‘n detacu de ,JBiaifa, £foc3ant\38ot09aM&atm&J3âcau.Jfoman,J!$ac/ad, Vauim i SUCURSALA IN CRAIOVA, STR. UNIREI 84 M ■% • . i® Mașină brevetată 9­1 Cl­AIN­ I tü d­e spălat rufe Executatâ în fabrica „A2.BIWA“ secția metalurgică 11 bit — MAX FISCHER % Co.—GALAȚI — întrece în ceea ce privește perfecțiunea, calitatea, durabilitatea și ostinitatea orî-ce mașină «Ie spălat importată din străi­nătate. JEco îi omisește li © °­ o din săpun, combustibil și muncă. Spală repede și face rufele albe ca zăpada. Conservă rufele căci Lăura înecare se curb­aii prin aburi. Or­­ emo poate spăla căci nu se cere CMMO și cinți speciale. Luăm înapoi ori­­ce mașină „Favorita“ dacă nu va îndeplini avantajele arătate în prospect..Vindem franco în toată ț­ara.—Prospecte și prețuri curente gratuit la cerere. Multe scrisori d­e mulțumire să disposițite. IA se fem­ de contrafaceri și de ape artificialei

Next