Dimineaţa, noiembrie 1908 (Anul 5, nr. 1693-1722)

1908-11-25 / nr. 1717

Ami­ V— No. 1717 Mărfi 25 necembrie 1903 DIRECTOR CONST. MIN­E Abonamente cu premii: Un «n. ....... Lai 29 • Inni ........ ■ U $ Inni ......^. . . 0 TELEFON I Direcțiunea No. 1499 Capitali „ 1410 Provincie și Străinătate No. 1240 PUSUCITATGAJ CONCED­ITA EXCLUSIV Agenției cu Publicitate CAROL SCHULDER A Co. BUD­RE­ȘTI ■ *r. Karsseorgrevlcl ia—TrlMon |j| Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11­03XC%3CCGXCCCCX3&£%wCwwî0 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI Telegrame Hific frico­­_ Igore IMPORTANTE DECLARAȚII ALE UNUI MINISTRU TURC 'Sofia, șs Noembrie. — „Vecerna Posta“ publică un interview sen­sațional pe care l-a avut corespon­dentul Său­ cu ministrul Nuran­­dughian, fostul delegat otoman pentru tratativele turco-bulgare. Ministrul a declarat următoarele: — La o înțelegere complectă in­tre Turcia și Bulgaria nu s’a prutut ajunge,cu toată bunăvoința ambe­lor parti. Ar fi nedrept să se a­­firme insă că misiunea d-lui L­aptșef ar fi rămas fără nici un efect. D. l­aptșef, pentru care am perfectă stimă, a reprezintat aci, cu mare tact și inteligentă in­teresele tării sale. Împreună cu el însul am reușit să curățim tere­nul de o mulțime de chestiuni nivel în ritigiă cari ar fi putut im­pedi­ca mersul normal al trata­tivelor și ar fi putut da loc in vi­itor la dezagramente. In ce privește chestiile bănești, a spus ministrul turc, Bulgaria prin declararea independenței sale și Tur­cia prin angajamentele sale față de Europa, se găsesc amîndouă într'o situație foarte delicată. Bulgaria nu vrea să audă măcar despre capitalizarea tributului. De­oarece comisiunea pentru controlul tributului nu s’a mai întrunit de mulți ani, Bulgaria pretinde pres­­cripțiunea tributului. — Și nu are dreptate? Întrebă zia­ristul. — Nu pot spune că are dreptate, replică ministrul. Pe de altă parte, continuă d-sa, Europa a prezintat corupturile sale Turciei, care se află acum intre ciocan și nicovala. Este pentru noi o misiune grea de a in­­sista pe Ungă Bulgaria ca să plă­tească și ea partea sa din aceste campturi, cu atât mai mult ca cit Bulgaria are o mare responsabili­tate pentru faptele sale. Cine este vinovat pentru toate a­­ceste dificultăți? Europa. Și ea va trebui să inlesniască acțiunea atît a Turciei cit și a Bulgariei. Eu cred că Europa ar putea consimți la o conversiune a datoriei publice bul­gare și să-­ avanseze sumele nece­sare p­entru achitarea datoriilor că­tre Turcia.• Ziaristul observing că Bulgaria are 700.000.000 lei datorie consoli­dată, 100.000.000 datorie flotantă, și că o conversiune și un nou îm­prumut ar însemna un jug apă­sător pentru Bulgaria, ministrul­­ a răspuns: — Conversiunea este numai o formulă, nu un faliment. Bulga­­ria ar avea de plătit atunci S sau cel mult 1 la sută dobîndă, iar nu acum plătește Turcia. . —Credeți că Eur­opa ar consimți să avanseze Bulgariei bani în a­­semenea condițiuni — — S’ar putea lucra în acest sens la Sofia și Constantinopol, dacă Bulgaria ar consimți în principiu. — Să plătească deci 500.000.000? Bulgaria nu se îndură a plăti nici 200.000. 000 lei. — Turcia pretinde mai mult, răspunse Nurandunghian. După compturile Europei, Turcia cere 30.000. 000 lire (peste 600.000.000 lei). Dar dacă această cifră se pare exagerată s'ar putea lua ca bază cifra minimală de 200—250 mi­­lioane. Adaug Insă că toate acestea sunt vederi personale ale mele nu ale guvernului meu. A întrebat la urmă dacă crede că se vor mai relua vreo­dată tratativele, ministrul a răspuns: — Nu există nici un motiv ca ne­gocierile să fie rupte pentru totdea­una și sper că peste puțin timp se va putea ajunge la o înțelegere a­­micală. — Dobrogeana. UN EXPOZEU AL BULGARIEI Sofia, 23 Noembrie. —■' Azi dela orale 10 j­um. pînă la 13 a fost în audiență la țard. Liapschef care a continuat a-șî depune raportul a­­su­pra misiunei sale la Constan­tinopol. La orele 3 p. m. s’a ținut un consiliu de miniștri. Se zice că, acest consiliu s’a ocupat cu redac­tarea unui expozeu către Cameră asupra relațiilor turco-bulgare. * Se afirmă că tratativele cu Tur­cia vor fi reluate imediat după deschiderea parlamentului turc. Din Reichstagul german Berlin, 23 Noembrie. — Reichsta­gul a Început prima citire a legei asupra lofurilor. Ministrul tezauru­lui, d. Sydow, a declarat că exerci­țiul financiar al anului 1907 s’a în­cheiat cu un deficit de 13 milioane (exclusiv și deficitul produs într’un anumit capitol de impozite repre­zentând șapte milioane). Starea fi­nanciară a exercițiului 1908—1909 arată un deficit de 112 milioane trei sferturi mai mult decît defci­­tul prevăzut. Se prevede că rezulta­tul definitiv al exercițiului 1909 va arăta că situațiunea s'a îngreuiat cu 80.800.000 de mărci. I­. Speb, deputat din centru, re­gretă marile cheltueli făcute și se declară în contra construcțiunei pri­pite a n­ob­ilor tipuri de vase. Ora­torul mai declară că este interpretul maselor populare exprimîndu-șî do­rința ca întreaga afacere în privința Marocului să fie aranjată într'un mod pașnic fără pagube pentru Ger­mania. In această afacere spune d. Speck, politica noastră n’a reușit de loc. Oratorul termină constatînd cu satisfacție cu guvernul german a im­brățișat cauza credincioasei sale a­­liate Austro-Ungaria. (Aplauze). DEPUTATUL BASSERMAN ASU­PRA SITUAȚIEI Deputatul liberal Basserman amin­tește discursul marsșalu­ ni englez Roberts, care era plin de fantezie; dacă Anglia vrea să întroducă sis­temul militar; obligatoriu, o felici­tăm; dar noi, germanii, nu primim să fixăm o normă ca bază pentru construcții navale reciproce; trebui ca imperiul german să mențină constructiunile praeciate. In privința afacerei de la Casa­blanca, oratorul aprobă in general atitudinea guvernului german; iar în privința evenimentelor din Turcia, d. Basserman se plînge de hărnielile și de manoperile mincinoase îndrepta­te în contra Germaniei; s’a afirmat chiar ca ambasadorul german sfătu­ește războiul Totuși, să sperăm că toate simpatiile de odinioară nu au fost distruse în Turcia. Chestiunea e de a se ști dacă sim­patiile germane pentru Turcia cons­tituțională au fost exprimate la timp cum au făcut Franța și An­glia. Tocmai în acele zile critice, amba­sadorul german Rosea de la Cons­­­tantinopole: el a fost surprins de către evenimente. — Tot așa s'a întimplat cu procla­marea independenței Bulgariei și cu anexarea Bosniei: am fost găsiți ne­pregătiți, ceea ce a produs o vie a­­gu­sție in Turcia unde se blamează violarea tratatului de la Berlin. To­­tuși, de mai mulți ani Bulgaria se arată cu total independentă de impe­riul otoman, iar în cee­a ce privește Bosnia și Herzegovina, aceste două provincii erau considerate de mult ca două provincii austriace- O altă politică a Aust­o-U­egariei nici nu putea fi. In ceea ce privește conferința pu­terilor să sperăm c­ă pacea univer­sală va fi menținuta. In orice caz, Germania trebue sa rămînă credin­cioasă triplicei. De asemenea în I­­talia această idee a fost recunoscută exactă și politica externă a Italiei va rămîne aceeași. Deputatul Scheidemann declară că politica germană în Orient Eu­­ropei a dat faliment și *el așa și nu Maroc, iată, a încheiat deputatul rezultatul politicei noastre externe. Ședința a fost ridicată. O ÎNTRUNIRE A CECHILOR Praga, 22 Noemb.— Cechii națio­naliști și socialiști au anunțat pen­tru n­iine o întrunire la Hotivac, lo­calitate în apropiere de Praga dar în afară de teritoriul declarat sub stare de asediu. Poliția a luat întinse măsuri. CONTELE TRUBETZKOI ȘI ROM­­NIA într-o conferință publică pe ca­re a ținut-o contele Trubetzkoi la Pe­tersburg, asupra politicei Rusiei în Balcanici s’a exprimat astfel asu­pra Romîniei: „După războiul din 77, diploma­­mația rusă, punînd chestiunile de amor propriu­ în primul rînd, căută să distrugă ultimele rămășițe ale tratatului de la Paris, cînd se luă Rusiei partea de sud a Basara­biei ce se alipi Romîniei. Dar, noi ne-am gîndit la omorul propriu al Romîniei ale căreia trupe s’au lup­tat atît de vitejește alăturea de ale noastre și cari au adus servicii mari comandanților ruși. Noi nu am cugetat că prin aceasta vom înde­părta de noi tînărul stat ce abia își cîștigase independența. Mai mult în­că, prin alipirea acestui mic terito­­riu, care pentru noi nu are nici o importanță am fost obligați a apro­ba ocuparea militară a două pro­vincii de către Austria, acele provin­cii de unde a plecat prima scînteie a răscoalei ce aduse războiul. Austria, fără a trage un glonț, primește o mare sporire teritorială și alte avantagii, ce erau justificate în fața Europei, ca crearea unei con­trabalansări Rusiei și a reducerea influenței acesteia asupra slavilor din peninsula­ Balcanică“. LEGEA INVĂȚĂMÎNTULUI IN­SOBRANIE Sofia, 23 Noembrie.—Eri Camera a ținut ședință dela orele 3 d. a. pină la orele 1 jumătate seară, la ordinea zilei fiind legea asupra învățămîn­­tului. A vorbit ministrul instrucției pu­blice, care a spus că partidul de­mocratic de la putere are de s­cop democratizarea învățământului în ța­ră și în acest sens a întocmit pro­ectul de lege, care, la sfârșitul șe­dinței, a primit aprobarea parla­mentului. — D. REGELE PETRU ȘI REGELE ITA­LIEI Belgrad, 23 Noembrie. — Se zice că prințul Alexandru al Serbiei, care se află actualmente la Nizza, va pleca la Roma pentru a înmîna regelui Victor Emanuel o scrisoare autografi­a tatălui sau, regele Pe­ta,, a,,,,—,t— ■­­ ■——ia,,!, j •îe MIȘCAREA PAN-SIABI DIN RUSIA Petersburg, 23 Noembrie.—Sub­secretarul de stat de la externe, Za­­­ r­kov, a plecat la Moscova. Se zice că această călătorie e în legătură cu mișcarea panslavă din Rusia . Călătoria a fost determinată de acțiunea întreprinsă de către consu­lul sârb din Moscova, care înrolea­ză voluntari pentru războiul sîrbilor cu austriacii. TURCIA ȘI DECLARAȚIILE LUI TITTONI Constantinopole, 23 Noembrie, — Manifestațiunea făcută de d. Titto­­ni, în favoa­ra tinerilor turci, a fost primită cu satisfacțiune în cer­curile politice­­ locale. Aceleași cer­curi sunt dezamăgite însă de decla­­rațiunile din Cameră, prin care Tri­toni afirma că Italia nu va părăsi tripla alianță. INTERVENȚIILE UNUI DIPLOMAT ITALIAN Constantinopole, 23 Noembrie. — Ambasadorul italian a făcut demer­suri pe lîngă Poartă, pentru ca să se îngădue descărcarea, în Tripo­lis, cu trei vapoare italiene, încăr­cate cu mărfuri austriaca. . Toate demersurile acestea au ră­mas zadarnice pini in prezent. P­h­liP — Viitorii lauriați — O telegramă din Stockholm anun­ță că premiul Nobel pentru secția de medicină și de fiziologie va fi decernat anul acesta profesorului Mecinikof, savantul subdirector al institutului Pasteur din Paris și doc­torului Ehrlich, directorul institu­tului de terapeutică experimentală din Frankfurt. Premiul pentru chimie va fi atri­buit profesorului Rutherford din Manchester, iar cel pentru fizică profesorului Max Plank de la univer­sitatea din Berlin. Premiul pentru literatura va fi decernat,­ probabil, poetului englez Sawinburne. . Ehrlich Profesorul Ehrlich, în vîrstă de 58­­ de ani­, a reluat descoperirea pro­fesorului Mecînikof asupra fagocito­­zei și s'a ocupat mai ales cu stu­­dierea imunizațiunei. El a experimentat proprietățile i­­munizante, ale unui mare număr de microbi și bacili, și s-a ocupat în special cu aplicările terapeutice ale imunizării. Swinburne Algernon Charles Swinburne s-a născut la Londra la 5 Aprilie, 1837. Și-a făcut studiile la universitatea din Oxford și și-a complectat edu­cația în Italia. Două comedii publi­cate în 1861, „Mama reginei“ și „Rosamonda“, trecură aproape ne­observate. In 1866 „Poemele și ba­ladele“ lui ridicară așa de violente polemici că editorii lui retraseră cartea din circulație. Cu încetul, re­­numele îî veni; el fu consacrat cel mai mare poet englez contempo­ran. A dat în vileag numeroase poe­zii: o odă asupra „proclamatei repu­blicei franceze“, întipărită de un viu sentiment republican; alte două serii de „Poeme și balade“, „Cînte­­ce de primăvară“, „Vacanța de va­ră“ etc. Dintre tragediile lui trebue citat: „Maria Stuart“, „Marino Fab­rio“, „Locrine“, „Surorile". Mai multe în­cercări critice: „Notițe asupra Char­lottei Bronte". ..Studiu asupra lui Shakespeare“, „V­iața lui­ Victor Hu­go“ avură un mare succes. Mecînikof Născut în apropiere de Karkof, în 1815,. Mecînikof n’are de­cît 63 de ani. Profesor de zoologie la O­­dessa în 1870, părăsi Rusia pe la 1882 plecînd la Messina, în Italia, unde a făcut primele sale descope­riri despre fagocitoză. In 1890, Pasteur îl­ chemă la Pa­ris și-l avu ca colaborator și prie­tre T - Priot.M­ r­rile lui se înmulțesc. In anii din urmă, s’a ocupat cu o întreagă se­rie de lucrări extrem de interesan­te asupra florei intestinale și bătri­­neței, asupra avariei, a apendicitei și altele. Rutherford s-a născut în 1871. Premiul No­bel îl e acordat pentru a răsplăti frumoasele lui lucrări asupra radiu­­lui și radioactivităței. Savantul chimist a descoperit în 1903 că sărurile radiului degajează, în prezența aerului, un fel de vapori cărora le-a dat numele de „ema­­națiune“. Mai in­­ urmă, în colaborarea cu sir William Ramsay, el constată că emanațiunea radiului se transfor­mă în helium. Această descoperire­ capitală a fost baza unor frumoa­se cercetări făcute de sir William Ramsay asupra transmutarei metale­­lor. Mecanik of CONGRESUL SOCIALIȘTILOR UNGURI Budapesta, 23 Noembrie.—Astăzi­­ a început congresul extra­ordinar al socialiștilor din Ungaria. PĂLMUIREA UNUI PROFESOR DE CĂTRE STUDENȚI Paris, 23 Noembrie. — Profeso­rul Thalamas de la Sorbona, a fost pălmuit pe catedră, de către stu­denți. Th­alamas și-a creat un nume prin lucrările istorice ce a publi­­­­cat cu privire la Jeana d’Arc. Ca profesor de gimnaziu, Tha­­­lamas dezlănțuise o vie mișcare împotriva sa, prin lucrările ce a publicat asupra fecioarei din Or­leans, așa că din cauza reputației ce-și creiase­­ în‘ sinul familiilor patriotice, el fusese nevoit să se retragă din­ slujba sa. El afirmase că Jeana d’Arc se distinsese mali mult prin calitațile-i războinice,­­ decît prin virtuți. Voind să înceapă erl un curs la­ Sorbona, Thalamas fu întâmpinat­­ cu strigăte ostile de către stu­­­denți. Un student, Real del Salle, j sări asupră-i și-I trase două palme. In mijlocul unui zgomot enorm,­ studenții au­ pornit apoi să ma­nifesteze în fața statuei fecioarei din Orleans. TOLSTOI ȘI ANEXAREA BOSNIEI Budapesta 23 Noembrie -port,1 cîteva zile apare la­ Londra ,și la New-York, în acelaș timp, ultima scriere a lui Leo Tolstoi, cu privire la anexarea Bosniei și N­erzegovi­­nei. O doamnă din înalta societate sîr­bă rugase pe marele scriitor ca să facă așa că glasul sau, în această afa­cere care pasionează întreg popo­rul sirb să Re a” zis cit mal de”" rie PATRIARHUL IOACHIM Acest patriarh, după cum ne anunță telegramele, a exprimat intenția de a stabili juridicește pe ce bază s’a făcut seculari­zarea averilor mânăstirești din țără, pentru a ridica preten­țiuni asupra dreptului de posesiune a acestor averi. Ilii î ilicilor din Mia Proectul d-lui ministru de răz­boi și privitor la reînființarea tăbă­­căriei de la Bucovăț nemulțumește și agită pe tăbăcari, patroni și lu­crători, deoarece se lovește în inte­resele lor. Spre a preîntâmpina lovitura ce se pregătește, comitetul executiv al clubului meseriașilor a lansat un manifest prin care chiamă la o­­ în­trunire pe toți tăbăcarii din Capita­lă, întrunirea de la clubul m­eseriașilor La apelul clubului au răspuns eșî un mare număr de lăbarari, trunindu-se la orele 10 diminierija în sala cea mare a clubului. A prezidat d. Angh­el Petrescu, care a arătat scopul întrunirei. D. Ghiță Mihăilescu, arată perico­lul la care sînt expuși atît patronii tăbăcari cît și lucrătorii prin reîn­ființarea tăbăcăriei de la Bucovăț. Mai ales, lucrătorii ar fi lăsați pe drumuri,­­căci la zisa tăbăcărie ar lucra deținuții pe prețuri derizorii. D. Iosif Sc­aerrer, spune că mese­riașii tăbăcari,­­rebuesc să se ridice ca un singur om, și să protesteze pe căi legale și în liniște contra proecturu­i d-lui ministru de răz­­boiu. Dacă nu vă veți mișca, însemnea­ză că starea de lucruri care se cre­­iază vă convine, și dacă se va rea­liza proectul tăbăcăriei de la Bu­covăț, atuncea nu vă rămîne decît să luați „cu­pra“ și ferăstrăul la spinare și să vă duceți să tăiați lemne, dacă veți găsi unde. D. Gh. Stănescu, delegatul clubu­lui. Și în împrejurarea de față clubul își face datoria și de aceea v’a che­mat ca să vă arate pericolul reînfi­ințarea tăbăcăriei de la Bucovăț. La 4 Decembrie a. c., este licitațiune pentru cumpărarea peilor și a ta­­ninului necesar fabricei în chestiu­ne, trebue dar să prevenim ministe­rul de război și ca să nu facă greșala de a cumpăra acel material și să revină asupra înființărei fabrice­ de la Bucovăț, căci rămîn pe drumuri miie de lucrători, și­­ sute de­­ patroni se ruinează. Odată materialul cumpărat, statul ar risca sute de mii de lei și cu ma­re greutate s’ar putea schimba un fapt consumat. Trebue să batem la ușile celor mari, să le arătăm greșeala ce se face expunîndui-se o breaslă întrea­gă la mizerie; de asemenea să le mai spunem că ministerul nu poate reînființa tăbăcăria de la Bucovăț, căci statul nu poate fi nici negustor nici fabricant. Moțiunea.— Comitetul de rezistență Se aclamă apoi următoarea mo­țiune : " „Mseriașiî tăbăcari întruniți azi, 21 Noembrie 1908.. .și luînd în discu­ție proectul ministerului de război și de a reînființa tăbăcăria de la Bu­­f ...vă ț a­m constatat în urma discu­­țiunilor,­ cum că reînființarea aces­tei fabrici este un pericol, care lo­vește în existența tuturor meseria­șilor tăbăcari. „Pentru aceste motive am luat hotărîrea, de a duce o luptă contra înființărei acestei fabrici, formînd în același timp un comitet de re­zistență care împreună cu comite­tul executiv al clubului meseriașilor să ia măsurile ce vor crede de­­ cu­viință în această chestiune". In comitetul de rezistență s’au ales următoarele persoane: Gh­. Mi­­hăilescu, Gh. Crivăț, Mișu Eugeniu, Gh. Dumitrescu, Nicu Eugeniu, Re­mus Gheorghe, St. Constantinescu, Frantz Kratochwil, Ghiță Florescu, Tudorache Stănescu, Iosif Theil, Io­sif Scherrer, Gh. Nicolaescu, Ion Ji­­taru, Kristache Ionescu, Dumitru Ni­coli, Șt. Ștefănescu, Alex. Nedeanu, Gh. Bla­ier, Fani Cleterman, Pande­le Ciamis, Alex. Pascu Căciulă, Alex. Țancovici, Petre Coina, Du­mitru Tănăsescu, cari împreună cu comitetului executiv al clubului me­seriașilor vor duce lupta“. întrunirea s’a terminat la orele 12 m. Mîine seară comitetul de rezisten­ță se întrunește la d.­­Ghiță Mihăi­­lescu, iar Joi după amiază la orele 2, are loc în sala „Jignița“ o mare întrunire a meseriașilor tăbăcari, la care va lua parte mai mulți pa­­­troni. Casiu ITALIA SI AUSTRIA In ultimele zile atenția era în­­dreptata asupra­ Italiei, ca­re tre­­buia să-și clarifice atitudinea fa­­ță de aliata sa Austria. Tițiani trebuia să se exprime asupra, a­­liatulu­i sau Aehrenthal și asupra manifestațiilor anti­austriace din Italia. Din discursul pe care Va rostit Tittoni, și pe care lam anunțat la timp, s’a putut vedea care este atitudinea Italiei în chestia con, J.ttctu­az­ăălsmi £&,­­^*—i— Tittani și Ael­rentliai ­cum pregătește d. Vîrnav alegerile județene — Alegerea delegaților dintre funcționari — D. Vîrnav s’a înapoiat la pos­tul sau. Prefectul de Constanța lucrează din răsputeri în vederea ale­gerei noului consiliu județean. De la rezultatul acettei alegeri de­pinde rămînerea sau­ izgonirea d-lui Vîrnav din capul adminis­trației din Constanța. De aceea d­­ sa face tot cl,î stă prim putință, spre a asigura reu­șita oamenilor­­ săi. Numai că­­ d. Vîrnav procedează în a­șa fel, că trece peste dispo­zițiile lege­ și ține seamă numai de bunul său plac.­­Il­lata e pildă de felul cum ope­­rează­­ prefectul din Constanța: D. Vîrnav știe că în special e­­lementu­l românesc­ din­­ Constanța nu-l poa­te suferi și de­ aceia s’a hotărît ca pe acel element să-l a­­nihileze î­n­ alegere. D-sa a chemat pe subprefect­ și le-a­ dat instrucțiuni de felul cum să procedeze la alegerea delegați­­lor, iar subprefecț­ii s’au executat. Rezultatul s’a văzut. Dintr’o pla­să, unde elementul romînesc re­prezintă 80 în sută din populație, a­u fost aleși ca delegați șapte primari,..4 ajutoare de­­ primari, 9 turci și 6 nemți, din totalul de 41 delegați. Primarii și ajutoarele stau­ la dispoziția­­ prefectului și în acești slujbași comunali are deplină în­credere. Comunele unde s’au ales acei delegați sunt: Palfi­ zul, Thechir- Ghiolul, Cara-Omarul, Hasancea, Omurcia, Cargalîc, Murfatlar, Ca­­ramurat, Pazarlia, Cibadin, Ci­­o Cracu­l și Carol I. Preec­tul de Constanța știe to­tuși că art­a din legea electorală oprește ca primarii, notarii, per­­ceptorii,­­cum și orice funcționar pu­blic să fie aleși delegați, iar legea de organizare a Dobrogei spune lămurit că acolo, unde nu e prevăzut altfel, legile țarei sunt aplicabile. Supunem, la cunoștința d.lui ministru de interna modul cum prefectul de Constanța își pregă­tește reușita la alegerea dela 30 Noembrie, pentru, consiliul jude­țean și credem că vreun membru al parlamentului se va alarma de aceste abuzuri strigătoare. R. P. Scandalurile din Camera austriacă Președintele Camerei, Weis­ Kirschner, care a fost atacat în mod violent, în ședința trecută a parlamentului austriac, de către deputații cehi. Președintele Weiskir ohner Furtul din calea Griviței In Cursul zilei de erl un furt d­e bani s’a săvîrși­t în­­ calea Gri­­viței No. 193. Victima acestui furt este d. Gh. Mihăilescu, antrepre­norul economatului gărel ’ de Nord. Păgubașul­­ s’a prins circum­scripției a 17-a, arătând ca autor al furtului pe un lucrător dela C. F. R., cu numele Christache Stoi­­nescu. Hoțul s’ar fi Introdus în cantor unde erau­ banii prin­­ forțarea u­­șei, furînd suma­­ de­ 70 lei. Circumscripția respectivă­­ a luat măsuri pentru prinderea punga­­șului. — d. întrunirea stu­­enților în și­inte de stat­ uri la orele 3 p. m., a­ avut loc întrunirea studenților în științe de stat, la sediul asociației stu­­­­den­ți­lor în științe de stat, din str. Imprimeriei 38. , A prezidat d. loan, P. Sillescu, «care începe prin a arăta demersu­­­­rile făcute pînă în prezent, în­­ vederea reorganizarea școalei su s­­­perioare ,de științe de stat, și transformarea ei în „Academie de Comerț ș­i științe de stat“.­­• După aceea s'a complectat co­ ]­mitetul asociației prin alegerea I d-lui Ilariu Bîrlogeanu, ca secre­­­­tar de ședință. w­­ La această întrunire a asitat *i­­ d. G. G. Mironescu, profesor la­­ drept și științe de stat. D-sa­r’a­m interesat în de aproape de mer­­i­sul asociațiunei, și de mișcarea­­ Studenților în științe de stat. A­ ] arătat nevoia și frumoasele resul­­­tate ce ar da o mai strînsă la­ I­gătură între studenți și­ profesori, j și a promis concursul d-saie­ne I lângă ceilalți d.nî profesori, pen­ I tini ca .și d-lor să dea sprijin sta­­t «lenților, în mișcarea ce au între» ‘ prins . Totodată, d-sa, a binevoit să­­ doneze pentru biblioteca asociați­ei, lucrările d-sale, întrunirea s­’a terminat la orele 6 p. m., a­nunțîndu­-se­ cea viitoa­re pentru Duminecă 30 c., clnd vor fi­ invitati să ia parte și alți d-nî­i profesori. __ _____ NUVE­LEL­E „DI­MINE­Ț­E­I “ Omorît pe degeaba de Ioan Adam Era în zori.. Viforniță ca aceea nu apuca­sem. Mai ales cînd am dat pe zare, te rupea de șale, nu alta. Vîntul aducea așa cîte un vîrtej de omăt și numai ți-l arunca în față, de să te înădușe. Gerul aspru frigea obrajii. Nori albinețî și scămoși­i îmbrobo­­deau fața cerului. Vînzuleala de fulgi îți­ lua ochii. Caii spinte­cau cu anevoie troenele. Erau una de apă. Cînd sania da cu bou­rul în vre’un bolovan înghețat, sărea de ne hurduca mărunlgele în noi. Ajunși la poala pădure­, vifor­nița părea că mai contenise. Nu­mai pe deasupra copacilor tre­cea cite un vast sec, de o tris­­teță înduioșetoare. Copacii negrii, goi, ce #ăiau în­tinsul curat al om­ătulii, sămă­­naț cu niște dungi închise, trase în neordine pe o față de hîrtie. Am mers o bucată așa la vale, pe lîngă marginea pădurei, apoi făcînd la stînga am intrat în pli­nul codru. De amîndouă părțile drumului, copacii ne făceau stra­jă. Aici zăpada cade agale, legă­­nîndu-se lenos printre crengile desfrunzite. Genele mi s bătu­te în omăt de de-abea văd și cum sunt înco­­toșmat ca la drum, nu mă pot întoarce de­cît cu tot trupul. Calea e grea. C’o săptămînă înainte omeții se desghețase, drumurile curgeau zina cu­ pîraele. A ținut așa vre-o două zile și’ntr’o noapte numai dă un piu de ger de sleiește a­­pele din mers. Peste ghețuș a început iar să ningă, încit dru­­muri era nem­n lunecos; caii pot­coviți cam de multișor, lunecau de să se desghine, ți se rupea inima de milă, cum se umbla pr­­iioarsele în toate părțile. ’ Ne-am dat jos. Eu țineam de dinapoia săniu­ței și omul ducea caii de dirlogi. Mergeam mai mult tăriș. Povîrnișul se lăsa în loc, drept în jos. * Imunul era văgăunos, calea s’a m­încat tot cîte­ pleacă, pîn’ce-a rămas acum adîncă ca un fund de apă, încă un pripor și scă­păm ua loc mai trăgănat. Peste coama pădurei, vîntul tot mai vînn­a. Ramurile pline de policin­, în atingere, par pase us­cate ce se lovesc în de ele. Ajungem pe tăpșan. Caii suflați greu­­ de pe ei se ridica un nour de aburi. — Mai este mult? — Numai o văgăună, da cea mai a dracului. Pornim din nou. Potcoavele tocite, în bătae cu bulgării bocnă de înghețați și cu rădăcinile ce șerpueau­ dru­mul, pocneau răsunînd strașnic în urma codrului amorțit. Caii strănută puternic, pipăind pămîntul cu copitele ca să se sprijine. Izirtopul se lasă prăpăstios în loc. Amețești cînd privești toc­mai în fundul lui. Ca să nu lu­nec,­­mă agaț de crengile copaci­lor ce se înclină peste drum; pi­­cioarele-mi fug înainte, iar cor­pul rămîne spînzurat de cracă, bănănuind în aer. Greu drum. Cum mergeam așa, cât odată înapoi. Prin ploaia de fulgi, ză­resc un corp de piatră, plîntat în pămînt pe marginea ridicată a drumului. Se cunoștea că-i pus anume, de mînă de om. — Ce-i aceea, bade? — Apoi ține loc de cruce, dra­gă doamne. — Da cine-i îngropat acolo ? — Ehei, aici i-o poveste în­treagă,­—da­r mult de-atunci... Și cum câta să-mi spue istoria mai departe, calului din dreapta îi lunecă picioarele și cade pe șe­zut, mergînd o bucată bună așa, tîrîș. Am scăpat noi teferi și din primejdia aceea. In vale am hodinit. Omul os­tenit răsufla din greu. Eu uita­sem de toate, mă gîndeam nu­mai la poveste. Ei apoi ? Ce? — Cu piatra ceea, ce-a fost? Omul își scoate căciula din cap, își netezește părul, apoi rămîne pe gînduri, — cercînd parecă să răscolească cenușa trecutului. — Pop este o vorbă , tot răul purcede de la pahar și de la muere. La noi în sat trăia un gos­podar bunișor, nu așa de cuprins, dar nici de mîncarea cîinilor nu era el. Avea însă o femeiușcă, de cît nu-i găseai păreche, nu atîta de frumoasă pe cil de șmecheră. Cam umbla ea așa... huși­ mar­­ginea. A zăbzit-o dinsul odată, de două ori-a tăcut. O ia el întîi cu vorbe bune , că nu-i frumos pentru o gospodină, așa și pe dincolo... ași, vorbia butucilor. Nu rămăsese băetan în sat, cu care să nu se fi avut de bine. La urmă bărbatul a mai bă­­tut-o, a alungat-o — da degeaba. De la un timp a lăsat-o de capul ei, că dă, vorba ceea, mai lesne ii-i să păzești un cîrd de epuri, d­e­­cît o muere. Om muncitor de altfel, n’am ce zice, dar ce folos­­el cu o mînă aduna și dînsa cu zece îm­prăștia. într’o vreme a luat fem­eea și darul beției ș’apoi de-aicî ticălo­șie... De unde și pînă unde, se pri­pășește pe la noi prin sat un om din­ lumea lui Dumnezeu­, — tot să fi avut ca la trei­zeci de ani, să nu spun minciuni. De altmin­trelea frumos el, spătos, plin de miez, se cunoștea c’a trăit bine românul pe unde a fost. Slujea la boerul din sat. Cum se face, s’ajunge cu fe­­meea creștinului celuia,­că nu­mai acesta rămăsese nevînturat de dînsa. Muerea dracului dă de gustul lui și nu se lasă de dîn­sul in ruptul capului. Bărbatu su cuminte, își cală de treabă. O lasă pe dînsa in boii ei; voia să vadă și el la ce capăt o s’ajungă,-închidea ochii și înghițea noduri. Ori­fi­ca la două­zeci de ani, de atunci , într’o zi de tîrg, o­­mul lasă nevasta acasă și el por­nește la Negrești cu boii de vîn­­zare. Cînd pleacă, îi dă in grijă, să-șî mai bage mințile-n cap. Jîn de-a-ndoasele, toată ziua n'a mai eșit din crîșmă. Lumea zice c’a stat și ibovni­cul ei așa ^ pîn’pe la o ’toacă, pe urmă, după ce și-au­ șoptit ceva la ureche, el a plecat! Ba ci­că cânta și cinstea tot norodul. A doua zi, a venit veste în sat, că Iordache a Sărarului, e mort in codrii Bude’i. Ne-am luat cu toții butuc ș’am pornit să-l vedem, că fusese om bun și te doare inima cînd auzi cîte ceva de românul voinic, cu­minte și săritor. D’a l’emeea prefăcută, îl bocia de cît tremura frunza pe ar­bori. Nu ne dumeream anume cine să-i fi pus capăt zilelor. L’am gă­sit întins pe iarbă, împroșcat tot de sînge, p­leacă mai la vale de trupul cel de piatră. Aman îl mai hăcuise ! Pieptul lui era tot potmicălit de împun­sături. Și cum căzuse pe semne cu capul de rădăcina copacu­­lui, îî crăpase tîmpla stîngă, — ori că l’o fi pălit cu ceva acolo, anume n’oi putea ști. Cămașa îî era scoarță. Căciula picase ceva mai la vale. Ședea întins, cu capul venit sub el. — Și nu s’a aflat cine l’a ră­pus ? — A venit cercetare pe urmă. Mama mortului, știa că noră-sa se are de bine cu pribeagul cela și-l propune pe dînsul. După ce l’a mai chinuit, el spune la judecată că muerea l’a pus la cale să-l omoare, ca să-i iee banii de pe boi și pe urmă să trăiască cu dînsa. — Haide că vin oamenii stăpînirea să ridice și pe nevastă. Cînd colo, pe ea o găsesc spînzurată în podul că­­soaei. Ori­cum, tot necuratul, a­­vea să aibă parte de dînsa, cruce de aur cu noi și cu toată lu­mea... — Dar cu banii, ce a făcut Bi­harul ? — Cu ochiul dracului ? ehehe !.. n’a avut parte... Cînd a venit doctorul, s’a pus să desbrace mortul, pentru spintecare, a găsit în opinca din piciorul drept două hîrtii de cîte o sută și patru găl­­benași bătuți: — paralele de pe boi. Acu, ori că de frică, ori că nu i-a venit prin gînd, dar Biha­rul n’a cătat și-n opinci... L’au îngropat acolo, unde vezi straja de piatră. Vifornița contenise. Soarele obosit, cu fața spălă­cită, se ițește tînjitor într’o des­­trămătură de nour. Am pornit, îmi era frică de pădure. Cu­­cît vedeam că se luminează îna­inte, simțeam că mi se iea greul de pe suflet. IOAN ADAM Mîine Marin Sîmba do AL. CASAEAN Mișcarea dela Industrie Pe ziua de­ 1 Decembrie s’a fă­cut­ următoarea mișcare la mi­nisterul industriei și comerțului: Verificatorul de măsuri și greu­tăți el. III Mănescu Vasile de la Roșiorii-de-Vede este transferat, după cererea sa, la București, In locul no fi creat. Verif­icatorul-ajutor Bărbulescu Dumitru de la Brăila, este înaintat verificator cl. III și însărcinat cu conducerea biuroului de măsuri și greutăți din Roșiori de Vede. Verificatorul-ajutor provizoriu Voiculeț Ioan, de la Craiova, este transferat, după cererea sa, la Ilrăila. Rănirea din Cernavoda CERNAVODA, 23 Noembrie. — An seară, la­ orele 11, lucrătorul Ște­fan Ștefan a fost împușcat în ab­domen în prăvălia lui Iani Cea­­­calopol. Poliția a sosit imediat la fața lo­cului și a dispus transportarea ră­nitului la spital. D. dr. Sarchi, avizat, a da­t îngri­jirile necesare rănitului, care a declarat că a fost împușcat de A­­ristide Ceacalopol. Poliția a dechis o­ anchetă. Săptămâna aceasta Amintim­ de la Junimea din Iași (ca an indice alfabetic al numelor propriu­) de G. FANÜ

Next