Dimineaţa, martie 1909 (Anul 6, nr. 1807-1833)
1909-03-01 / nr. 1807
duminică ! Martie 1909 BSTIlZI: 28 Feb. (13 Martie)1909 CALENDAR! Ortodox: Par. Vasile. Catolic: Eufrasia. MEMENTO I’ Autorități. — Toate autoritățile : deschise. i Judiciare. — Toate j. tribunalele jíres.'hise. Parlamentare.—Camera și Senatul sub ședință publică. " Expoziții. — La Ateneu expoziția (fie pictură, acuarele și pastele arnei și d-lui Zenisek Depain. — La Ateneu expoziția pictorului Jirtzner. — In foaierul cel mare al teatrului Național expoziție de pictură și sculptură. __ SPECTACOLE Teatrul National. Se joacă „Apus de soare" piesă istorică in 4 acte de d. B. Șt.Delavrancea. Teatrul de varietăți Imperial. —n fiecare seară reprezentație penru familii cu program variat și foarte ales. 1 Teatral Lyric.— Compania lirică romînă de sub direcția d-lui Const. Grigoriu va juca: „Farmecul [unui vals“, operetă în 3 acte. Circul Sidoli.— Mare reprezentație dată de circul Sidoli. Palatul Ateneului.— Festival artistic dat, cercul literar-artistic .,Artă și Muncă”, TEATRUL EDISON: Cinematograf Pathé Frères, cu program nou. Muzee Muzeul zoologic (șoseaua Kiselef). Deschis Jora. Duminica și sărbătorile, dela 10—12 a. m., și 3-5 seara. — Muzeul de geologie și paleontologie. (Universitate).. — Pinacoteca Statului (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu). — Ateneul român, (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis In fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a., Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de antichități, (Universitate). Deschis Duminică de la 11 dimineața pina la 1 d. a.— Kuzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). Nefiind inaugurat încă e deschis publicului numai cu învoirea direcțiunei, le umerul Leliei și al lui Jenică. De astă dată, Angelica nu mai privi țupul, șidea cu mintea, cu rechile țintite la tot ce se petrecea împrejurul ei. Nu știa cît a stat așa, dar tirziu, cînd Lelia zise c’ar fi bina fă se întoarcă acasă, Angelica simți o piatră către o apasă, un val negru Îi împăienjeni gîndul, se clătină, își aduse aminte nopțile de toamnă, cu fîlfîit de cocorî, iarna cu crivăț năpraznic— și pe cînd muzica își sfîrși cele din urmă acorduri, izbucni în plîns. și cu glasul ,plin de o disperare multă vreme înăbușită, înagînă. 1 — Vezi Lelia, vezi? N’a venit! V ! VICTOR EFTIMIU Hane Isprăvile unui nebun sad Dudee „Salvarea “? Inundațiile de V. POP _din țară 1 BIRLAD, 26 Februarie.—Fată cu alarmantele știri fantastice, exagerate și contrazicătoare, relatate de corespondentul unui ziar, cu privire la inundațiile din Bîrlad, cărora a căutat să le dea caracterul unei groaznice cartastrofe i se impune—în interesul liniștei publice — o desmințire ,pe care o dau fără rezervă, căci sînt sigur că va găsi aprobarea și confirmarea tuturor. Totul se mărginește la cele relatate de ziarul nostru în această privință, la care mai avem de adăugat pe ziua de azi următoarele . Era și astă-noapte, apa care a inundat mahalalele Munteni și Podani era staționară, iar era 25 cor., s’a observat cu satisfacție că, datorită temperaturei scăzuta și viscolului care sufla cu putere, a început să scadă. Se speră, că punctele amenin_ tate vor fi cruțate de inundație și că locuințele de pe regiunile innidate vor scăpa în curând de furia torentelor înecătoare, bineînțeles, dacă temperatura nu se va ridica în mod brusc. Afară de cîteva ciire neevalcuate, și acestea situate pe locuri marri, nătoasă, toate căsuțele inundate stau pustii in mijlocul apei ca niște mici insule părăsite și unele din ele, de o construcție mai ușoară, sunt amenințate cu surparea. Pină acum insă, din fericire, ■nu s’a avut de înregistrat decit surparea parțială a dousă din aceste bordee. ■ Administrația și autoritatea comunală și militară își fac datora în mod conștiincios și — după cum se cuvine în asemenea nenorocite împrejurări — dau dovadă de mult zel și simț umanitar. Serviciul de ajutor organizat, de .primărie, servindu-se de plute improvizate și îurgoame, continuă a îngriji cu hrană și lianine pe acei rămași în mizerie depe urma inundației și pe acele cite-va fasxnnilii inundate cari, la apropierea , primejdiei, refuziind du încăpățînare să-și părăsească locuințele, sa află acum înconjurate de iapă. Pe de altă parte, se încearcă ’mered, dar fără rezultat satisfăcător, sfârîmoarea cu dinamită, ■cu cazmale și topoare a numeroșilor sloiuri de ghiață enormi i de mari, cari s’au aglomerat sub„Podul pescăriei“ și „Podul nepiedificînd cursul repede al apei și periclitînd întru citeva podurile. • Din județ se semnalează numai că unele văi sînt inundate și că, din această pricină, comunicația se face cu foarte mare anevoie, în cîteva puncte.—Sut 1. „ ■2? Í ZIMINICEA, 26 Februarie.— Apa produsă din ploi și topirea zălpezei a inundat in comuna Găurici 55 de case, amenintînd șoseaua județeană și traseul c. f. i.—Ch. •» . CRAIOVA, 27 Februarie.Fată cu inundațiile din alte părți, starea generală din acest județ nu este alarmantă. .Totuși, pe ziua de azi avem de înregistrat următoarele: Plasa Cetate, lacul din comuna Goleni, revărsîndu-se, a inundat 220 de hectare, pămînt necultivat. Plasa Filiași: în cîmp s’au inundat 15 hectare de grin, deasemenea ș’a rupt șoseaua națională fâcînd comunicația imposibilă. Plasa Vela, apa este în descreștere, podul rupt s'a restabilit. Plasa Ginciova; in comuna Co- Plasa Gnciova: în comuna Cogrin, 12 hectare secară, 15 hectare onz, 10 hectare vie.—toate acestea aparținînd locuitorilor. Podul de la comuna Zăvori a fost complect distrus. Podul din comuna Giugeni de asemenea distrus și astfel circulația .ntreruptă.—Xam. Ialomița, 27 Februarie - Apa rîului Ialomița s’a revărsat mai în toate părțile pe locuriși joase. Ghiața, care era groasă de mai bine de un metru, din cauza apei care creștea din ceas in ceas, a început a se umflai și desprinde, formîndu-se sloiuri în mărimi formidabile și care, din cauza prea strimtei albii a rîului, în dreptul comunei Sărățeni s’au oprit, făcînd un parapet de sloiuri pe o înălțime aproape de 15 metri, iar apa din această cauză amenințau să inunde această comună care este situată pe malul ating al rîului. Pe la 9 ore, aceste sloiuri porniră intr’un convoiu și, în dreptul comunei Ciochina de asemene,ai se opriră la colțul gradinei de zarzavat. In acest timp apa crescuse timp de un sfert de oră cu doi metri și se revărsă prin ogrăzile și oboarele locuitorilor Ion Marinache, Matei Mărgărit, Tănase Dumitru, Neicu Stan și alții. . A rupt și luat în mers vadul podului din dreptul com.. Ciochina, proprietatea d-lui D. M. Popescu ,a pătruns în casa podarului. .Circulația cu comunele Albești, Bordusalu, este întreruptă. Poșta în această direcție nu merge de 3 zile. GALAȚI, 27 Februarie.— Dunărea Veche s'a revărsat și a inundat tiranturile din jurul ei. Sunt temeri ca Dunărea veche se va uni cu Dunărea gălățeană și, în cazul acesta, tot malul dobrogean va fi inundat, ceea ce va produce un mare dezastru.—Bum. Mișcarea de laseră, sanitar D. dr. Const. Mîrzescu, a fost numit medic primar definitiv la spitalul Precista Mare din orașul Roman. D. dr. Liviu Boteanu, a fost numit medic primar definitiv la Spitalul Pulcheria-Ghica din orașul Hirlau. S-a ridicat măsurile de poliție sanitară care au fost luate pentru stingerea vărsatului la oi din comuna Foltești, județul Covurlui, , Victimele viscolului CIMPUUÍNG, 26 Februarie.In ziua de 24 Februarie căruțașul Gheorghe B. Georgescu a plecat cu căruța inerentă de covrijjî spre a’î da unor cîrciumari la Bucâr. El și-a luat ca ajutor pe o fiică a sa Maria în etate de 12 ani. După ce’ișî desfăcu marfa și cînd era gata să se înapoieze la C.Lungulîntîmpinat de 4 negustori craioveni cari fuseseră la Rucăr pentru a strînge piei de miel. Aceștia îl rugară să î ducă la oraș, ceea pe căruțașul conveni. Negustorii însă mai întîrziiară, așa că plecarea se făcu abia la orelg 9 seara. După ce porniră la drum viscolul începu a se deslănțui cu putere, astfel că pe cînd călătorii treceau vîrful muntelui Mateiașul o răbuîneală de vînt aruncă căruța cu cai și cu călători pe o rîpă alături cu drumul. Norocul acestora fu însă că zăpada era mare, astfel că nici oamenii nici caii nu avură a suferi de pe urma accidentului. Căruța fu scoasă cu multă greutate din cauza viscolului a cărui tărie era de as descrie. Abia porniți la drum furtuna îi aruncă iarăși în laturea drumului. De astă dată bieții călători se puseră pe gînduri, mai cu seamă că la o mică depărtare se auzeau urletele sinistre ale lupilor flăminzi. Negustorii îngroziți, văzînd pericolul în care se aflau de a cădea prada lupilor, se gîndiră să fugă. Dar unde să se îndrepte în crucea nopții și pe o vreme așa de înfricoșată? Norocul lor fu că la o mică distanță mai în vale trecea o căruță încărcată cu scînduri care mergea spre oraș. Atunci cei patru craioveni nu mai stătură lla îndoială și se luară în fugă după căruța, mergînd alăturea cu ea spre a fi la adăpost de viscolul cel cumplit. Negustorii și căruța cu scîndurî dispărură din noapte, lăsînd pradă deznădejde pe bietul Georgescu și copila lui cari un zadar rugaseră pe negustori să nu-i lase acolo singuri. Astfel nefericitul căruțaș, văzîndu-fe expus ca împreună cu fiica lui să fie sfîșiați de lacomele fiare, deshămă caii de la căruță dîndu-le drumul la voia întîmplărei, iar el, coprins de instinctul de conservare și de iubire către fiica sa, o luă în brațe și, eșind în șosea, porni repede la drum ajungînd cu multă greutate în comuna Valea Mare. Ajuns aci bătu la ușa unui țăran Care-î deschise Aci Georgescu lăsă pe copila sa mai mult înghețată de ger și, după ce istorisi țăranului pățania, rugă pe acesta să meargă împreună spre a-și aduce căruța și caii de la locul unde-i lăsaise. Cei doui oameni se duseră într-acolo și găsiră căruța și un cal în apropiere, iar ceva mai departe văzură urmele rămase din celalt cal care fusese atacat de lupi. Georgescu își luă calul, care scăpase viu și se reîntoarse la C -Lung după ce’și luă și copila de unde o lăsase. A doua zi s’a reîntors de și-a luat și căruța din mijlocul zăpezei Sărmana copilă s’a ales cu ambele mîini degerate, iar bietul căruțaș este mulțumit că le-a scăpat D-zeu viața în acea ,noapte înfricoșată. Corespondent Corpurile lepieaitoare LA GMBRU, d. Al. Marghiloman dezvoltă interpelarea asupra furniturilor de un minist, de răzmă. LA SEMI se depune proeetul de lege pentru întinderea drepturilor Constituțiunei la dobrogeni Camera — Ședința dela 27 Februarie — Prezidează d. Ferchide. D. N. Filipescu anunță o interpelare asupra motivelor care au provocat sub d- Vasile Lascar. înlocuirea doctorului Cazacu. D. Victor Filotti anunță o interpelare a ministrului de finanțe asupra situațiunei creată veteranilor din războiul din 1877, înainte de a intra în ordinea zilei Camera votează un proect de lege pentru deschiderea unui credit pe seama Eforiei spitalelor civile, D. Al. Marghiloman desvoltă interpelarea sa adresată ministrului de război și cu privire la unele iregularități" constatate în administrațiunea acestui departament, încă din iunie, dupla circulara colonelului Pătrașcu, care preia în armată sistemul fișelor, eraii hotărît să aduc această chestiune în discuțiunea Camerei. Mai tîrziu, unele regulamente militare, cărora li se dădea putere de lege făceau și mai necesară această interpelare. Azi găsesc că această interpelare se impune și mai mult. Astfel, după tabloul ce- mi s'a comunicat, s’a făcut un abuz cu detașările ofițerilor de la corpuri. Multe din aceste detașări au aerul de favoritism. Oratorul citează cîteva cazuri: un ofițer este detașat în București, încă din Iunie, în vedere că la Octombrie va intra în școala de stat major. Un alt ofițer, al unui regiment de munte este detașat la București pentru că are a face o lucrare asupra statului major. Sau acel ofițer este capabil, și poate face lucrarea sa oriunde, sau lucrarea putea fi încredințată altui ofițer de la statul major. Ne găsim dar în fața unui act de favoare. De aci pot formula acuzatiunea zice oratorul, că sunt în armată ofițeri cari își datoresc sitatiunea unei protecțiuni și unor favoruri cari sunt ■contrariî intereselor armatei. De altfel aceasta reese lămurit din scrisoarea circulară a colonelului Pătrașcu din luna Aprilie 1908. Toată lumea cunoaște puțina mea simpatie pentru partidul conservator democrat. Totuși nu voi crede niciodată acest partid în stare să provoace o agitațiune pătimașă în armată, astfel cum ,a fost provocată de scrisoarea colonelului Pătrașcu. Și circulara aceasta n'a fost adresată numai ofițerilor superiori ci și ofițerilor inferiori. Țin aceasta de la însuși ministrul de razboiu. In cazul acesta ce devine sentimentul de camaraderie și disciplină în armată? Sistemul fișelor, al spionajului în armată a dat rezultate dezastroase în Franța și el nu trebuie introdus în armata noastră Fisadela c care conduce fatal la distrugerea carierei militare. Oratorul trece apoî la chestiunile de administratiune relative la diferite contracte de aprovizionare. In urmă, trecînd la o altă ordine de idei, își propune să vorbească de aprovisionările de furaj pentru armată, de diferite furnituri în cari este implicat un oarecare samsardand și despre o vînzare de arme. Kim August trecut s'a ținut o mare licitațiune pentru furaj. S’au prezintat două oferte: una a unui oarecare Solomonovich și una a d-lui Văleanu. Acest din urmă deși a prezintat o ofertă mult mai ridicată, a fost preferat. Contractul încheiat cu d. Văleanu este nul, pentru că d. Văleanu era senator în momentul acesta și după art. 33 din legea electorală, mandatarii țării nu pot fi furnisorii statului. Contractul mai este nul pentru că el nu este contrasemnat de directorul de serviciu. Contractul este semnat de furnisiar și de secretarul general și de nimeni altul. O anchetă parlamentară ar dovedi dacă directorul de serviciu a refuzat contrasemnarea. Contractul mai este nul pentru că n’a fost aprobat de consulul de miniștri. Voci.—Ancheta parlamentară.D. Al. Marghiloman.—Legile au fost deci călcate și faptul merită o intențiune deosebită. Dar la aceasta trebuie să mai adăugăm că ministerul de războiu a mai acordat d-lui Văleanu oarecare bonificațiuni pentru predarea boabelor în saci, și cu toate că șeful serviciului se rostise, categoric contra acordarea unei asemenea bonificațiuni, ca fiind contrarii caietului de sarcini, totuși cererea este aprobată de secretarul general, cu efect retrogativ. Un vagon de fin aprovizionat pe același teritoriu, de maiorul Grecescu, revine la 750 de lei, pe cînd vagonul de fin aprovizionat de d. Văleanu a costat 300 de lei în plus. (Murmure). Asemenea lucrări sînt revoltătoare și nu este admisibil ca ministrul de razboiu să le fi ignorat, cu atît mai mult cu cît un vechiu ostaș din Roman îi le-a comuniat prin scrisoare și cerea să fie trimis în fața unui consiliu de reformă dacă ar fi afirmat lucruri inexacte. (Mișcare). Cam în aceleași condițiuni s’a furnizat 1600 kilograme făină manuanlei armatei. La licitații,de un d. Schuller a oferit condițiuni mai favorabile decit cele oferite de d. Everma. Totuși acest din urmă este preferat, deși d. A. Popovici făcuse o ofertă și mai favorabilă decît a d-lui Schuller. D. Eremia era cu numele, dar adevăratul furnizor al statului a fost societatea „Făina", din București. Ceea ce d. Eremia a obținut de la stat pe 25.45, furniza de la societatea „Faina” pe 18 lei suta de kilograme, gara București. O asemenea atmosferă trebuie să dispară. (Ministrul de războiu suride). D. A. Marghiloman.—Cu surîsuri nu se răspunde la aceasta. (Aplause). Dacă vreți o anchetă parlamentară, vor veni martori să vă confirme ceea ce v’am afirmat. Trece apoi la afacerea intermediarului Aron Sand. Acest personaj de două ani încoace, da parte la toate furniturile ministerului de război. Ministerul avea «voie de lănci pentru cavalerie. Oferte avantagioase au fost respinse, și furnitura a fost acordată, pentru 4000 de lănci, și apoi de alte 4000 de lănci, prin buna înțelegere, lui Aron Sand. ■ J Este nduviiul est .Legea prevede, lii se poate acorda, prim licitatiune o concesie de furnitură, cînd va fi în joc un obiect pentru care există brevet. Dar tipul lancei, comandat fără licitație, nu era tip brevetat. Miniștrii au fost clar induși în eroare cînd li s'a cerut semnătura pentru aprobarea acestei licitatiuni. In aceleași conditiuni tot prim intermediul lui Sand, s-a acordat unei case străine concesiunea unei furnituri de material pentru arsenal, pentru o valoare de peste 200.000 lei. Și aceasta după trei licitatiuni anulate de ministerul de razboi. Pentru că Sand nu putuse să-si asigure furnitura. Furnitura a fost acordată în urma unei supra oferte, care nu este admisă de legea complabilitătii statului. Deci, la ministerul de razboi, se tin licitatiuni orale—ilegale: se primesc supra oferte de asemenea ilegale; se comandă în străinătate obiecte cari pot fi fabricate în arsenalul armatei române. Iar beneficiarul acestor favoruri este un cartier internațional și nimic alt de cit cartier, pentru care, în 1903, ministerul de afaceri străini ceruse ministerului de razboiu să nu-l primască la licitatiune ca fiind amestecat în afaceri de șantaj. Ne găsim dar în fața unui cartier discalificat pentru șantajul făcut cu concesionarea consulatului din Leipzig și pentru samsarlîcul făcut cu concesionare de diplome de furnisori ai Curiei, unei consetiere și unul dantist. Acest Land a dobîndit o sumă de furnituri și acum în urmă li s’a concedat și furnitura nouei săbii pentru cavalerie. El trece în Berlin — am nota aici—drept furnisor general al tuturor furniturilor armatei române. Pentru demnitatea armatei române cer ca acest cartier să disipară pentru totdeauna din birourile ministerului de razboiu. (Aplauze). (Ședința se suspendă. D. Brătianu ese în culoare cu ministrul de razboiu). La redeschiderea ședinței d. A. Marghiloman continuă: Spune că în 1907 un oarecare Nacist s’a oferit să cumpere da la arsenal o mare cantitate de mitralii, pe un anume preț. Odată cu această ofertă s’au mai prezentat alte douăpe un preț mai mic. Aceste oferte din urmă nu erau probabil autamtice. In 1906 inspectorul artileriei opinase că aceste mitralii să nu fie vîndute, fiind necesare permite apărarea șanftuirilor. Inspectorul artileriei a opinat pentru respingerea ofertei ca fiind derizorie, deoarece nu se oferea decit 8.500 lei, pe cînd materialul fuisese prețuit 39.000 lei. Mai tîrziu o altă ofertă, semnată Hugo Holtz, dar cu aceeași scriere a ofertei Nacht, oferta 11.000 lei. Ofenta a fost primită de către secretarul general, pină la suma de 9800 lei, ea nefiind contrari © ieitei comptabilităței. De aci înainte hîrtiile sîmt rezolvate de însuși ministrul de razboiu, și oratofrul fele gretăm că supravegherea ministrului n’a fost mai vigilentă. Pe cînd ministerul vindica mitralii cu acest preț, adică plumbul pe prețul de 10 bani kilogramuil, sfatul cumpăra, to aceeași epocă plumb cu prețul de 41 bani kilogramul Dar a te un lucru foarte grav pe care trebue să-l constatăm; toți ouați,ei iî străini știu ce anume cantitate de arme și mimițiuni avem disponibile la fiecare fort. Dacă interpelarea mea, zice oratorul, n’ar avea decît rezultatul de a face să se ciarme acest rău, și încă ar fi ceva câștigat. 1 Dar, zice oratorul, in urma analizei făcute, s’a dovedit că mitraliile continueau zinc, iar un plumb și că, deci , s’a dat 64.000 lei, material al statului pe prețul de 9000 lei. (Senzație in Cameră). Și aceste munitiunî se vindeau ■ atunci cînd inspectorul artileriei afirma că sîntem săraci în munițiunî. Legea comptabilităteî generale a fost călcată, în mod flagrant, pentru că nu se poate vinde nimic, din averea statului, fără N. citațiunae publică. Cine ia râspunderea acestor f fapte.? Lucru. rile acestea nu pot rămînea fără sancțiune. (Aplauce) Mai departe oratorul vorbește de oferta de carabine Manlicher pentru ofițerii români. Aceste arme erau oferite pe bani gata, pe credit, sau în schimbul armele lor vechi. Martiri. Direcțiunea artileriei opinează că trupa nu are nevoie de asemnenea arme, oferite de cassa Zi șimarm, din București. Ministrul aprobă oferta, și dă lui Zissmann, In schimbul armelor Manlicher, cu prețul de 77 teț 50, armele Martin, cu prețul de lei 20 bucata. După o scrisoare a fabricei din Steyer, aceste carabina, inferioare modelului românesc, nu feseseră vîndute cassei Zismann. (Oratorul citește această piesă din dosar. (Ea produce senzație) Direcțiunea artileriei opinează că aceste carabine nu sunt bune pentru serviciul armatei. Dar, în Mai, Zismann, nu mai stârnește asupra ofertei sale, care vine la minister pe altă cale, prezentată de o cassa din Berlin. De astă dată oferta a fost primită, iar armele Manlicher au fost distribuite jandarmeriei rurale. Naște întrebarea pentru ce jandarmeria să fie înzestrată cu arme inferioare celor din alte trupe? Ministrul de räzboiu a luat o gravă răspundere făcînd aceasta. (Aplauze pe băncile majoritătea). Mai tîrziu ministrul vinde lui Zisman pe prețul de 15 lei 10 bani bucata, armele Martini, pentru cari cu 6 luni înainte era dispus să dea 20 lei bucata. Cum găsim aceasta? Ceva mai grav, consiliul de miniștri n’a avut cunoștință despre această vînzare de puști. Nu voia decît să se dea explicatiuni faptelor expuse, ca să îmi pot schimba părerea mea, iar dv. să schimbați judecata publicului. O anchetă parlamentară se impune ca mimisterul de răsboiu să iasă spălat din aceste «jacea. »Apiau in Srpiarîâ i M lc. Uiain rep ffiMiții plîsma! D. general Averescu, ministrul de razboiu, răspunde: Exprimă surprinderea că d. Marghiloman a formulat acuzațiuni contra unei instituțiuni fără ca să fi fost deplin informat. Dacă d. Marghiloman mi-ar fi cerut lămuriri în această privință, l’ași fi satisfăcut, după cum am satisfăcut, anul trecut, pe d. Filipescu, în chestiunea furajului. In chestiunea detașărilor, ministrul spune că afirmarea d-lui Marghiloman constitue o inexactitate. Am fost totdeauna contra detașărilor. Cînd am venit la ministerul de razboi, am găsit 281 detașări d. Marghiloman mi-a reproșat 170. Toate au fost făcute în interes de serviciu. Ofițerul însărcinat cu facerea călăuzei ofițerului de stat major, mi-a fost cerut de statul major, mi s’au cerut trei ofițeri, dar n’am dat decil unul. Trece la chestiunea fișelor. Ministrul credea această chestiune închisă, în urma convorbirei avută cu d. Marghiloman. Scrisoarea colonelului Pătrașcu nu constitue un sistem de spionaj. Această scrisoare a fost adresată unei singure arme; n'a mai avut nici precedente, nici urmări. Printr’un comunicat oficial am desmințit că s'ar fi introdus în armată sistemul delațiunilor. Acea circulară avea un caracter preventiv. In 1908 armata și-a făcut datoria mai puternic decît în 1907; aveam indicii de revolte și le-am prevenit. (Mișcare printre membrii majorității). Ministrul recunoaște în principiu, că în ceea ce privește administrationea, sunt defecte, cauzate printr-o excesivă centralizare. Răul acesta va fi remediat și în viitor, pentru că ministerul de räzboiu este supus la multe influențe, o sumă de aceste chestiuni vor fi rezolvate de către corpurile de armată. Regulamentul furniturilor pentru ministerul de razboiu admite Sistemul i participărea caselor de licitatiune prin reprezentanți. Faliții singuri sunt excluși. Eu am exclus și pe supra ofertanți. Am mai făcut ceva: am luat măsuri ca să nu se mai primească furnituri, cari nu sîunt conforme caetului de sarcini. Cred, adaogă ministrul, ca in buna parte unul din motivele interpelărei de astăzi este tocmai acest fapt. (Mișcare). D. Al. Marghiloman cere cuvintul D. general Averescu. In ceea ce privește pe furnisorul Sand, el a furnizat ministerului sub d. general Maim, ca reprezintant al mai mutor case din străinătate. D. Land a mai furnizat și căile ferate române. Prin urmare, nu eu Far a inventat pe d Land, nici nu lam adus din străinătate. Intrucît privește chestiunile de aprovizionare de foraj, ministrul spune că a avut, totdeauna în vedere să facă înlesniri proprietarilor, cari tratau direct cu ministerul, pentru a se elimina samsarii. Anul trecut s’au făcut, din cauza secetei, mari aprovizionări de furaj, in aceste împrejurări s’a cumpărat furaj și de la d. Văleanu, nu după un preț U’P. stabilit la București, la licitațiuni, ci după prețul impus de localitățile unde furajul a trebuit să fie predat. Nu cunosc însă chestiunea plusului acordat pentru saci sau scutiri de vamă. Voi cerceta-o și vinovatul își va lua pedeapsa. In chestiunea făinei, pentru mânuianță, ministrul spune ca legea comp labilității nu consideră supraofertă o reducere de preț făcută de un ofertiant. In această situație s’a găsit d. Eremia, care, după prima ofertă, a redus prețul inițial. Găsesc însă curios că d. A. Popovici, face o ofertă asupra căreia nu mai revine niciodată și cere ministerului ca să se pronunțe asupra ei în 48 de ore. In chestia lăncilor ministrul spune că d. Marghiloman n’a fost bine informat și n'a’citit bine dosarele ce le-a avut. Chestiunea lăncilor datează din 1898. Arsenalul armatei a declarat că nu este în stare a fabrica nici lănci conice, nici cilindrice. Oferta de lănci făcute de d. Sand a fost cea mai avantajoasă, cu atît mai mult cu cît nu s’au furnizat lănci conice, după un model cu totul nou. Acum deplina răspundere a acestei comande. * In chestiunea mitraliilor d. Marghiloman a fost, de asemenea rău informat. Comitetul artileriei a opiniat pentru distrugerea mitraliilor, pe cînd numai inspectorul s’a pronunțat pentru păstrarea lor. Cetatea a indicat numărul de mitralii de care are nevoe; această cantitate a fost reținută și pusă la dispozițiunea cetăței. S’a făcut de către d. Marghiloman o confuzie regretabilă între mitraliile de cîmp și mitraliile de cetate. Primele au fost vîndute, celelalte au fost rezervate. In chestiunea alamei este adevârat că la a treia licitațiune s’a obținut un preț mai mare. Cauza trebuie atribuită ridicărei prețului alamei pe piețele străine. Legea impune două licitații: la minister 'S’au ținut trei. Deci legea nu a fost călcată. Aveam dreptul să tratez, pe bună învoială, după două licitațiuni, n’am făcut-o. După trei licitațiuni, prin buna învoială, s'a dobîndit un ciștig de 10.000 lei. în chestiunea carabinelor n’am primit ofertele făcute, pentru că știam că ele nu erau conforme cu modelul nostru. Cînd mi s'au cerut însă 4000 de carabine pentru jandarmerie, m'am adresat în străinătate, la Steger și mi s'a cerut 80 lei de carabină, sub cuvînt, că instalațiunile fusese distruse. Atunci am cumpărat carabinele propuse. Nu Înseamnă aceasta că avem două feluri de armate. Se știe însă că arma jandarimului rural nu va avea aceeași întrebuinare ca armele trupelor combatante. ■Cu această ocazie s’a adus în discuție chestia vînzărei armelor vechi. Ei bine, oricine, afairă de d. Marghiloman poate releva aceasta chestiune. D-sa știe că s’au mai vîndut asemenea Arme și d Marghiloman ca ministru de externe, ,ai intervenit ca armele, să poate trece prin Dairdanese. (Aplause). Acum ,mi-mî rămâne decît să caut explicațiunea cauzelor cari au provocat această interpelare. Nu o găsesc. Dacă toate cele spuse de d. Marghiloman ar fi fost adevărate, ele n'ar fi făcut armatei răul ce-1 poate face interpelarea d-lui Marghiloman.. D. N. T. Pop.—Pentru ce? Explicați-ne: Nu înțelegem ca banul public să fie risipit. O anchetă parlamintarii, « 1 - r--5IS Rotoarele ie Benzină și Gazogon cele mai bune sunt de Slitați fuonați ce se vind numai, de Casa 1MICOLAB FEHÉRAC-ie — Societate în Comandită — BUCUREȘTI BRSHLA CRAIOVA Cereți oferte speciale și catalogul ilustrat de minune. luat sfîrșit la orele INARE ACAT D. general Averesen.—Nu trebue să încurajăm defăimările în contra armatei și svonuile tendențioase. (Aplause), D. I. Brătianu, prim ministru, crede că armata are dreptul la o atențiune deosebită și că chestiunile puse in discuțiune azi nu trebuiau să se producă. Simi., in adevăr, în procedementele administratiunii militare, lucruri cari trebue să înceteze si vom lua măsuri in această direcție (Aplause). In primul rînd vom înlătura pe comisionari, nu numai din treburile aripatei, ci din toate celelalte. Rog pe onorata Cameră să fie încredințată că nu este nevoie de o anchetă parlamentară, (Aplause). Discuțiunea se închide. D. Pop protestează. Cere continurea discuiunei. D. A. Marghiloman, în chestiune personală, spune că nu cere anchetă parlamentară. Se declară satisfăcut de răspunsul primului ministru că se vor lua măsuri pentru a se pune capăt unor rele procedeuri. Incidentul se închide și ședința se ridică. ISiaiapi Ki Ionel Eriin ® ©rasat aal — Ședința dela 27 Februarie 1909 — La ore.12 și 15 minute, d. Const. Chiițescu ocupă fotoliul președinția]. î4 banca ministerială se află d. Toma Stelian și Ion I. Brătianu. Răspund la apel 97 domni senatori. D-l Toma Stelian depune proiectul de lege, votat de Cameră, relativ la reorganizarea margistraturei. Care urgența care se admite. D-l Ton I. Brătianu, prim-ministru, înaintează Senatului proiectul de lege prin care se acordă drepturi politice locuitoriloir din Dobrogea. D. doctor Rimniceanu propune să maișeze în incinta, Senatului butral lui P. S. Aurelian Se ia act. Se votează 1) recunoașterea d-lui Mihail I. Cojocu din comuna Grosul; 2) recunoașterea d-lui Ion I. Brănescu; 3) indigenatul d-lui Manea Hodgi din corn Rotopănesci (județul Suceava) ; 4) recunoașterea d-lui Gheorghe D. Poligora, român din Macedonia, domiciliat în orașul Sofia (Bulgaria). Se pune la vot recunoașterea d. Alexandru Purece, român din Banat, domiciliat în Focșani,și votul este nul. Ședința se ridică la orele 3 și 5 minute. Asalt de arme Duminică 1 Martie la orele 5 și jum. p. m. va avea loc în palatul Eforiei. „Marele asalt de arme“, organizat de cunoscutul profesor de scrimă și gimnastică d. Nicolae Spiridon Bădescu. Acest asalt, după cum se știe este dat sub înaltul patronagiu al principesei Maria a României și sub preșidenția d-lui Take Ionescu. Conducerea asaltului a fost încredințată d-lui Alexandru C. Davila. Un mare număr de amatori și profesori vor lua parte la acest asalt, încrucișind floretele, săbiile și spedele. Iată programul: Partea I. ( 1) Lt. Boerescu, floretă, subit. M. Constantinescu; 2) Lt. G. Lupu, floretă, I. Pantelly; 3) Sub-lt. Niculescu, sabie, sub-lit. V. Atanasiu; 4) căpitan D. Mariian, floretă, H. Pipart. Partea II. — 1) Lt. Gh. Capșa floretă, C. Pancu; 2) Lt. G. Gheorghiu, sabie, sub-lt. M. Constantinescu; 3) Al. Satmary, floretă, S. Nicolescu, 4) Al. Racovitză, spadă, M. Savu; 5) Lt. C. Presbitereanu, floretă, Nic. Sp. Bădescu, Se la baschetul arhitecților Joi a avut loc in salonul Bulevard banchetul anual al arhitecților. Au luat parte 42 arhitecți, apoi d-ni. ministru Haret, Pangran directorul școalei de arhitectură și mai în urmă a sosit și d- Take Ionescu. Cel dinții a vorbit de arhitect Mincu, președintele societăței arattnd progresele realizate de societate și toastînd pentru d- ministru Haret. A răspuns d. Haret arattnd vederile sale despre arhitectură și urînd prosperitate societăței și membrilor săi. A vorbit apoi, d. Pangrati, despre a arhitecților în genere. D-sa a toastat pentru corpul arhitectecților, sperind că în scurtă vreme d. ministru Plaret autorul școalei de arhitectură să desăvîrșească opera sa aducînd și o lege protegiuitoare a arhitecților pentru corpul arhitecților urindu-le a-și realiza cît mai neîntîrziat idealul ce-l urmăresc. A răspuns d. arhitect Ciortan, loastînd pentru d. Pangrati care poartă un interes vădit, corpului arhitecților români. D.„ Ciortan arată progresele la cari a ajuns școala de arhitectură sub direcția d-lui Pangrati și î urează să trăiască mulți ani avind satisfacția progreselor ce vor face foștii săi elevi. Ia cuvintul d. Trăianescu tonstînd pentru d-nii Socolescu, Mincu și Pangrati, cei trai promotori ai viitoarei legi de organizare a corpului arhitecților.La orele 10 jumătate m. Haret părăsește banchetul aducînd mulțumire arhitecților. Sosește d. Take Ionescu care e primit printr’o difatare a d-luî președinte. Răspunde d..take Ionescu arătînd interesul ce d-sa poartă corpului arhitecților cărora ie dorește progresul. Vorbesc apoi d. Vasilescu, Z. Mihăilescu și alții. , , , . A fost multa aminație./ V De la soc. studienilor mitere uri la ora 1 jum. soc. studenților în litere a ținut ședință extraordinară pentru modificarea unor articole din statut. Ședința a fost provocată de vechiul comitet al societății, căruia, nuî convin anume articole din statut, întrucît se cere o dare de seamă precisă a gestiunii Au fost discuțiuni furtunoase, printre cari se reinpiră și insulte aduse unei dre studente. Nu s’a ajuns la nici o închiere. DIMINEAȚA S'a petrecut Banchetul a Inventatori romini! Nici din casta învățaților cari pălesc ani de zile pe chirlie, nici din aceia a elitei a lor puternice prin rudele și proptelele ei, nu ia departe cei doi inventatori romini pe cari îi cunoscui mai zile. le trecutea finul tinăr și mîndru în haina lui țărănească ne tot explică mersul unui automobil in miniatură care pornește, se rostogolește mereu, fără de benzină și mașinărie alta decît un arc sistematic. El poate merge la infinit, și poate fi oprit cu o simplă întorsătură. Pare așa de genială astă invenție, așa de răsturnătoare a oricăror reguli de locomoțiune știute pină acum, încît nimeni nu vrea să creadă, toți dau din Ihmert ceea ce însă nu descurajează pe tînărul inventator. Cu micul lui automobil in brațe el pornește la colindat pe la cei mari, începe odiseia lui Sisif din poveste care urcă și scoboară, la munți ,cu același pietroi sub braț fără a fi ajutat de nimeni, zis, necrezut și batjocorit de toți. Căci spunețî’mi mă rog care personaj mare va putea concepe măcar ideia că un romin, un mojic de țăran, a fost în stare a face ceva de seamă, ceva nepieritor și de faimă in lumea întreagă. Dacă ar fi un neamț sau franțuz bunăoară ruminașul nostru, mai merge. Savanții îșî vor pune ochelarii, bogătașii vor acorda subvenții și străinul va deveni milionar și celebru, grație țarei romînești. Dacă Farman și Wright ar fi avut nenorocul a se naște în munții noștri, oare credeți că cineva i-ar fi băgat în seamă, le-ar fi dat măcar mijloc de traiü, spre a se lupta singuri cu invenția lor ? Ei ași ! Parcă nu s'a decretat odată pentru totdeauna că rominii sunt proști, inculți, de nimic capabili. Și în contra unei sentințe anticipate pas de mai arată că ai gîndit, că ai făptuit ceva însemnat. Ci despre al doilea inventator, lot romín, de el n’am se zice' stalul l'a băgat, în seamă Vabre, vetal, a poruncit a i se fabrica invenția, în fine, mă rog, șî a făcu datoria. Un mic punct negru insă pe cerul albastru de speranțe al bietului om. O mică nenorocire, acela că i-e foame ! Poftim ! un om de geniu român, care are o invenție brevetată, recunoscută bună, și își permite a fi om, ca toți oamenii, ar fi foame, cînd ar trebui să se hrănească cu iluzii. El și-a cheltuit averea, timp, sănătate, energie, a reușit, invenția lui va fi de un imens folos industriei comerțului, căilor ferate, toți îl felicită, dar nimeni nu se gândește că acasă copiii îi pier pe neștiute și că el dacă are lacrimi în ochi, e că nu a mincat de două zile. Dar ne are aface. Statul ajută invenția în sine,, iar nu pe inventator, glăsuește un articol din o prea , deșteaptă lege. Și foarte logic. Odată invenția știută, brevetată, la ce ar Pmaî trăi pîrlitul de inventator, ca să și-o vadă în practică ? Las c’or vedea,o și alții ! Și apoi dacă nenorocitul se va încăpățîna să î fie frig, foame, și va muri, o să î ridice în urmă patria statue spre a dovedi copiilor lei că și țara romînească știe a-șî prețui geniile... după moarte ! Tarmen Iarna pe valea Teleajenului VĂLENI, 27 Feb.— Iarna pe valea Teleajenului e groaznică. Pe valea Mogoș zăpada a trecut de 6 metri. Ferestraeie situate în această vale sînt cu desăvîrșire acoperite de zăpadă. Sunt temeri mari de inundații. — Stavar, BALURI și SERBĂRI Loc. de binefacere „Ileana“ va da mîine Duminică 1 Martie, orele 2—7 d.a.. Al doilea matineu dansant al său, numit al „Mărțișorului“, în saloanele clubului german (strada Brezoianu 17). La acest matineu, d-relor li se va oferi la cadril cîte un drăguț mărțișor, medalion cu fotografia A. S. R. principesa Maria, stríngínd la sín pe mica principesă Ileana. Balul Cercului cultural al meseriașilor din Romînia, care era să aibă loc la 9 Martie în Sala Dacia, s’a amînat pentru seara de 8 Martie. Festivalul de la Ateneu Aseară, la orele 9 în sala Ateneului român, a avut loc un festival artistic organizat de comitetul revistei „Biblioteca modernă“. Beneficiul acestui festival va servi pentru întreținerea acestei reviste. Programul fiind foarte bogat, a mulțumit îndeajuns pe publicul asistent. D-rele Marioara Mihăilescu, M. Ștefănescu-Spiro și d-nii Ștefănescu și H. Goring, au cîntat,, foarte corect mai multe bucăți din Rigoletto, Bărbierul din Sevilla, Tosca, etc, iar la sfîrșit, d. și dna Mihălescu au jucat comedia „Surpriza scărilor" de Ernest d’Hervilly. Festivalul s’a terminat la orele JJ Si ÍMÍ»i- ' ”..........................-V lin iOFillîli „Adevĕrul" de azi cuprinde comentarii și amănunte interesante asupra celor petrecute ori la Cameră. Cartile de alegător pentru colegiul i de Senat se vor libera la biroul electoral de la Palatul rus. litiei. cu începere de la 2 Martie, in zilele de Luni, Joi și Sîmbăta dimineața de la fl — si, Marti, Mercuri și Vineri după prinz de la 1i și jumătate la 5, și Dumineca de la 2 și jumătate la 1i p. m. D. Spiru Haret, văzînd că contenciosul administrativ a făcut divergență asupra recursului dlui dr. Marcel Brinză, a dispus dimiterea fostului profesor dela școala de agricultură înaintea comisiunea de judecată a învățămintului. D Marcel Brinză ca și d. Dragomirescu, recuzînd pe d. profesor E Pangrati, in locul acestuia a fost ales in comisiune d. profesor Maldarescu. I. Brinză va fi judecat în ziua de 16 Martie. Comitetul delegaților a ales ca raportor la legea sinodală, in urma unor lungi discuțiuni, pe mitropolitul primat. In toamna, viitoare se va da în exploatație una din magaziiie de silozuri din portul Constanța. Bugetul ministerului lucrărilor publice pe exercițiul viitor 1909. 1910 se prezinte cu 96.968.549 lei la venituri și 78.324.213 lei l.a. chel. tuelî. Duminică 1 Martie ora 3 p. mr. va avea loc în amfiteatrul liceului Matei Basarab, prima CUVîntare de propagandă asupra limbei Esperanto. Subiectul cuvintării este „Folosul și utilitatea unei limbi internaționale” și va fi ratat de d. Al. Mateescu membru în comitetul societăței Esperantiste Române . D. L. Voinea, licențiat în drept directorul „Biroului de informațiuni“ al ziarului Adevărul se pune le dispoziția publicului din țară pentru rezolvirea oricărei atacuri legale la autoritățile civile și militare din Capitală și provincie. Procură de asemenea orice lămuriri și informațiuiii. A se adresa d-lui L Vornea, directorul Biroului de Informațiuni al ziarului „Adevărul“ București, 11 str. Sărindar. Sa caută un depozitar de ziare Ie Sulița (ind. Botoșani). Ofertele să se adreseze la administrația ziarului. Societatea de chirurgie va ține o ședință publică Sîmbătă 28 Februarie 1909, la orele 9 seara,, în amfiteattrul spitalului Colțan, fiind la ordinea zilei alegerea biroului. Consiliul de administrație al casei depuneri și consemnațiuni se întrunește astăzi pentru a rezolva mai multe chestiuni privitoare la împrumuturi de comune și județe. Ministerul industriei și comerțului a dat d-lui Dincă Schilem permisiunea de a face exploatări, înproprietatea din comuna Valori (Gorj), cătunele Curpenile și Valdeea. Inspectorii generali ai jandarmeriilor au intervenit la ministerul de interne spre a înainta primăriilor comunelor rurale ordinul circular cu privire la îndatorirea primarilor ce trebue să aibă in vedere la căsătoria lor. Cercul cultural „Crîngul“ va ține Sîmbătă 28 Februarie ședința săptămîn,afla, cu ciar © ocazie d. Gh. Lupu contabil la Banca da Scont va vorbi despre „Gambie“. Membrii cercului sunt convocați de a lua parte la această ședință, în care se va pune în discuție organizarea corului și darea unei vârr ațe în siala „Liedertafel“. După cum a fost întocmit budgetul pe exercițiul viitor al ministerului lucrărilor publice, căile ferate vor avea un excedent de 28 milioane lei. Se anunță că pri noul budget al ministerului lucrărilor publice s'a prevăzut suma de 240.000 lei pentru sporirea lofurilor la micii funcționari și sporirea cu jumătate din diferența de salar la personalul tehnic. La ministerul de interne se lucrează la modificarea regulamentului pentru măsurătoarea izlazurilor comunale. Ministerul industriei și al comerțului a decis modificarea legei pentru repaozul duminecat în sensul de a se lna măsuri severe contra acelora cari nu vor respecta legea. Marele artist Xaver Scharwenka directorul conservatorului din Berlin și Emil Frey celebrul pianist cari vor lua parte lacompertul orchestrei ministerului Duminică la ora 2 juan. la Atheneu au sosit în București și au descins la Hotel Boulevard. . La ministerul da Finanțe istai făcut următoarea mișcare: D. Ilie Nicuțescu, absolvent al școalei supterioare de comerț, a fost numit impiegat auxiliar cl. III-a la administrația financiară de Mehedinți în locul d-lui F. C. Stancovici, demisioanat. D. C. V. Groapă, bacalaureat a fost numit impiegat auxiliar cl. 11-a în locul d-lui Gr. Pătrășcoiu, demisionat. D. S. Eftușescu, actual impiegat auxiliar cl. II.a, în serviciull exterior a fost numit impegat auxiliar cl. I-a în serviciul creditelor îmn locul d.-lui Chr. Sandu, viei destituit. D. baron de Bayens ministrul Belgiei, a fost rechemat. Succesorul d-lui de Reyens nu a fost încă desemnat. D. G. Andnicu, directorul comptabilitaței generale a stalului a fost delegat să îndeplinească funcțiunea de comisar al guvernului pe lângă creditele fnnoiare din Capitală P timp de 1.' zile cît titularul se află în concediu. Prefectura județului Vaslui a comunicat miniștrii,lui ca nu poate prevedea în bugetul anului viitor suma de 434 lei, cu cari ar trebui procure etalon de verificare și greutăți de măsuri administrailor riior de plasă.