Dimineaţa, decembrie 1908 (Anul 5, nr. 1723-1750)
1908-12-04 / nr. 1726
Anul V— No. 1726 PUBLICITATEA: DOHCE OfiTĂ EXCLUSIV figenile? de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI •»*, Karascorirerkî li IelMm C19 Birourile ziarului: — Str. Sărindar No. 1T APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI °= Joi 4 Decenbrie 1908 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Dana. ....... Le! 29 Claut • • ■ ^ • »11 2 lan!.......................................... § TELEFON: Direcțiunea No. 1499 Capitală , 1410 »rovinele și Străinătate,Noi,1340 Vf*A • 1 AWM iA-VVWtVVW ifl risk .WWVWt^WWA VVV^VVVV V TELEGRAME Satiii din min msei Wieca, i. Decembrie.— în ședința de azi a Camerei austriaca ce a avut loc un enorm scandal. In îimțial când se continuau tratativele pentru urgența budgetului provizoriu, deputatul creștin-social Prohaska propune închiderea dezbaterilor, în acest moment cehii radicali izbucnesc într-un zgomot formidabil. Cehii erast înarmați cu sirene tinere și trompete noi și puternice, și organizară un adevărat concert. În timpul acesta, un număr de deputați lovea cu pumnii în pupitre. Țipetele și zgomotele infernale durară câteva minute. Deputatul Burivan. E o sălbătăcie extraordinară. Cehii radicali răspunseră prin ilucrături și loviri in pupitre. La discuția generală au vorbit deputatul Pergelt pentru proiect și social-democratul Adler, contra procctului. Discursul d-rului Adler D-rii Adler. Cînd am vorbit aci acum 15 zile se proclamase starea de asediu la Praga. Atunci zgomotul și distracția muzicală în această Cameră era un stîngaciu dar bun răspuns în contra declarărei stărei de asediu. (Aplauze la sociali-democrați, ilucrături pe băncile cehilor). • Starea de asediu a fost desființată insă și azi acest mijloc de protestare nu este motivat. (Aplauze, zgomot). Deputatul Fresel lovește cu pumnul în pupitru. Președintele îl cheamă la ordine și spune că îi va trimite acasă compluil pupitrelor stricate. (Zgomot prelung, însoțit de fluerături). "Deputatul Adler vorbește apoi asupra chestiei convențiilor comerciale și acuză pe agrarieni de înaltă trădare...Se spune că social-democrații sunt trădători de patrie, în realitate, agrarienii sînt acei cari fac greutăți guvernului, de cîte ori acesta are nevoe de colaborarea partidelor. Acesta nu mai este negoț de vite, ci de porci. Se zvonește că guvernul a cedat deputaților agrarieni și este gata a exclude România din proectul 6» imputernicire. Dacă partidele burgheze sînt atît de lipsite de conștiință, încît se lasă conduse de agrarieni și guvernul e atît de slab încît cedează, atunci stăm la îndoială dacă guvernul va putea realiza votarea budgetului provizoriu. Oratorul spune că social-democrații luptă în toată Europa pentru menținerea pace și contra războiului. Deputatul german Singer a vorbit trei zile contra războiului; la Roma Bollati s'a ridicat în contra politicei lui Tittoni și singurul deputat socialdemocrat din Serbia a avut curajul să vorbească în ședința Skupstirei în contra războiului. La Paris Jaurès a vorbit în același sens. In toată Europa de la Paris pînă la Belgrad luptă toți pentru pace. La armă budgetul provizorii a fost primit cu mare majoritate. ATENTAT CONTRA PULBERĂRIEI BULGĂREȘTI Sofia. 2 Decembrie. Astănoapte, mai mulți răufăcători au atacat pulberăria, din Pișceva, incercând să o arunce în aer. Soldatul de gardă a observat la timp sosirea aoiifăcătorilor și a tras asupră le focuri de armă. La rîndu-le atentatorii au tras asupra soldatului care a fost rănit la picior. Se presupune că atentatorii sunt turci. Ia JURUL ASASINAREI LUI PANITA Sofia. 2 Decembrie. — Pînă acum lipsește știrea oficială despre asasinarea lui Panita, dar sosesc tot soiul de versiuni asupra mortei lui. Un locuitor din Sofia, originar din Drama, a primit o scrisoare din orașul său natal, prin care li se aduce la cunoștință că Panita a fost tăiat cu toporul chiar la locuința sa din Krijevo. Crima a fost comisă numai de o persoană, care apoi a strîns resturile cadavrului, le-a pus într'un sac pe care l’a îngropat afară din sat. •Solia lui Panita trăește, iar cumnata lui, care era institutoare în sat, a fost dată afară de către țărani, cari spun că nu se mai tem de dînsa, deoarece Panita nu mai trăește. După un alt zvon, se spune că Panita ar fi luat o mie de franci de la țărani și a plecat in străinătate. MOARTEA LUI MURAVIEV Roma, 2 Decembrie. — Ambasadorul Muraviev era suferind de cîteva zile. dri dimineață a făcut o plimbare în oraș. La orele 3 după amează a vizitat în automobil pe ambasadorul francez Bariere și apoi s-a dus să-și facă obicșnuita plimbare pe piața St. Silvester. In fața hotelului Splendid ii veni rău. Fu dus imediat în hotel și cu toate ajutoarele medicilor încetă din viață la orele 6 jumătate. Știrea a fost comunicată soției și fiicei sale prin locotenentul de marină rus Soldatenkov. A fost înștiințat telegrafic și fiul său ce se află la Paris. La orele 10 seara cadavrul lui Muraviev a fost adus în salonul ambasadei rusești. Roma, 2 Decembrie. — Moartea lui Muraviev a provocat o adîncă impresie în toate cercurile, cu atît mai mult cu cît era considerat ca succesor al lui Isvțoisky,, DIN TURCIA PROGRAMUL DESCIDEREI PARLAMENTULUI Constantinopol, 2 Decembrie.— La clădirea viitorului parlament lucrările se continuă cu mare activitate, zi și noapte, fără nici o întrerupere, localul trebuind să fie gata neapărat pe ziua de Joi, cind se va tine prima ședință. După informațiunile pe cari le dau persoane cari sînt în măsură a ști, nu vor încape in sală decît 260 deputați. Probabil însă că la ședința de deschidere nu vor fi prezenți de cU ISO deputați. Ceremonia deschiderei se va face după ce deputații vor sosi la parlament în corpore. La ora 1 p. m. va sosi sultanul, care va da cetire imediat mesagiului tronului. Locul prezidențial îl va ocupa un deputat din Butachia (Anatolia) Se asigură că, imediat după cetirea mesagiului, parlamentul va lua vacanță pe timp de opt zile. Aceasta din cauză că în multe locuri alegerile nu s’au efectuat încă La redeschiderea parlamentului se va începe discuția asupra mesagiului . In ce privește sala parlamentului deși s'a tinut în seamă stilul european pe perețe sunt tablouri reprezentând scene din viata specific orientală. Pereții sunt albi. Lumina intră în sala de ședință prin trei ferestre enorme. In localul parlamentului a fost instalat un oficiu de telegraf. Guvernul are de scop să facă din deschiderea parlamentului o sărbătoare națională. ENVER-BEY IN MISIUNE Constantinopol, 2 Decembrie.— Enver-bey, sufletul mișcărei tinerilor turci, cel care a dat la Salounic semnalul proclamărei noului regim, va pleca în curînd la Berlin, in misiune extraordinară. El va fi numit atașat militar pe lingă ambasada din Berlin. BAZELE TRATATIVELOR TURCOAUSTRIACE Constantinopol, 2 Decembrie. — Guvernul turcesc va cere din partea Austro-Ungariei suma de 100 milioane coroane, ca compensație pentru anexarea Bosniei și Herzegovinei. Marchizul Pallavicini a făcut demersul sfifi numai verbal. El a declarat marelui vizir că pentru pagubele suferite din cauza boicotului Austro-Ungaria ar putea cere despăgubiri, dar ea vrea să facă tratativele independent de consecința pe care ele vor avea-o asupra boicotului. Marele vizir a repetat că dacă Austro-Ungaria consimte a plăti suma contribuitivă la datoria otomană se vor putea începe tratativele pentru rezolvarea neînțelegerilor dintre cele două state. Deși pînă acum citeva zile chiar, o asemenea propunere nici n’ar fi fost ascultată de ambasadorul austro-ungar, acesta a răspuns că va comunica guvernului său această pretențiune. Tratativele turco-austriace vor începe probabil peste câteva zile. AFACEREA STEINHEIL. Paris. 2 Decembrie. Judecătorul de instrucție a ascultat azi pe d-rul Lefèvre, cel care a dat d-nei Steinbeil ajutorul în noaptea crimei. D-rul declară că d-na Steinheil n’a prezintat nici o rană și nici vre-o urmă de violență. El mai declară că cele susținute de d-na Steinheil nu pot fi exacte. Azi a apărut la Paris un ziar tipărit pe hîrtie neagră și cu litere albe, intitulat: „Apariția spiritelor“. Primul număr publică declarațiile făcute de spiritul pictorului Steinheil și acel al mamei d-nei Steinheil, cele doua victime. SINODUL ORTODOX DIN GONSTANTIN OPOLE Sofia. 2 Decembrie. — Din Constantinopole se anunță pentru Sinodul care se va alipi la exarhatul bulgar pe mitropoliții din Monastir, Strumita și Nevrocop. MONOPOLUL TUTUNULUI IN BULGARIA Sofia. 2 Decembrie. — Pentru echilibarea budgetului statului, guvernul are intențiiunea de a introduce in curind monopolul tutunului și al băuturior spiritoase. EROII NAȚIONALI TURCI Sofia, 2 Decembrie. — Din Constantinopol se anunță că cei doi eroi naționali ai Turciei, Enver bey și Niazim-bey, inițiatorii revoluției au fost numiți atașați militari, primul la Berlin și al douilea la Roma. UN NOU INTERVIEW AL ÎMPĂRATULUI WILHELM“ Berlin, 2 Decembrie. — Ziaristul englez Wilhe anunță că in numărul din Ianuarie al revistei ,,London Magazine“ va apare un nou interview cu împăratul Wilhelm. Withe spune că el a fost mai înainte de convingerea că Wilhelm este prin fire un ziarist, care, din întâmplare e și împărat. De cînd însă a avut ocazia de a vorbi cu dînsul și-a schimbat părerea. Cu privire la planul alcătuit de către împăratul Wilhelm pentru atacarea burilor, ziaristul spune: Ședeam pe terasa da la Potsdam și vorbeam despre planul pe care Wilhelm la trimis lordului Roberts și după care a fi fost bătuți burii. Cancelarul, care era de față, spuse atunci: — Ce s’ar spune în Berlin dacă s’ar cunoaște acest lucru? Ziaristul a spus zîmbind: — Maestatea Voastră ar fi desigur detronat. • împăratul a răspuns, zîmbind și el.— Să fac aioa ajugid. , ,, O nouă ședință furtunoasă Budapesta, 2 Decembrie. — Ședința de azi a parlamentului a avut două momente foarte importante pentru situația politică de aici. Primul a fost discursul pe care l-a rostit Geza Pollony, ca răspuns la discursul rostit eri de primul ministru Wekerle. Pollonyi arată că a fost atacat pe nedrept de către Wekerle. Acesta a vorbit despre fostul ministru de justiție din propriul său cabinet ca despre un om cu desăvîrșire lipsit de onoare politică. Ce va zice Europa despre un prim-ministru care declară că a prezidat un cabinet în care se aflau oameni atît de descalificați? Dar tot ce a spus Wekerle este cu desăvîrșire inexact, atît de inexact încît nici măcar contrarul nu este adevărat. Fiecare literă din cele spuse de Wekerle conține cite un neadevăr. Continuînd Pollonyi, spune că dacă e vorba că se pot da la iveală acte oficiale secrete apoi va veni în fața parlamentului și va aduce la cunotință lucruri cari vor zgudui din temelii gașca de la guvern. In chestia votului universal Pollonyi a declarat că el nu a spus niciodată cum că Andrassy și-a călcat cuvîntul. El a declarat numai af Ii că votul universal care a fost promis în mod categoric nu a fost realizat. Spune apoi că vice-președintele Camerei Gabriel Ugron, care acum atacă și ar vrea să-î mănînce pe socialiști, înainte de noul regim se purta cu totul altfel, cu ei. Astfel într’o întrunire socialistă ținută în piața Tisza, Caiman, Ugron a declarat pe cuvînt de onoare că se va acorda votul universal egal și secret. Acum însă în loc de votul universal s’a ajuns la votul plural. Era un pact fundamental pe care guvernul de azi l’a călcat. Despre acest lucru primul ministru ar putea să-și amintească, dacă s-ar folosi numai, el își amintește însă numai lucruri cari nu s’au întîmplat. •KAl doilea moment însemnat a fost discursul pe care l’a rostit contele Apponyi. El începe prin a declara că contele Andrassy n’a fost niciodată partizan al votului univers Cu mult cinum Apponyi spune că ’guvernul n’a șters din greșeală ci cu intenție cuvintele „secret“ și ,,egal“,din pact, lăsînd numai cuvîntul „universal“, pentru că, guvernul a vrut să introducă numai o asemenea reformă. In chestia anexării Bosniei spune că va trebui să se tină seama și de interesele Ungariei în chestia aceasta. In a doua parte a discursului său Apponyi vorbește de chestia băncei independente a Ungariei. El este mereu întrerupt de către deputat. Chiar și președintele Iulius Iuszh, părăsește tribuna, predînd prezidenția lui Gabriel Ugron, se așează printre deputaț! și întrerupe pe ministru care spune că întemeierea băncii independente ar aduce mari complicațiuni. Declarația aceasta a produs mare indignare printre Kosuthistî și se produce un tumult asuficitor. Apponyi apostrofează violent pt deputați, adresîndu-le cuvinte ofensatoare. La ridicarea ședinței deputații înconjoară pe Apponyi cerîndu-î soboteală. Iustic, președintele Camerei, întreabă pe ministru dacă l’a vizat pe dînsul cînd a atacat pe întrerupători. Appony răspunde că n’a vizat pe nimeni și că a vorbit în general. Iusth a spus apoi că dacă ministrul n’ar fi făcut această retractare, el ar fi rostit o cuvîntare în chestia bănei, și ar fi pus guvernul în mare încurcătură. Kominiszm AUSTRIA AJUTA TURCIA Londra, 2 Decembrie. — „Times" află din Constantinopol că marchizul Pallavicini, a propus Turciei, în numele guvernului său, ca Austro-Ungaria să ajute Turcia la construirea liniei Mitrovița. BOICOTUL VA CONTINUA Berlin. 2 Decembrie. — Corespondentul din Constantinopol al lui Sokal-Anzeiger anunță că a avut o convorbire că unii membrii ai comitetului de boicot. El declară că cu toată reluarea tratativelor boicotul nu va înceta. Comitetul de boicot este să vadă mai Intrî rezuliate practice ale acestor atative, și mai ales în privința compensațiilor pretinse de Turcia pentru anexarea Bosniei. Dacă Austria va căuta să tărăgăneze lucrurile, încercînd Turcia în tratative lungi, boicotul va lua un caracter și mai grav. PROCESUL UNUI ZIARIST ROMÂN Budapesta, 3 Dcembrie. — Virgil Corvin, redactor la ziarele „Lupta“ și „Poporul Român", urma să apară azi în fața Curiei cu juri, chemat la răspundere pentru două articole. Intr’unul din aceste articole Virgil Corvin a declarat că ungurii tratează naționalitățile ca pe crini, iar în al doilea își exprimă simpatia pentru luptătorul slav Andreas Aliuka, pe care îl descria ca pe un martir. Acuzatul nu s'a prezentat la proces și un detectiv a anunțat că Virgil Corvin a plecat în Romînia. Procurorul dr. Balos a fost însărcinat să culeagă informații precise în această privință . REVOLUȚIA IN INDIA Londra, 2 Decembrie. — Siiriîs din India arată că situația s-a înrăutățit mai mult. Guvernul a reușit să descoperă o nouă mișcare revoluționară foarte bine organizată. Era vorba ca să fie omori?! mai mulți funcționari superiori și oameni politici. S'au făcut numeroase arestări. Guvernul englez va comunica în Camera comunelor proectul său pentru reprimarea revoluției. * Din Camera ungurească Aristizza Romanescu reintră în teatru D-na Aristizza Romanescu reintri ln teatru. Zvonul acesta, care a circulat timp de citeva zile în cercurile artistice și literare din Capitală, ne-a fost confirmat chiar de către d-na Romanescu. Aproape o oră de convorbire cu marea noastră artistă, convorbire în cursul căreea am discutat și teatru și artă și literatură, ne-a pus în curent cu toate împrejurările cari au determinat reconcilierea d-nei Aristizza Romanescu cu prima noastră scenă națională, cu scena care datorește artistei acesteea o foarte bună parte din succesele cu cari s’a lăudat teatrul Capitalei ani și az:.de-a rindul. Din cauza retragerei din teatru a marei artiste, atunci cînd putea să mai aducă reale servicii artei noastre dramatice, prima ,se.spij...a tarei, odată cu plecarea d-nei Romanescu, a avut să se resimtă mult de lipsa artistei, care luase cu dlnsa secretul gingășiei fără seamăna „Julietei”, ori melancolia fermecătoare a „Ofeliei“. Scena romînească nu a avut decît o singură „Julietă“ și o singură „Ofelie". pe Aristizza Ripmanescu, teatrul romînesc nu a avut decît un singur „Romeo” și un singur „Hamlet", pe Grigore Manolescu. Cu moartea lui Manolescu se făcuse un gol, care nici astăzi nu a fost complectat ; cu retragerea Aristizzei Romanescu din teatru, golul s’a resimțit și mai mult, scena Capitalei pertînd unul din acele elemente care-i făcuse reputația. Astăzi artista se reîntoarce in teatrul pe care îl părăsise. E drept că nu va mai juca nici „Julieta” și nici „Ofelia“, dar va juca Aristizza Romanescu, și aceasta e ceva, e mult. In adevăr, iată ce ne spunea d-na Romanescu în convorbirea pe care, am avut-o acum două zile. — b. Pompiliu Eliad, directorul general al teatrelor,mi-a făcut o vizită acum câteva zile. D-sa mi-a propus să reintru. In teatru, cu care ocazie mi-a comunicat că are o serie de piese pe cari ține să le monteze și în cari sunt raluri cari îmi vor conveni foarte mult. Am primit, în principal, continuă d-na Poman escu, propunerea ce mi s’a făcut, rămânind ea, intr'o consfătuire,’pe care o voi avea rniine cu d. Pompiliu Eliad, să stabilim, chestiunile de detailiu, repertoriul, rolul cu care voi reintra și ziua primei reprezentațiuni.. Aci artista face citeva reflecțiuni asupra motivelor cari au determinat'o să primeasscă ."propunerea (l-lui Pompiliu Eliad, reflecții cari nu privesc cititorii și cari nu ai putea fi înțelese decît tot de acei cari—ca și d-sa—au contribuit ani de-a rîndul, fără prea mari recompense materiale, la înălțarea primei noastre instituțiuni de artă dramatică. — „Bineînțeles, îmi mai spunea d-na AHsUzza Romanescu, că nu voi îmor juca nici ,,Julieta", și nici „Ofelia“, pentru că nu fiu să cad în greșala pe care a făcut’o Sarah Bernhardt. Dar voi juca nume, grand premier rele și, din cinci în cînd, cochete cari au ajuns la o anumită vrîstă. ..De altfel cred că voi reintra în teatru, am și discutat chiar chestiunea cu d. Pompiliu Elinele, cu „Israel" a lui Bernstein, in care voi juca rolul pe care la creat d-na. Rejane la Paria. „Dar, după cum v’am spus, termină d-na Romanescu, piesa cu care... voi reintra ca și ziua primei reprezentațiuni, rămîne să o fixez de acum înainte de comun acord cu directorul general al teatrelor. După cum se vede, reintrarea în teatru a d-nei Aristizza Romanescu, e astăzi un fapt împlinit. E un eveniment artistic care nu putea trecut cu vederea, fiindcă e vorba de o mare artistă a țarei, care ne-a făcut să cunoaștem, atît de deseori, emotiunile artistice ale frumosului in artă, a artei aceleia ca:„ nu a avut secrete pentru Aristizza Romanescu. Stăpîră pe această artă, d-na Aristizza Romanescu ne promite noul creațiuni aristic, în cari va pune, c am vremurile nu de mult trecute, viață din viața sa, suflet din sufletul sau și, mai presus de toate, marele talent.. CRIZA GUVERNULUI UNGURESC Budapesta. * Decembrie. — Ultimele ședințe ale parlamentului au zdruncinat mult guvernul coaliției. Eu va întirzia mult și cabinetul va cădea. Neînțelegerile dintre miniștri sînt mari, și Andrassy, sufletul acestui guvern, e unul dinții care a și început a amenința cu demisia. ,,Maesiar Esklap" scrie că dacă n’ar fi acum atît de apropiată vacanta Crăciunului, criza ar izbucni imediat, dar așa ea se va mai amina cîteva săptămîni. Ziarul arată apoi că ultimul discurs al lui Wekerle a contribuit și el la agravarea situației. Declarația cum că cu intenție s’au șters cuvintele „egal" și ,,secret" din reforma electorală, arată că guvernul a comis o bună intenție o trădare pe care va trebui s-o ispășiască. De asemenea și faptul că guvernul se opune la ideia înființărei băncii independente nu va putea să-î aducă vreun bine. Aristixaa Romanosoa Panica la un teatre — Zeci de răniți — Londra, 2 Decembrie. — „Daily Jur" află din New York că Diminică s’a produs acolo o panică teribilă într’un teatru, din partea de supus a orașului. Teatrul era plin de public. Deodată se prăbuși o lojă din balcon, care era ocupată de 15 persoane. S’a produs o panică grozavă, mulțimea căutfind să se salveze în cea mai mare grabă. O femeie a fost omorîtă, mai bine de 100 persoane au fost foarte grav rănite.r In telegramă nu se spune numele teatrului, după toate probabilitățile pare însă să fie vorba de teatrul german, căci numai la acesta au loc reprezentații Duminica. SINUCIDEREA UNEI SEPTUAGENARE Linz, 2 Decembrie. — Sofia Mauler, văduvă de căpitan, în etate de 78 ani s’a aruncat erî de pe fereastra unei camere de la etajul al IlI-lea Nenorocita și-a zdrobit capul și a rămas moartă pe loc. O femee care a fost martoră acestei scene a leșinat. Motivul sinucidere! nu se cunoaște. PRELUNGIREA LEZIUNEI BOBRĂNIEI Sofia, 1 Decembrie. — Cu începere de mîine Sobrania va ține cîte două ședințe pe zi, pentru a rezolva numeroasele chestiuni de la ordinea zilei. Se zice că seziunea va mai fi prelungită încă cu o lună dela 15 Decembrie încolo. Deocamdată se discută proectul reorganizărei poliției. ANGLIA ȘI SITUAȚIA IN BALCANI Londra, 2 Decembrie. — Cu ocazia apropiatei deschideri a parlamentului turcesc, ziarele se ocupă din nou de situația din Balcani. Presa se arată mai dispusă acum pentru a se ajunge la o înțelegere cu baronul Aehrenthal „Standard" constată că situația s-a îmbunătățit; baronul Aehrenthal care la început o pornise pe căi nedrepte, e silit în cele din urmă să-și corijeze atitudinea. Campania sîrbească nu mai este primită cu atîta laudă în coloanele presei englezești, și în chestia anexării Bosniei și Herzegovinei se cere doar autonomie deplină, pentru aceste două provincii. Numai „Daily Telegraph“ se deosebește de celelalte ziare cerînd ca partea de sud a Bosniei, începînd de la Drina să se dea Serbiei, KBrSBsmaagi Essa Esa Isîlkhi Hi Aidluuirociu Franzi» .Ivalii Austria intrind pe calea concesiunilor față de Turcia, este acum vorba de a se admite autonomia celor două provincii anexate, și urmând să fie pus în capul lor arhiducele Franz Salvator. c&vt*jaîzrjS3E £ 35;® n3i • DEMERSURILE AUSTRIEI FS LINGĂ POARTA Constantinopol. 2 Decembrie. — Convorbirea de era dintre marchizul Pallavicini, ambasadorul austro-ungar, și marele vizir, se consideră ca a avut un rezultat foarte favorabil pentru începerea negocierilor. Tratativele nu s’au început încă și de aceia nu are nici un temeiu știrea că Turcia ar fi pretins 100 de milioane de coroane și că Austria ar fi oferit 50 de milioane. O. AMINTIRE.ISTORIC R........ Ocuparea Bosniei s Trecerea corpului ÎS austriac peste rîul Sava la Brod. (După o ilustrație apărută în prima pagină a ziarului „RESBOIUL“ din București din 16 Septembrie 1878) NUVELELE „DIMINEJEI «* Subiectul de Radu D. Rosetti Servitoarea introduce în casă o doamnă în doliu mai’c, și la lumina vie a lămpii, cînd femeea dă la o parte vălul negru, apare chipul palid al unei străine, pe care totuși am mai văzut-o. Am încremenit cu tocul în mînă, și de abia pot să îngîn: „Marioara...“ —; Da, eu sînt, șoptește nenorocita, izbucnind într’un plîns nervos. Așa e c’am devenit de nerecunoscut? Nicu a murit Joî, l’am înmormîntat ori. Mă uit și nu-mî vine să cred ochilor. Ființa aceasta îmbătrînită, slabă și cu privirea stinsă, e chiar Marioara de Dumineca trecută, — venită veselă să-și facă vizita după nuntă, la brațul soțului fericit. Acum, el doarme de-o zi sub pământ, ea — cum o văd ! In lacrămi, povestește: — Pare că presimțea. Mercur! numai de moarte a vorbit. „Vezi tu, eu n’o să trăesc mult. Simt totdeauna că mă înăduș. Și numai de tine mi se rupe inima, cînd mă gmdesc c’o să rămîi singură pe lume“. Mai în glumă, mai în serios, mi-a făcut socoteala dreptului la pensie, săracul „După cincisprezece ani de servicii, ai drept la 81 de lei pe lună“. Cînd a scris țifra pe-o hîrtie, și-a pus-o într’un colț al sertarului, cu indicația „Nu se știe, e viață și moarte, de ce să nu fii pregătită?“ mi-a venit să zid. De unde să-mi închipui c’o să se prăpădească așa repede, voinic cum era? Nu,—se întîmplă fapte de acestea în viața, de cari nu știi ce să mai crezi. Joi seara, cînd a venit de la cancelarie, se ptingea că nu se simte bine. I se suise sîngele în cap de la o supărare. Peste un ceas, numai ce-l văd că dă ochii peste cap și „Mi-e räu, simt că mă paralizez...“ Freacă-i eu cu oțet, dă-i cu amoniac pe la nas, nimic! Rau și rău! Iaca tocmai atunci mama. Ce bine o trimisese Dumnezeu!nebuneam acolo, la mahala, singură, fără nici un ajutor. Din nenorocire, servitoare nu luasem, ziceam să facem economie... — Tocmai veneam să vă iau la cărți, începe mama, grăbită. Lipsește un al patrulea și... Da’ce, lui Nicu nu s-e bine? întreabă în sfîrșit, cinoi îl aude horcăind în pat. — Nu, zic speriată, stai d-ta puțin cu el, pînă aduc un doctor. — Lasă că nu moare, îmi răspunde nepăsătoare. Și pleacă să găsească pe cel de-al patrulea! Rea a fost cu mine totdeauna—știi că un cîine n'ar fi fost mai rau tratat ca mine, in casa părintească—i le-am iertat toate, dar indiferenta asta n’am să i-oert cît d trăi. Un minut după plecarea mamei, am rămas ca tîmpită. „Cum se poate atîta nesimțire?“ Dar săracul Nicu se zbatea din ce în ce mai rau.... Ca o nebună, lăsînd bolnavul singur, am plecat noaptea pe străzi, cu capul gol, numai în fustă și în papuci,—unde găsești o trăsură la așa ceas în fundul Bucureștiului—pînă am ajuns la un doctor, supărat și el că-l iau tocmai cînd se pregătea sa meargă la teatru. Ah! frigurile prin cari am trecut pînă să mă văd înapoi acasă! Nicu nu mai mișca. Ii crăpase pielea de pe frunte, sărăcuțul și sîngele curgea șirene, prelingîndu-se pe obraz. Doctorul s’a apropiat de pat, nu,știmi ce-a examinat, că numai l’am auzit: — De ce m’ați mai adus la un cadavru? Și a plecat trîntind ușa. S’a petrecut apoi o scenă grozavă. Bolnavul auzise pesemne exclamația doctorului; numai așa se explică cum ochii au început să-î lăcrămeze ca unui copil. Era atîta regret de viață în privirea lui care pare că vrea să ceară ajutor, că V’am pomenit în genunchi, la picioarele patului în cari’și da sufletul... Peste cîteva minute s’a stins. Cum de-am avut puterea să mă reped, să’i pun luminarea în mină, nu știu... Nu știu nici cum am avut curajul sä stau singură, lingă cadavru, pînă la ziuă. Atîta știu că mi-am lipit ■> brasul de obrazul rece al lui Nicu, și pînă la ziuă, stingheră și nenorocită, am plîns de m’am prăpădit. Dac’aș putea să scriu tot ce mi-a trecut prin minte în cele cîteva ceasuri de chin petrecute acolo, pe cînd vîntul mia afară, pătrunzând din cînd în cînd prin crăpături în casă, maî maî să stingă luminarea de la capătul mortului, cred c’aș întrece cele mai înfiorătoare descrieri cunoscute... Spre ziuă hotărîsem să mă sinucid. Cînd a venit dimineața o vecină la mine, m’a găsit adormită lîngă mort. Se vede că mă biruise oboseala... Pe ea am lăsat-o să stea in casă pînă m’oia întoarce, iar eu am pornit-o să fac rost de bani pentru înmormîntare. N’aveam un ban în casă! Mă gîndeam ce-o să fac dacă n’om găsi nică eri? S’a nemerit ca cei de la Direcție să fie oameni buni; mi-au dat de-ajuns, deam putut cel puțin să’l îngrop creștinește. N’am putut, creînd scările palatului Direcției sa nu mi amintesc de vorbele bietului Nicu. .,E viață și moarte; de ce să nu fii pregătită, ai drept la o pensie de 81 lei lunar“. Vai! ce murdar s’a purtat mama și la cimitir! Venise încrețită ca de bal. In loc să mă mîngâie, zicea că mai bine c’am scăpat de el. La întoarcere, pe drum, pe cînd îmi răsuna încă în cap zgomotul surd al bulgărilor căzînd de-asupra coșciugului, m’a ciculit pînă acasă: „Ți-a mîncat 5000 de lei, și-acu ai rămas pe drumuri. Iți place?“ La poarta casei, m’a lăsat ca și cînd nimic nu s’ar fi întîmplat, zicîndu-mi: „La revedere!“ Nici nu m’a întrebat dacă am ce să mănînc sau nu. Nu băgasem nimic în gură de două zile. A trebuit, să-mi dea vecinii o farfurie de supă. Nu știr ce-am să mă fac. Nu pot să’mi regulez drepturile la pensie decît de la 1 Aprilie, și pînă atunci mai sînt cinci luni... Acu s’au sculat și rudele lui Nicu, să-mi ia lucrurile din casă. Nu știu ce-am să mă fac. D’aia am venit... să nu te superi... învață-mă ceva, că n’am pe nimeni... I se făcea râu. Am sfătuit-o cum am putut, i-am dat un pahar cu lapte cald, am dus-o pînă acasă... întors, trebue să scriu nuvela pentru .,DIMINEAȚA“. Dar subiectul, unde a fugit subiectul meu vesel? Mă veți erta pentru azi, nu-i așa? RADU D. ROSETTI Mîine Steauaîleneî de LUDOVIC 3DAÎJS Bin siarei UstaMfi Fraga Fraga, 2 Decembrie. — Azî s’a anonțat în mod oficial, prin placazde, ridicarea stării de asediu. Fîn’acum nu s’a produs nici un fel de tulburare. RUSIA ȘI NOTA AUSTRIEI î Petersburg. 2 Decembrie. — Răspunsul guvernului rus la nota Austriei va fi trimis săptămîna viitoare la Viena. Răspunsul este pașlnic și face posibilă continuarea tratativelor dintre Rusia și Austro-Ungaria. E de relevat însă că Rusia pretinde cu orice preț despăgubiri pentru statele balcanice. Conținutul notei austriace se ține în cel mai mare secret. CRIZA DIN SERBIA Belgrad, 2 Decembrie. — (Din sursă austriacă). Situația cabinetului Vesimirovici se agravează pe fiece zi. Criza provine nu numai de la acțiunea lui Passicî, dar și de îai agitația ofițerilor conspiratori, cari de la o vreme, sunt sub conducerea lui Passicî. Intrigile acestuia se îndreaptă în special contra ministrului de externe Milovanovicî. E interesant că deși Passicî a fost acela care l-a încurajat de la început pe Milovanovicî să meargă în străinătate și să intervin pe lîngă puterile străine, azî tot el îl atacă pe ministrul de externe pe această temă. Se crede că în curînd guvernul va demisiona. Aceasta se va întîmpla probabil pe ziua de 21 Decembrie, cînd se redeschide Scupștina. PRIMIREA LUI GASTRO LA BERLIN Berlin, 2 Decembrie. — In cercurile oficiale vizita lui Castro este privită ca acela a unui om particular care vine în interesul sănătatei. Nu exista nici un motiv de neamiciție față de Castro cu atît mai mult cu cit între Germania și Venezuela nu există diferențe. PENTRU VICTIMELE CATASTROFEI DIN HAMUR Hamur, 2 Decembrie. — Azi a avut loc o consfătuire în vederea împărțire ofrandelor între familiile victimelor din Ratbot. S’a adunat în total suma de 1200000 mărci. Din acești bani se vor împărți 10000 mărci de Crăciun. EXECUȚII IN BOSNIA Londra, 2 Decembrie. Agenția „Reuter“ află din Belgrad, că in Brod (Bosnia) mai mulți soldați austriaci nesupus! au fost împușcați,