Dimineaţa, mai 1909 (Anul 6, nr. 1868-1895)

1909-05-04 / nr. 1868

f A ~Luni 4 Mein «'1909 3­111 CERȘETORII DIN CAPITALA SI au­dla pe Mu­nți pe cerșetori! Pentru stirpirea­ cerșetorilor, e sisține de un acord general al tuturor societăților de caritate Cîțîva cititori cu inimile carita­bile, văzind lupta ce s’a întreprins pentru suprimarea cerșetorilor, s’au alarmat și plini de compătimire pentru această interesantă clasă de oameni, ne întreabă ce se vor face nenorociții cari, înpinși de nevoi, se văd siliți să întindă mina. Răspun­sul l’am dat în articolele precedente și-l repetăm și acum, biroul central de asistență, va avea grijă de toți cerșetorii; acei cari sînt în stare să muncească, vor fi puși la treabă; cei infirmi și bătrîni vor fi inter­nați în azile. Cu modul acesta se vor îm­păca dorințele sufletelor ge­neroase cu nevoia de a se stîrpi o­­dată spectacolul hidos pe care-l în­fățișează legiunile de cerșetori cari mișună pe străzile Bucureștilor. Nici un oraș european excepție o­­rașele din Orient—nu suferă de a­­ceastă plagă. Ar fi timpul ca și Bucureștii s­ă fie scăpați de dînsa. *■ Să vedem care este scopul birou­lui central de asistență publică și mijloacele cu cari s’ar putea alimen­ta acest birou cu fondurile nece­sare. Sunt în București o sumă de so­cietăți de caritate care manevrează în cursul unui an, fonduri destul de respectabile, adunate, fie din co­­tizațiunile membrilor, fie din veni­tul balurilor, sărbătorilor, serbări­lor și reprezentațiilor teatrale ce se dau în timpul anului. Nu vom­ exa­gera arătînd că totalul acestor su­me atinge cifra de o jumătate de mi­lion, și n’am socotit, in această su­mă, diversele societăți de ajutor re­ciproc, al căror număr e destul de mare și cari fac operațiuni de mili­oane. Sunt societăți de caritate cari au scopuri determinate. „Obolul“ ajută cu bani și lemne pe săraci și îm­bracă cu haine și încălțăminte, la începutul ernei, aproape 1000 de copii pe an. Pîinea zilnică dă de mîncare, în mod­­ absolut gratuit, tu­turor acelora cari se găsesc, la un moment dat, fără pîine. Cultura și ajutorul femeii dă de lucru femeilor fără ocu­pațiune, plasează guvernan­te și servitoare. In sfîrșit, toate so­cietățile de caritate au scopul no­bil de a ajuta pe cei ce suferă și sunt în mizerie. Cu toate acestea, cu toate sforțările atît de lăudabile pe cari le fac doamnele din comitetele acestor societăți, sunt numeroase ca­zurile în cari caritatea „oficială ca să-i zic așa, n’a intervenit, fie pen­tru că nu îi s’a adus la cunoștin­ță căzui, fie pentru că Săracii cari aveau nevoe de ajutor nu știau cui să-l ceară. S’a întîmplat—și coloanele ziaru­lui nostru au înregistrat la timp,— cazuri cînd familii întregi se stin­­geau de foame, fără ca vreunul din comitetele numeroaselor societăți de caritate, să fi avut cunoștință de ele. Și vina nu e, de­sigur, a aces­tor comitete și societăți cari depun multă muncă și zel pentru alinarea suferințelor celor nevoiași. * Cum va funcționa biroul central de asistență? Modul de funcționare al acestui birou va fi foarte simplu. De acum încolo cine va avea nevoe de vreun ajutor, fie în bani, fie în natură, fie prin procurare de munc­ă, va ști că trebue să se adreseze biroului cen­tral. Cererea va fi examinată, se va cerceta omul și—toate acestea cu urgența cerută de îm­prejurări—el va fi trimis la societatea care acordă ajutorul cerut. Infirmii vor fi in­ternați în azilul pe care-l va între­ține biroul, bolnavii vor fi internați în spitale. Cu nici un preț nu mai trebue să fie îngăduit cerșitul pe străzi. Oa­menii dau bucuros bani societăților de caritate. Se vor găsi multe per­soane cari vor oferi subvențiuni bi­roului central de asistență, numai ■ pentru ca să înceteze dezgustăto­rul spectacol pe care-l înfățișează cerșetorii cari mișună pe străzile Bucureștilor. De asemenea poliția și primăria Capitalei au ele, cele din­ții, datoria de a lucra în acest sens Să nădăjduim că Spera aceasta, de „înfrumusețare" a Bucureștilor se va îndeplini fără întîrziere M. Faust UlfliiE Inlsfinatiuiu­l­e f În toate dezmințirile ziarelor gu­­vernamentale putem afirma, cu pă­­rtere de râd, că Starea sănătătei d-lui­­Sturdza se agravează și că nu mai poate fi vorba de o cură de Karls­­bad, de­oarece d-sa nu mai poate părăsi sanatoriul de lângă Paris. D-na Sturdza, care era să vină in București, și-a aminat plecarea. D. maior Sturdza a sosit în Capi­tală.­ EA a avut loc, in pretoriul r­ursei de apel sectim l­a, solem­nitatea depunerii legiuitului ju­­rămînt, de către noii consilieri și președinți și anume: D. Oscar Nicolescu, noul prim­­președinte; d. Em. Anastasia, noul președinte al secției a IV-a; 'd-niî N. Zamfirescu, G. A. Mavius, 'și I. Baștea, consilieri ai acestei secții-Solemnitatea a fost prezidată de 8. Dobrescu, președintele secțiu­nii a V-a, fiind de față și alți consilieri. S'a comentat mult lipsa semni­ficativă a d-lui Budișteanu, pre­ședintele secțiunii a s-a, care în calitatea d-sale de cel mai vechi președinte urma să primească ju­­rământul. D. Vicolau, noul procuror de secție la Curtea de apel a lipsit de asemenea. Eli s'a făcut la Iași instalarea magistraților înaintați. Corespondentul nostru ne tele­graf­iază că primul președinte d. Burada, luând jurămintul noului procuror de la Curte, d. Ghinea Ionescu, a zis că-i pare bine că ministrul a bine-voit în fine să-l înainteze. Ea tribunal d. Gane, președin­tele secției 11, felicitând pe d. Cor­­jescu, înaintat prim-președinte, a zis că se fericește de această îna­intare, deși d. Corjescu s'ar fi că­zut să fi fost înaintat mai sus. Aceste aluziuni ale celor doui magistrați sînt mult comentate in Iași. *. " Sfocietatea „Junimea Studioasă Medicală“, va ține ședință extra­ordinară Duminică 3 Maiü, orele 2 jumătate d. a., avînd la ordinea zilei, raportul președintelui, al secretarului general și al biblio­tecarului, alegerea noului comi­tet. In Pinacotecă, Palatul Ateneu­lui, sînt expuse machetele monu­mentului „Unirea­ Principatelor“ al d-lor sculptori : loan Iordănes­­cu, Aristide Iliescu, Paciurea, D. Mirea, Storck și O. Sp­ethe, can­didați pentru catedra de sculptori a școalei de Arte frumoase din București. Concursul fiind public oricine se poate vedea. D. V. D. Ionescu este singurul co­respondent al ziarelor noastre la Că­lărași. Ori­care altul se prezintă cu vreo carte de legitimație veche și neina­­poiată redacțiiunei noastre, comite un abuz și rugăm să ni se denunțe cazurile eventuale. Eri a fost înmormîntat căpita­nul Constantin Vasilescu, vete­ran, fost în războiul pentru inde­pendență. Erî d. profesor-doctor Cantacu­­zino, directorul serviciului gene­ral sanitar, a inspectat depozitul de medicamente din strada Piața­ Amzei, în vederea unei reorgani­zări. ■» . D. Nestori Ca administrator cl. I, d­e la arsenalul de depozit (Târ­­goviște) a fost numit contabil al depozitului de materii prime din acel arsenal în locul d-lui Rădu­­lescu Cicerone, guard de­­ artilerie cl- I. * D. administrator clasa III-a. Du­­țescu I., din compania de subsis­­tență, a fost numit contabil ges­tionar la depozitul de furaje din Bârlad în locul d-lui Roșianu I. AL, administrator cl. II-a. Neprimindu-se la ministerul lu­crărilor publice rezultatele exa­menului de geometri arpentori de la toate județele, s’a dat o circu­lară ca acel rezultat să fie trimis cit mai urgent. Regina a făcut era o escursiune cu automobilul, însoțită de d-na de onoare Bengescu, pe frumoasa vale a Timeșului. După cum se știe, membrii aca­demiei romne fac azi o excur­­siune la Constanța, Excursioniștii vor lua masa pe vaporul „Regele Carol I“ iar Luni se vor întoarce în Capitală. Membrii biuroului de reportaj al presei au ținut era o adunare generală, în care s’a discutat par­ticiparea biuroului la înmormîn­­tarea neuitatului Marinescu-Ma­­rion: Reporterii au delegat pe confrate­le nostru, d. G. Caliga, să vor­bească din partea biuroului la înmormîntarea vechiului ziarist ț< scriitor Marion. . -D. Alexandre Pavel,­­diplomat american, care se află în Capita­lă, a plecat în străinătate. Revista uniunea absolvenților Ș coaselor comerciale „Comerț și contabilitate“ a Început publica­­­rea unui studiu referitor la intro­­­ducerea contabilității în partidă dublă în­ administrațiile financia­re ale statului, datorit d-lui N. Gomăn­eanu, șef de secție la ad­ministrația financiară din Con-Examenele Conservatorului de Hăuzică și artă dramatică, din Bu­curești, vor începe în ziua de 25 Main. ,­­ . . ,D -I . D. Valadri, inspector secundar, a­ sosit în Capitală, venind din­ în specție, învățătorul Petre I. Petrescu, ’de la școala din comuna Eliza Stoienești, județul Ialomița, a fost numit definitiv în învățământ.­­ De la’ 1 Septembrie 1909 este va­cantă catedra de rufărie’ de la A­­izilul Elena Doamna, din Bucu­­rie­ști, secția profesională. Cere^­­ile se vor adresa ministerului instrucției publice. ISL, Consiliul de higienă al Capitalei se va întruni în ședință Marti c, in localul primăriei. *"­­ , «4 S' Holera, ale cărei ravagii in Ru­sia au alarmat acum cîteva luni Europa întreagă, produce noul griji acum cu reîntoarcerea căldu­rilor. Din această cauză preșe­dintele de consiliu din Rusia a decis ca să trimeată prefecților săi o circulară prin care le re­comandă să uzeze de toate mij­loacele sanitare de apărare, mă­surile excepționale luate la fron­tieră nefiind suficiente. Una din măsuri, pe care o pre­­conizează circular ministerială, este supravegherea apei de băut din orașe. In călătoria sa, guvernatorul Bucovinei d. Octavian Tiagner von Bleiben, este însoțit de fratele său Paul și baronul Wiedersperg. Regina a primit e­l în audiență pe d-na maior Merișescu. D-na maior Merișescu a înmî­­nat reginei suma de 20.000 lei pen­tru „Vatra Luminoasă.“ Aflăm că la sanatoriul „Regina Eli­sabeta“ de la șosea, în locul surorilor de caritate de sub direc­țiunea vestitei d-re Varlam, s’au instalat in­firmierile sorietăței femeilor române „Sprijinul“. Di­recțiunea acestui sanatoriu așa de cercetat s’a convins că nu trebue să m­ai aibă nimic de co­mun cu ct-ra Warlam așa de re­numită prin manierile cu cari își trata pe sărmanele surori. Guvernămîntul Indiei a aderat la convenția sanitară internațio­nală de la Paris din 20 Noembrie (3 Decembrie) 1903 cu oare­cari modificări. Consiliul teh­nic superior care se întrunise Vineri la ministerul lucrărilor publice, n’a putut ține ședință din cauză că nu era In număr. Se va fixa o altă zi la începu­tul săptămînei pentru rezolvarea lucrărilor și aprobarea proecte- 10T la ordinea zilei. La adunarea generală a sindica­tului artiștilor dramatici și lirici, ce s’a tinut Lunea trecută neintrunin­­du-se numărul de membri ceruți de statute, această adunare se va tine Luni­i Maiü orele 2 p. m. oricare ar fi numărul membrilor prezenți. Prefectura de Ilfov a dispus ca anul acesta să se construiască școli în următoarele comune: Balaceanca, Sintești, Tegeși, Cor­­netu din Vale, Copăceni de sus, Cioplea, Popești Povlichei, Clin­­ceni Slobozia, Jilava și Herești. Costul acestor construcții va fi de 200.000 lei. Regele și regina vor sosi Vine­rea viitoare in Capitală, pentru a asista la sărbătorirea zilei d­e 10 Mai­. Juriul de admitere al Salonului oficial și-a terminat astăzi exa­menul lucrărilor trimise spre a fi expuse. După amiază la trei a a­­vut loc o nouă întrunire a mem­brilor juriului, în care sa discu­tat asupra măsurilor de luat în­ privința aanjamentului primului nostru Salon oficial. E probabil că deschiderea Sa­lonului va avea loc la 7 Maiü vii­tor. D. Emil Costinescu, ministrul de finanțe, a plecat ori după a­­miază la Sinaia. Astăzi între orele 7—11 va avea loc la Liceul Lazăr obicinuitul concurs de gimnastică al societă­ților „Viitorul“ și „înainte“. După amiază între orele 4 și 6— membrii societății vor executa di­ferite figuri de gimnastică și la sfîrșit d. Ionescu, președintele de onoare al celor două societăți—­va ține un discurs. Odată cu încălzirea timpului, ministrul de interne a luat dis­­pozițiunile necesare în vederea începerea lucrărilor izlaziilor co­munale. Cum anul trecut, ofițerii de la institutul geografic al armatei au fost însărcinați cu aceste lucrări și 18 dintre ei au fost desemnați în acest scop. Acești ofițeri vor măsura în timpul campaniei acesteia aproa­pe 60 mii de hectare. Serviciul iz­lazurilor comunale de la ministe­rul de interne și serviciul conten­ciosului care este atașat să se o­­cupe pe de altă parte cu cea mai mare activitate de a grăbi exami­narea cererilor de cumpărare. Astăzi la orele 4 Jum., d. a., ă. N. D. Cocea advocat, va ține o conferință în sala sindicatului funcționarilor comerciali, din ca­lea Victoriei No. 9, tratînd despre „Scumpirea traiului și funcționa­rii comerciali“. O comisiune compu­să din d-nii Niculae Costea, Mitică Ionescu și Gh. S­avu, foști lucrători la fabri­ca „Mandrea“ s’au prezentat erî la „Biroul de reportaj al Presei“ din strada Academiei No. 3, anun­­țînd că mîine, Luni, la orele 8 seara, vor ține la Dacia o întru­nire, cerînd­­ să li se dea de lucru. Se știe că direcțiunea acestei fabrici a lăsat pe dinafară pe 120—150 oameni cu femeile lor, în total 400 de lucrători. Ei n’au nimic de protestat în contra patronului, ci sunt revoltați în contra muncitorilor din Galați și Iași.m .­v. . __ La liceul Lazăr are loc astăzi la orele 7—11 și 4 jum. — 6 p. m. concursul anual de gimnastică aî societăților „Viitorul“ și „înainte“. Sindicatul lucrătorilor de încăl­țăminte ține astăzi o­­ întrunire în sala sindicatelor din calea Victo­riei 91, la orele 2 jum. p. m. Aseară a­ avut loc în sala­­ de mar­moră a hotelului Bulevard un ban­chet dat de funcționarii «casei cen­trale a băncilor populare, în onoa­rea d-lui Fotin Enescu, care a fost înaintat în postul de director al băn­cilor populare. Au luat parte 60 de persoane. Banchetul s-a sfîrșit la orele 11 seara,­­­­î­n 1-­­ !| Sosește! Sosește! Sosește! o­ooo Societatea funcționarilor d­e bancă a serbat aseară în salo­nul Clubului German printr-un banchet aniversarea de 10 ani de­­la fondarea ei. Jubileul acesta ca­re adunase la­o­lalta pe membrii uneia din cele mai bune organi­zații și mai de vază societăți bu­­cureștene avea o importantă du­rată: pe lângă comemorarea celui de al zecilea an de la fondarea a­­sociațiunei, se sărbătorea începu­tul unei nouă ere, aceea a stabili­rea unui program pentru îmbu­nătățirea situațiunei funcționaru­lui de bancă. Se știe că noul comi­tet compus din elemente tinere a ținut să precizeze o nouă linie de activitate a acestei societăți, care prevede în primul rînd asigura­rea pozițiunei materiale a func­ționarilor ca atare și față de pa­tron. Printre reprezentanții­ marilor bănci ale Capitalei am observat pe d-nul Horwitz, președ. societățel și șeful corespondenței băn­­eî de credit român, Albert Blank, pro­curatorul băncei Marmorosch Blank, Oscar Kaufmann, procura­torul băncei de credit roman, Mül­ler, procuratorul băncei Marmo­rosch, Capralik de la băn­că Romî­­nia, Focșineanu, procuratorul băncei comerciale, Abel, procurâ­nd băncei de credit român, Bern­­hard Rubin, șeful com­ptabilității și Pleux, procurator al aceleiași bănci, d. Paemantier, procurato­rul băncei Marmorosch Blank. D. Horwitz, ridică primul toast pentru rege, d. Posmantier, pen­tru ministrul de finanțe d. Cos­tinescu. D. Sasson, vice-președin­te, într’un discurs bine simțit a­­rată valoarea activității d-lui Dic­­kin, fost președinte pentru propă­șirea societăței închinând paharul în sănătatea sa. D. Ascher rele­­vează meritele d­ lui Baunegarten, unul din protectorii societăței ca­re în timpul directoratului d-sale la banca de credit român, a lucrat cu rîvnă pentru îmbunătățirea soartei funcționarilor de bancă și bea în sănătatea d-sale. D. Rubin, într’un discurs elocen­­te relevează succesul moral și material al societăței în decursul celor zece ani, considerînd ziua de azi ca o etapă în care membrii privesc cu încredere în viitorul încredințat generației tinere pu­­nînd toată încrederea în mișcarea regenatoare începută de aceștia. Bea pentru mișcarea de renaștere și pentru aceia care sînt port-dra­­pelul ei. D. Cornea toastează pen­tru presă, relevînd meritele acest teză îfl nesvort»*—­­ ~ ‘ Timiraș răspund­e mulțumind în numele presei bind pentru prospe­­rarea societăților de bancă. D. Sanielevici, vorbind despre îmbunătățirea situațiunei funcțio­narului de bancă și a fondarea ca­selor de pensiuni și ajutor bea pentru realizarea lor. La ora din noapte condesenii continuă de a serba, la un pahar de șampa­nie frumosul jubileu.—II. Fapte dii­ capitală încercarea de sinucidere de pe str. Dragoș-Vodă Era dimineață tînăra Constanța Marinescu, în etate de 17 ani, din strada Dragoș-Vodă No. 9, a încer­cat să se sinucidă fiind o mare can­titate de spirt denaturat. Societatea de salvare fiind în­științată de d-rand Emil Ionescu so­sind în grabă a dat ajutoarele cuve­nite sinucigașei care a fost lăsată apoi la locuința ei din strada Dra­goș-Vodă No. 9. Se crede că tînăra fată a recurs la­­­ acest act disperat din cauza unei certe pe care a avut-o cu un prieten al ei tipograful Petre Tănăsescu, pe care-l iubea.­­ Circ, respectivă a deschis o an­chetă. Nenorocirea de la fabrica de tutun Belvedere O nenorocire s’a petrecut ora di­mineață la fabrica de tutun Belve­dere, din strada Belvedere, nenoro­cire care va costa probabil viața u­­nui lucrător. Florea Mândruță, în vîrstă de 20 ani, pe cînd lucra în curtea Regiei, a fost lovit de o scară în cap,­­care l’a rănit îngrozitor. Direcțiunea fabricei înștiințînd soc. de salvare un d. intern a dat pri­mele ajutoare rănitului transportîn­­du-l apoi la spital. S-a deschis o anchetă. Moarte subită Ion Ionescu, în vîrstă de 53 ani, din strada Fălcoianu Luther No. 4, pe cînd lucra era dimineață la regie, unde este în serviciu, i-a venit deo­dată räu și căzînd jos a încetat su­bit din viață.­­Parchetul fiind înștiințat a ordo­nat transportarea cadavrului la­ in­­stitutul medico-legal. Din Iași IAȘI, 2 Maiü. — Frînșiul ..Cons­­tantinov pe cînd se afla în mane­­val a fost tamponat de o m­așină. In stare gravă el a fost transpor­tat la spital. — Dan. Baselierul spcietătea funcționarilor de bancă Telegrafia fără fir română Vaporul „Regele Carol" la Constantinopol Ziarele europene au lăudat foar­te mult serviciul de telegrafie fă­ră fir de pe vaporul „Regele Ca­rol cu prilejul războiului civil din Constantinopol”. A fost­ singurul vapor care a a­­vut cele mai excelente condițiuni de telegrafie fără fir și prin care s’au transm­is in toată Europa ști­rile cele mai importante. „Kölnische Zeitung“ ne poves­tește chiar un episod foarte suges- tiv. De telegrafia fără fir a vapo­rului român mi se puteau servi de­cit călătorii. Corespondentul din Constantinopole al ziarului ger­man vrînd să expedieze o lungă telegramă ziarului său, a venit pe bordul vaporului și încrezindu-se pe aspectul corect al unui domn, î-a încredințat telegrama și mai multe mii de mărci pentru a o expedia. Ziaristul nu și-a cunos­cut raü­omul: telegrama a ajuns la destinație. * ■ " ~.........^ Reforma financiară din Germania Berlin, 2 Main. — Atitudinea ho­­tărîtă a partidului stîng și a presei sale în contra , încercărea de a se pre­zenta sub reforma financiară un a­­devărat impozit asupra proprietăței, care urma să fie realizat în special prin conservatori și majoritatea cen­trului fără și nu contra voinței stîn­­ilor, a avut cel puțin pentru, mo­ment , succesul că acest plan pe ca­re centrul și conservatorii îl con­siderau ca sigur a fost zădărnici. Cancelarul Buelow în baza con­vorbirilor avute în cursul ultimelor zile cu șefii și membri partidului stîng, declară acum că-și mențin programul sau financiar și că deci va adăuga­­ pe lingă cele 400 mi­lioane impozite indirecte 100 milioa­ne impozite directe pe proprietate. Chestiunea se află deci din nou așa cum s’a prezentat de la înce­­put, adică încercarea zadarnică de a se stabili între­­ partidele stinge­ și dreptei o înțelegere asupra impozi­tului ,indirect, în așteptare ca con­servatorii să cedeze în chestia im­pozitului. pe moșteniri, va fi conti­­­nuată poate cu mai multe șanse de succes acum pentru că în urma ex­periențelor din ultimul timp parti­dele blocului sunt conștiente de ur­mările politice ce ar p­utea decurge din refuzul majorităței blocului de a accepta reforma financiară. Conform dorinței cancelarului Reichstagul va fi amînat la începu­tul săptămînei viitoare pentru ca comisiunea financiară să poată lu­cra netulburată. Du­pă Rusalii,­­pe la jumătatea lu­­nei iunie se va face în Cameră în baza raportului comisiuneî prima citire a proectului.­­Cancelarul și guvernele federale vor putea decide asupra viitorului abia după ce Reichstagul va fi luat o hotărîre. Cu orice preț insă se va lua încă în cursul verei o hotărîre asupra reformei financiare împiedicîndu-se amintirea­ ei pentru la toamnă. Pentru moment organele conserva­torilor și agrarienilor se declară foarte nemulțumite. Unele ziare așteaptă vreo schim­bare decisivă, de­­ pe urma conferin­ței ,pe care o va avea­­ cancelarul cu­­ împăratul Wilhelm la Wiesba­den. E exclus Insă ca Împăratul să poa­­tă schimba ceva în actuala situație a reformei­ financiare. Kt Berlin, 2 Main. —1 Cancelarul imperiului d. de Buelow va pleca probabil Luni la Wiesbaden. Nu s’au luat dispozițiuni definitive. Berlin, 2 Main.­­ Mai mulți membri ai Reichstagului au cerut președintelui Stolberg să mijlo­cească ca proiectul impozitului industrial să fie supus cu­ spat curând dezbaterilor Reichstagului fiind că alt­fel nu s-ar putea în­cepe a dou­a lectură a proiectului de reformă financiară. Președin­tele Stolberg a arătat că nu a pro­pus cancelarului prelungirea Reichstagului.­­i»V* I . ^ju.ijuj-.jw^^--».-,- mu i U LTIMA ORA CRIZA DIN GERMANIA Berlin, 2 Ma­in.—Ziarele spun că principele de Buelow va sosi Luni să raporteze împăratului. Ziarul „Lokalanzeiger“ așteaptă de la această audiență lămurirea si­tuației. (A. R). UNIUNEA VAMALA SIBBO­­BULGARA — Un comunicat — Belgrad, 2 Main. — Sem­i-ofi­­ciosul Samu Prava publică un co­municat al guvernului sîrb, prin care se declară că "Titre Seraia și Bulgaria nu se urmează trata­tive pentru indicerea unei uniu­ni vamale. Guvernul sîrb are numai clar­iu­ta ca cu Bulgaria, ca și cu Aus­­tro-Ungaria și celelalte state bal­canice să aibă acele relatii­­ e­­conomice pe cari le dictează inte­resele Serbiei. Indicerea conven­ției cu Bulgaria nu s­ă de loc in legătură cu chestia convent­ei cu Austria și nu o esch­­ide ,pe aceas­ta. Dacă însă Austro-Ungaria con­tinuă a rămine sub presiunea partidului agrar și nu înd­ee convenția cu Serbia, atunci nu prezintă nici un Interes vadia dînsa dacă Serbia nu­cheie sau nu vre-o convenție cu Bulgaria. Per»' CAMPANIA CONTRA CONVEN­­ȚIE.I AUSTRO-ROMINA Viena, 2 Main. — Campania aora­­rienilor in contra convenției cu Ro­­mînia continuă. Hohenblein pregătește un Inrnsn da agitație în țară pentru a obține căderea convenției. EVADAREA UNOR DEȚINUT Deva, 2 Maiü. — Din închisoarea de azi au evadat azi dimineață trei deținuți cari fuseseră internați in celula bolnavilor. Evadații sunt Constantin Bularda fost condamnat și în Romînia la 5 ani închisoare, hoțul Bela Brodan, și vagabondul Petru Lazariu în e­­tate de 13 ani. Autoritățile au­ luat măsuri pentru arestarea evadaților cari au trecut probabil granița în Romînia. O TRIPLA ALIANȚA BALCANICA — Declarațiile lui Enver Bey — Paris, 2 Maiü. — Cunoscutul erou al revoluțiunei turcești, Su­per Beg, a declarat coresponden­tului din Constantinopol al lui , Le Journal, că junii turci vor sprijini incheerea unei alianțe cu Bulgaria. După incheerea acestei alianțe va fi chemată și Serbia să se ra­lieze acestei alianțe. In modul acesta pacei in bal­cani va fi asigurată. ALIANȚA AUSTRO-GERMANA ȘI PACEA Viena, 2 Maiü. ~ „Neue Freie Presse“ vorbind despre vizita lui Wilhelm al' II-­lea " zice că alianța austro-german­ă a împedicat răz­boiul și-l va împedica și pe viitor dacă­ criza nu a atins încă culmea, ceea ce e foarte posibil. GUVERNUL FRANCEZ ȘI FUNC­­ȚIONARII PUBLICI Paris, 2 Main.­­ Consiliul de mi­niștri ținut sub președinția lui Faî­­lieres, a discutat proectul legei func­ționarilor statului. Prima parte a proectului privește pe funcfi ce tari in­­­­divid­uali. ceea de a doua, se ocupa de asociațiile funcționarilor^ In Cameră guvernul va pretinde ca discuția să aibă sts simultan a­­supra ambelor părți. j Guvernul plănuește să înființeze ba­rnfa­st și al­t mjolar...­­­ ^ PLECAREA PERECHEI IMPERIA­LE GERMANE Viena, 2 Maiü. — Perechea im­perială germană a părăsit Viena azi după amiază la orele 1 și ju­mătate, în mijlocul unui entu­ziasm de nedescris. Deși împăratul Wilhelm își ex­primase dorința ca plecarea să nu aibă un caracter oficial, perechea im­perială ca și la sosire, a fost obiectul celor mai entuziaste ova­­ziuni. Drumul pînă la gară era ocupat de mulțime extraordinară. La orele 2 jumătate cel ăoui monarh­ii au trecut spre gară prin străzile împodobite ca de sărbă­toare. Monarh­ii se aflau în prima tră­sură­, deschisă. In al douilea echipagiu era îm­părăteasa Germaniei și arh­idu­­cesa Maria Anunciata. La orele s echipagiile și-au fă­cut intrarea în Curtea de la West­­banhof. In sala de așteptare monarh­ii au fost salutați de diplomați. împăratul Franz Josef a condus pe împărăteasa Germaniei pînă la vagon, unde a ajutat-o să se urce. Despărțirea dintre cei două mo­narhhal a fost din cele mai cor­diale. Monarhhii s'au­ îmbrățișat și s'au­ sărutat de trei ori. Împărăteasa Augusta Victoria a apărut apoi la fereastra vago­nului de unde a mai conversat cu Franz Josef. Trenul imperial sosește mîine dimineața la­­2 la Karlsruhe, unde perechea imperială germană va rămine o zi. Lupt împăratul Wilhelm va fi la Wiesbaden unde va rămine pînă­ la 22 Main, cină va pleca la Berlin. IMPRESIA IN CERCURILE POLI­TICE VIENEZE Viena, 2 Main. — In toate cer­curile politice de aci se comentează cu satisfacție modul cum a decurs vizital­­a perechei imperiale germane. E de remarcat că entuziasmul și sinceritatea cu, care a fost salutat împăratul Wilhelm de către­­ public, a întrecut de astă dată toate mani­­festațiunile amicale de altă dată fa­ță de Germania. Exceptînd motivele politice ale a­­cestui entuziasm, trebue notat că toastul de ori a măgulit și publicul j a ținut s­ă mulțumească. Nu de mai mică importanță sunt și foloasele politice ale acestei vi­­zite. Ea constitue consacrarea perso­nală a faptelor istorice petrecute. In decursul ultimelor luni. De asemenea e generală satisfa­cția că la audiența de azi a baronu­lui Aehrenthal la împăratul Wil­helm s’a putut stabili o complectă înțelegere în toate punctele de ve­dere fnlesnindu-se chiar aruncarea unei priviri asupra viitorului. SOCIETATEA SOKOLISTA DIN VIENA Viena, 2 Maiü. — Ministrul de in­terne a revenit asupra hotărîrea de a nu se permite înființarea „Socie­­tăței sokoliste" în Viena ,pentru că ar întrebuința la dezbateri limba ceh­­ă’. In motivarea hotărîrea ministeru­lui de interne se accentuiază și În­trebuințarea limbei ceh­e în Viena nu este ilegală. COMENTARIILE PRESEI GER­MANE Berlin, 2 Maiü.­­­ Presa berlineză se ocupă azi pe larg de toasturile pronunțate la Viena, arătînd că tripla alianță s’a întărit și că împă­ratul Franz Josef poate fi mîndru de succesele politicei din Bale din ul­timul tim­p, grație conștientei di­plomaților și după cum recunoaște chiar — atitudinea aliatului său. „Vossische Zeitung“ spune între altele: „Situația s’a­ clarificat. Italia nu poate fi decit aliata devotată, sau inamica Austro-Ungariei", * Berlin, 2 Maiü. — Ziarul „Tag­blatt“ atribue o importanță parti­culară faptului că cei doui împă­rați ftu numai că au menționat ne Italia, dar au și adresat o depeșe comună regelui Victor Emanuel. A­­ceasta probează că la Viena și la Berlin se ține mult ca Italia să ta­mfte în tripla alianță. COMENTARIILE PRESEI FRAN­CEZE Paris, 2 Main. — Ziarul „L Temps“ comentînd întrevederile de la Bridisi și de la Viena, zice că succesul politicei antro-gem­ane pro­­bează că ea șxistă nici o alianță durabilă fără termen și bază mili­tară. Alianța franco-rusă, întărită mora­licește prin înțelegerea cu Anglia, are aceiași valoare internă ca și tri­pla alianță; însă ceea ce i-a lip­sit a fost o politică militară mai stârnitoare și mai prudentă. COMENTARIILE PRESEI ENGLEZE Londra, 2 Main.—,,Daily Grap­hic“ zice că alianța celor doi îm­părați este un fapt foarte amenin­țător de care restul­ Europei trebue să fie socoteală și,­în potriva pri­mejdiilor pentru care Europa tre­bue să se asigure înainte de toate.­­ ..Daily. Mail“ zice că suveranii germani­loravînd tripla înțelegere șî-au­ întărit fără de îndoială po­­zițiunea lor. 1 Austro-Ungaria și Germania unite domină Europa centrală. E de trebuință ca guvernul englez să nu disprețuiască, urmările po­sibile ale nouei situațiuni din Eu­ropa al cărei echilibru a fost grav tulburat. „Standard“ declară că nici un guvern nu vede în manifestațiu­­nea supra­abundentă de amiciția între Viena și Berlin un element de neliniște. „Pall Mall Gazette“ zice că ali­anța austro-germană este actual­­­­mente, unirea cea mai însemnată și­ elementul cel mai important al politicei internationale. Nimeni nu are deci dreptul de a se plînge că­ populațiunea Vienei dorește să­­ sublinieze­ acest­ fapt prin primi­­t ■rea ce face puternicului aliat, im­­­­păratu­l său.­­ „Daily Telegraph­“ vorbește în­­tr’un sens analog și zice că urma­­­­rea principală a întrevederei este confirmarea vișuar ei și durabili­ty ........... his INTREVEDEREA DINTRE AEHREN­THAL ȘI TSCHIRSK? Viena, 2 Main. — întrevederea dintre baronul Aehrenthal și Tschirsky a avut loc în prezența împăratului Wilhelm. SUVERANII RUȘI LA PULTAVA Petersburg, 2 Main. — Participarea țarului și a țarinei la serbările de la Pultav­a, a fost definitiv decisă. ROOSEVELT ȘI OPERILE LUI TOLSTOI New-York, 2 Main. — Revista „Outlook“ publică un articol sem­nat de Roosevelt, în care fostul pre­ședinte vorbind despre Tolstoi spu­ne că acesta strică moralul oameni­lor. „Sonata Kreutzer“ e tipică in privința aceasta. VIZITA GERMANILOR LA LONDRA Londra, 2 Maiü. — Regele Eduard va primi în ziua de 24 Maiü pe re­prezentanții orașului Berlin în pa­­la­tul Buckingam. GREVA DIN PARIS Paris, 2 Main. — Statistica ofi­cială arată că sunt 1917 poștași gre­viști la Paris dintr’un total de 26.406 Lim­ațiunea în provincii s’a amelio­rat. Consiliat de miniștri finnt Ia Eli. sen a revocat 313 inncfionan poșt­­tali. DEZMINȚIRE Belgrad. 2Main. — Zvonurile re­produse de un ziar că chestiunea succesiunei la tron ar fi din nou re­adusă pe tapet sunt cu totul neînter­meia­te. ARANJAMENTUL TURCO-BULGAR — Nemulțumirile din presa bul­gară — Sofia. 2 Maiü. — O parte din presa locală, ocupându-se astăzi de aranjamentul turco-bulgar vo­tat de Camera otomană, nu se a­­rată tocmai satisfăcută de acest rezultat. Astfel „Devnic“ spune că pînă ce aranjamentul nu va fi votat și de Sobranie nu e obligatoriu pen­tru Bulgaria, după cum Turcia nu la considerat obligatoriu mai înainte de a fi fost votat de Ca­mi­era otomană. Ziarul recomandă Corpurilor le­giuitoare bulgare să studieze bi­­­ne condițiile in cari se prezintă angajamentul, pentru ca el să răspundă pe deplin intereselor națiunei. In acelaș sens vorbește și „Den" care adaugă că aranjamentul nu­ e expresia reală a sentimentelor Turciei oficiale și că el nare va­­loare față de declarațiile bulgaro­­fobe ale lui Ferid pașa și de fap­tul că Turcia e guvernată de oa­meni­i cari împărtășesc părerile a­­cestui ministru, cum e Hilmi pa­șa care sa arăbit ostil bulgarilor în toate împrejurările. D. Știri din Turna Arestarea prințului Burban Eddin.— O nouă mișcare reacționară -Constantinopole, 2 Main. —­­Came­ra a votat douăsprezecimi de provizo­rii pe Aprilie și Main. Cu privire la lefurile miniștrilor Ferid pașa a declarat că toți miniștri sunt gata să facă sacrificii. — Principele Burban-Edin, care e­­rea ascuns pînă acum la o soră a sa pa Bosfor a fost astăzi adus cu escortă la ministerul de război­, în­să îndată a fost pus în libertate. Cercurile competinte declară că Burdra-Edin nu va fi tras înaintea tribunalului ci probabil internat.­­ Sultanul, căruia i-a prezentat memoriul armenesc, a promis că va da ordine ca să se restabilească li­niștea și ordinea în provincii și că va da o iradea ca or care mahome­dan va ucide­­ pe­­ un creștin să fie S­pînzurat. — Valiul din Bagdad Ne­ehmedin, a fost numit ministru de justiție. — Liniștea restabilindu-se în vi­­laetele Adana și Alep­po crucișătorul austro-ungar „Zenta" a fost reche­mat la Pireu. Cea mai mare parte dintre repre­zentanții diplomatici primind nouă scrisori de creanță remiterea lor va avea loc Luni în audiență colectivă. — Demisiunea ambasadorului francez a fost primit. — In fortărea sa de la Dardanele au fost din nou arestate 60 de sol­dați de artilerie și de geniți benefic­­ilor cari posedau bombe și revol­vere.­­ In vizita pe care a făcut-o pa­triarhului ecumenic erl, Șefket pa­șa a declarat că înainte de votarea legii­­ privitoare la serviciul militar al creștinilor, a­ceștia pot să fie ad­miși ca voluntari. înscrierea­­ crești­nilor pentru serviciul militar a în­ceput deja în diferite locuri. De a­­semenea se prezintă și voluntari. INVAZIA BANDELOR GRECEȘTI IN MACEDONIA Salonic, 2 Main. — Autoritățile confirmă că numeroase bande gre­cești au invad­at, din nou, în Ma­cedonia și că Grecia distribue arme populației Epirilui. Guvernul grecesc, însă, desminte faptul care se confirmă din toate celelalte surse. Pentru a împedica contrabanda de arme și invazia bandelor, a plecat un batalion de la Monastir l'a Qo­­rija. Societatea „Viitorul“ A muncitorilor rom­îni — din Transilvania — Mîine Duminică 3 Mai în Sala Eforiei ilare Bal Popular BRAILA. 2 Maiü.­­ Agapa agra­rienilor brăileni organizată de con­servatorii carpiști din localitate , a fost urmata de un banchet ca monu­ment de 10 tacîmurî.. Au azistat d-niî Filipes­cu și Rahh­­tivan. S’au ținut mai multe discursuri. Banchetul s’a terminat" la orele üniWUfc.' ' " Tirgul Comercial și Mar Cursul Valorilor BURSA DIN BUCUREȘTI " 2 Main RENTA 5% din 1894 intarnă lei 400^ 998/a; idem 5%/6 impr. de 185 mii. din 1903, lei 104V2—104 ; idem 4% intern de 32­2 milioane din 1889 leî 90.90^­90.75 idem 46/° de 50 mii. din 1889 leî 90.95—90.80; idem 4% de 274 mii. din 1890 leî 95­ S-18/« idem 4% de 45 milioane din 1891 lei; 913/8—91­/8 idem 4% de 120 mii. din 1894 lei; 913/8—91 Vs ; idem 4% de 90 mii. din 1896, leî 901/*—90; idem 4% de 180 mii, din 189 ® leî SOVa—90; idem 4% de 100 mii, din 1905 Seria A și B leî 90—893/a idem 4%­ convertită din 1905 leî 80.65 idem dej 70 mii, din*1908 lei 89.»/a—IO.SOV/a. ‘ CREDITUL Județean $1 comunal 5% leî 100.V4—100.­­ 92.15. OBLIGAȚIUNILE com. Răcorești 4% din 1903 leî 86.30—86.20; idem 4% din 1906 lei 86.30—86.20; idem com. Craiova« 5% lei 973/1-----; idem com­. Ploești 5 ®/e lei 951/*—94.3/*;­ idem com. Iași 4va% lei -----923/a * FONDIARE rurale 5% lei 09.40 idem 4% lei 88­2—881/* idem urba­ne Bucu* rești 5 °/ a leî 99.40 ; idem urbane Iași 5% lei 95Vs—947/8 ; Bonurile Caspi Rulal« 5% lei 99.1/2—99.VI. ACȚIUNI: Banca Națională lei 4085—­ 4075; Cassa Rurală, lei 373 Banca A­­gricolă, lei 434—431 ; Bank of Rowma­­nia, lei 224—222; Banca de Scont din­ București, lei 137—135; Banca Marmorosch* Blank et Comp. let 870—862; idem emis­iI lei 266—246. Banca Generală Romînă 1695-1685 SOCIETĂȚI­I DE ASIGURARE: Da* cia-Romînia: leî 755—752; Nationala, 1 ® I 930—920; Generala, leî 810—800. KCHIHB: Cek Londra 25.26*/a—25.22*/fi cek Paris 100.50 — 100.40 ; cek Berlin 123.55 — 123.45; cek Viena­­ 105.50—105.40 cek Belgia 100.20—100.10. SCONTURI și AVANSURI: Banca Naționala, Scont 5%; idem avansurî pe depozite 5«/2%; Casei de Depuneri, a­vansuri pe depozite 5 Vi °/o, BURSA DIN STRĂINĂTATE Deschiderea: 2 Main Viena, Napoleonul 19­05—Babla 258;­i credit Anstalt 640.— Credit funciar: ana­ triat­, 1099.— ungar 753.—Drumurile Aus­triace 711.75. Lombarde 110.75 Alpini 616.— Loturi turcești 187.25. Renta austriacă : hirtie 96.70, argint 96.55, aur 117.40; renta ungară aur 113.8­1 Schimb: Londra 239.65, Paris 95.2, berlin 117.16, Amsterdam 198.70, Berlin 95­, Italia 94.70. ’ “ Tendința: calmă, închiderea, 2 Main Viena.—Napoleon 19.04—Mărci 117.18.A Ruble 2.523/ă. Schimb Paris 95.22Va Schimb Berlin 117.12Va Schimb Londra 239.67.*/ Schimb Amsterdam 198.65. Credit 639^ Loturi turcești 187.00 Renta austriacă cor­­ 6.40. Renta ang. cor. 93 45. Paris.—Renta rusă 96.00 Renta fra­n­ce­să 97.4'. — Loturi turcești 361.00 N­S prinvat roman 93.00. RENTA ROMINA LA BERLIN 2 Maiü Bontă 5 °­ 0 din 1903 împr. 185 mii, 102.K­ „ 4% „ 1880 „ 50 „ 90.6< « n „ 1890 „ 274 „ 94— « rt » 1891 m 45 „ 89.7g » „­­ 1894 , 1Î6 , 89.81) * „ „ 1896 „ 90 „ 90.51 n r, „ 1898 „ 180 „ 90.2Ș „ „ Convertită 90.25 » . „ 1905 „ 100 „ 1 Seri» A și B ț 89.71 1> ..1 » « WO» „ 70 „ 89.2 Cursul Mărfurilor Cereale București, 2 Maiü (Cota oficială a BurseTii Cota griului din 1909 se mențină azi 14.28V5 hectolitrul, greutatea 78 cu 4 la sută corpuri streine. Budapesta, 2 Mai Coroane Grlit Aprilie 7.27-----­„ Oct. 12.16 —_ Secară Aprilie 9.62 — „ Octomvrie 7.69 ___ Porumb Maiu 7.87 — Ovii Aprilie 7.55 —— Berlin, 2 Mai Mărci Grlü Maiü 259.25 urcare 0.25 o Iulie 246.— ec­d. 1.75 Secară Maiu 183.75­­ — „ Iulie 188_____ _ 1.75 Ovăi Maiu--------_ o Iulie 183.50 , 0.85 Paris, 2 Mai Franci Gria pro Inna c. 26.50 scad.____ „ Mai 26.75 „ ------­-• Mai-Aug. 26.25 „ 0.05 „ Sep.-Dec. 24.40 „ —_ Secară pro luna c. 18.50 „ __— „ Maiü 18.50 „ — Mai­-Aug. 18.25 „­­__ „ Decembre 18.10 „ -------. Petrolen Hamburg, 2 Mai Petrol loco 50 tgr. mărci 7. Anvers, 2 Mai Petrol rafinat loco, 50 kgr. lei 22. TIMPUL Sîmbătă, 1 Maiü In fără.— Timpul se mențină frumos, dar mai cald ca în zilele­ precedente. In regiunea de elipie termometrul a ajuns in um­ele lo­­calități la plus 30 gr., atingînd plus 31 gr. la Ghimpați (Vlașca), și Alexandria, și plus 32 gr. la Bu­curești și Calafat. Temperaturile minime au fost cuprinse intre pius 16 gr. și plus 15 gr. Ori după a­­miază cerul s’a acoperit In ufu­­­dul și In vestul țarei, unde pe alocuri a plouat puțin. Acum cerul senin In toată țara și vînt slab dela S., în nord estul țarei, iar în regiunea de cîmpie de la E și N.E. M Bieselm » - - -1 Dietei! Theatru Pathé Fréres-Paris Demonstrator I. KUPEBMAÎT • — Lutri 4 Maiü. 1909 — orele 9 seara jifrare Represent. Excepțională MCU! Senzațîonal! NGL I w ®~ VIZITA­­ W ® Kronprinsului Germaniei I. București Tablou luat la fața locului, în zilele de 7, 8 și 9 Aprilie 1909 de Cassa Pathé-Frères-Baris, prin D-nul Che­­valiere Hugue D'Eyw. De remarcat: Sosirea în Gara de Nord: Familia Regală și Princiară precum și A S. I. Kronprințul Ger­maniei în timpul paradei la Mitro­polie, la Vatra Luminoasă; Corpul Ofițeresc; afluența pe străzile Capi­talei etc. etc. Fabrica de Fiori Artificiale Josef Strausser s’a mutat str. Academiei Mo. 4 (Casa Odessa) și mărind fabrica este în măsură a executa Co­roane, Ghirlande de mirese, fiori de Mode, pocarde palmi­ere etc., cu prețuri mari de sfid ori­ce concurență. Se primesc lucrătoare și ucenice Tînăr serios, rutinat Cunoscînd comisionul, toata țara voiajut, comptabilitatea, co­respondența romînă și germană, bun conducător ori­cărei branș' caută serviciu serios. Oferte sub „Rutinat“ la Agenția de public. Carol Schulder & Co­ .Bușiuvftî, str. Karageorgevici 1& întrevederea de la Viena an­Rehelui consErectorilor Harpiști din Brliia

Next