Dimineaţa, februarie 1909 (Anul 6, nr. 1779-1806)
1909-02-01 / nr. 1779
Auui VI—sco. 1779 ■uBLiorratui OOMCeOHTi EXCLUSIVE; Hgenti«> d* PuulcItit* CAROL SCHULDER & Co> BUCUREȘTI Mr. Elf«ttor;erid H-Teltlmt» Birourile ziarului: Str. Sărindar No. ft =0 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOP|EI Ieșenii și modificarea Constituției . Importanta ședință a Camerei de comerț — Camera de comerț și comercianții străini " Adunarea generală a Camerei de comercia a continuat și aseara, atupindu-se de importanta chestiune a modificarea legei Camerelor de comercia.i . Iată despre ce e vorba: Ministrul de comercia dorind să modifice actuala lege a Camerelor de comerciu, a cerut și avizul acestor Camere, asupra obiecțiunilor ce ar avea da făcut. Din inițiativa Camerei de comerciu de Brăila, s'au întrunit 4 președinți de Camere de comerciu, și au decis, ca toate propunerile venite de la Camerele de comerț din țară, să fie adresate celei din București, care în urmă să întocmească propunerile ce va crede de cuviință să le înainteze ministrului. Adunarea generală din Iași, a respins aceasta propunere și a autorizat pe președintele Camerei din Iași, d- G. D. Serban, de a convoca o întrunire a tuturor președintelor, cari să discute propunerile diferitelor Camere și să cadă de acord asupra modificărilor ce urmează să indice. Adunarea Camerei din Iași, după o discuțiune, la care a luat parte di-n dl G. D. Șerban, președintele Camerei, Marinescu, directorul Băncei Naționale și delegat al guvernului, Jellea, vicepreședinte, și Motăș, membru, au adoptat apoi un număr de deziderate, cari să facă parte din noua lege a Camerelor de comerciași cari au fost propuse da d. G. D. Șerban. Aceste propuneri sunt: 1) Reducerea cirrcumscriptiilor Camerelor de comerț de la 10 la 7. 2) Congresele Camerelor de comerț să fie recunoscute de lege, iar dezideratele acestora, să fie alăturate proectelor de legi, pe care ministerul de comerț le va supune parlamentului. 3) înscrierea in listele electorale pentru Camerele de comerț și a micilor comercianți. 4) Alegerea pentru revizuirea Camerelor, să se facă la fiecare 4 ani. 5) Indemnizarea prin loterne și pentru membrii Camerelor, bin secțiile centrale. r —■ După explicațiile date de 3 ntt Șerban, Jilea, Marinescu și Motaș, aceste pronuderi au fost aprobate de adunari, fără multă discuțiune. Două piupoi>er! Insă, au produs o discuție mai largă. Prima e dezideratul propus, care tinde ca și comercianții să aibă dreptul de a trimite reprezentanti in parlament. In calitatea lor de comercianți, și nici decum prin intermediul partidelor politice, D. Marinescu, delegatul guvernului, a susținut că această propunere se atinge de Constituție și prin urmare nu Ș-ar avea locul. D- Șerban și ceilalți membri, cari au luat cuvântul, au susținut cu tărie acest desiderat, care rămine ca atare, dar care are de scop, pe de o parte de a lumina opinia publică asupra nevoei ca și comercianții să-șî aibă reprezentanții tot în parlament, iar pe de altă parte de a avertiza pe cel în drept, ca în momentul unei revizuiri a constituției să se țină seamă și de această inovațiune. Adunarea generală, nn unanimitate a menținut acest desiderat. Dar interesant e, ci nu numai că l'au menținut, dar toți membrii aveau parcă impresiunea, că revizuirea Constituției nu mai este astăzi un ideal, dar o reformă a căreia, realizare, nu pofite, mult Intlrzia. ~ ^..... ' M , S a doua chestine, era și mai delicată. D. Șerban, luind cuvîntul, zise că de multe ori, ministrul li cere informațiunî asupra diferitelor specialități de comerciu, pe cari însă nu le poate obține dela comerciantiî romlnî, cari nu se ocupă de acest fel de negoț. Pentru a afla lămuriri, convoacă deseori pe comercianții străini, cari räspundeau la convocare. Dar, cu drept, ei obiectau, că adică de ce să dea el toate lămuririle ce li se cer, cînd nu li se dă nici o considerațiune Și au dreptate, zise 3. Șerban, dacă acești comercianți nu pot face parte din Camera, nefiind romini, cel puțin să cerem In mod precis, ca legea să ne dea dreptul de a-i numi membri corespondenți, cu drept consultativ. D-niu Marinescu și Jellea s'au raliat la propunerea lui Șerban. D- Motaș, cunoscutul mare proprietar și vechiu comerciant, cu multă căldură a susținut acest deziderat, care, zice d.sa, nu e decit o dreaptă răsplată și pentru ceilalți fruntași comercianți din Iași, cari nu sunt români. Și în unanimitate, adunarea a primit ca și acest punct să facă parte din desideratele Camerei din Iași, relativ la modificarea legei .—Dan Congresul de arte și meserii , " Ziua 1i Deschiderea congresului.— Discurs» d-loî C. Alimănișteanu.— Constituirea biroului. Implinindu-se 10 ani. dela constiterirea societăței absolvenților școalelor de arte și meserii din țară, cumiitetul de inițiativă a acestei soiietăți, hotărînd ținerea unui congres, prin care să sărbătorească, într'uin mod mai deosebit acest jubileu, a rugat pe membrii societate, din întreaga țară, să participe în număr ce mai mare. Deschiderea congresului a avut loc ora dimineață, în localul societătea din bal. Carol I, printr'o cuvintar r ținută de d. C. Alimănișteanu, deputat. D-sa scuză pe d. ministru Djuvară, care cu toată dorința ce a avut-o de a deschide acest congres, nu poate venii, fiind bolnav și spune, că a fost însărcinat de dânsul, să arate regretul că nu poate veni în mijlocul d-lor. Vă urez, spune d-sa, bună venire și iizbîndă în acțiunea d-tră de oarece economia națională are nevoe de sprijinul celor care muncesc, pentru propășirea ei. C sa arată, că suntem foarte înapoiați în ce privește dezvoltarea socială, organizația politică și progresul cultural și spune, că toate aceste se datoresc faptului că suntem indiferenți. In îndrumarea ce ar trebui să dăm tinerimei noastre. Arată că clasa muncitoare de astăzi n’ar putea fi înlocuită de absolvenții scoalei de meserii, din cauza prea micului număr de elevi și că numai prin școala și unire s’ar putea face ca elementele băștinașe să poată înlocui pe celalți, care’s mai bine pregătiți. D-sa închee, urîndu- se spor la muncă, căci numai prin muncă vom putea învinge toate obstacolele și atunci viitorul va fi al nostru. D. Botez, propune președinția congresului d-lui Alimănișteanu, iar membrii prezenti aprobă cu umanîmiitate această propunere. D Alimănișteanu, mulțumește pentru această onoare și propune să se primeată următoarea telegramă regelui : i Majestate! Sale Regelui”7T1" .Absolvenții școalelor de arte și meserii, întruniți in al douilea congres al învătămintului artelor si meseriilor, înalță gîndul lor către tron și Dinastie. Membrii acestui congres, adine pătrunși de înalta ocrotire ce majestatea Voastră, a. dat propășire industriei și meseriilor nationale aduc la picioarele Majestăței Voastre omagiile lor de profund respect și devotament, împreună cu călduroase,urări de sănătate și fericire pentru binele patriei. Președintele congresului, D. A. mânișteanu, deputat. * T» X De asemenea s’au mai trimis telegrame d-ior nttpigtri Barei ai Djuvara. Trimiterea telegramelor au fost aprobată cu unanimitate de cei prezenți. Se procede apoi la formarea comitetului și se aleg: Președinte: C. Alimănișteanu, Președinți de secții: d-ni: Gh. Gidea, inspector agricol P. l’anaiescu directorul școalei de meserii, $ M. Alexandrescu, directorul bursei. Vice-președinti: Pavel Negreanu București, Gh. Cămănescu-Issî, Și I. Paraschivescu. Secretari: Elefterescu, Vasile ,Arsane-Iașî, Ionescu, Cîmpulung și Atacași ln Slatina. D. președinte, roagă pe congreși și să vină după amiiazi la orele 3, spre a discuta chestiunile ce sunt la ordinea zilei. Casei. Colecta națională Pentru ajutorarea luptei românilor de peste munți xxxix Colecta d-lui N. N. Nanogu din Mărășești (Putna) și anume : Iancu Purecheria 2 lei, Vasile Ionescu 4, Max Ciparlic 2, Ștefan Gheorghiu 5, Tudose Manoliu 2, Stoian Dumitru 2, Ion Cristescu 5, Nicolae Aristide 2, Gh. Stănescu 4, Iftimie Dimitriu 2, Vintilă Bogdan-Stavrache 2. Nicolae Comoroschi 2. E. H. 1. N. N. Mattola 5 Total 4600 lei 4000 lei Listele precedente lei 12 053 60 Total lei 1S.09S.60 b * « In București, ofrandele benevole se primesc personal de directorul nostru ori de d. Rusu-Abrudeanu, sau la casa administrației ziarului, ghișeul No. 2, din palatul „Adevărului“, sub dare de chitanță specială. Conflict între primăria Craiovei și ministerul Incr.publice CRAIOVA, 30 ianuarie.— Intre primărie și ministerul lucrărilor publice s’a ivit un conflict din cauză că ministerul a hotărît ca locuitorii ce au moșii și stau în oraș să plătească prestația la țară. Primăria din cauza pagubelor ce ar avea de suferit, a hotărît să impună pe sus zișii locuitori să nu se conforme dispoziției de mai sus, ci să plătească prestația la oraș.— Xam. Cine vor fi mitropoliți? Peste cîteva zile se întrunește marele colegiu, pentru alegerea mitropolitului primat și al mitropolitului Moldovei, precum și a unor episcopi. Dăm mai sus fotografiile celor trei episcopi cari au mai multe șanse în această alegere. Episcopul Pimen a declarat că ar preferi să fie ales mitropolit al Moldovei, și e aproape sigur că va fi ales. Pentru scaunul de mitropolit primat se crede că va fi ales episcopul Atanasie al Rîmnicului. Apitscopul Antantasie al Rimnicului Episcopul Gherasim Timuș al Argeșului Episcopul Pimen al Dunărei de jos COMPLICITATEA UNOR PUTERI EUROPENE Cu privire la complotul din Turcia, despre care ziarul nostru a fost in măsură a relata, încă de acum trei zile, mai primim următoarele: Francius!, 30 ian.— „Frankfurter Zeitung" află din Constantinopol că sultanul s’a aflat astăzi in mare pericol. Acele persoane, cari nu sunt mulțumite cu domnia sa au pus la cale au atentat în scop de a detrona pe seitan și de a proclama sultan pe principele Yussaf-Izzedin, excluzindu-se principele moștenitor de la succesiune. Cercurile bine informate afirmă din mod hotărît că se curiosc numele conspiratorilor, cari voiau să comită lovitura de stat. Se cianosul, asemenea și reprezentanții acelor puteri, cu a căror consimțiment era să se producă lovitura de stat. Se crede că chiar mîine se vor publica niște scrisori, prin cari se dovedește complicitatea unor puteri europene. MINIȘTRII DEMISIONEAZĂ LONDRA, 30 ian. „DAILY TELLEGRAPH" AFLA DIN CONSTANTINOPOL CA MINISTRUL DE JUSTIȚIE ȘI CEL DE FINANȚE, ÎMPREUNA CU HILMI-PAȘA VOR DEMISIONA IN CURIND. TINERII TURCI CONTRA MARELUI VIZIR Berlin, 30 ianuarie. __ Ziarele află din Constantinopol că partida tinerilor turci prepară un atac energic împotriva lui Eiamil Pașa, pentru că nu a luat înțelegere cu dinșii cu ocaziunea emanierei cabinetului. Din cauza atitudinei tinerilor turci, terminarea tratativelor dintre Austria și Turcia va suferi o nouă întîrziere, cu toate că Kiamil-Pașa s’a înteles în toate punctele cu marchizul Pallavicini. Intenția lui Eiamil-Pașa era ca să amina semnarea convenției cu Austria pînă va putea să pună capăt boicotului. Această mișcare fiind insă dirijată de tinerii turci, se prevede că ea va dura încă mult timp astfel că și convențiunea cu Austria va trebui să suferă o amloare din această cauză. m Constantinopol, 30 Ian. — Intra conspiratorii contra actualului regim se află mai marii ofiteri și politiciani, cari aparțin partidului prințului Sabah-Eddin. Suîrsteul fiind înștiințat de cele ce se petrec, a avizat pe Kiamil-pașa, care imediat a înlocuit pe doi miniștri. Când noul ministru de marină ia vizitat cazarma, soldații au refuzat să asculta ordinele. Noul ministru de război a garantat marelui vizir că va restabili ordinea. Se știe că prințul Sabah-Eddin este șeful partidului liberal-constituțio. Ea și e adversarul arbitrajului tinerilor turci. In urma celor întâmplate se crede că relațiunile între marele vizir șii partidul tinerilor turci se vor amlgora. NOUI CĂI FERATE IN BULGARIA Sofia, 30 ianuarie.— Camera a hotărît terminarea liniei ferate Filipopoli-Cirpan, începută acum patru ani și care are un traseu paralel cu acela al liniei ferate orientale. De asemenea s’a hotărît prelungirea liniei Sofia-Cazanlîc, într’o direcție paralelă cu Balcanul.— D. REVOLUȚIA IN PERSIA Berlin, 30 Ianuarie.— „Vossische Zeitung află din Teheran că orașul Rescht. din Persia s’a declarat independent după ce a susținut mai multe lupte sângeroase cu trupele șahului. ȚARUL FERDINAND BOLNAV Sofia, 10 Ianuarie. — De 2 zile țarul n'a ieșit din casă suferind de dureri reumatismale. Se speră că peste 8—4 zile, va fi comigleist restabilit, --—^ i lupii luiîiiri fiii reni din Induiei și la Praga și Ianuarie. Organul deputatului Bramarz publică știrea senzațională că moștenitorul tronului, Franz Ferdinand, care a lipsit și de la ultimul bal al Curiei imperiale, s-ar fi îmbolnăvit grav de tuberculoză. După acel ziar, principele moștenitor se află internat într'un sanatoriu, din Viena. Cercurile oficiale păstrează tăcere în privința imitoinduirei principelui moștenitor. Viena. 10 ianuarie—Din sursă autorizată se anunță că știrea dată de un ziar din Praga relativ la îmbolnăvirea principelui moștenitor este lipsită de temelii. Principele moștenitor împreună cu familia sa se află actualmente la St. Moritz. Starea sănătății sale este satisfăcătoare. Data inapoierei sale încă n’a fost fixată. Se anunță insă că după înapoierea sa, principele moștenitor va fii o serie de serbări, la cari va azista și imediatul. TELEFONUL IN GERMANIA Berlin. 30 lan.— Guvernul a depus în parlament un proect de legeslativ la sporirea taxelor telefoniCIȘCARE IN DIPLOMAȚIA RUSA Paris. 30 lan.— Guvernul rusesc a primit demisia ambasadorului de acol contelet Neudow, care va spa tifrT concediu mai îndelungat înainte de a se înapoia la Petersburg. S’a primit asemenea și demisia atașatului militar Nosticî, care precum se știe, insultase pe ambasadorul Nelidow. __ In locul contelui Nosticî va fi numit colonelul conte Ignatiev. Se știe că aceste măsuri sunt luate în urma scandalului care a avut loc la ambasada rusă din Paris, și despre care noi am vorbit la timp. suri și Berlin Berlin, 10 Ianuarie. In cercurile politice locale se atribue mare importanță faptului că în vizita sa în Berlin, regele Eduard este însoțit de lordul Greve, ministrul coloniilor. Pe cînd prințul Buelow conferea cu secretarul de stat englez Charles Hardinge, sub-isecretar de stat la externe, a avut loc și o inferență între lordul Greve și ministrul coloniilor Demburg. Acești doi bărbați de stat au stabilit o Înțelegere asupra multor puncte privitoare la colonii, mai ales la Africa de sud. Au discutat apoi și asupra chestiei orientale. In primul rând asupra liniei ferate 85 la Bagdat, unde Germania are miari interese economice și Anglie mari interese politice.Si Consfăituirea dintre Buelow ș 1 Hardage a avut un rezultat satisfăcător pentru ambele părți, însă nu s-a luat nici o deciziune definitivă. Astăzi are loc o consfătuire între Buelow și Crewe.. După cum se știe starea sănătăței regelui Eduard nu-i tocmai satisfăcătoare. Regina Alexandra a declarat la banchetul de aseară că regele suferea de influență încă înainte de a fi părăsit Londra oboselie drumului precum și oficialitățile din prima zi a vizitei i-au mai agravat puțin starea Astăzi tușă el se află mai bine. CAMERA FRANCEZA ȘI AMNISTIA DIN MAROC Fez, 29 Ianuarie. - D. Regnault a început azi o serie de întrevorbiri cu sultanul Mulay Hafid. Situatiunea pare favorabilă. Misiunea italiană a sosit era. Consulul german a vizitat, In mod oficial, CALATORIA REGELUI PORTUL GALIEI Vila- Viciosa, 29 Ianuarie. — Regele Manuel și regina mamă au sosit aci. Populațiunea i-a primit cu simpatie. FRANȚA ȘI CONFERINȚA DE LA HAGA Paris, 29 Ianuarie. — Senatul a adoptat proiectul prin care se aprobă convențiuinea de la Haga din 17 iulie 1905 prin care se regulează raporturile dintre 14 tari între cari și Romînia în mai multe materii de drept international privat relative la procedură. AUDIENȚA Madrid, 30 Ianuarie.—Regele Alfonso a primit in audiență pe ambasadorul Franței de Revoir, într-un mod foarte cordial. Aseară, regele Spaniei a plecat la Villaviciosa. (AR). O vedere (Un tranit-Germain-en-Laye, localiate ) care și-a găsit moartea în condițiuni atît de tragice^ marele scriitor francez Catulle Mendes, imita șirii în Serbii Belgrad, 30 Ian. — Era a fi circa, lat știri foarte neliniștitoare relativ, la atitudinea amenințătoare a ofițerilor garnizoanei Niș. Comandantul diviziei din Niș ar telegrafiat guvernului că toți ofțorțerii sunt revoltați peste măsură din cauza zvonului despre retragerea ministrului de război a Zircović. Ofițerii sînt hotărîți la un atentat împotriva Senpștineî în caz dacă zvonul retragere! se confirmă. Prințul George a primit o telegrama semnată dl 260 de ofițeri din Niș, cari îl felicita pentru țâzanta lui bărbătească și-l roagă să starne ca Zivcovici să rămînă în postul său. PREGĂTIRI DE RAZBOIU IN SERBIA Belgrad, 30 ian.— Pregătirile de războiu continuă. Ministrul de războia Zivcovici a conferit o zi noapte cu comisia financiară și se afirmat că rezultatul conferinței ar fi favoirabilă planurilor lui Zivcovici. Gomisia a declarat că este gata a satisface cererile de credit. În urma acestora, ministrul Zivcovici va rămâne în funcțiune, în schimb însă va avea loc o remaniere ministerială în altă direcțiune. MARE MEETING IN SERBIA Belgrad, 30 ian.— Mline va avea loc marele meeting national pentru a protesta împotriva procesului de înaltă trădare al sîrbilor din Agram și în general împotriva persecuțiilor la cari sînt expuși stabii din Ungaria. Se prevăd mari demonstrații atît îm timpul meetingului cît și după meeting. Demonstrațiunile vor fi Indreptate contra Austro-Ungariei și contra banul Croației, baronul Rauch., Mai mult deputat! ,vor lua parte la meeting. S'a constatat că comitelui apărărei nationale a angajat oameni plătiti pentru demonstrațiuni. Toate prăvăliile negustoriilor austro ungari vor fi mîine închise de teamă să nu fie devastate. ISPRĂVILE PRINȚULUI GEORGE AL SERBIEI Belgrad, 30 ian.— Ziarele 1îe dimineață anunță că principele George a făcut o nouă vizită ambasadorului rusesc, cu care a conferit timp de trei ore. Prințul George a plecat foarte iritat, și s-a dus dea dreptul la șeful de secțiune Sulkovici, unde a criticat foarte aspru politica ambasadorului rusesc și a primului-ministru de externe Isvolski. Prințul George a spus că observațiunile ambasadorului rusesc nu-l vor împiedica de a stărui ca memorul Serbiei să se trimită puterilor. CONCEDIAREA UNUI FUNCȚIONAR SUPERIOR SÎRB Belgrad, 29 ianuarie. — Directorul administrațiunii monopolurilor statului Rascha Milosevic a fost concediat în urma unei reclamațiuni făcute de către Curtea de control în contra unei cheltueli de 60.000 dinari. ACORDUL TURCO-AUSTRIAC Viena, 30 Ian.— Protocolul relativ la înțelegerea austro-turcă, care a fost modificat de către guvernul turcesc, a sosit astăzi aci. Modificările Turciei se refera la concesiuni de natură politico-comercială. ACORDUL FRANCO-GERMAN IN CHESTIA MAROCULUI Londra, 30 Ianuarie. — „Daily Telegraph" anunță din Tanger că indigenii din Maroco sunt foarte nemulțumiți de acordul franco-german Din cauza acestui acord popularitatea sultanului Mulay Hanid a pierdut mult. VIITORUL CONGRES DE PACE Londra, 30 Ianuarie.—Congresul viitor pentru pace se va ține la Stockholm între 39 August și S Septmbre* ~ — - • —' - ' duminică 1 Februarie 1909 DIRECTOR const. mills: Hbonamente cu premii: VD tkH , — , — * « .. . Ltd I# • sunt * ... . H I llJll . .."fk * .4 4 . I TELEFONI Direcțiunea No. 1499 Capitali . 1410 Provincia fl Str&inätata No. 13|40 NUVELELE „DIMINEȚEI‘* PROFETUL De VICTOR EFTIMIU „...Și tot mai mult, fără-de-tegea Aripele și le-a întins..* Ca 'nlr'un pustiu, unde șacald' Sfiște trupul cehii prins Așa pe cîmpii fărei mele Pe codrii ei s'a năpustit Lăcusta cea, cu aripi negre, Cu pieptul alb, împodobit... In mintea mea — ciudate visuri ! S'abat năluci și prevestiri Aleargă flăcări fumegînde, Cenușa regrei pustiiri o simt lăsîndu-se pe cîmpul Și fulgerile pe orașe, Aleargă buimăcite, urlă, Armate îngrozite, lașe. Cei slabi, alături cu tîlharii își pleacă fruntea la pămînt Și umiliți așteaptă moartea In noaptea caldului mormînt... Și eu presimt Sodoma nouă Dar nu mă depărtez ca Lod Voi sta în drum, cînd abi 'n case, Ca să arăt atunci cum pot Să moară cei cu fruntea mîndră Și voi zîmbi, văzînd cum mor Cei slabi și cei fără de lege In focul viu, răzbunător... , Precum odată 'n Berculanului Știa să moară un roman Așa voi sta să mă cuprindă Aprinsul zărilor noian. Așa voi sta să mă cuprindă In brațul pi de flăcări, lava, Iar pieptul meu va sta nainte, Și fruntea mea spre Haruri sta-va Cînd alții, alergînd pe aliii Vor căuta cu ochii isteți Și pitulați, cu prada 'n miri Vor căuta cu ochiuiste •In loc de adăpost averii Și vieții lor un adăpost Eu nemișcat voi fi la locurl Precum o viată 'ntreagă am fost... Ttrziă — vor trece veacuri multe Cînd cei ce'n urmă or să vină Vor căuta cetatea arsă Și-or desgropa vechia ruină, Și vor găsi pe-acela care In oarba focului răscoală Știu să moară cum trăise. Cu fruntea sus — și mina goala... VICTOR Et fiuiv SF Corpurile legiuitoare Camera Ședința de la 10 Ianuarie— înainte de deschiderea ședinței chestorii Invită pe deputat să treacă în secțiuni. D-niu Clurca și Nestor Cinau protestează, epunînd că înainte de a se trece în secțiuni, președintele trebue să deschidă ședință publică. Președintele declară că a anunțat, încă de erl, că azi, înainte de ședință publică, Camera va lucra în secțiuni. Pe cînd mai mulți deputați se retrag în secțiuni, ăițil râmte In sala ședințelor, Ședința publică se deschide la orele 3. Prezidează d. M. Ferichide. D. C. Iarca observă că Adunarea a trecut in secțiuni înainte de deschiderea ședinței. Acest procedeu este contrar art. 2 din regulamentul Camerei. Oratorul protestează contra acestui procedeu. Președintele răsunde că ordinea de zi a fost fixată astfel, încă de erî, cu încuviințarea Camerei. Doctorul Gruescu anunță o interpelare ministrului de razboiu asupra unor neregularități constatate la regimentul 17 de infanterie. Cere dosarul afacerei și întreabă ce măsurile au luat contra vinovatului, cfilonel Vlădescu. Se ia în discuție proectul de lege prin care se declară de utilitate pbblică constructiunea unei șosele nationale Găneasca,Rimnicu-Vîlcea,Govora. Proectul se votează fără discutie prin 61 voturi contra 1. Se citește un proect de lege pentru legitimarea creditelor ordinare și extraordinare deschisa în cursul anului financiar. * D. Ion Lahovary regretă sistemul de a se cere legitimări de credite pentru o sumă de 2 milioane, atunci cînd noi am încuviințat guvernului toate creditele cerute prin budget Relevă că, prin proect se prevede o sumă însemnată ca se acordă»ca despăgubirî d-lui(Cronberg,bijutier, pentru două briliante ale sale, dispărute de la serviciul de marcare. Cine este vinovat de acest furt și ce măsuri s’au luat în consecință ? De asemenea se cere 150.000 lei pentru ministerul de interne, pentru acoperirea unor chheltueli făcute în interesul ordinei publice. Un asemenea credit este prea mare, cînd nimic nu a tulburat ordinea publică. Pentru care motiv s’a cerut un credit de 270.000 lei pentru fonftul diplomatic al ministerului de externe? pe eveniment extern a cerut o cheltuială așa de mare ? Oratorul cere lămuriri ministului a 34 finanțe. D. E. Costinescu, ministru de finanțe, răspunde că cererile de credite extraordinare sînt datorite tendinței de risipă și budgetelor noastre, care sînt întocmite in pripă. Afară de aceasta creditele cerute privesc exercițiul 1907—1908, iar nu exercițiul în curs. Cît pentru cei 6000 lei ceruți pentru despăgubirea bijutierului, d. l Costinașcu spune că înființarea biuroului de marcare a fost o inspirațiune greșită. Biuroul acesta nu este de nici o utilitate și eu am refuzat să’l fac. Este adevărat că au dispărut două briliante, și personal am urmărit afacerea, fără a fi putut decoperi pe vinovați. Am destituit pe funcționari dar nimic nu i’a putut descoperi. Din cauza scumpirei lemnelor, ministerul instrucțiune a fost nevoit să ceară un credit de 10.000 lei pentru Iemne. Trecem la creditul cerut pentru ministerul de interne. Acest credit este justificat prin necesitatea facerii unei paze și supravegheri secrete în țară,ca să evităm un dezastru ca cel de acum două ani. Pentru ministerul de externe S’a cerut un credit extraordinar, jusificat și dînsul prin starea de lucruri din jurul granițelor noastre. Nu puteam sta nepăsători. In urma explicatiunilor date de d. Cosmescu proectul se votează. Se votează de asemenea un proect de lege pentru deschiderea unui credit pe seama casei Spiridoniei din Iași. Președintele amumță că murele exBiOA nu ai UTppS edevuj un es de recunoașteri. D. C. Iarca propune ca votarea să se facă pentru mai multi mandați de odată. D. președinte răspunde că aceasta nu se poate face decit in urma modificarea regulamntului. Ședința se ridica. 1 Senatul Senatul n’a ținut ședință deoarece a luat vacanță pînă Marti. Mîine Autori necunoscuți de VASILE POP Erî s’a pus In vinzare broșura. Doamna Elena Cuza Produsul vînzarei se va vărsa la fondul Monumentului lui Cuza si al Romînilor transilvăneni Interview eu M. Sa