Dimineaţa, ianuarie 1909 (Anul 6, nr. 1751-1778)
1909-01-14 / nr. 1762
V 4 Anni * '<WWWVVV‘--V''«WV“Vt wiwemt Mercuri 14 ianuarie 1909 PARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚII COXSXLSXChXCCCCC,«WWWWWWwVWVW piva războiu sau nu? TRUPE BULGARE TRIMISE LA GRANIȚA TURCIEI Turcia vrea sa ocupe un teritoriu bulgar In Serbia continuă a sa face mari preparativnrin războiu Țarul Ferdinand Cavaleria turca pe cimpul de manevra SiVBovl Ei noul ministru de războiu sirii DEUflîlA GOSEBiliIMM ASUPRA IBILIZAREI MOBILIZAREA GENERALĂ-UN RĂSPUNS CATEGORIC CĂTRE MARILE PUTERI.—PRIMA CIOCNIRE Declarația guvernului bulgar Știrile despre Înarmarea Bulgariei, pe cari numai ziarul nostru le-a dat Încă de acum cîteva zile, capătă deplină confirmare. Situația devine, intr'adevăr din ce in ce mai încordată. Se știe că în Sohranie deputatul Platanof, interpelase guvernul asupra mobilizărei diviziei VIII. Guvernul a declarat că pentru moment nu poate da nici un răspuns, dar că va răspunde Luni. Eri guvernul a făcut in Sohranie o declarație categorică în privinta acestei mobilzări. Iată acum ca ne telegrafiază corespondentul nostru din Sofia asupra ședinței de ert a Sohraniei si a asupra declarației guvernului. INTERPELAREA DEPUTATULUI si PLATANOr Sofia, 12 Ianuarie. — Cu mare nerăbdare s'a așteptat declarația pe care urma s’o facă azi, în Sobranie, guvernul, asupra mobilizărei diviziei a VIII, despre care v’am anunțat încă de acum citeva zile. La ședința de azi a Camerei, care n’a deschis la orele 3 p. m. au asistat atașata militari dela toate legațiile străine, precum și mai toți fruntașii politici din toate partidele. Deputatul Platanof, din Vidin, dă cetire interpelărei sale relativ la mobilizarea diviziei a VIII: . .. — DELA 29 SEPTEMBRIE, ZICE INTERPELATORUL, CHESTIUNILE LITIGIOASE CU TURCIA AU DEVENIT DIN CE IN CE MAI ACUTE ȘI RELAȚIILE DINTRE ACESTE DOUA TARI FOARTE ÎNCORDATE. GUVERNUL SPUNEA CA TOTUL SE VA ARANJA PE CALE PACINICA. ACUM INSA GUVERNUL SE VEDE NEVOIT SA MOBILIZEZE DIVIZIA VIII ȘI DE ACEEA CER CA EL SA EXPLICE ACEASTA MĂSURĂ ASIGURINDU-L CA IN CAZ DE NEVOIE VA AVEA SPRIJINUL ÎNTREGULUI POPOR. DECLARAȚIA MINISTRULUI DE EXTERNE D .Paprikoff, MINistrul de exteRNe, A făcUt ApOI URmătoarea DeCLARația: — DIVIZIA A VIII NU A FOST MOBILIZATA TOATA,CI NUMAI REZERVIȘTII DIN RAIONUL EI AU FOST CONCENTRAȚI PENTRU EXERCIȚÎI PE TIMP DE TREI SAPTAMANI. NU AVEM DE LOC INTENȚIUNI AGRESIVE FATA DE TURCIA. AM SPUS ACUM CITVA TIMP CA NEGOCIERILE CU TURCIA VOR AVEA UN SFÎRȘIT FAVORABIL. POARTA A INVITAT DIN NOU PE DELEGATUL NOSTRU LA CONSTANTINOPOL. NOI AM CERUT ATUNCI SA NI SE PRECIZEZE MAI INTI! BAZELE TRATATIVELOR. < LA ACEASTA TURCIA A RĂSPUNS IN MOD EVAZIV. A DEVENIT INSA CURAND CLAR CA GUVERNUL OTOMAN URMĂREȘTE O RECTIFICARE A GRANIȚELOR SALE. ACEASTA DORINȚA A SA GUVERNUL TURC A ȘI COMUNICAT-O TUTUROR AMBASADORILOR PUTERILOR AFLĂTORI LA CONSTANTINOPOL. AFARA DE ACEASTA AM AFLAT CA CORPUL II DIN ARMATA TURCEASCA, DE LA ADRIANOPOL, SE PREGĂTEȘTE PENTRU O ACȚIUNE MILITARĂ. TREBUIE DECI CA ȘI NOI SA LUAM MALURILE NOASTRE. IATA DE CE GUVERNUL A RECURS LA CONVOCAREA DIVIZIEI A VIII. REPREZENTANȚII NAȚIUNEI TREBUE SA ÎNCURAJEZE GUVERNUL ȘI SA-I DEA TOT SPRIJINUL INTRU APARAREA INTERESELOR ȚARII, APROBIND MĂSURĂ LUATA. VOTUL DE ÎNCREDERE Această cuvintare a ministrului de externe a provocat mare insuflire și a fost primită cu aplauze furtunoase. Deputatul Platanos, interpelatorul se declară multumit ca răspunsul guvernului și propune Camerei să acorde guvernului sprijinul ei necondiționat. Această propunere a fost primită cu unanimitate și cu aclamațiuni entuziaste. — D. DECLARAȚIILE REPREZENTANTULUI OTOMAN DIN SOFIA Sofia, 12 ianuarie. Intervievat de un redactor al ziarului Vecerna Poșta, asupra evenimentelor ce se prepară, reprezentantul guvernului otoman a făcut următoarele declarațiuni: Măsurile militare ale guvernului și an deosebi ordinul de mobilizare a diviziei a opta, au de scop sau numai apărarea teritoriului în contra unei eventuale năvăliri a trupelor turcești, sau sunt făcute ca o demonstrație, pentru a exercita o presiune asupra Porței și a o Sili să cadă la învoială cu Bulgaria în privința compensațiunilor oferite de aceasta. In nici un caz mobilizarea nu poate să aibă amlndouă semnificațiile: dacă scopul este numai defensiv, a declarat diplomatul turc, atunci nu văd nici o primejdie pentru pace. Poarta nu se gindește aâtuși de puțin la o acțiune ofensivă, ci tare pe dreptul ei, speră că in cele din urmă Bulgaria va fi adusă să recunoască dreptatea preențiunior sale și va regula pe cale pacifică chestiunile pendinte.Dacă însă concentrarea trupelor de la graniță s’a făcut cu scop de a exercita presiuni asupra Turciei, guvernul otoman nu se va lăsa intimidat, ci va lua de urgență toate măsurile dictate de împrejurări. PHnă acum însă la Constantinopol lucrurile se privesc cu singe rece, toate cercurile fiind pe deplin liniștite. întrebat despre părerea pe care o au cercurile diplomatice străine asupra evenimentelor la ordinea zilei, reprezentantul guvernului otoman a răspuns: Nu pot cunoaște părerea exactă a colegilor mei, insă am auzit spunîndu-se că Bulgaria joacă acum o cartă decisivă și că mobilizarea actuală este secrou al acțiunei este la proclamarea independenței încoace. Mobilizare generală SOFIA, 12 IANUARIE. — MINISTRUL DE RAZBOIU A DEZMINȚIT ASTAZI ZVONUL CE S’A RASPANDIT ACI CA S’AR FI DAT ORDIN DE MOBILIZARE ȘI ALTOR REGIMENTE DECÂT CELOR DIN DIVIZIA A OPTA. PENTRU MOMENT NU S’AU MOBILIZAT DECÂT TRUPELE DIN STARA ZAGORA PENTRU A FACE FAȚA EVENIMENTELOR CE EVENTUAL S’AR PETRECE IN JURUL LOCALITATEI HAHAM VEL PE DE ALTA PARTE INSA MINISTRUL-PREȘEDINTE MALINOV A DECLARAT LA ADUNAREA DE ASEARA A MAJORITĂȚILOR PARLAMENTARE CĂ GUVERNUL MEDITEAZĂ ASUPRA MOBILIZĂRII GENERALE ȘI LA CEL MAI MUC SEMN DE OSTILITATE DIN PARTEA TURCIEI, VA DA ORDINUL II CONSECINȚA.—D. TEATRUL PROBABIL AL OSTILITĂȚILOR Sofia, 12 Ianuarie.— Teatrul probabil al osTilităților va fi teritoriul din împrejurimile localităței Haramanli, la Nord de riul Ardă. Teritoriul acesta este mărul discordiei între cele două state, căci formează o parte din compensațiunile teritoriale reclamate de Turcia. Poarta cere rectificarea graniței la Nord de rîul Ardă, căci unghiul acesta intră ca un corn in teritoriul turcesc. Afară de aceasta, Poarta susține că toate statele cuprinse intre Haramanli și graniță sunt locuite numai de populație musulmană. Faptul de altfel, este perfect exact. Populația în acea parte a țărei e numai turcească, dar teritoriul este așa fel configurat, în ca, cu toate sforțările guvernului bulgar, n'a fost cu putință s-o deznaționalizeze. Autoritățile militare atît bulgare cit și turcești, daui o foarte mare importanță strategică acestui teritoriu. Otomanii spun că dacă bulgarii ar stăpîni malurile rîului Ardă, ar amenința in tot momentul flancul sting al pozițiilor dinspre Adrianopol. Bulgarii spun că dacă turcii ar izbuti să pună mina pe unghiul acesta, ar fi stăpini nu numai pe linia ferată Filipopoli-Mustafa-Pașa, dar le-ar fi deschis drumul spre Filipopoli, care este capitala Bulgariei de sud.—D. GUM S’A FĂCUT MOBILIZAREA Sofia, 12 ianuarie.—Se dau următoarele amănunte asupra felului cum s’a făcut mobilizarea. Primul ordin, convoca 17 clase de rezerviști cu miliții și gloate. In urmă însă, s'a revenit asupra ordinului și s’a menținut numai chemarea ultimelor 10 clase. Oamenii din primele clase primiseră deja ordinele de a se prezenta la garnizoanele respective. Ei au manifestat cea mai vie nemulțumire cină, sosind la reședința regimentelor, li s-a comunicat că se pot întoarce la vetrele lor. Se comunică din Staragora că rezerviștii arată o stare de spirit excelentă. Ei umblă prin oraș cîntind cintece patriotice. Dină primele 7 clase de oameni au aflat că s'a revocat chemarea lor, s’au strîns in curtea regimentelor și au rechestat unifome și arme, căci, zic ei, n’au venit pentru manevre, ci pentru războiu. Sofia, 12 ianuarie. Toți supușii străini, foști funcționari pe linia companiei căilor ferate orientale, au fost siliți de autorități să părăsească linia și localurile pe cari le ocupau.—D. OPOZIȚIA APROBA MĂSURĂ GUVERNULUI Sofia, 12 ianuarie—înainte de declarația guvernului în parlsment, șefii partidelor politice din opoziție nu se rostiseră asupra ordinului de mobilizare. Rom rusofilii declară că aprobă măsura guvernului, susținînd însă că mobilizarea trebuia făcută cu mult mai înainte. Naționaliștii declară că evenimentele sunt de așa natură incit partidul lor nu poate fi decît solidar cu guvernul în acțiunea lui.—D. UN ARTICOL AL ZIARULUI OFICIOS Sofia, 12 ianuarie. Ziarul oficios Vremia adoptă din zi în zi un ton mai vehement. In articolul său de azi spune că, deși mobilizarea diviziei a opta e un eveniment de mica importantă, totuși el a produs o impresie puternică, în concordanță cu atitudinea fermă a cabinetului. Guvernul își urmează cu hotărire calea pe care a apucat, pentru a clarifica, cu o oră mai curând relațiile cu Turcia. La Constantinopol și In străinătate lumea, se va convinge că, concentrările de la Stara Zagora nu sunt, decât exerciții de iarnă. Nu e mai puțin adevărat însă că celelalte divizii ale armatei bulgare, invidiază divizia a opta pentru onoarea ce i s'a făcut de a fi fost aleasă pentru acest exercițiu. D. PUTERILE ȘI CONFLICTUL TURCO-BULGAR Constantinopol, 12 ianuarie. Raporturile anormale dintre Turcia și Bulgaria au atras atențiunea marilor puteri, cari vor sfătui Bulgaria ca să înceteze cu inarmarea. In acelaș timp se vor face demersuri și pe lângă guvernul turcesc. Ambasadorul Germaniei, Marschal, a fost însărcinat să intervină la Poarta ca să urmeze tratativele cu Bulgaria și să accepte propunerea acesteia in privința despăgubirea în numerar. Puterile vor face in curînd un demers colectiv la Constantinopol și Sofia spre a accelera înțelegerea între Bulgaria și TUrCia. RĂSPUNSUL caTegORic aL BULGARiei SOFIA, 12 IANUARIE.— REPREZENTANȚII MARILOR PUTERI AU CERUT EXPLICAȚII GUVERNULUI BULGAR IN PRIVINȚA MASURILOR MILITARE LUATE LA GRANIȚA. GUVERNUL A DAT URMATORUL RĂSPUNS: BULGARIA NU IA DECÂT MASURI DE PRECAUȚIUNE IN CONTRA UNEI EVENTUALE INVAZII A TRUPELOR TURCEȘTI. BULGARII NU SE GÂNDESC LA RĂZBOIU. DAR LA PRIMA ÎNCERCARE A TURCILOR DE A PUNE STĂPÂNIRE PE TERITORIUL A CARUIA CONCESIUNE O RECLAMA. VOI. NAVALI IN TURCIA.—D. Sofia, 12 Ianuarie. — De la Stara Zagora sosesc știri cu totul îngrijitoare. i Intre trupele bulgare și cele turcești de la graniță, ar fi început ostilitățile. O primă ciocnire a și avut loc la graniță între un detașament bulgar și unul turcesc. Guvernul bulgar ar fi fost încunoștiințat de această ciocnire și că un locotenent bulgar ar fi fost ucis. S-au luat imediat măsuri pentru întărirea trupelor de la graniță. In scopul acesta a și fost trimis în grabă , pe linia frontierei un regiment de infanterie. "A* Pînă în prezent știrea nu se confirmă în mod oficial. Zvonul perzistă însă și se comentează în toate cercurile cu aprindere. Turcii din Bulgaria pregătesc răscoala Sofia. 12 ianuarie.— Din Bulgaria răsăriteană, din districtul Șumla sosesc știri n totul alarmante. La sinul populației turcești care este în majoritate în acest lanț, domnește o vie agitație. Numeroși agitatori cutreeră satele ațîțînd populația musulmană la revoltă. Se afirmă că s-ar organiza o răscoală sistematică inpotriva autorităților bulgare. Guvernul a hotărît a lua măsuri extreme împotriva agitatorilor, pentru a înăbuși din timp orice tendințe de rebeliune. NOUL CUTREMURE DE PAMÎNT Milazzo, 12 Ianuarie. — Aseară o puternică zguduitură a fost simțită aci, pricinuind o mare panică, dar nici o pagubă. * Messina, 12 Ianuarie. — La 5 și la 6 după amiază au fost simțite aci două scurte zguduituri de pămînt însoțite de un fel de zbîrnîit. (A. R.I .’» Constantinpol, 12 Ianuarie. — Se telegrafiază din Smirna că cutremurul din Falcen a fost mult mai puternic decit s’a crezut în primul moment. Au fost prăbușite 860 de case și sunt foarte mulți morți. Guvernul a trimis în grabă ajutoare. * Messina, 12 Ianuarie.— Cutremurile de pămint cari sau produs eri, au fost destul de puternice. Baracele au suferit oarecari stricăciuni. Vasele din fața portului au simțit și ele cutremurul. In Reggio di Calabria s-a simțit aseară la 8 și 20 un cutremur, care după 4 minute a fost urmat de un altul mai puternic. Cutremurul a durat insă puțin. Cutremurul a fost simțit și la Polnik și Villa San Giovani. —Victime omenești nu se semnalează DIFERENDUL AMERICANOJAPONEZ Londra, 12 Ianuarie.—Se telegrafiază din Yokohama că guvernul japonez privește cu multă liniște proectul guvernului american în privința s pământurilor din California. Ziarul oficios „Kokumia“ spune că această chestiune e de natură locală și nu atinge interesele naționale sau politice ale Japoniei. RETRAGEREA LUI PASSICI DIN VIAȚA POLITICA Belgrad, 12 Ianuarie.Fostul ministru președinte Passici și-a manifestat dorința de a se retrage din viața politică. Cauza acestei hotărîri treime căutată în fiascul suferit de Passicî în acțiunea sa politică din ultimul timp. Se știe asemenea că rezoluțiunea votată de Skupstina cu privire la autonomia Bosniei și Herzegovinei sub suveranitatea Turciei a fost redactată de Passică, însă Turcia a dezavuat această rezezoluție. Tinerii radicali nu cred că Passică își va realiza intenția. TUNURI PENTRU RUSIA Londra, 12 Ianuarie. — „Daily Mail” află din Petersburg că ministrul de războiu al Rusiei va comanda tunuri noui pentru artileria rusească. Reprezentanții uzinei Krupp și ai altor casa similare au sosit la Petersburg cu modelele cele mai noui. TRIPLU BLIFlUTII PERICLITfITfl Deistasi alni Chestia universităței italiene din Austria Roma, 12 Ianuarie. Presa italiană continuă să discute cu aprindere chestia înființărea universităței italiene la Viena, declarându-se cu totul nesatisfăcută de această soluție, deoarece italienii din Austria cer universatea la Triest, chiar și ziarele social-democrate, cari totdeauna se arātau prietenoase față de Austria, deoarece sunt adversare ale înarmărilor, au acum articole contra Austriei și susțin că numai faptului că in Austria puterea clericalilor crește mereu, se datorește această soluție rea a chestiei și zice că în Italia toată lumea trebue să se unească pentru a obține o soluție satisfăcătoare. ----„Messagerio“ publicînd un interesant articol de Ruinaldi, spune că înființarea univversității la Viena va produce o reacțiune în situația politică internațională. Ruinaldi arată ce concesii a făcut Austria in favoarea germanilor și slavilor, și afirmă că în aceste împrejurări italienii nu vor putea obține dreptate de la Austria. Italienii nu s’ar sinchisi de a lua la nevoe chiar o poziție dușmănoasă triplei alianțe. A fost o coincidență interesantă că la Messina, rușii ne-au dat întiiul ajutor și că prima manifestare de simpatie ne-a venit din partea Franței! Cine știe, dacă nenorocirea noastră nu ne va aduce foloase.! ” Roma, 13 ianuarie. — „Giornale d'Italia“ afla din sursă sigură că ministrul do estem» Tittoni îți va da demisia, deoarece se vede dezmințitiv declarația sa că Aehrenthal i-a promis că Universitatea italiană se va face la Triest. De asemenea va demisiona și ducele de Avama, ambasadorul Italiei la Viena. Aceste demisiuni ar fi lovituri mari pentru tripla alianță, a cărei existentă este serios amenințată. Se știe su câtă greutate a reușit Tittoni să ob fie un vot de încredere pentru politica sa filoaustriacă, și dacă chiar el trebue să demisioneze acuma din cauza politicei anti-italiene a Austriei, cu greă se vor găsi alți susținători ai triplei alianțe in parlament. Viena, 12 Ianuarie.— Ziarul Zeit află că în mod oficial Tittoni va demisiona la 18 Ianuarie, cu ocazia consiliului de miniștri care se va tine în acea zi. Tittoni și-ar fi dat mai de mult demisia, insă i-a fost respinsă de primul-ministru Giolitti. ROMA. 12 IANUARIE. — DEMISIA LUI TITTONI A FOST CONFIRMATA IN MOD OFICIAL. Prima ciocnire Genaralul Paprikos Xixioni DE LA CONGRESUL LIBERAL INSTANTANEUL „DIMINEȚEI” Ilustrația din dreapta reprezintă intrarea sălii la Eforie înainte de deschiderea congresului, iar cea din stingă, sosirea d-lui Ionel Brătianu la congres. Primul ministru coboară din automobil, salutat fiind de publicui care se afla in fața Eforiei. NUVELELE . ..DIMINETEI" Dor de tară de Al. Cazaban Cînd poetul Tomiță izbuti să iasă din bezna necunoscutului și cînd scrierile lui ajunse și în mina celor mai de sus, se pomeni, într’o bună dimineață, poftit acasd la d. Jean Trandafirescu, — om luminat, de gust și cu o pricepere deosebita In a prețui arta și inimosul. Cînd primi poftirea, poetul, mai Intri fu încîntat, simțind"Uftie măgulit, dar cînd se gîndi că trebue să treacă pragul casei unui ciocoi, inima îi se strînse ușor, și poftitul rămase întro supărătoare îndoială dacă trebuia să meargă sau nu, la d. Trandafirescu. Alergă la prietenii săi ca să vadă ce zic ei Aceștia cînd aflară vestea, se înveseliră, simțindu-se mindri că prietenul lor era prețuit. Unul din ei, cel mai în virată, scriitor și el, îl sfătui. Du-te !... Nici să nu te gîndești să nu te duci !... Se vede că nici nu știi cine’! Trandafirescu î ! Ce crezi că te chiamă așa de grabă, ca să-ți vadă ochii... Trandafirescu e cineva ! Cult, bogat, om rafinat Are fire de artist ! Te asigur... Du-te la el fără întârziere și o să Vezi că n’are să-te pară rau... — Iți împrumut cu haine negre — se oferi altul care deși nu era scriitor, totuși întotdeauna îl întîlnieau în lumea artiștilor Cu inimia svîncnind, poetul Tomiță atinse butonul soneriei de la ușa d-lui Jean Trandafirescu. Fu poftit în camera de lucru a boetului. Cum se brodi, nici poetul nu-șî putu da seamă, — Jean Trandafirescu tocmai ținea în mină volumul de versuri al poetului Tomiță-N primi cu un zîmbet binevoitor: — Vezi, domnule, m'ai surprins cu poetul Tomița în mină... Asta înseamnă că-mi placi.. Ai talent... Șezi te rog... Versurile d-tale sunt calde și sincere. Mie îmi place sinceritatea în artă. Dar vezi sunt cam... cum să zic... sfioase.. Inainte chiar de a te vedea... mi-am închipuit că trebue să fii sfios... Nu-i așa că ești sfios ? Asta în definitiv nu’I am defect !.. Darnă rog nu stai ?..• Aștept dela dumniata lucruri mari emoționante. Așa trebue să fie arta: emoția ...iată !. Ar trebui să ai orizonturi mai largi și să cunoști mai bine viata în toate manifestările ei. 'Mi pari că prea te mărginești... cum să zic.. pe d-ta te impresionează lucruri prea mici, prea neînsemnate... Te impresionează un colț de cameră unde un paianjen își țese în taină pînza... Vorbești de ciobănași, de talancele turmelor... de scurteici... de opinci și de alte obiecte... și eu nu înțeleg prea multe obiecte în poezie... Nu zic, și aceste nimicuri își au farmecul lor, dar, așa cred eu, talentul d-ta’.i n’ar trebui să se coboare pînă la ele.. Im poezie trebue numai sentimente... și de asta trebue să trăești într’o frămîntare mai mare, să vii în atingere cu societatea care poate să-ți procure emoți-mîrit. de disc și de variate... Trebue să cunoștî»toate patimele omenești, ca ..la, iubirea... cred că mă Înțelegi. Ada, apropos, iubirea apoi«ie nici nu se resimte la poezia d-tale !. Vezi, sunt sigur că n’ai cunoscut încă femeea ! Vezi, roșești Spune-mi drept, așa că n’ai avut nici o iubire până acum... N’ai simțit încă svîrcolirea caldă și înfiorătoare a corpului unei femei.. încurcat, poetul Își plecă ochii, simțind arsuri pînă în vîrful urechilor. Trandafirescu văzîndu-I încurcătura, schimbă repede șirul vorbire!: — Nu d ar plăcea să călătorești ? Să cunoști lumea de peste hotar ?.. La Paris... Ce zici nu ț ar plăcea să mergi la Paris ? Acolo se încrucișează toată gândirea și patima omenească !... Vizitând muzeele, teatrele și alte așezăminte culturale, numai așa poți să ajungi să-ți faci o cultură de cstre un adevărat poet nu se poate lipsi... Acolo îți rafinezi simțirea... Acolo vezi sintetizat gustul femeei pentru îmbrăcăminte... Ce văd, iarăși roșești Nu’ți place Parisul ? — Dimpotrivă !—Ingăină poetul Ca am drept să mă gîndesc la Paris.. cu mijloacele mele... — In privința asta să nu te sinchisești de loc. S’au găsit mijloace pentru tineri cari s’au dus la Paris să învețe... plugăria și n’are să se găsească pentru un talent ca d-ta, pentru un artist.. Da, ești artist, sunt încredințat și sunt sigur că nu-mi va părea rau mai tirziu pentru încercarea mea. * Intr’o seară umedă de toamnă, poetul Tomiță, Intr’un pardesiu larg de stofă moale, ținînd în mină un geamantan de piele nouă, aștepta pe peronul gării de Nord, să se urce în trenul care trebuia să-l ducă departe, peste hotarele Gărei. Era înconjuraț de numeroși prieteni-scriitori și nescriitori. Părea vesel, dar în fundul ochilor săi mijea o umbră de neliniște și nesiguranță-Ia sfîrșit, veni și ora cînd trebui să-și îmbrățișeze prietenii și să fluture de la fereastra vagonului, albeața batistei. Cînd se văzu singur printre ceilalți călători, se strînse într’un colț al vagonului simțind un gol rece în inimă și în suflet. Parcă se văzu deodată în timpurile pe cînd era elev de liceu, cinrl, după o vacanță, lua trenul din gara Potcoava, să se despartă de ai săi și să se întoarcă iarăși la București, la pension. In zgomotul drăcesc al băeților cari se adunau din toate colțurile tărei. De la țară, băiat de dascăl bisericesc, Jomiță, după pupa 11 ghicișe Trandafirescu, era oare sfioasă și deși stătea în București de mai bine zece ani, totuși nu se putea deprinde cu zgomotul orașului, cu veselia prietenilor, cu prăfuiturile semețe ale automobilelor. Niciodată nu i-a plăcut să intre în localurile mai luxoase, sau în salele de petreceri, arma serină și teamă parcă de viața bucureștiană. La început, își închipuia că un orășan nu poate fi om cum secade, și că un bucureștean, mai ales, nu poate fi decit un desfrînat care nu poate să facă altă ceva, mai bun decît să arunce banii pe fereastră, cheltuind cu famelie destrăbălate. Singurii oameni pentru care avea o oarecare smerenie, erau preoții și profesorii, fiindcă aceștia luminau poporul și se însurau la timp. Nu’i placeau nui teatrele, nici concertele, deoarece trebuia să vadă femei cari nu se ruginau să-șî arăte gîtul și brațele goale. •> Ii plăcea să petreacă în familie și mai ales în familia lui, la el în Valea Mărului; s'audă glasul desmierdător al bunicei și să șadă de vorbă cu învățătorul satului, cărui deși îi plăcea să guste din singele lui Crises, totuși «un om care știa să-și îndeplinească cu sfințenie greaua sarcină de apostol al învățăture»... Cînd ajunse la graniță și fu silit să intre în vagonul străin,; îi se păru că e împins întrio cujbă de acele cu care se duc vinovații la închisoare. Nici nu’i venea să-și arunce o chiî pe fereastra vagonului, ne» Ințelegind cum putea să privească pămntul unei țărî cari nu era asui. Ți venea să coboare la "stația j ’’’’’i/1'9”" și să ia trenul, înapoi spre lomnița. uai nu îndrăznea să îndeplinească această dorință, gîndindu- se că putea să-l supere pe d. Jean Trandafirescu, și să se facă și de rîs față de prietenii săi... Chinuit din această pricină ațipi Intr’un colt al vagonului care tiutuia pe șinele pămîntului austriac-Intr’un rînd se trezi cu tresărirea bolnăvicioasă a unui oa care ar fi trecut prin cine știe ce nenorocire. „Ce făcui, să mă chinuesc atît!’* gîndi cu amărăciune Tom dojenindu-se singur de ușurința cu care a primit propunerea și banii ciocoiului. Și era așa de abătut cînd, coborî pe peronul gărzi d’Est 18, cît n’ar fi crezut că vine în Paris de plăcere, ci ca un switchel nit care trebuia să-și facă pnteitiv. Toate sunetele îl răsunau, la inimă îndurerîndu-1. Cei cîțiva prieteni 00 cari II înștiințase de venirea lui, întîmpinîndu-1 la gară, I me" îmbărbătată. Numai atunci cînd se văzu așezai nur o cameră mai retras.. diir strada Dureau, numai atunci se mai liniști puțin. Totuși era așa de mîhnit și de suspinător, încît gazda sa, o femee vorbăreață și cu inima deschisă, își închipuia că chiriașul ei în fiecare zi primea din tara lui o veste întristătoare. Credea ca’î murise o rudă, amanta sau altă ființă apropiată. De multe ori încerca să-l descoase, dar nu aria nimic. Poetul nu-î răspundea dacît mormăind. Și pe prietenii sui începură să’i îngrijească tristețea lui neexplicabilă. L’au dus In toate părțile, căutînd să-l facă să petreacă. Dar nici teatrul, nici varietatile, nici viata studențească din cabareturile quarzienului Latin, nu i-au putut lua din suflet mihnirea care îl apăsa... Intr’o seară, poetul nici nu mai voi să iasă pe stradă, deși prietenii veniră să-l ademenească Noaptea era rece și prin aer fulgura zăpadă. Poetul se loghemuise lîngă sobă, visînd cu ochii deschiși. Deodată privirea îi se opri la calendarul din perete... — Peste cinci zile Crăciunul fostă Tomiță, citind numărul negru de pe fila calendarului. Ișî aminti de satul lui, de zilele fericite cînd venea de la București ca să petreacă cu ai săi. Cine îi va mai striga anul acesta ,o fereastră: „Buna dimineața la moșajun !“ Da, bunicuța lui cui i- va mai da perechea de ciorapi țesută de mîna ei tremurătoare... Da porcul cel mare, pentru cine îl va tăia dascălul Tomiță . In clipa aceia intră gazda Poetului, aducîndu-i paharul cu lapte, întrerupt din visarea lui, poetul Îi zise: — Să ne regulăm socotelile că eu plec mline în Romînia. — Și cînd vă întoarceți ? ! —! — Niciodată 1... .. J ! Al. CAZABAM Sănătatea d-lui Dim. stunza Noutățile asupra sănătăței d-lui Dimitrie Sturdza sunt din ce în ce mai îmbucurătoare. De cînd a fost instalat în sanatoriul, care este un admirabil joc de repaus, înconjurat de jur împrejur de un parc mărginaș cu Versailles, bolnavul prinde a se întrema zilnic. După ispusele doctorilor, dacă bolnavul ar fi fost mai tînăr, pînă acuma era vindecat. După ultimele observații, s-a constatat că nu există la mijloc decît o mare surescitare nervoasă, provenită din cauză unei surmenări mari. Lovitura morală care a primit-o acum opt luni de zile și influența care l-a ținut în pat atîta vreme, au contribuit de asemenea la agravarea beaiei. Tratamentul consistă în repaus absolut, lipsă de orice ocupație și griji. După ce va termina cura la sanatoriu, va face o nouă cură îmi AJPi.