Dimineaţa, martie 1909 (Anul 6, nr. 1807-1833)

1909-03-01 / nr. 1807

duminică ! Martie 1909 BSTIlZI: 28 Feb. (13 Martie)1­909 CA­LEND­AR! Ortodox: Par. Vasile. Catolic: Eufrasia. MEMENTO I’ Autorități. — Toate autoritățile : deschise. i Judiciare. — Toate j. tribunalele jíres.'hise. Parlamentare.—Camera și Senatul su­b ședință publică. " Expoziții. — La Ateneu expoziția (fie pictură, acuarele și pastele a­r­nei și d-lui Zenisek Depain. — La Ateneu expoziția pictorului Jir­­tzner. — In foaierul cel mare al teatru­lui Național expoziție de pictură și sculptură. __ SPECTACOLE Teatrul National. Se joacă „Apus de soare" piesă istorică in 4 acte de d. B. Șt.­Delavrancea. Teatrul de varietăți Imperial. —­­n fiecare seară reprezentație pen­­ru familii cu program variat și foar­te ales. 1 Teatral Lyric.— Compania lirică romînă de sub direcția d-lui Const. Grigoriu va juca: „Farmecul [unui vals“, operetă în 3 acte. Circul Sidoli.— Mare reprezenta­ție dată de circul Sidoli. Palatul Ateneului.— Festival ar­tistic dat, cercul literar-artistic .,Ar­tă și Muncă”, TEATRUL EDISON: Cinemato­­graf Pathé Frères, cu program nou. Muzee Muzeul zoologic (șoseaua Kise­­lef). Deschis Jora. Duminica și săr­bătorile, dela 10—12 a. m., și 3-5 seara. — Muzeul de geologie și pa­leontologie. (Universitate).. — Pina­coteca Statului (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu). — Ateneul român, (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis In fie­care zi 9—12 dim. 2—4 d. a., Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de anti­­chități, (Universitate). Deschis Du­minică de la 11 dimineața pina la 1 d. a.— K­uzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șo­seaua Kiselef). Nefiind inaugurat încă e deschis publicului numai cu învoirea direcțiunei, l­e umerul Leliei și­ al lui Jenică. De astă dată, Angelica nu mai privi țupul, șidea cu mintea, cu rechile țintite la tot ce se petre­cea împrejurul ei. Nu știa cît a stat așa, dar tir­­ziu, cînd Lelia zise c’ar fi bina f­ă se întoarcă acasă, Angelica simți o piatră către o apasă, un val negru Îi împăienjeni gîndul, se clătină, își aduse aminte nop­țile de toamnă, cu fîlfîit de co­­­corî, iarna cu crivăț năpraznic— și pe cînd muzica își sfîrși cele­­ din urmă acorduri, izbucni în­­ pl­îns. și cu glasul ,plin de­ o dis­perare multă vreme înăbușită, în­­agînă. 1 — Vezi Lelia, vezi? N’a venit! V ! VICTOR EFTIMIU Hane Isprăvile unui nebun sad Dude­e „Salvarea “? Inundațiile de V. POP _din țară 1 BIRLAD, 26 Februarie.—Fată cu alarmantele știri fantastice, exa­gerate și contrazicătoare, relatate de corespondentul unui ziar, cu privire la inundațiile din Bîrlad, cărora a căutat să le dea carac­­terul unei groaznice cartastrofe i se impu­ne—în­­ interesul liniștei publice — o desmințire ,pe care o dau fără rezervă, căci sîn­t sigur că va găsi aprobarea și confirma­rea tuturor. Totul se mărginește la cele re­­latate de ziarul nostru în această privință, la care mai avem de a­­dăugat pe ziua de azi următoa­rele . Era și astă-noapte, apa care a inundat mahalalele Munteni și Podani era staționară, iar era 25 cor., s’a observat cu satisfacție că, datorită temperaturei scăzuta și viscolului care sufla cu putere, a început să scadă.­­ Se speră, că punctele amenin_ tate vor fi cruțate de inundație și că locuințele de pe regiunile i­­­nnidate vor scăpa în curând de furia torentelor înecătoare, bine­­înțeles,­­ dacă temperatura nu se va ridica în mod brusc. Afară de cîteva ciire n­eevalcuate, și acestea situate pe locuri marri, nătoasă, toate căsuțele inundate stau pustii in mijlocul apei ca niște mici insule părăsite și unele din ele, de o construcție mai u­­șoară, sunt amenințate cu surpa­rea.­­ Pină acum insă, din fericire, ■nu s’a a­vut de înregistrat decit surparea parțială a dousă din a­­ceste bordee. ■ Administrația și autoritatea co­munală și militară își fac dato­­ra în mod conștiincios și — după cum se cuvine în asemenea neno­rocite împrejurări — dau dovadă de mult zel și simț umanitar. Serviciul de ajutor organizat, d­e .primărie, servindu-se de plute improvizate și îurg­oame, continuă­­ a îngriji cu hrană și lianine pe acei rămași în mizerie de­­pe urma­­ inundației și pe a­cele cite-va fa­­sxnnil­ii inundate cari, la apropie­rea , p­rimejdiei, refuziind du încă­­pățînare să-și părăsească locuin­­­țele, sa află acum înconjurate de iapă.­­ Pe de altă parte, se încearcă ’mered, dar fără rezultat satisfă­­cător, sfârîmoarea cu dinamită, ■cu cazmale și topoare a nume­­­roșilor sloiuri de ghiață enormi i de mari, cari s’au aglomerat sub­­„Pod­ul pescăriei“ și „Podul ne­­­piedificînd cursul repede al apei și periclitînd întru citeva podu­rile. • Din județ se semnalează numai că unele văi sînt inundate și că, din această pricină, comunicația se face cu foarte mare anevoie, în cîte­va puncte.—Sut­ 1. „ ■2? Í ZIMINICEA, 26 Februarie.— Apa produsă di­n ploi și topirea zălpe­­zei a inundat in comuna Găuri­ci 55 de case, amenintînd șoseaua județeană și traseul c. f. i.—Ch. •» . CRAIOVA, 27 Februarie.­­F­ată cu­­ inundațiile din alte părți, starea generală din acest județ nu este alar­­mantă. .Totuși, pe ziua de azi avem­ de înregistrat următoarele: Plasa Cetate, lacul din comuna Goleni, revărsîndu-se, a inundat 220 de hectare, pămînt necultivat. Plasa Filiași: în cîmp s’au inun­dat 15 hectare de grin, deasemenea ș’a rupt șoseaua națională fâcînd comunicația imposibilă. Plasa Vela, apa este în descreș­tere, podul rupt s'a restabilit. Plasa­ Ginciova; in comuna Co- Plasa Gnciova: în comuna Co­­grin, 12 hectare secară, 15 hectare o­nz, 10 hectare vie.—toate acestea aparținînd locuitorilor. Podul de la comuna Zăvori­ a fost complect dis­trus. Podul din comuna Giugeni de asemenea distrus și astfel circulația .­ntreruptă.—Xam. Ialomița, 27 Februarie - Apa rîului Ialomița s’a revăr­­sat mai în toate părțile pe locuri­­și joase. Ghiața, care era groasă de mai bine de un metru, din cauza apei care creștea di­n ceas in ceas, a început a se umflai și desprinde, formîndu-se sloiuri în mărimi formidabile și care, din cauza prea strimtei albii a rîului, în dreptul comunei Sărățeni s’au o­prit, făcînd un parapet de sloiuri pe o înălțime aproape de 15 me­­tri, iar a­pa din această cauză a­­menințau să inunde această co­mună care este situată pe malul ating al rîului. Pe la 9 ore, aceste sloiuri por­­n­iră intr’un convoiu și, în drep­tul comunei Ciochina de aseme­ne,ai se opriră la colțul gradinei de zarzavat. In acest timp apa crescuse timp de un sfert de oră cu doi metri și se revărsă prin ogrăzile și o­­boarele locuitorilor Ion Marina­­­che, Matei Mărgărit, Tănase Du­­mitru, Neicu Stan și alții. . A rupt și luat în mers vadul podului din dreptul com.. Ciochi­na, proprietatea d-lui D. M. Po­­pescu ,a pătruns în casa podaru­lui. .Circulația cu comunele Albești, Bordusalu, este întreruptă. Poșta în această direcție nu merge de 3 zile. GALAȚI, 27 Februarie.— Dună­­rea Veche s'a revărsat și a inun­dat ti­ranturile d­in jurul ei. Sunt temeri ca Dunărea veche se va uni cu Dunărea gălățeană și, în cazul acesta, tot malul do­­brogean va fi inundat, ceea ce va produce un mare dezastru.—Bum. Mișcarea de la­seră, sanitar D. dr. Const. Mîrzescu, a fost nu­mit medic primar definitiv la spi­talul Precista Mare din orașul Ro­man. D. dr. Liviu Boteanu, a fost numit medic primar definitiv la Spitalul Pulcheria-Ghica din orașul Hirlau. S-a ridicat măsurile de poliție sa­nitară care au fost luate pentru stin­gerea vărsatului la oi din comuna Foltești, județul Covurlui, , Victimele viscolului CIMPUUÍNG, 26 Februarie.­­In ziua de 24 Februarie căruțașul Gheorghe B. Georgescu a plecat cu căruța inerentă de covrijjî spre a’î da unor cîrciumari la Bucâr. El și-a luat ca ajutor pe o fiică a sa Maria în etate de 12 ani. Du­pă ce’ișî desfăcu marfa și cînd era gata să se înapoieze la C.­Lung­­u­lîntîmpinat de 4 negustori craio­­veni cari fuseseră la Rucăr pentru a strînge piei de miel. Aceștia îl ru­gară să­ î ducă la oraș, ceea pe căru­țașul conveni. Negustorii însă mai în­tîrziiară, așa că plecarea se făcu abia la orelg 9 seara. După ce por­niră la drum viscolul începu a se deslănțui cu putere, astfel că pe cînd călătorii treceau vîrfu­l munte­lui Mateiașu­l o răbuîneală de vînt aruncă căruț­a cu cai și cu călători pe o rîpă alături cu drumul. Noro­cul acestora fu însă că zăpada era mare, astfel că nici oamenii nici caii nu avură a suferi de pe urma­­ accidentului. Căruța fu scoasă cu multă greutate din cauza viscolului a cărui tărie era de as descrie. Abia porniți la drum furtuna îi aruncă iarăși în laturea drumului. De astă dată bieții călători se pu­seră pe gîn­duri, mai cu seamă că la o mică depărtare se auzeau urle­tele sinistre ale lupilor flăminzi. Negustorii îngroziți, văzînd peri­colul în care se aflau de a cădea prada lupilor, se gîndiră să fugă. Dar unde să se îndrepte în crucea nopții și pe o vreme așa de înfri­coșată? Norocul lor fu că la o mi­că distanță mai în vale trecea o că­ruță încărcată cu scînduri care mer­gea spre oraș. Atunci cei patru cra­­ioveni nu mai stătură lla îndoială și se luară în fugă după căruța, mergînd alăturea cu ea spre a fi la adăpost de viscolul cel cumplit. Negustorii și căruța cu scîndurî dis­părură din noapte, lăsînd pradă dez­nădejde­ pe bietul Georgescu și co­pila lui cari un zadar rugaseră pe negustori să nu-i lase acolo singuri. Astfel nefericitul căruțaș, văzîndu-­­fe expus ca împreună cu fiica lui să fie sfîșiați de lacomele fiare, des­­hămă caii­­ de la căruță dîndu-le dru­mul la voia întîmplărei, iar el, co­­prins de instinctul de conservare și de iubire către fiica sa, o luă în brațe și, eșind în șosea, porni re­pede la drum ajungînd cu multă greutate în comuna Valea­ Mare. Ajuns aci bătu la ușa unui țăran Care-î deschise Aci Georgescu lăsă pe copila sa mai mult înghețată de ger și, după ce istorisi țăranului pă­țania, rugă pe acesta să meargă îm­preună spre a-și aduce căruța și caii de la locul unde-i lăsaise. Cei doui oameni se duseră într-a­­colo și găsiră căruța și un cal în apropiere, iar ceva mai departe vă­zură urmele rămase din celalt cal care fusese atacat de lupi. Georges­­cu își luă calul, care scăpase viu și se reîntoarse la C -Lung după ce’și luă și copila de unde o lăsase. A doua zi s’a reîntors de și-a luat și căruța din mijlocul zăpezei­ Sărmana copilă s’a ales cu ambele mîini degerate, iar bietul căruțaș es­te mulțumit că le-a scăpat D-zeu viața în acea ,noapte înfricoșată. Corespondent Corpurile lepieaitoare LA GMBRU, d. Al. Marghiloman dezvoltă interpela­rea asu­pra furniturilor de un minist, de răzmă. LA SEMI se depune proeetul de lege pentru întinderea drepturilor Constituțiunei la dobrogeni Camera — Ședința dela 27 Februarie — Prezidează d. Ferch­ide. D. N. Filipescu anunță o inter­pelare asupra motivelor care au pro­vocat sub d- Vasile Lascar. înlo­cuirea doctorului Cazacu. D. Victor Filotti anunță o inter­pelare a ministrului de finanțe asu­pra situațiunei creată veteranilor din războiul din 1877, înainte de a intra în ordinea zi­lei Camera votează un proect de lege pentru deschiderea unui credit pe seama Eforiei spitalelor civile, D. Al. Marghiloman desvoltă in­terpelarea sa adresată ministrului de război și cu privire la unele iregulari­tăți" constatate în administrațiunea acestui departament, încă din iunie, dupla circulara colonelului Pătrașcu, care preia în ar­mată sistemul fișelor, erai­i hotărît să aduc această chestiune în discu­­țiunea Camerei. Mai tîrziu, unele regulamente militare, cărora li se dădea putere de lege făceau și mai necesară această interpelare. Azi găsesc că această interpelare se impune și mai mult. Astfel, după tabloul ce- mi s'a comunicat, s’a făcut un abuz cu detașările ofițerilor de la corpuri. Multe din aceste detașări au aerul de favoritism. Oratorul citează cîteva cazuri: un ofițer este detașat în București, încă din Iunie, în vedere că la Octom­brie va intra în școala de stat ma­jor. Un alt ofițer, al unui regiment de munte este detașat la București pentru că are a face o lucrare asu­pra­­ statului major. Sau acel ofițer este capabil, și­­ poate face lucrarea sa ori­unde, sau lucrarea pu­tea fi încredințată altui ofițer de la statul major. Ne găsim dar în fața unui act de favoare. De aci pot formula acuzatiunea zice oratorul, că sunt în armată ofi­țeri cari își datoresc sitatiunea unei protecțiuni și unor favoruri cari sunt ■con­trariî intereselor armatei. De altfel aceasta reese lămurit din scrisoarea circulară a colonelului Pătrașcu din luna Aprilie 1908. Toată lumea cunoaște puțina mea simpatie pentru partidul conservator democrat. Totuși nu voi crede nici­odată acest partid în stare să pro­voace o agitațiune pătimașă în­­ ar­mată, astfel cum ,a fost provocată de scrisoarea colonelului Pătrașcu. Și circulara aceasta n'a fost adresată numai ofițerilor superiori ci și ofițerilor inferiori. Țin aceasta de la însuși ministrul de razboiu. In cazul acesta ce devine sentimen­tul de camaraderie și disciplină în armată? Sistemul fișelor, al spiona­jului în armată a dat rezultate de­­­zastroa­se în Franța și el nu trebuie introdus în armata noastră Fisa­de­­la c ca­re conduce fatal la distrugerea carierei militare. Oratorul trece a­poî la chestiunile de administratiune relative la dife­rite contracte de aprovizionare. In urmă, trecînd la o altă ordine­­ de idei, își propune să vorbească de aprovisionările de furaj pentru armată, de diferite furnituri în cari este implicat un oarecare samsar­dand și despre o vînzare de arme. Ki­m­ August trecut s'a ținut o mare licitațiune pentru furaj. S’au prezin­­tat două oferte: una a unui oarecare Solomonovich și una a d-lui Vă­­leanu. Acest din urmă deși a pre­­zintat o ofertă mult mai ridicată, a fost preferat. Contractul încheiat cu d. Văleanu este nul, pentru că d. Văleanu er­a senator în­­ momentul a­­ces­ta și după art. 33 din legea elec­torală, mandatarii țării nu pot fi furnisorii statului. Contractul mai este nul pentru că el nu­ este contra­semnat de directorul de­­ serviciu. Contractul este semnat de furnisiar și de secretarul general și de nimeni altul. O anchetă parlamen­t­ară ar dovedi dacă directorul de serviciu a refuzat contrasemnarea. Contractul mai este nul pentru că n’a fost aprobat de consulul de miniștri. Voci.—Ancheta parlamentară.­­D. Al. Marghiloman.—Legile au fost deci călcate și faptul merită o intențiune deosebită. Dar la aceasta trebuie să mai adăugăm că mini­sterul de războiu a mai acordat d-lui Văleanu oarecare bonificațiuni pen­tru predarea­ boabelor în saci, și cu toate că șeful­­ serviciului se rostise, categoric contra acordarea unei asemenea bonificațiuni­, ca fiind contrarii caietului de sarcini, totuși cererea este aprobată de secre­tarul general, cu efect retrogativ. Un vagon de fin aprovizionat pe același teritoriu, de maiorul Greces­­cu, revine la 750 de lei, pe cînd va­gonul de fin aprovizionat de d. Vă­­leanu a costat 300 de lei în plus. (Murmure). Asemenea lucrări sînt revoltătoare și nu este admisibil ca ministrul de razboiu să le fi ignorat, cu atît mai mult cu cît­ un vechiu ostaș din Ro­man îi le-a comun­i­at prin scri­soare și cerea să fie trimis în fața unui consiliu de reformă dacă ar fi afirmat lucruri inexacte. (Mișcare). Cam în aceleași condiț­iuni s’a furnizat 1600 kilograme făină ma­­nu­anlei armatei. La licitații­,de un d. Schuller a o­­ferit condițiuni mai favorabile decit cele oferite de d. Everma. Totuși a­­cest d­in urmă este preferat, deși d. A. Popovici făcuse o­­ ofertă și mai favorabilă de­cît a d-lui Schuller. D. Eremia era cu­­ numele, dar adevăratul furnizor al statului a fost societatea „Făina", din București. Ceea ce­­ d. Eremia a obținut de la stat pe 25.45, furniza de la so­cietatea „Faina” pe 18 lei suta de kilograme, gara București. O­­ asemenea atmosferă trebuie să dispară. (Ministrul de ră­zboiu su­­ride). D. A. Marghiloman.—Cu surîsuri nu se răspunde la aceasta. (Aplause). Dacă vreți o anchetă parlamen­tară, vor veni martori să vă con­firme ceea ce v’am afirmat. Trece apoi la afacerea interme­diarului Aron Sand. Acest personaj de două ani încoace, da parte la toa­te furniturile ministerului de război. Ministerul avea «voie de lănci pentru cavalerie. Oferte avantagioase au fost respinse, și furnitura a fost acordată, pentru 4000 de lănci, și apoi de alte 4000 de lănci, prin bu­na înțelegere, lui Aron Sand. ■ J Este n­duviiul est .Legea prevede, lii se poate acorda, prim licitatiune o concesie de furnitură, cînd va fi în joc un obiect pentru care există brevet. Dar tipul lancei, comandat fără licitație, nu era tip brevetat. Miniștrii au fost clar induși în eroa­re cînd li s'a cerut semnătura pen­tru aprobarea acestei­ licitatiuni. In aceleași conditiuni tot prim in­termediul lui Sand, s-a acordat unei case străine concesiunea unei fur­nituri de material pentru arsenal, pentru o valoare de peste 200.000 lei. Și aceasta după trei licitatiuni anulate de ministerul de razboi. Pentru că Sand n­u putuse să-si asi­gure furnitura. Furnitura a fost acor­dată în urma unei supra oferte, care nu este admisă de legea comp­­labilitătii statului. Deci, la ministerul de razboi, se tin licitatiuni orale­—ilegale: se­­ pri­mesc supra oferte de asemenea ile­gale; se comandă în străinătate o­­biecte cari pot fi fabricate în arse­nalul armatei române. Iar beneficia­rul acestor favoruri este un cartier internațional și nimic alt de cit cartier, pentru care, în 1903, mi­nisterul de afaceri străini­ ceruse ministerului de razboiu să nu-l pri­­­mască la licitatiune ca fiind ames­tecat în afaceri de șantaj. Ne gă­sim dar în fața unui cartier disca­­lificat pentru șantajul făcut cu con­cesionarea consulatului din Leip­zig și pentru samsarlîcul făcut cu concesionare de diplome de furnisori ai Curiei, unei consetiere și unul dantist. Acest Land a dobîndit o sumă de furnituri și acum în urmă li s’a concedat și furnitura nouei săbii pentru cavalerie. El t­rece în Berlin — am nota aici—drept furnisor ge­neral al tuturor furniturilor arma­tei române. Pentru demnitatea ar­matei române cer ca acest cartier să disipară pentru totdeauna din birourile ministerului de razboiu. (Aplauze). (Ședința se suspendă. D. Brătianu ese în culoare cu ministrul de raz­boiu). La redeschiderea ședinței d. A. Marghiloman co­nti­nuă: Spune că în 1907 un oare­care Nacist s’a oferit să cumpere da la arsenal o mare cantitate de mi­tralii, pe un anu­me preț. Odată cu această ofertă s’au mai prezentat alte două­­pe un preț mai­ mic. Aceste oferte din urmă nu erau probabil autam­­tice. In 1906 inspectorul artileriei opinase că aceste mitralii să nu fi­e vînd­ute, fiind necesare permite apărarea­ șanftuirilo­r. Inspectorul artileriei a opinat pentru re­spin­­gerea ofertei ca­ fiind derizorie, de­oarece nu se oferea de­cit 8.500 lei, pe cînd materialul fui­­s­ese prețuit 39.000 lei. Mai tîrziu o altă ofertă, semnată Hugo Holtz, dar cu aceeași scriere a ofertei Na­cht, oferta 11.000 lei. O­fenta a fost primită de către se­cretarul general, pină la sum­a de 9800 lei, ea nefiind contrari © ieitei comptabilităței. De aci îna­­inte h­îrtiile sîmt rezolvate de în­­suși ministrul de razboiu, și ora­­tofrul fele g­retăm­­ că supravegherea ministrului n’a fost mai vigilen­­tă. Pe cînd ministerul vindic­a mitralii cu acest preț, adică­­ plumbul pe prețul de 10 bani ki­­logramuil, sfatul cumpăra, to a­­ceeași epocă plumb cu prețul de 41 bani kilogramul Dar a te un lucru foarte grav pe care trebue să-l constatăm; toți ouați,ei­ iî străini știu­ ce anume cantitate de arme și mim­ițiuni avem dis­ponibile la fie­care fort. Dacă interpelarea mea, zice oratorul, n’­ar avea de­cît rezultatul de a fa­ce să se ciarme acest rău, și în­­că ar fi ceva câștigat. 1 Dar, zice oratorul, in urma a­­n­alizei făcute, s’a dovedit că mi­­traliile continueau zinc, iar un plumb și că, deci , s’a dat 64.000 lei, material al statului pe prețul d­e 9000 lei. (Senzație in Cameră). Și aceste munitiunî se vindeau ■ atunci cînd inspectorul artileriei afirma că sîntem săraci în mu­­nițiunî. Legea comptabilităteî genera­le a fost călcată, în mod flagrant, pentru că nu se poate vi­nde ni­mic, din averea statului, fără N­. citațiunae publică. Cine ia râs­­punderea acestor f fapte.? Lucru­. rile acestea nu pot rămînea fără sancțiune. (Aplauce) Mai departe oratorul vorbește de oferta de carabine Manlicher pentru ofițerii români. Aceste arme era­u oferite pe bani gata, pe credit, sau în schimbul armele lor vechi. Martiri. Direcțiunea­ artileriei opinează că trupa nu are nevoie de asemne­nea arme, oferite d­e cassa Zi și­marm, din­ București. Ministrul aprobă oferta, și dă lui Zissmann, In schimbul armelor Manlicher, cu prețul de 77 teț 50, armele Martin, cu prețul de lei 20 bucata. După o scrisoare a fabricei din Steyer, aceste carabina, inferi­oare modelului românesc, nu fe­­se­seră vîndute cassei Zismann. (O­­ratorul citește această piesă din dosar. (Ea produce senzație) Direcțiunea artileriei opinează că aceste carabine nu sunt bune pentru serviciul armatei. Dar, în Mai, Zismann, nu mai stârnește asupra ofertei sale, care vine­ la minister pe altă cale, prezen­tată d­e o cassa din Berlin. De astă dată oferta a fost primi­tă, iar armele Manlicher au fost dis­tribuite jandarmeriei rurale. Naște întrebarea pentru ce jandarmeria să fie înzestrată cu arme inferioare ce­lor din alte trupe? Ministrul de räz­boiu a luat o gravă răspundere fă­cînd aceasta. (Aplauze pe băncile majoritătea). Mai tîrziu ministrul vinde lui Zisman pe prețul de 15 lei 10 bani bucata, armele Martini, pentru cari cu 6 luni înainte era dispus să dea 20 lei bucata. Cum găsim aceasta? Ceva mai grav, consiliul de miniș­tri n’a avut cunoștință despre a­­ceastă vînzare de puști. Nu voi­a decît să se dea ex­­plicatiuni faptelor expuse, ca să îmi pot schimba părerea mea, iar dv. să schimbați judecata publicu­lui. O anchetă parlamentară se impu­ne ca mimisterul de răsboiu să iasă spălat din aceste «jacea. »Apiau­ in­ Srpiarîâ i­ M lc. Uiain rep­ ffiM­iții p­­lîsma! D. general Averescu, ministrul de razboiu, răspunde: Exprimă surprin­derea că d. Marghiloman a formu­lat acuzațiuni contra unei institu­­țiuni fără ca să fi fost deplin infor­mat. Dacă d. Marghiloman mi-ar fi cerut lămuriri în această privință, l’ași fi satisfăcut, după cum am sa­tisfăcut, anul trecut, pe d. Filipes­­cu, în chestiunea furajului. In chestiunea detașărilor, minis­trul spune că afirmarea d-lui Mar­ghiloman constitue o inexactitate. Am fost totdeauna contra detașări­lor. Cînd am venit la ministerul de razboi, am găsit 281 detașări d. Marghiloman mi-a reproșat 170. Toa­­te­ au fost făcute în interes de serviciu. Ofițerul însărcinat cu facerea că­lăuzei ofițerului de stat major, mi-a fost cerut de statul major, mi s’au cerut trei ofițeri, dar n’am dat de­cil unul. Trece la­ chestiunea fișelor. Mi­nistrul credea această chestiune în­chisă, în urma convorbirei avută cu d. Marghiloman. Scrisoarea­ co­lonelului Pătrașcu nu constitue un sistem de spionaj. Această scrisoare a fost adresată unei singure arme; n'a mai avut nici precedente, nici urmări. Printr’un comunicat oficial am desmințit că s'ar­ fi introdus în ar­mată sistemul delațiunilor. Acea circulară avea un caracter preventiv. In 1908 armata și-a fă­cut datoria mai puternic de­cît în 1907; aveam indicii de revolte și le-am prevenit. (Mișcare printre membrii majorității). Ministrul recunoaște în princi­piu, că în ceea ce privește admi­nistration­ea, sunt defecte, cauzate printr-o excesivă centralizare. Răul acesta va fi remediat și în viitor, pentru că ministerul de räz­boiu este supus la multe influen­țe, o sumă de aceste chestiuni vor fi rezolvate de către corpurile de armată. Regulamentu­l furniturilor pen­­tru ministerul de razboiu admite Sistemul i participărea caselor de licitatiune prin reprezentanți. Fa­liții singuri sunt excluși. Eu am exclus­­ și pe supra ofertanți. Am mai făcut ceva: am luat măsuri ca să nu se mai primească furni­turi, cari nu sîunt conforme caetu­­­lui de sarcini. Cred, adaogă mi­nistrul, ca in buna parte unul din motivele interpelărei de astăzi este tocmai acest fapt. (Mișcare). D. Al. Marghiloman cere cuvin­­tul D. general Averescu. In ceea ce privește pe furnisorul Sand, el a furnizat ministerului sub d. gene­ral Maim, ca reprezintant al mai mutor case din străinătate. D. Land a mai furnizat și căile fe­rate române. Prin urmare, nu eu Far a inventat pe d Land, nici nu lam adus din străinătate. Intru­cît privește chestiunile de aprovizionare de foraj, minis­trul spune că a avut, totdeauna în vedere să facă înlesniri pro­prietarilor, cari tratau direct cu ministerul, pentru a se elimina samsarii. Anul trecut s’au făcut, din cauza secetei, mari aprovizionări de furaj, in aceste împrejurări s’a cumpărat furaj și de la d. Văleanu, nu după un preț U’P. stabilit la București, la licitațiuni, ci după prețul impus de localitățile unde furajul a trebuit să fie predat. Nu cunosc însă chestiunea plusu­lui acordat pentru saci sau scutiri de vamă. Voi cerceta-o și vinovatul își va lua pedeapsa. In chestiunea făinei, pentru­­ mâ­nuia­nță, ministrul spune ca legea comp­ labilității nu consideră supra­ofertă o reducere de preț făcută de un ofertiant. In această situație s’a găsit d. Eremia, care, după prima o­­fertă, a redus prețul inițial. Găsesc însă curios că d. A. Popovici, face o ofertă asupra căreia nu mai re­vine nici­odată și cere ministerului ca să se pronunțe asupra ei în 48 de ore. In chestia lăncilor ministrul spune că d. Marghiloman n’a fost bine informat și n'a’citit bine dosa­rele ce le-a avut. Chestiunea lănci­lor datează din 1898. Arsenalul ar­matei a declarat că nu este în stare a fabrica nici lănci conice, nici ci­­lindrice. Oferta de lăn­ci făcute de d. Sand a fost cea mai avantajoasă, cu atît mai mult cu cît nu s’au furnizat lănci conice, după un model cu totul nou. Acum deplina răspundere a a­­cestei comande. * In chestiunea mitraliilor d. Mar­ghiloman a fost, de asemenea rău informat. Comitetul artileriei a opi­­niat pentru distrugerea mitraliilor, pe cînd numai inspectorul s’a pro­nunțat pentru păstrarea lor. Cetatea a indicat numărul de mitralii de ca­re are nevoe; această cantitate a fost reținută și pusă la dispozițiu­­nea cetăței. S’a făcut de către d. Marghilo­man o confuzie regretabilă între mitraliile de cîmp și mitraliile de cetate. Primele au fost vîndute, celelalte au fost rezervate. In chestiunea alamei este ade­vârat că la a treia licitațiune s’a obținut un preț mai mare. Cauza trebuie atribuită ridicărei prețu­lui alamei pe piețele străine. Le­­gea impune două licitații: la mi­nister 'S’a­u ținut trei. Deci legea nu­ a fost­­ călcată. Aveam dreptul să tratez, pe bună învoială, după două licitațiuni, n’am făcut-o­. După trei licitațiuni, prin buna învoială, s'a dobîndit un ciștig de 10.000 lei. în chestiunea carabinelor n’am primit ofertele făcute, pentru că știam că ele nu erau conforme cu modelul nostru. Cînd mi s'au cerut însă 4000 de carabine pentru jandarmerie, m'am adresat în străinătate, la Steger și mi s'a cerut 80 lei de ca­­rabină, sub cuvînt, că instala­țiu­­nile fusese distruse. Atunci am cumpărat carabinele propuse. Nu Înseamnă aceasta că avem două feluri de armate. Se știe însă că arma­­ jandarimului rural nu va a­­vea­ aceeași întrebuinare ca ar­mele trupelor combatante. ■Cu această ocazie s’a adus în discuție chestia vînzărei armelor vechi. Ei bine, ori­cine, afairă de d. Marghiloman poate releva aceasta chestiune. D-sa știe că s’au mai vîndut asemenea­ Arme și d Marghiloman ca ministru de ex­terne, ,ai intervenit ca armele, să poate trece prin Dairdanese. (A­­plause). Acum ,mi-mî rămâne de­cît să caut explicațiunea cauzelor cari au provocat această interpelare. Nu o găsesc. Dacă toate cele spuse de­ d. Marghiloman ar fi fost adevărate, ele n'ar fi făcut armatei răul ce-1 poate face interpelarea d-lui Mar­ghiloman.. D. N. T. Pop.—Pentru ce? Expli­­cați-ne: Nu înțelegem ca­ banul pu­blic să fie risipit. O anchetă parla­­mi­ntar­ii, « 1 - r--5IS­ Rotoarele ie Benzină și Gazogon cele mai bun­e sunt de Slitați fu­onați ce se vind numai, de Casa 1MICOLAB FEHÉR­A­C-ie — Societate în Comandită — BUCUREȘTI BRSHLA CRAIOVA Cereți oferte speciale și catalogul ilustrat de­­ minune. luat sfîrșit la orele IN­ARE AC­AT D. general Averesen.—Nu trebue să încurajăm defăimările în contra armatei­ și svonuile tendențioase. (Aplause), D. I. Brătianu, prim ministru, crede că armata are dreptul la o atențiune deosebită și că chestiunile puse in discuțiune azi nu trebuiau să se producă. Simi., in adevăr, în procedementele administratiunii militare, lucruri cari trebue să înceteze si vom lua măsuri in această direcție (A­­plause). In primul rînd vom înlătura pe comisionari, nu numai din treburile aripatei, ci din toate celelalte. Rog pe onorata Cameră să fie în­credințată că nu este nevoie de o anchetă­­ parlamentară, (Aplause). Discuțiunea se închide. D. Pop protestează. Cere continu­­rea discuiunei. D. A. Marghiloman, în chestiune personală, spune că nu cere anchetă parlamen­tară. Se declară satisfăcut de răspunsul primului ministru că se vor lua măsuri pentru a se pune capăt unor rele procedeuri. Incidentul se închide și ședința se ridică. ISiaiapi Ki Ionel Eriin ® ©rasat aal — Ședința dela 27 Februarie 1909 — La ore.1­­2 și 15 minute, d. Const. Ch­iițescu ocupă fotoliul președin­ția]. î4­ banc­a­ ministerială se află d. Tom­a Stelian și Ion I. Brătia­­nu. Răspund la apel 97 domni sena­tori. D-l Toma Stelian depune pro­iectul de lege, votat de Cameră, relativ la reorganizarea m­­argistra­­turei. Care urgența care se ad­mite. D-l Ton I. Brătianu, prim-minis­­tru, înaintează Senatului proiec­tul de lege prin­ care se acordă drep­turi politice locuitoriloir din Dobrogea. D. doctor Rimniceanu propune să m­aișeze în incinta, Senatului butral lui P. S. Aurelian Se ia act. Se voteaz­ă 1) recunoașterea d-lui Mihail I. Cojocu din comuna Grosul; 2) re­cunoașterea d-lui Ion I. Brănescu; 3) indigenatul d-lui Manea Hodgi din corn Rotopănesci (județul Su­ceava) ; 4) recunoașterea d-lui Gheorghe D. Poligora, român din Macedonia, domiciliat în orașul Sofia (Bulgaria). Se pune la vot recunoașterea d. Alexandru Purece, român din Ba­nat, domiciliat în Focșani,­și votul este nul. Ședința se ridică la orele 3 și 5 minute. Asalt de arme Duminică 1 Martie la orele 5 și jum. p. m. va avea loc în palatul Eforiei. „Marele asalt de arme“, or­ganizat de cunoscutul profesor de scrimă și gimnastică d. Nicolae Spi­ridon Bădescu. Acest asalt, după cum se știe este dat sub înaltul patronagiu al principesei Maria a României și sub preșidenția d-lui Take Ionescu. Conducerea asaltului a fost în­credințată d-lui Alexandru C. Da­vila. Un mare număr de amatori și profesori vor lua parte la acest a­­salt, încrucișind floretele, săbiile și spedele. Iată programul: Partea I. ( 1) Lt. Boerescu, flo­retă, subit. M. Constantin­escu; 2) Lt. G. Lupu, floretă, I. P­antelly; 3) Sub-lt. Niculescu, sabie, sub-lit. V. Atanasiu; 4) căpitan D. Mariian, floretă, H. Pipart. Partea II. — 1) Lt. Gh. Capșa floretă, C. Pancu; 2) Lt. G. Gheor­­ghiu, sabie, sub-lt. M. Constanti­­nescu; 3) Al. Satmary, floretă, S. Nicolescu,­ 4) Al. Racovitză, spadă, M. Savu; 5) Lt. C. Presbitereanu, floretă, Nic. Sp. Bădescu, Se la baschetul arhitecților Joi a avut loc in salonul Bulevard banchetul anual al arhitecților. Au luat parte 42 arhitecți, apoi d-ni­. ministru Haret, Pangran directorul școalei de arhitectură și mai în ur­mă a sosit și d- Take Ionescu. Cel dinții a vorbit de arhitect Mincu, președintele societăței ara­ttnd progresele realizate de societa­te și toastînd pentru d- ministru Haret. A răspuns d. Haret arattnd ve­derile sale despre arhitectură și u­­rînd prosperitate societăței și mem­brilor săi. A vorbit apoi, d. Pangrati, despre a arhitecților în genere. D-sa a toastat pentru corpul arhitec­­tecților, sperind că în scurtă vreme d. ministru Plaret autorul școalei de­ arhitectură să desăvîr­șească opera sa aducînd și o lege protegiuitoare­ a arhitecților pentru corpul arhitec­ților urindu-le a-și realiza cît mai neîntîrziat idealul ce-l urmăresc. A răspuns d. arhitect Ciortan, loastînd pentru d. Pangrati care poartă un interes vădit, corpului ar­hitecților români. D.„ Ciortan arată progresele la cari a ajuns școala de arhitectură sub direcția d-lui Pan­grati și­ î urează să trăiască mulți ani avind satisfacția progreselor ce vor face foștii săi elevi. Ia cuvintul d. Trăianescu tonstînd pentru d-nii Socolescu, Mincu și Pangrati, cei trai promotori ai vii­toarei legi de organizare a corpului arhitecților.­­La orele 10 jumătate m. Haret părăseșt­e banchetul aducînd mulțu­mire arhitecților. Sosește d. Tak­e Ionescu care e primit printr’o d­ifatare a d-luî pre­ședinte. Răspunde d.­­.take Ionescu ară­­tînd interesul ce d-sa­­ poartă corpu­lui arhitecților cărora ie dorește pro­gresul. Vorbesc apoi d. Vasilescu, Z. Mi­­hăilescu și alții. , , , . A fost multa aminație./ V De la soc. studien­ilor mitere­ uri la ora 1 jum. soc. studenți­lor în litere a ținut ședință extra­ordinară pentru modificarea unor articole din statut. Ședința a fost provocată de ve­chiul comitet al societății, că­ruia, nu­î convin anume articole din statut, întru­cît se cere o dare de seamă precisă a gestiunii Au fost discuțiuni­ furtunoase, printre cari se reinpiră și insulte aduse un­ei d­re studente. Nu s’a ajuns l­a nici o închiere. DIM­INEAȚA S'a petrecut Banchetul a Inventatori romini! Nici din casta învățaților cari pălesc ani de zile pe chirlie, nici din aceia a elitei a lor puternice prin rudele și proptelele ei, nu ia departe cei doi inventatori ro­­mini pe cari îi cunoscui mai zile. le­­ trecutea finul tinăr și mîndru în haina lui țărănească ne tot explică mersul unui automobil in minia­tură care pornește, se rostogolește mereu, fără de benzină și mașină­rie alta de­cît un arc sistematic. El poate merge la infinit, și poate fi oprit cu o simplă întor­sătură. Pare așa de genială astă inven­ție, așa de răsturnătoare a ori­­căror reguli de locomoțiune știu­te pină acum, în­cît nimeni nu vrea să creadă, toți dau din Ih­mert ceea ce însă nu descurajea­­ză pe tînărul inventator. Cu micul lui automobil in brațe el pornește la colindat pe la cei mari,­ începe odiseia lui Sisif din poveste care urcă și scoboară, la munți ,cu același pietroi sub braț fără a fi ajutat de nimeni, zis, necrezut și batjocorit de toți. Căci spunețî’mi mă rog care personaj mare va putea concepe măcar id­eia că un romin, un mo­jic de țăran, a fost în stare a fa­­ce ceva de seamă, ceva nepieritor și de faimă in lumea întreagă. Dacă ar fi un neamț sau franțuz bunăoară ruminașul nostru, mai merge. Savanții îșî vor pune ochelarii, bogătașii vor acorda subvenții și străinul va deveni milionar și ce­­lebru, grație țarei romînești. Dacă Farman și Wright ar fi avut nenorocul a se naște în­ mun­ții noștri, oare credeți că cineva i-ar fi băgat în seamă, le-ar fi dat măcar mijloc de traiü, spre a se lupta singuri cu invenția lor ? Ei ași ! Parcă nu s'a decretat odată pentru totdeauna că rom­inii sunt proști, inculți, de nimic ca­pabili. Și în contra unei sentințe antici­­pate pas de mai arată că ai gîn­­dit, că ai făptuit ceva însemnat. Ci­ despre al doilea inventator, lot romín, de el n’am se zice' stalul l'a băgat, în seamă­ Va­bre, vetal, a poruncit a i se fabrica invenția, în fine, mă rog, șî­ a fă­cu datoria. Un mic punct negru insă pe cerul albastru de speranțe al bietului om. O mică nenorocire, acela că i-e foame ! Poftim ! un om de geniu român, care are o invenție brevetată, re­cunoscută bună, și își permite a fi om, ca toți oamenii, a­r fi foa­me, cînd ar trebui să se hrănească cu iluzii. El și-a cheltuit averea, timp, să­nătate, energie, a reușit, invenția lui va fi de un imens folos indus­­triei comerțului, căilor ferate, toți îl felicită, d­ar nimeni nu se gândește că acasă copiii îi pier pe neștiute și că el dacă are lacrimi în ochi, e că nu a mincat de două zile. Dar ne are aface. Statul ajută invenția în sine,, iar nu pe inven­tator, glăsuește un articol din o prea , deșteaptă lege. Și foarte logic. Odată invenția știută, brevetată, la ce ar­­ Pmaî trăi pîrlitul de inventator, ca să și-o vadă în practică ? Las c’or v­edea,o și alții ! Și a­­poi dacă nenorocitul se va încă­­pățîna să­ î fie frig, foame, și va muri, o să­ î ridice în urmă patria statue spre a dovedi copiilor lei că și țara romînească știe a-șî prețui geniile... după moarte ! Tarmen Iarna pe valea Teleajen­ului VĂLENI, 27 Feb.— Iarna pe va­lea Tel­eajen­ului e groaznică. Pe va­lea Mogoș zăpada a trecut de 6 me­tri. Ferestraeie situate în această vale sînt cu desăvîrșire acoperite de zăpadă. Sunt temeri mari de inun­dații. — Stavar, BALURI și SERBĂRI Loc. de binefacere „Ileana“ va da mîine Duminică 1 M­a­rtie, orele 2—7 d.­­a..­ Al doilea matineu dan­sant al său, numit al „Mărțișoru­lui“, în saloanele clubului ger­man (strada Brezoianu 17). La a­­­cest matineu, d-re­lor li se va oferi la­­ cadril cîte un drăguț mărțișor, meda­lion cu fotografia A. S. R. principesa Maria, stríngínd la sín pe mica principesă Ileana. Balul Cercului­­ cultural al me­­seriașilor din Romînia, care era să aibă loc la 9 Martie în Sala Dacia, s’a amînat pentru seara d­e 8 Martie. Festivalul de la Aten­eu Aseară, la orele 9 în sala Ateneu­lui român, a avut loc un festival ar­tistic organizat de comitetul revis­tei „Biblioteca modernă“. Beneficiul acestui festival va ser­vi pentru întreținerea acestei re­viste. Programul fiind foarte bogat, a mulțumit în­deajuns pe publicul asistent. D-rele Marioara Mihăilescu, M. Ște­­fănescu-Spiro și d-nii Ștefănescu și H. Goring, au cîntat,, foarte corect mai multe bucăți din Rigoletto, Bărbierul din Sevilla, Tosca, etc, iar la sfîrșit, d. și dna Mihălescu au ju­cat comedia „Surpriza scărilor" de Ernest d’Hervilly. Festivalul s’a terminat la orele JJ Si ÍMÍ»i- ' ”..........................-V lin iOFillîli „Adevĕrul" de azi cuprinde co­mentarii și amănunte interesante asupra celor petrecute ori la Ca­­meră. Cartile de alegător pentru cole­­giul i de Senat se vor libera la biroul electoral de la Palatul rus. litiei. cu începere de la 2 Martie, in zilele de Luni, Joi și Sîmbăta dimineața de la fl — si, Marti, Mer­cur­i și Vineri după prinz de la 1i și jumătate la 5, și Dumineca de la 2 și jumătate la 1i p. m. D. Spiru Haret, văzînd că con­­tenciosul administrativ a făcut divergență asupra recursului d­lui dr. Marcel Brinză, a dispus di­­miterea fostului profesor dela școala de agricultură înaintea co­­misiunea de judecată a învăță­­mintului. D Marcel Brinză ca și d. Dra­­gomirescu, recuzînd pe d. profe­­sor E Pangrati, in locul acestuia a fost ales in comisiune d. profe­­sor Maldarescu. I­. Brinză va fi judecat în ziua de 16 Martie. Comitetul delegaților a ales ca raportor la legea sinodală, in ur­ma unor lungi discuțiuni, pe mi­tropolitul primat. In toamna, viitoare se va da în exploatație una din maga­ziiie de silozuri din­ portul Constanța. Bugetul ministerului lucrărilor publice pe exercițiul viitor 1909. 1910 se prezinte cu 96.968.549 lei la­ venituri și 78.324.213 lei l.a. chel. tuelî. Duminică 1 Martie ora 3 p. mr­. va­ avea loc în amfiteatrul liceului Ma­tei Basarab, prima CUV­întare de pro­pagandă asupra limbei Esperanto. Subiectul cuvintării este „Folosul și utilitatea unei limbi internațio­nale” și va fi­­ ratat de d. Al. Ma­­­teescu membru în comitetul socie­­tăței Esperantiste Române . D. L. Voinea, licențiat în drept directorul „Biroului de informa­­țiuni“ al ziarului Adevărul se pu­ne le­ dispoziția publicului din ța­ră­ pentru rezolvirea ori­cărei ata­­curi legale la autoritățile civile și militare din Capitală și provin­cie. Procură de asemenea ori­ce lă­muriri și inform­ațiuiii. A se adresa d-lui L Vornea, di­rectorul Birou­lui de Informațiuni al ziarului „Adevărul“ București, 11 str. Sărindar. Sa caută un depozitar de ziare Ie Sulița (ind. Botoșani). Ofertele să se adreseze la admi­nistrația ziarului. Societatea de chirurgie va ține o ședință publică Sîmbătă 28 Fe­bruarie 1909, la orele 9 seara,, în amfiteattru­l spitalului Colțan­, fiind la ordinea zilei alegerea biroului. Consiliul de administrație al ca­sei depuneri și consemnațiuni se­ întrunește astăzi pentru a rezolva mai multe chestiuni privitoare la împrumuturi de comune și județe. Ministerul industriei și comer­țului a dat d-lui Di­ncă Schilem permisiunea de a face exploatări, în­­proprietatea din comuna Valori (Gorj), cătunele Curpenile și Val­­deea. Inspectorii generali ai jandarme­riilor au intervenit la ministerul d­e interne spre a înainta primăriilor comunelor rurale ordinul circular cu privire la îndatorirea primarilor ce trebue să aibă in vedere la căsă­toria lor. Cercul cultural „Crîngul“ va ține Sîmbătă 28 Februarie ședința să­ptămîn,afla, cu cia­r © ocazie d. Gh. Lupu contabil la Banca da Scont va vorbi­ desp­re „Gambie“. Membrii cercului sunt convocați de a lua parte la această ședin­ță, în care se va pune în discuție organizarea corului și darea unei vârr­ ațe în sia­la „Liedertafel“. După cum a fost întocmit budge­tul pe exercițiul viitor al ministeru­lui lucrărilor publice, căile ferate vor avea un excedent de 28 milioane lei. Se anunță că pri noul budget al ministerului lucrărilor publice s'a prevăzut suma de 240.000 lei pentru sporirea lofurilor la micii funcțio­nari și sporirea cu jumătate din di­ferența de salar la personalul teh­­nic. La ministerul de interne se lu­crează la modificarea regulamentu­lui pentru măsurătoarea izlazurilor comunale. Ministerul industriei și al comer­țului a decis modificarea legei pen­tru repaozul duminecat în sensul de a se lna măsuri severe contra ace­lora cari nu vor respecta legea. Marele artist Xaver Scharwenka directorul conservatorului din Berlin și Emil Frey celebrul pia­nist cari vor lua parte lacom­per­­tul orchestrei ministerului Dumi­­nică la ora 2 juan. la Atheneu au sosit în București și au descins la Hotel Boulevard. . La min­isteru­l da Finanțe istai făcut următoarea mișcare: D. Ilie Nicuțescu, absolvent al școalei supterioare d­e comerț, a fost numit impiegat auxiliar cl. III-a la administrația financiară de Mehedinți în locul d-lui F. C. Stancovici, demisioanat. D. C. V. Groapă, bacalaureat a fos­t numit impiegat auxiliar cl. 11-a în­ locul d-lui Gr. Pătrăș­­coiu, demisionat. D. S. Eftușescu, actual impiegat auxiliar cl. II.a, în serviciull ex­­terior a fost numit impegat au­xiliar cl. I-a în serviciul credi­te­lor îmn locul d.-lui Chr. Sandu, viei destituit. D. baron de Bayens ministrul Belgiei, a fost rechemat. Succeso­­rul d-lui de Reyens nu a fost încă desemnat. D. G. And­nicu, directorul comp­­tabilitaței generale a st­­al­ului a fost delegat să îndeplinească funcțiunea de comisar al guver­­nului pe lângă creditele fnnoiare din Capitală P t­imp de 1.'­ zile cît titular­ul se află în concediu. Prefectura județului Vaslui a co­municat miniștrii,lui ca nu poate prevedea în bugetul anului viitor suma de 434 lei, cu cari ar trebui procure etalon de verificare și greutăți de măsuri administrailor riior de plasă.

Next