Dimineaţa, decembrie 1908 (Anul 5, nr. 1723-1750)

1908-12-04 / nr. 1726

Anul V— No. 1726 PUBLICITATEA: DOHCE O­fiTĂ EXCLUSIV figenile? de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI •»*, Karascorirerk­î li­ Iel­Mm C19 Birourile ziarului: — Str. Sărindar No. 1T APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE N­OPT­EI °= Joi 4 Dece­n­brie 1908 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Da­na. ....... Le! 29 C­laut • • ■ ^ • »11 2 lan!.......................................... § TELEFON: Direcțiunea No. 1499 Capitală , 14­10 »rovinele și Străinătate,­­Noi­,13­40 Vf*A • 1 AWM­ iA-VVWtVVW­ ifl risk .WWVWt^WWA VVV^VVVV V TELEGRAME Satiii din min msei Wieca, i. Decembrie.— în ședința de azi a Camerei austriaca ce a avut loc un enorm scandal. In îimțial când se continuau trata­tivele pentru urgența budgetului pro­vizoriu, deputatul creștin-social Pro­haska propune închiderea dezbateri­lor, în acest moment cehii radicali iz­bucnesc într-un zgomot formidabil. Cehii erast înarmați cu sirene tinere și trompete noi și puternice, și orga­nizară un adevărat concert. În timpul acesta, un număr de de­putați lovea cu pumnii în pupitre. Țipetele și zgomotele infernale du­rară câteva minute. Deputatul Burivan. E o sălbătăcie extraordinară. Cehii radicali răspunseră prin ilucrături și loviri in pupitre. La discuția generală au­ vorbit de­putatul Pergelt pentru proiect și so­­cial-democratul Adler, contra procc­­tului. Discursul d-rului Adler D-rii Adler. Cînd am vorbit aci acum 15 zile se proclamase starea de asediu la Praga. Atunci zgomotul și distracția muzicală în această Cameră era un stîngaciu dar bun răspuns în contra declarărei stărei de asediu. (Aplauze la sociali-demo­­crați, ilucrături pe băncile cehilor). • Starea de asediu a fost desființată insă și azi acest mijloc de protes­tare nu este motivat. (Aplauze, zgo­mot)­. Deputatul Fresel lovește cu pum­nul în pupitru. Președintele îl cheamă la ordine și­ spune că îi va trimite acasă com­­pluil pupitrelor stricate. (Zgomot pre­lung­, însoțit de fluerături). "Deputatul Adler vorbește apoi a­­supra chestiei convențiilor comercia­le și acuză pe agrarieni de înaltă trădare.­­..Se spune că social-dem­ocrații sunt trădători de patrie, în realitate, agrarienii sînt acei cari fac greutăți guvernului, de cîte ori acesta are ne­­voe de colaborarea partidelor. Acesta nu mai este negoț de vite, ci de porci. Se zvonește că guvernul a cedat deputaților agrarieni și este gata a exclude România din proectul 6» imputernicire. Dacă partidele burgheze sînt atît de lipsite de conștiință, în­cît se la­să conduse de agrarieni și guvernul e atît de slab încît cedează, atunci stăm la îndoială dacă guvernul va putea realiza votarea budgetului provizoriu­. Oratorul spune că social-demo­crații luptă în toată Europa pentru menținerea pace­ și contra războ­iului. Deputatul german Singer a vorbit trei zile contra războiului; la Roma Bollati s'a ridicat în contra politicei lui Tittoni și singurul deputat social­­democrat din Serbia a avut curajul să vorbească în ședința Skupstir­ei în contra războiului. La Paris Jau­­rès a vorbit în același sens. In toa­tă Europa de la Paris pînă la Bel­grad luptă to­ți pentru pace. La armă budgetul provizorii a fost primit cu mare majoritate. ATENTAT CONTRA PULBERĂRIEI BULGĂREȘTI Sofia. 2 Decembrie.­­ Astă­­noapte, mai mulți rău­­făcători au atacat pulberăria, din Pișceva, incercând să o arunce în aer. Soldatul de gardă a observat la timp sosirea aoii­făcătorilor și a tras asupră­ le focuri de armă. La rîndu-le atentatorii au tras asu­pra soldatului care a fost rănit la­ picior. Se presupune că atentatorii sunt turci. Ia­ JURUL ASASINAREI LUI PANITA Sofia. 2 Decembrie. — Pînă a­­cum lipsește știrea oficială des­pre asasinarea lui Panita, dar so­sesc tot soiul d­e versiuni asupra mor­tei lui. Un locuitor din Sofia, originar din Drama, a primit o scrisoare din orașul său natal, prin care li se aduce la cunoștință că Panita a fost tăiat cu toporul chiar la lo­cuința sa din Krijevo. Crima a fost comisă numai de o persoană, care apoi a strîns res­turile cadavrului, le-a pus într'un sac pe care l’a îngropat afară din sat. •Solia lui Panita trăește,­­ iar cumnata lui, care era institutoare în sat, a fost dată afară de către țărani, cari spun că nu se mai tem de dînsa, deoarece Panita nu mai trăește. După un alt zvon, se spune că Panita ar fi luat o mie de franci de la țărani și a plecat in străi­nătate. MOARTEA LUI MURAVIEV Roma, 2 Decembrie. — Ambasa­dorul Muraviev era suferind de cî­teva zile. dri dimineață a fă­cut o plimbare în oraș. La orele 3 după amează a vizitat în automo­bil pe ambasadorul francez Ba­riere și apoi s-a dus să-și facă o­­bicșnuita plimbare pe piața St. Silvester. In fața hotelului Splendid ii veni rău. Fu dus imediat în ho­tel și cu toate ajutoarele medici­lor încetă din viață la orele 6 jumătate. Știrea a fost comunicată soției și fiicei sale prin locotenentul de marină rus Soldatenkov. A fost înștiințat telegrafic și fi­ul său ce se află la Paris. La orele 10 seara cadavrul lui Muraviev a fost adus în salonul ambasadei rusești. Roma, 2 Decembrie. — Moartea lui Muraviev a provocat o adîncă impresie în toate cercurile, cu atît mai mult cu cît era considerat ca succesor al lui Isvțoisky,, DIN TURCIA PROGRAMUL DESCIDEREI PARLAMENTULUI Constantinopol, 2 Decembrie.— La clădirea viitorului parlament lucrările se continuă cu mare ac­tivitate, zi și­ noapte, fără nici o întrerupere, localul trebuind să fie gata neapărat pe ziua de Joi, cind­ se va tine prima ședință. După in­formațiunile pe cari le dau persoane cari sînt în măsură a ști, nu vor încape in­ sală de­cît 260 deputați. Probabil însă că la șe­dința de deschidere nu vor fi pre­zenți de cU ISO deputați. Ceremonia deschiderei se va face după ce deputații vor sosi la parlament în corpore. La ora 1 p. m. va sosi sultanul, care va da cetire imediat mesagiului tro­nului. Locul prezidențial îl va ocupa un deputat din Butachia (Anato­lia) Se asigură că, imediat după ce­tirea mesagiului, parlamentul va lua vacanță pe timp de opt zile. Aceasta din cauză că în multe lo­curi alegerile nu s’au efectuat încă La redeschiderea parlamentului se va începe discuția asupra me­­sag­iului . In ce privește sala parlamentu­lui deși s'a tinut în seamă stilul european pe perețe sunt ta­blouri reprezentând scene din viata specific orientală. Pereții sunt albi. Lumina intră în sala de ședință prin trei ferestre enorme. In localul parlamentului a fost instalat­­ un oficiu de telegraf. Guvernul are de scop să facă din deschiderea­ parlamentului o săr­bătoare națională. ENVER-BEY IN MISIUNE Constantinopol, 2 Decembrie.— Enver-bey, sufletul mișcărei tine­ri­lor­ turci, cel care a dat la Salou­­nic semnalul proclamărei noului regim, va pleca în curînd la Ber­lin, in misiune extra­ordinară. El va fi numit atașat militar pe lingă ambasada din Berlin. BAZELE TRATATIVELOR TURCO­AUSTRIACE Constantinopol, 2 Decembrie. — Guvernul turcesc va cere din par­tea Austro-Ungariei suma de 100 milioane coroane, ca compensație pentru anexarea Bosniei și Herze­­govinei. Marchizul Pallavicini a făcut de­mersul sfifi numai verbal. El a de­clarat marelui vizir că pentru pa­gubele suferite din cauza boicotu­lui Austro-Ungaria ar putea cere despăgubiri, dar ea vrea să facă tratativele independent de consecin­ța pe care ele vor avea-o asupra boicotului. Marele vizir a repetat că dacă­ Austro-Ungaria consimte a plăti su­ma contribuitivă la datoria otoma­nă se vor putea începe tratativele pentru rezolvarea neînțelegerilor din­tre cele două state. Deși pînă acum citeva zile chiar, o asemenea propunere nici n’ar fi fost ascultată de ambasadorul aus­­tro-ungar, acesta a răspuns că va comunica guvernului său această pretențiune. Tratativele turco-austriace vor în­cepe probabil peste câteva zile. AFACEREA STEINHEIL. Paris. 2 Decembrie.­ Judecăto­rul de instrucție a ascultat azi pe d-rul Lefèvre, cel care a dat d-nei Steinbeil ajutorul în noaptea cri­mei. D-rul declară că d-na Steinheil n’a prezintat nici o rană și nici vre-o urmă de violență. El mai declară că cele susținu­te de d-na Steinheil nu pot fi e­­xacte. Azi a apărut la Paris un ziar tipărit pe hîrtie neagră și cu li­tere albe, intitulat: „Apariția spi­ritelor“. Primul număr publică declarațiile făcute de spiritul pic­torului Steinheil și acel al mamei d-nei Steinheil, cele doua victi­me. SINODUL ORTODOX DIN GON­­STANTIN OPOLE Sofia. 2 Decembrie. — Din Con­­stantinopole se anunță pentru Sinodul care se va alipi la exarha­­tul bulgar pe mitropoliții din Mo­nastir, Strumita și Nevrocop. MONOPOLUL TUTUNULUI IN BULGARIA Sofia. 2 Decembrie. — Pentru e­­chilibarea budgetului statului, gu­vernul are intențiiunea de a intro­duce in curind monopolul tutunului și al băuturior spiritoase. EROII NAȚIONALI TURCI Sofia, 2 Decembrie. — Din Con­­stantinopol se anunță că cei doi e­­roi naționali ai Turciei, Enver bey și Niazim-bey, inițiatorii revoluției au fost numiți atașați militari, pri­mul la Berlin și al douilea la Roma. UN NOU INTERVIEW AL ÎMPĂRA­TULUI WILHELM“ Berlin, 2 Decembrie. — Ziaristul englez Wilhe anunță că in numă­rul din Ianuarie al revistei ,,London Magazine“ va apare un nou­ inter­view cu împăratul Wilhelm. Withe spune că el a fost mai înainte de convingerea că Wilhelm este prin fire un ziarist, care, din întâmplare e și împărat. De cînd însă a avut o­­cazia de a vorbi cu dînsul și-a schimbat părerea. Cu privire la planul alcătuit de către împăratul Wilhelm pentru a­­tacarea burilor, ziaristul spune: Ședeam pe terasa da la Potsdam și vorbeam despre planul pe care Wilhelm la trimis lordului Roberts și după care a fi fost bătuți burii. Cancelarul, care era de față, spu­se atunci: — Ce s’ar spune în Berlin dacă s’ar cunoaște acest lucru? Ziaristul a spus zîmbind: — Maestatea Voastră ar fi de­sigur detronat. • împăratul a răspuns, zîmbind și el.­— Să fac aioa ajugid. , ,,­­ O nouă ședință furtunoasă Budapesta, 2 Decembrie. — Șe­dința de azi a parlamentului a a­­vut două momente foarte importan­te pentru situația politică de aici. Primul a fost discursul pe care l-a rostit Geza Pollony, ca răspuns la discursul rostit eri de primul mi­nistru Wekerle. Pollonyi arată că a fost atacat pe nedrept de către Wekerle. Acesta a vorbit despre fostul ministru de jus­tiție din propriul său cabinet ca despre un om cu desăvîrșire lipsit de­ onoare politică. Ce va zice Euro­pa despre un prim-ministru care de­clară că a p­rezidat un cabinet în care se aflau oameni atît de des­calificați? Dar tot ce a spus Wekerle este cu desăvîrșire inexact, atît de inexact în­cît nici măcar contrarul nu­­ este adevărat. Fiecare literă din cele spuse de Wekerle conține cite un neadevăr. Continuînd Pollonyi, spune că da­că e vorba că se pot da la iveală acte oficiale secrete apoi va veni în fața parlamentului și va aduce la cunotință lucruri cari vor zgudui din temelii gașca de la guvern. In chestia­­ votului universal Pol­lonyi a declarat că el nu a spus nici­­odată cum că Andrassy și-a călcat cuvîntul. El a­­ declarat numai af Ii că votul universal care a fost pro­mis în mod categoric nu a fost rea­lizat. Spune apoi că vice-preșe­din­­tele Camerei Gabriel Ugron, care a­­cum atacă și ar vrea să-î mănînce pe socialiști, înainte de noul regim se purta cu totul altfel, cu ei. Ast­fel într’o întrunire socialistă ținută în piața Tisza, Caiman, Ugron a de­clarat pe cuvînt de onoare că se va acorda votul universal egal și se­cret. Acum însă în loc de votul u­­niversal s’a ajuns la votul plural. Era un pact fundamental pe care guvernul de azi l’a călcat. Despre acest lucru primul minis­tru ar putea să-și amintească, dacă s-ar folosi numai, el își amintește însă numai lucruri cari nu s’au în­­tîmplat. •K­Al doilea moment însemnat a fost discursul pe care l’a rostit contele Apponyi. El începe prin a declara că contele Andrassy n’a fost nici­o­­dată partizan al votului uni­vers­ Cu mult cinu­m Apponyi spune că ’guvernul n’a șters din greșeală ci cu intenție cuvintele „secret“ și ,,e­­gal“,­­din pact, lăsînd numai cuv­în­­tul „universal“, pentru că, guvernul a vrut să introducă numai o aseme­nea reformă. In chestia­­ anexării Bosniei spune că va trebui să se tină seama și de interesele Ungariei în chestia aceas­ta. In a doua parte a discursului său Apponyi vorbește de chestia băncei independente a Ungariei. El este me­­reu întrerupt de către deputat­. Chiar și președintele Iulius Iuszh, părăseș­­te tribuna, predînd prezidenția lui Gabriel Ugron, se așează printre de­putaț! și întrerupe pe ministru care spune că întemeierea băncii inde­pendente ar aduce mari­ complica­­țiuni. Declarația aceasta a produs mare indignare printre Kosuthistî și se produce un tumult asuficitor. Apponyi apostrofează violent pt deputați, adresîndu-le cuvinte ofen­satoare. La ridicarea ședinței deputații în­conjoară pe Apponyi cerîndu-î sob­­oteală. Iustic, președintele Camerei, întreabă pe ministru dacă l’a vizat pe­ dînsul cînd a atacat pe întreru­pători. Appony răspunde că n’a vi­zat pe nimeni și că a vorbit în ge­neral. Iusth a spus apoi că dacă ministrul n’ar fi făcut această re­tractare, el ar fi rostit o cuvîntare în chestia bănei­, și ar fi pus gu­vernul în mare încurcătură. Kominiszm AUSTRIA AJUTA TURCIA Londra, 2 Decembrie. — „Times" află din Constantinopol că marchi­zul Pallavicini, a propus Turciei, în numele guvernului său, ca Aus­tro-Ungaria să ajute Turcia la con­struirea liniei Mitrovița. BOICOTUL VA CONTINUA Berlin. 2 Decembrie. — Cores­pondentul din Constantinopol al lui Sokal-Anzeiger anunță că a avut o convorbire că unii membrii ai co­mitetului de boicot. El declară că cu toată reluarea tratativelor boico­tul nu va înceta. Comitetul de boicot este să vadă mai­­ Intrî rezuliate practice ale a­­cestor atative, și mai ales în pri­vința­­ compensațiilor pretinse de Tur­cia pentru anexarea Bosniei. Dacă Austria va căuta să tărăgă­neze lucrurile, încercînd Turcia în tratative lungi, boicotul va lua un caracter și mai grav. PROCESUL UNUI ZIARIST ROMÂN Budapesta, 3 Dcembrie. — Vir­gil Corvin, redactor la ziarele „Lupta“ și „Poporul Român", ur­ma să­ apară azi în fața Curiei cu juri, chemat la răspundere pentru două­ articole. Intr’unul din aces­te articole Virgil Corvin a decla­rat­ că ungurii tratează naționali­tățile ca pe crini, iar în al doilea își exprimă­­ simpatia pentru lup­tătorul slav Andreas Aliuka, pe care îl descria ca pe un martir. Acuzatul nu s'a prezentat la proces și un detectiv a anunțat că Virgil Corvin a plecat în Romî­­nia. Procurorul dr. Balos a fost în­sărcinat­ să culeagă informații precise în această privință . REVOLUȚIA IN INDIA Londra, 2 Decembrie. — Siiriîs din India arată că situația s-a înrău­tățit mai mult. Guvernul a reușit să descoperă o nouă mișcare revo­luționară foarte bine organizată. Era vorba ca să fie omori­?! mai mulți funcționari superiori și oa­meni poli­tici. S'au făcut numeroase arestări. Guvernul englez va comunica în Camera comunelor proectul său­ pentru reprimarea revoluției. * Din Camera ungurească Aristizza Romanescu reintră în teatru D-na Aristizza Romanescu reintri ln teatru. Zvonul acesta, care a cir­­­culat timp de citeva zile în ce­rcurile artistice și literare din Capitală, ne-a fost confirmat chiar de către d-na Romanescu. Aproape o oră de convorbire cu marea noastră artistă, convorbire în cursul căreea am discutat și teatru și artă și literatură, ne-a pus în cu­rent cu toate împrejurările cari au determinat reconcilierea d-nei Aris­­tizza Romanescu cu prima noastră scenă națională, cu scena care dato­­rește artistei acesteea o foarte bună parte din succesele cu cari s’a lău­dat teatrul Capitalei ani și az:.de-a rin­dul. Din cauza retragerei din teatru a marei artiste, atunci cînd pu­tea să mai aducă reale servicii artei noastre dramatice, prima ,se.spij...a tarei, odată cu plecarea d-nei Ro­manescu, a avut să se resimtă mult de lipsa artistei, care luase cu dln­­sa secretul gingășiei fără seamăn­a „Julietei”, ori melancolia fermecă­toare a „Ofeliei“. Scena romînească nu a avut decît o singură „Julietă“ și o singură „O­­felie". pe Aristizza Ripmanescu, tea­trul romînesc nu a avut decît un singur „Romeo” și un singur „Ham­let", pe Grigore Manolescu. Cu moartea lui Manolescu se făcuse un gol, care nici astăzi nu a fost com­plectat ; cu retragerea Aristizzei Ro­manescu din teatru, golu­l s’a resim­țit și mai mult, scena Capitalei per­­tînd unul din acele elemente care-i făcuse reputația. Astăzi artista se reîntoarce in tea­trul pe care îl părăsise. E drept că nu va mai juca nici „Julieta” și nici „Ofelia“, dar va juca Aristizza Romanescu, și aceasta e ceva, e mult. In adevăr, iată ce ne spunea d-na Romanescu în convorbirea pe care, am avut-o acum două­ zile. — b. Pompiliu Eliad, directorul general al teatrelor,­­mi-a făcut o vizită acum câteva zile. D-sa mi-a propus să reintru. In teatru, cu ca­re ocazie mi-a­ comunicat că are o serie de piese pe cari ține să le monteze și în cari sunt raluri cari îmi v­or conveni foarte mult. Am primit, în principal, conti­nuă d-na P­­o­man escu, propunerea ce mi s’a făcut, rămânind ea, in­­tr'o­­ consfătuire,’pe care o voi a­­vea rniine cu d. Pompiliu Eliad, să stabilim, chestiunile­ de detai­­liu, repertoriul, rolul cu care voi reintra și ziua primei reprezenta­­țiuni.. Aci artista face citeva reflec­țiun­i asupra motivelor cari au deter­minat'o să prime­asscă ."pro­punerea (l-lui Pom­piliu Eliad, re­flecții cari nu privesc cititorii și­ cari nu ai putea fi înțelese de­­cît tot de acei cari—ca și d-sa—au contribuit ani de-a rîndul, fără prea mari recompense materiale, la înălțarea primei noastre insti­­tuțiuni de artă dramatică. — „Bine­înțeles, îmi mai spu­nea d-na AHsUzza Romanescu, că nu voi îmor juca nici ,,Julieta", și nici „Ofelia“, pentru că nu fiu să cad în greșala pe care a făcut’o Sarah Bernhardt. Dar voi juca nume, grand premier rele și, din cinci în cînd, cochete cari au a­­juns la o anumită vrîstă. ..De altfel cred că voi reintra în teatru, am și discutat chiar ches­tiunea cu d. Pompiliu Elinele, cu „Israel" a lui Bernstein, in care voi juca rolul pe care la creat d-na. Rejane la Paria. „Dar, după cum v’am spus, ter­mină d-na Romanescu, piesa cu care... voi reintra ca și ziua pri­mei reprezentațiuni, rămîne să o fixez de acum înainte de comun acord cu directorul general al teatrelor. După cum se­ vede, reintrarea în­ teatru a d-nei Aristizza Roma­nescu, e astăzi un fapt împlinit. E un eveniment artistic care nu putea trecut cu vederea, fiind­că e vorba de o mare artistă a ța­rei, care ne-a făcut să cunoaștem, atît de deseori, emotiunile artis­tice ale frumosului in artă, a ar­tei aceleia ca:„ nu a avut secrete pentru Aristizza Romanescu. Stăpîr­ă pe această artă, d-na Aristizza Romanescu ne­­ promite noul creațiuni aristic, în cari va pune, c a­m vremurile nu de mult trecute, viață din viața sa, suflet din sufletul sau și, mai presus de toate, marele­­ talent.. CRIZA GUVERNULUI UNGURESC Budapesta. * Decembrie. — Ul­timele ședințe ale parlamentului au zdruncinat mult guvernul coa­liției. Eu va întirzia mult și ca­binetul va cădea. Neînțelegerile dintre miniștri sînt mari, și Andrassy, sufletul acestui guvern, e unul dinții care a și început a amenința cu demisia. ,,Maesiar Esk­lap" scrie că dacă n’ar fi acum atît de apropiată va­canta Crăciunului, criza ar iz­bucni imediat, dar așa ea se va mai amina cîteva săptămîni. Ziarul arată apoi că ultimul discurs al lui Wekerle a contri­buit și el la agravarea situației. Declarația cum că cu intenție s’au șters cuvintele „egal" și ,,secret" din reforma electorală, arată că guvernul a com­is o bună inten­ție o trădare pe care va trebui s-o ispășiască. De asemenea și faptul că guvernul se opune la ideia în­­ființărei băncii independente nu va putea să-î aducă vreun bine. Aris­tixaa Romanosoa Panica­ la un teatre — Zeci de răniți — Londra, 2 Decembrie. — „Daily­ Jur" află din New­ York că Dimini­că s’a produs acolo o panică teri­bilă într’un teatru, din partea de su­pus a orașului. Teatrul era plin de public. Deo­dată se prăbuși o lojă din balcon, care era ocupată de 15 persoane. S’a produs o panică grozavă, mulțimea căutfind să se salveze în cea mai mare grabă. O femeie a fost omo­­rîtă, mai bine de 100 persoane au fost foarte grav rănite.r­ In telegramă nu se spune nu­mele teatrului, după toate probabili­tățile pare însă să fie vorba de tea­trul german, căci numai la acesta au loc reprezentații Duminica. SINUCIDEREA UNEI SEPTUAGE­NARE Linz, 2 Decembrie. — Sofia Mau­ler, văduvă de căpitan, în etate de 78 ani s’a aruncat erî de pe fereastra unei camere de la etajul al IlI-lea Nenorocita și-a zdrobit capul și a rămas moartă pe loc. O femee care a fost martoră a­­cestei scene a leșinat. Motivul sinucidere! nu se cunoaș­te. PRELUNGIREA LEZIUNEI­­ BOB­RĂNIEI Sofia, 1 Decembrie. — Cu în­cepere de mîine Sobrania va ține cîte două ședințe pe zi, pentru a rezolva numeroasele chestiuni de la ordinea zilei. Se zice că seziunea va mai fi prelungită încă cu o lună dela 15 Decembrie încolo. De­o­cam­dată se discută proec­­tul reorganizărei poliției. ANGLIA ȘI SITUAȚIA IN BALCANI Londra, 2 Decembrie. — Cu oca­zia apropiatei deschideri a parla­mentului­­ turcesc, ziarele se ocupă din nou­ de situația din Balcani. Pre­sa se arată mai dispusă acum pen­tru­­ a se ajunge la o înțelegere cu baronul Aehrenthal „Standard" con­stată că situația s-a îmbunătățit; baronul Aehrenthal care la început o pornise pe căi nedrepte, e silit în cele din urmă să-și corijeze atitudi­nea. Campania sîrbească nu mai este primită cu atîta laudă în coloanele presei englezești, și în chestia a­­nexării Bosniei și Herzegovinei se cere doar autonomie deplină, pentru aceste două provincii.­­ Numai „Daily Telegraph“ se deo­sebește de celelalte ziare cerînd ca partea de sud a Bosniei, începînd de la Drina să se dea Serbiei, KBrSBsmaagi Essa Esa Isîlkh­i Hi Aidluuirociu Franz­i» .Ivalii Austria intrind pe calea con­cesiunilor față de Turcia, este acum vorba de a se admite au­tonomia celor două provincii a­­nexate, și urmând să fie pus în capul lor arh­iducele Franz Salvator. c&vt*jaîzrjS3E £ 35;® n3i • DEMERSURILE AUSTRIEI FS LINGĂ POARTA Constantinopol. 2 Decembrie. — Convorbirea de era dintre marchizul Pallavicini, ambasadorul austro-un­­gar, și marele vizir, se consideră ca a avut un rezultat foarte favorabil pentru începerea negocierilor. Tratativele nu s’au început­ încă și de aceia nu are nici un temeiu știrea că Turcia ar fi pretins 100 de milioane de coroane și că Austria ar fi oferit 50­ de milioane. ­­O. AMIN­TIR­E.ISTORIC R........ Ocuparea Bosniei s Trecerea corpul­ui ÎS austriac peste rîul Sava la Brod. (După o ilustrație apărută în prima pagină a ziarului „RESBOIUL“ di­n Bucu­rești din 16 Septembrie 1878) NUVELELE „DI­MI­N­EJEI «* Subi­ectul de Radu D. Rosetti Servitoarea introduce în ca­să o doamnă în doliu mai’c, și la lumina vie a lămpii, cînd femeea dă la o parte vă­lul negru, apare chipul palid al unei străine, pe care to­tuși am mai văzut-o. Am încremenit cu tocul în mînă, și de abia pot să îngîn: „Marioara...“ —; Da, eu sînt, șoptește ne­norocita, izbucnind într’un plîns nervos. Așa e c’am de­venit de nerecunoscut? Nicu a murit Joî, l’am înmormîntat ori. Mă uit și nu-mî vine să cred ochilor. Ființa aceasta îmbă­­trînită, slabă și cu privirea stinsă, e chiar Marioara de Dumineca trecută, — venită veselă să-și facă vizita după nuntă, la brațul soțului fe­ricit. Acum, el doarme de-o zi sub păm­ânt, ea — cum o văd ! In lacrămi, povestește: — Pare că presimțea. Mer­cur! numai de moarte a vor­bit. „Vezi tu, eu n’o să trăesc mult. Simt totdeauna că mă înăduș. Și numai de tine mi se rupe inima, cînd mă gm­­desc c’o să rămîi singură pe lume“. Mai în glumă, mai în seri­os, mi-a făcut socoteala drep­tului la pensie, săracul „După cincisprezece ani de servicii­, ai drept la 81 de lei pe lună“. Cînd a scris țifra pe-o hîrtie, și-a pus-o într’un colț al ser­tarului, cu indicația „Nu se știe, e viață și moarte, de ce să nu fii pregătită?“ mi-a ve­nit să zid. De unde să-mi închipui c’o să se prăpădească așa repede, voinic cum era? Nu,—se în­­tîmplă fapte de acestea în via­ța, de cari nu știi ce să mai crezi. Joi seara, cînd a venit de la cancelarie, se ptingea că nu se simte bine. I se suise sîngele în cap de la o supărare. Peste un ceas, numai ce-l văd că dă ochii peste cap și „Mi-e räu, simt că mă paralizez...“ Freacă-i eu cu oțet, dă-i cu amoniac pe la nas, nimic! Rau și rău! Iaca tocmai atunci mama. Ce bine o trimisese Dumnezeu!­­nebuneam acolo, la mahala, singură, fără nici un ajutor. Din nenorocire, servitoare nu luasem, ziceam să facem eco­nomie... — Tocmai veneam să vă iau la cărți, începe mama, grăbită. Lipsește un al patrulea și... Da’ce, lui Nicu nu s-e bine? întreabă în sfîrșit, cinoi îl aude horcăind în pat. — Nu, zic speriată, stai d-ta puțin cu el, pînă aduc un doc­tor. — Lasă că nu moare, îmi răspunde nepăsătoare. Și pleacă să găsească pe cel de-al patrulea! Rea a fost cu mine totdea­una—știi că un cîine n'ar fi fost mai rau tratat ca mine, in casa părintească—i le-am iertat toate, dar indiferenta as­ta n’am să i-o­ert cît d­­ trăi. Un minut după plecarea mamei, am rămas ca tîmpită. „Cum se poate atîta nesim­țire?“ Dar săracul Nicu se zba­tea din ce în ce mai rau.... Ca o nebună, lăsînd bolnavul singur, am plecat noaptea pe străzi, cu capul gol, numai în fustă și în papuci,—unde găsești o trăsură la așa ceas în fundul Bucureștiului—pînă am ajuns la­ un doctor, supărat și el că-l iau tocmai cînd se pre­gătea sa meargă la teatru. Ah! frigurile prin cari­ am­ trecut pînă să mă văd înapoi acasă! Nicu nu mai mișca. Ii crăpase pielea de pe frunte, sărăcuțul­ și sîngele curgea și­­rene, prelingîndu-se pe obraz. Doctorul s’a apropiat de pat, nu,știmi ce-a examinat, că nu­mai l’am auzit: — De ce m­’ați mai adus la un cadavru? Și a plecat trîntind ușa. S’a petrecut apoi o scenă gro­zavă. Bolnavul auzise pesemne exclamația doctorului; numai așa se explică cum ochii au în­ceput să-î lăcrămeze ca unui copil. Era atîta regret de viață în privirea lui care pare că vrea să ceară ajutor, că V’am po­menit în genunchi, la picioa­rele patului în cari’și da su­fletul... Peste cîteva minute s’a stins. Cum de-am avut pu­terea să mă reped, să’i pun luminarea în mină, nu știu... Nu știu nici cum am avut cu­rajul sä­­ stau singură, lingă cadavru, pînă la ziuă. Atîta știu că mi-am lipit ■> brasul de obrazul rece al lui Nicu, și pînă la ziuă, stinghe­ră și nenorocită, am plîns de m’am prăpădit. Dac’aș putea să scriu tot ce mi-a trecut prin minte în cele cîteva ceasuri de chin petrecute acolo, pe cînd vîntul mia afară, pătrunzând din cînd în cînd prin crăpă­turi în casă, maî­ maî să stingă luminarea de la capătul mor­tului, cred c’aș întrece cele mai înfiorătoare descrieri cu­noscute... Spre ziuă hotărîsem să mă sinucid. Cînd a venit dimineața o vecină la mine, m’a găsit adormită lîngă mort. Se vede că mă biruise obo­seala... Pe ea am lăsat-o să stea in casă pînă m’oia întoarce, iar eu am pornit-o să fac rost de bani pentru înmormîntare. N’aveam un ban în casă! Mă gîndeam ce-o să fac dacă n’om­ găsi nică eri? S’a nemerit ca cei de la Direcție să fie oameni buni; mi-au dat de-ajuns, de­­am putut cel puțin să’l îngrop creștinește. N’am putut, creînd scările palatului Direcției sa nu mi­ amintesc de vorbele bietu­lui Nicu. .,E viață și moarte; de ce să nu fii pregătită, ai drept la o pensie de 81 lei lu­nar“. Vai! ce murdar s’a purtat mama și la cimitir! Venise în­crețită ca de bal. In loc să mă mîngâie, zicea că mai bine c’am scăpat de el. La întoarcere, pe drum, pe cînd îmi răsuna încă în cap zgomotul surd al bulgărilor căzînd de-asupra coșciugului, m’a ciculit pînă acasă: „Ți-a mîncat 5000 de lei, și-acu ai rămas pe drumuri. Iți place?“ La poarta casei, m’a lăsat ca și cînd nimic nu s’ar fi întîm­­plat, zicîndu-mi: „La revede­re!“ Nici nu m’a întrebat dacă am ce să mănînc sau nu. Nu băgasem nimic în gură de două zile. A trebuit, să-mi dea vecinii o farfurie de supă. Nu știr­ ce-am să mă fac. Nu pot să’mi regulez dreptu­rile la pensie de­cît de la 1 A­­prilie, și pînă atunci mai sînt cinci luni... Acu s’au sculat și rudele lui Nicu, să-mi ia lu­crurile di­n casă. Nu știu­ ce-am să mă fac. D’aia am venit... să nu te superi... învață-mă ceva, că n’am pe nimeni... I se făcea râu. Am sfătuit-o cum am putut, i-am dat un pahar cu lapte cald, am dus-o pînă acasă... întors, trebue să scriu nuve­la pentru .,DIMINEAȚA“. Dar subiectul, unde­ a fugit subiec­tul meu vesel? Mă veți erta pentru azi, nu-i așa? RADU D. ROSETTI Mîine Steaua­îleneî de LUDOVIC 3DAÎJS Bin siarei U­staMfi Fraga Fraga, 2 Decembrie. — Azî s’a a­­nonțat în mod oficial, prin placaz­­de, ridicarea stării de asediu. Fîn’acum nu s’a produs nici un fel de tulburare. RUSIA ȘI NOTA AUSTRIEI­­ î Petersburg. 2 Decembrie. — Răs­punsul guvernului rus la nota Aus­triei va fi trimis săptămîna viitoare la Viena. Răspunsul este pașlnic și face posibilă continuarea tratative­lor dintre Rusia și Austro-Ungaria. E de relevat însă că Rusia pretinde cu orice preț despăgubiri pentru sta­tele balcanice. Conținutul notei austriace se ține în cel mai mare secret. CRIZA DIN SERBIA Belgrad, 2 Decembrie. — (Din sursă austriacă). Situația cabinetu­lui Vesimirovici se agravează pe fie­ce zi. Criza provine nu numai de la acțiunea lui Passicî, dar și de îai agitația ofițerilor conspiratori, cari de la o vreme, sunt sub conducerea lui Passicî. Intrigile acestuia se îndreaptă în special contra ministrului de exter­ne Milovanovicî. E interesant că deși Passicî a fost acela care l-a încura­jat de la început pe Milovanovicî să meargă în străinătate și să­­ intervin pe lîngă puterile străine, azî tot el îl atacă pe ministrul de externe pe a­­ceastă temă. Se crede că în curînd guvernul va demisiona. Aceasta se va întîmpla probabil pe ziua de 21 Decembrie, cînd se redeschide Scupștina. PRIMIREA LUI GASTRO LA BERLIN Berlin, 2 Decembrie. — In cercu­rile oficiale vizita lui Castro este privită ca acela a unui om parti­cular care vine în­ interesul sănăta­tei. Nu exista nici un motiv de nea­­m­ici­ție față de Castro cu atît mai mult cu cit între Germania și Ve­nezuela nu există diferențe. PENTRU VICTIMELE CATASTRO­FEI DIN HAMUR Ha­mur, 2 Decembrie. — Azi a a­­vut loc o consfătuire în vederea îm­părțire­ ofrandelor între familiile victimelor din Ratbot. S’a adunat în total suma de 1200000 mărci. Din acești bani se vor împărți 10000 mărci de Crăciun.­ EXECUȚII IN BOSNIA Londra, 2 Decembrie.­­ Agenția „Reuter“ află din Belgrad, că in Brod (Bosnia) mai mulți soldați aus­triaci nesupus! au fost împușcați,

Next