Dimineaţa, mai 1909 (Anul 6, nr. 1868-1895)
1909-05-04 / nr. 1868
f A ~Luni 4 Mein «'1909 3111 CERȘETORII DIN CAPITALA SI audla pe Munți pe cerșetori! Pentru stirpirea cerșetorilor, e sisține de un acord general al tuturor societăților de caritate Cîțîva cititori cu inimile caritabile, văzind lupta ce s’a întreprins pentru suprimarea cerșetorilor, s’au alarmat și plini de compătimire pentru această interesantă clasă de oameni, ne întreabă ce se vor face nenorociții cari, înpinși de nevoi, se văd siliți să întindă mina. Răspunsul l’am dat în articolele precedente și-l repetăm și acum, biroul central de asistență, va avea grijă de toți cerșetorii; acei cari sînt în stare să muncească, vor fi puși la treabă; cei infirmi și bătrîni vor fi internați în azile. Cu modul acesta se vor împăca dorințele sufletelor generoase cu nevoia de a se stîrpi odată spectacolul hidos pe care-l înfățișează legiunile de cerșetori cari mișună pe străzile Bucureștilor. Nici un oraș european excepție orașele din Orient—nu suferă de această plagă. Ar fi timpul ca și Bucureștii să fie scăpați de dînsa. *■ Să vedem care este scopul biroului central de asistență publică și mijloacele cu cari s’ar putea alimenta acest birou cu fondurile necesare. Sunt în București o sumă de societăți de caritate care manevrează în cursul unui an, fonduri destul de respectabile, adunate, fie din cotizațiunile membrilor, fie din venitul balurilor, sărbătorilor, serbărilor și reprezentațiilor teatrale ce se dau în timpul anului. Nu vom exagera arătînd că totalul acestor sume atinge cifra de o jumătate de milion, și n’am socotit, in această sumă, diversele societăți de ajutor reciproc, al căror număr e destul de mare și cari fac operațiuni de milioane. Sunt societăți de caritate cari au scopuri determinate. „Obolul“ ajută cu bani și lemne pe săraci și îmbracă cu haine și încălțăminte, la începutul ernei, aproape 1000 de copii pe an. Pîinea zilnică dă de mîncare, în mod absolut gratuit, tuturor acelora cari se găsesc, la un moment dat, fără pîine. Cultura și ajutorul femeii dă de lucru femeilor fără ocupațiune, plasează guvernante și servitoare. In sfîrșit, toate societățile de caritate au scopul nobil de a ajuta pe cei ce suferă și sunt în mizerie. Cu toate acestea, cu toate sforțările atît de lăudabile pe cari le fac doamnele din comitetele acestor societăți, sunt numeroase cazurile în cari caritatea „oficială ca să-i zic așa, n’a intervenit, fie pentru că nu îi s’a adus la cunoștință căzui, fie pentru că Săracii cari aveau nevoe de ajutor nu știau cui să-l ceară. S’a întîmplat—și coloanele ziarului nostru au înregistrat la timp,— cazuri cînd familii întregi se stingeau de foame, fără ca vreunul din comitetele numeroaselor societăți de caritate, să fi avut cunoștință de ele. Și vina nu e, desigur, a acestor comitete și societăți cari depun multă muncă și zel pentru alinarea suferințelor celor nevoiași. * Cum va funcționa biroul central de asistență? Modul de funcționare al acestui birou va fi foarte simplu. De acum încolo cine va avea nevoe de vreun ajutor, fie în bani, fie în natură, fie prin procurare de muncă, va ști că trebue să se adreseze biroului central. Cererea va fi examinată, se va cerceta omul și—toate acestea cu urgența cerută de împrejurări—el va fi trimis la societatea care acordă ajutorul cerut. Infirmii vor fi internați în azilul pe care-l va întreține biroul, bolnavii vor fi internați în spitale. Cu nici un preț nu mai trebue să fie îngăduit cerșitul pe străzi. Oamenii dau bucuros bani societăților de caritate. Se vor găsi multe persoane cari vor oferi subvențiuni biroului central de asistență, numai ■ pentru ca să înceteze dezgustătorul spectacol pe care-l înfățișează cerșetorii cari mișună pe străzile Bucureștilor. De asemenea poliția și primăria Capitalei au ele, cele dinții, datoria de a lucra în acest sens Să nădăjduim că Spera aceasta, de „înfrumusețare" a Bucureștilor se va îndeplini fără întîrziere M. Faust UlfliiE Inlsfinatiuiule f În toate dezmințirile ziarelor guvernamentale putem afirma, cu părtere de râd, că Starea sănătătei d-luiSturdza se agravează și că nu mai poate fi vorba de o cură de Karlsbad, deoarece d-sa nu mai poate părăsi sanatoriul de lângă Paris. D-na Sturdza, care era să vină in București, și-a aminat plecarea. D. maior Sturdza a sosit în Capitală. EA a avut loc, in pretoriul rursei de apel sectim la, solemnitatea depunerii legiuitului jurămînt, de către noii consilieri și președinți și anume: D. Oscar Nicolescu, noul primpreședinte; d. Em. Anastasia, noul președinte al secției a IV-a; 'd-niî N. Zamfirescu, G. A. Mavius, 'și I. Baștea, consilieri ai acestei secții-Solemnitatea a fost prezidată de 8. Dobrescu, președintele secțiunii a V-a, fiind de față și alți consilieri. S'a comentat mult lipsa semnificativă a d-lui Budișteanu, președintele secțiunii a s-a, care în calitatea d-sale de cel mai vechi președinte urma să primească jurământul. D. Vicolau, noul procuror de secție la Curtea de apel a lipsit de asemenea. Eli s'a făcut la Iași instalarea magistraților înaintați. Corespondentul nostru ne telegrafiază că primul președinte d. Burada, luând jurămintul noului procuror de la Curte, d. Ghinea Ionescu, a zis că-i pare bine că ministrul a bine-voit în fine să-l înainteze. Ea tribunal d. Gane, președintele secției 11, felicitând pe d. Corjescu, înaintat prim-președinte, a zis că se fericește de această înaintare, deși d. Corjescu s'ar fi căzut să fi fost înaintat mai sus. Aceste aluziuni ale celor doui magistrați sînt mult comentate in Iași. *. " Sfocietatea „Junimea Studioasă Medicală“, va ține ședință extraordinară Duminică 3 Maiü, orele 2 jumătate d. a., avînd la ordinea zilei, raportul președintelui, al secretarului general și al bibliotecarului, alegerea noului comitet. In Pinacotecă, Palatul Ateneului, sînt expuse machetele monumentului „Unirea Principatelor“ al d-lor sculptori : loan Iordănescu, Aristide Iliescu, Paciurea, D. Mirea, Storck și O. Spethe, candidați pentru catedra de sculptori a școalei de Arte frumoase din București. Concursul fiind public oricine se poate vedea. D. V. D. Ionescu este singurul corespondent al ziarelor noastre la Călărași. Oricare altul se prezintă cu vreo carte de legitimație veche și neinapoiată redacțiiunei noastre, comite un abuz și rugăm să ni se denunțe cazurile eventuale. Eri a fost înmormîntat căpitanul Constantin Vasilescu, veteran, fost în războiul pentru independență. Erî d. profesor-doctor Cantacuzino, directorul serviciului general sanitar, a inspectat depozitul de medicamente din strada Piața Amzei, în vederea unei reorganizări. ■» . D. Nestori Ca administrator cl. I, de la arsenalul de depozit (Târgoviște) a fost numit contabil al depozitului de materii prime din acel arsenal în locul d-lui Rădulescu Cicerone, guard de artilerie cl- I. * D. administrator clasa III-a. Duțescu I., din compania de subsistență, a fost numit contabil gestionar la depozitul de furaje din Bârlad în locul d-lui Roșianu I. AL, administrator cl. II-a. Neprimindu-se la ministerul lucrărilor publice rezultatele examenului de geometri arpentori de la toate județele, s’a dat o circulară ca acel rezultat să fie trimis cit mai urgent. Regina a făcut era o escursiune cu automobilul, însoțită de d-na de onoare Bengescu, pe frumoasa vale a Timeșului. După cum se știe, membrii academiei romne fac azi o excursiune la Constanța, Excursioniștii vor lua masa pe vaporul „Regele Carol I“ iar Luni se vor întoarce în Capitală. Membrii biuroului de reportaj al presei au ținut era o adunare generală, în care s’a discutat participarea biuroului la înmormîntarea neuitatului Marinescu-Marion: Reporterii au delegat pe confratele nostru, d. G. Caliga, să vorbească din partea biuroului la înmormîntarea vechiului ziarist ț< scriitor Marion. . -D. Alexandre Pavel,diplomat american, care se află în Capitală, a plecat în străinătate. Revista uniunea absolvenților Ș coaselor comerciale „Comerț și contabilitate“ a Început publicarea unui studiu referitor la introducerea contabilității în partidă dublă în administrațiile financiare ale statului, datorit d-lui N. Gomăneanu, șef de secție la administrația financiară din Con-Examenele Conservatorului de Hăuzică și artă dramatică, din București, vor începe în ziua de 25 Main. , . . ,D -I . D. Valadri, inspector secundar, a sosit în Capitală, venind din în specție, învățătorul Petre I. Petrescu, ’de la școala din comuna Eliza Stoienești, județul Ialomița, a fost numit definitiv în învățământ. De la’ 1 Septembrie 1909 este vacantă catedra de rufărie’ de la Aizilul Elena Doamna, din Bucuriești, secția profesională. Cere^ile se vor adresa ministerului instrucției publice. ISL, Consiliul de higienă al Capitalei se va întruni în ședință Marti c, in localul primăriei. *" , «4 S' Holera, ale cărei ravagii in Rusia au alarmat acum cîteva luni Europa întreagă, produce noul griji acum cu reîntoarcerea căldurilor. Din această cauză președintele de consiliu din Rusia a decis ca să trimeată prefecților săi o circulară prin care le recomandă să uzeze de toate mijloacele sanitare de apărare, măsurile excepționale luate la frontieră nefiind suficiente. Una din măsuri, pe care o preconizează circular ministerială, este supravegherea apei de băut din orașe. In călătoria sa, guvernatorul Bucovinei d. Octavian Tiagner von Bleiben, este însoțit de fratele său Paul și baronul Wiedersperg. Regina a primit el în audiență pe d-na maior Merișescu. D-na maior Merișescu a înmînat reginei suma de 20.000 lei pentru „Vatra Luminoasă.“ Aflăm că la sanatoriul „Regina Elisabeta“ de la șosea, în locul surorilor de caritate de sub direcțiunea vestitei d-re Varlam, s’au instalat infirmierile sorietăței femeilor române „Sprijinul“. Direcțiunea acestui sanatoriu așa de cercetat s’a convins că nu trebue să mai aibă nimic de comun cu ct-ra Warlam așa de renumită prin manierile cu cari își trata pe sărmanele surori. Guvernămîntul Indiei a aderat la convenția sanitară internațională de la Paris din 20 Noembrie (3 Decembrie) 1903 cu oarecari modificări. Consiliul tehnic superior care se întrunise Vineri la ministerul lucrărilor publice, n’a putut ține ședință din cauză că nu era In număr. Se va fixa o altă zi la începutul săptămînei pentru rezolvarea lucrărilor și aprobarea proecte- 10T la ordinea zilei. La adunarea generală a sindicatului artiștilor dramatici și lirici, ce s’a tinut Lunea trecută neintrunindu-se numărul de membri ceruți de statute, această adunare se va tine Lunii Maiü orele 2 p. m. oricare ar fi numărul membrilor prezenți. Prefectura de Ilfov a dispus ca anul acesta să se construiască școli în următoarele comune: Balaceanca, Sintești, Tegeși, Cornetu din Vale, Copăceni de sus, Cioplea, Popești Povlichei, Clinceni Slobozia, Jilava și Herești. Costul acestor construcții va fi de 200.000 lei. Regele și regina vor sosi Vinerea viitoare in Capitală, pentru a asista la sărbătorirea zilei de 10 Mai. Juriul de admitere al Salonului oficial și-a terminat astăzi examenul lucrărilor trimise spre a fi expuse. După amiază la trei a avut loc o nouă întrunire a membrilor juriului, în care sa discutat asupra măsurilor de luat în privința aanjamentului primului nostru Salon oficial. E probabil că deschiderea Salonului va avea loc la 7 Maiü viitor. D. Emil Costinescu, ministrul de finanțe, a plecat ori după amiază la Sinaia. Astăzi între orele 7—11 va avea loc la Liceul Lazăr obicinuitul concurs de gimnastică al societăților „Viitorul“ și „înainte“. După amiază între orele 4 și 6— membrii societății vor executa diferite figuri de gimnastică și la sfîrșit d. Ionescu, președintele de onoare al celor două societăți—va ține un discurs. Odată cu încălzirea timpului, ministrul de interne a luat dispozițiunile necesare în vederea începerea lucrărilor izlaziilor comunale. Cum anul trecut, ofițerii de la institutul geografic al armatei au fost însărcinați cu aceste lucrări și 18 dintre ei au fost desemnați în acest scop. Acești ofițeri vor măsura în timpul campaniei acesteia aproape 60 mii de hectare. Serviciul izlazurilor comunale de la ministerul de interne și serviciul contenciosului care este atașat să se ocupe pe de altă parte cu cea mai mare activitate de a grăbi examinarea cererilor de cumpărare. Astăzi la orele 4 Jum., d. a., ă. N. D. Cocea advocat, va ține o conferință în sala sindicatului funcționarilor comerciali, din calea Victoriei No. 9, tratînd despre „Scumpirea traiului și funcționarii comerciali“. O comisiune compusă din d-nii Niculae Costea, Mitică Ionescu și Gh. Savu, foști lucrători la fabrica „Mandrea“ s’au prezentat erî la „Biroul de reportaj al Presei“ din strada Academiei No. 3, anunțînd că mîine, Luni, la orele 8 seara, vor ține la Dacia o întrunire, cerînd să li se dea de lucru. Se știe că direcțiunea acestei fabrici a lăsat pe dinafară pe 120—150 oameni cu femeile lor, în total 400 de lucrători. Ei n’au nimic de protestat în contra patronului, ci sunt revoltați în contra muncitorilor din Galați și Iași.m .v. . __ La liceul Lazăr are loc astăzi la orele 7—11 și 4 jum. — 6 p. m. concursul anual de gimnastică aî societăților „Viitorul“ și „înainte“. Sindicatul lucrătorilor de încălțăminte ține astăzi o întrunire în sala sindicatelor din calea Victoriei 91, la orele 2 jum. p. m. Aseară a avut loc în sala de marmoră a hotelului Bulevard un banchet dat de funcționarii «casei centrale a băncilor populare, în onoarea d-lui Fotin Enescu, care a fost înaintat în postul de director al băncilor populare. Au luat parte 60 de persoane. Banchetul s-a sfîrșit la orele 11 seara,în 1- !| Sosește! Sosește! Sosește! oooo Societatea funcționarilor de bancă a serbat aseară în salonul Clubului German printr-un banchet aniversarea de 10 ani dela fondarea ei. Jubileul acesta care adunase laolalta pe membrii uneia din cele mai bune organizații și mai de vază societăți bucureștene avea o importantă durată: pe lângă comemorarea celui de al zecilea an de la fondarea asociațiunei, se sărbătorea începutul unei nouă ere, aceea a stabilirea unui program pentru îmbunătățirea situațiunei funcționarului de bancă. Se știe că noul comitet compus din elemente tinere a ținut să precizeze o nouă linie de activitate a acestei societăți, care prevede în primul rînd asigurarea pozițiunei materiale a funcționarilor ca atare și față de patron. Printre reprezentanții marilor bănci ale Capitalei am observat pe d-nul Horwitz, președ. societățel și șeful corespondenței băneî de credit român, Albert Blank, procuratorul băncei Marmorosch Blank, Oscar Kaufmann, procuratorul băncei de credit roman, Müller, procuratorul băncei Marmorosch, Capralik de la băncă Romînia, Focșineanu, procuratorul băncei comerciale, Abel, procurând băncei de credit român, Bernhard Rubin, șeful comptabilității și Pleux, procurator al aceleiași bănci, d. Paemantier, procuratorul băncei Marmorosch Blank. D. Horwitz, ridică primul toast pentru rege, d. Posmantier, pentru ministrul de finanțe d. Costinescu. D. Sasson, vice-președinte, într’un discurs bine simțit arată valoarea activității d-lui Dickin, fost președinte pentru propășirea societăței închinând paharul în sănătatea sa. D. Ascher relevează meritele d lui Baunegarten, unul din protectorii societăței care în timpul directoratului d-sale la banca de credit român, a lucrat cu rîvnă pentru îmbunătățirea soartei funcționarilor de bancă și bea în sănătatea d-sale. D. Rubin, într’un discurs elocente relevează succesul moral și material al societăței în decursul celor zece ani, considerînd ziua de azi ca o etapă în care membrii privesc cu încredere în viitorul încredințat generației tinere punînd toată încrederea în mișcarea regenatoare începută de aceștia. Bea pentru mișcarea de renaștere și pentru aceia care sînt port-drapelul ei. D. Cornea toastează pentru presă, relevînd meritele acest teză îfl nesvort»*— ~ ‘ Timiraș răspunde mulțumind în numele presei bind pentru prosperarea societăților de bancă. D. Sanielevici, vorbind despre îmbunătățirea situațiunei funcționarului de bancă și a fondarea caselor de pensiuni și ajutor bea pentru realizarea lor. La ora din noapte condesenii continuă de a serba, la un pahar de șampanie frumosul jubileu.—II. Fapte dii capitală încercarea de sinucidere de pe str. Dragoș-Vodă Era dimineață tînăra Constanța Marinescu, în etate de 17 ani, din strada Dragoș-Vodă No. 9, a încercat să se sinucidă fiind o mare cantitate de spirt denaturat. Societatea de salvare fiind înștiințată de d-rand Emil Ionescu sosind în grabă a dat ajutoarele cuvenite sinucigașei care a fost lăsată apoi la locuința ei din strada Dragoș-Vodă No. 9. Se crede că tînăra fată a recurs la acest act disperat din cauza unei certe pe care a avut-o cu un prieten al ei tipograful Petre Tănăsescu, pe care-l iubea. Circ, respectivă a deschis o anchetă. Nenorocirea de la fabrica de tutun Belvedere O nenorocire s’a petrecut ora dimineață la fabrica de tutun Belvedere, din strada Belvedere, nenorocire care va costa probabil viața unui lucrător. Florea Mândruță, în vîrstă de 20 ani, pe cînd lucra în curtea Regiei, a fost lovit de o scară în cap,care l’a rănit îngrozitor. Direcțiunea fabricei înștiințînd soc. de salvare un d. intern a dat primele ajutoare rănitului transportîndu-l apoi la spital. S-a deschis o anchetă. Moarte subită Ion Ionescu, în vîrstă de 53 ani, din strada Fălcoianu Luther No. 4, pe cînd lucra era dimineață la regie, unde este în serviciu, i-a venit deodată räu și căzînd jos a încetat subit din viață.Parchetul fiind înștiințat a ordonat transportarea cadavrului la institutul medico-legal. Din Iași IAȘI, 2 Maiü. — Frînșiul ..Constantinov pe cînd se afla în maneval a fost tamponat de o mașină. In stare gravă el a fost transportat la spital. — Dan. Baselierul spcietătea funcționarilor de bancă Telegrafia fără fir română Vaporul „Regele Carol" la Constantinopol Ziarele europene au lăudat foarte mult serviciul de telegrafie fără fir de pe vaporul „Regele Carol cu prilejul războiului civil din Constantinopol”. A fost singurul vapor care a avut cele mai excelente condițiuni de telegrafie fără fir și prin care s’au transmis in toată Europa știrile cele mai importante. „Kölnische Zeitung“ ne povestește chiar un episod foarte suges- tiv. De telegrafia fără fir a vaporului român mi se puteau servi decit călătorii. Corespondentul din Constantinopole al ziarului german vrînd să expedieze o lungă telegramă ziarului său, a venit pe bordul vaporului și încrezindu-se pe aspectul corect al unui domn, î-a încredințat telegrama și mai multe mii de mărci pentru a o expedia. Ziaristul nu și-a cunoscut raüomul: telegrama a ajuns la destinație. * ■ " ~.........^ Reforma financiară din Germania Berlin, 2 Main. — Atitudinea hotărîtă a partidului stîng și a presei sale în contra , încercărea de a se prezenta sub reforma financiară un adevărat impozit asupra proprietăței, care urma să fie realizat în special prin conservatori și majoritatea centrului fără și nu contra voinței stînilor, a avut cel puțin pentru, moment , succesul că acest plan pe care centrul și conservatorii îl considerau ca sigur a fost zădărnici. Cancelarul Buelow în baza convorbirilor avute în cursul ultimelor zile cu șefii și membri partidului stîng, declară acum că-și mențin programul sau financiar și că deci va adăuga pe lingă cele 400 milioane impozite indirecte 100 milioane impozite directe pe proprietate. Chestiunea se află deci din nou așa cum s’a prezentat de la început, adică încercarea zadarnică de a se stabili între partidele stinge și dreptei o înțelegere asupra impozitului ,indirect, în așteptare ca conservatorii să cedeze în chestia impozitului. pe moșteniri, va fi continuată poate cu mai multe șanse de succes acum pentru că în urma experiențelor din ultimul timp partidele blocului sunt conștiente de urmările politice ce ar putea decurge din refuzul majorităței blocului de a accepta reforma financiară. Conform dorinței cancelarului Reichstagul va fi amînat la începutul săptămînei viitoare pentru ca comisiunea financiară să poată lucra netulburată. După Rusalii,pe la jumătatea lunei iunie se va face în Cameră în baza raportului comisiuneî prima citire a proectului.Cancelarul și guvernele federale vor putea decide asupra viitorului abia după ce Reichstagul va fi luat o hotărîre. Cu orice preț insă se va lua încă în cursul verei o hotărîre asupra reformei financiare împiedicîndu-se amintirea ei pentru la toamnă. Pentru moment organele conservatorilor și agrarienilor se declară foarte nemulțumite. Unele ziare așteaptă vreo schimbare decisivă, de pe urma conferinței ,pe care o va avea cancelarul cu împăratul Wilhelm la Wiesbaden. E exclus Insă ca Împăratul să poată schimba ceva în actuala situație a reformei financiare. Kt Berlin, 2 Main. —1 Cancelarul imperiului d. de Buelow va pleca probabil Luni la Wiesbaden. Nu s’au luat dispozițiuni definitive. Berlin, 2 Main. Mai mulți membri ai Reichstagului au cerut președintelui Stolberg să mijlocească ca proiectul impozitului industrial să fie supus cu spat curând dezbaterilor Reichstagului fiind că altfel nu s-ar putea începe a doua lectură a proiectului de reformă financiară. Președintele Stolberg a arătat că nu a propus cancelarului prelungirea Reichstagului.i»V* I . ^ju.ijuj-.jw^^--».-,- mu i U LTIMA ORA CRIZA DIN GERMANIA Berlin, 2 Main.—Ziarele spun că principele de Buelow va sosi Luni să raporteze împăratului. Ziarul „Lokalanzeiger“ așteaptă de la această audiență lămurirea situației. (A. R). UNIUNEA VAMALA SIBBOBULGARA — Un comunicat — Belgrad, 2 Main. — Semi-oficiosul Samu Prava publică un comunicat al guvernului sîrb, prin care se declară că "Titre Seraia și Bulgaria nu se urmează tratative pentru indicerea unei uniuni vamale. Guvernul sîrb are numai clariuta ca cu Bulgaria, ca și cu Austro-Ungaria și celelalte state balcanice să aibă acele relatii economice pe cari le dictează interesele Serbiei. Indicerea convenției cu Bulgaria nu să de loc in legătură cu chestia conventei cu Austria și nu o eschide ,pe aceasta. Dacă însă Austro-Ungaria continuă a rămine sub presiunea partidului agrar și nu îndee convenția cu Serbia, atunci nu prezintă nici un Interes vadia dînsa dacă Serbia nucheie sau nu vre-o convenție cu Bulgaria. Per»' CAMPANIA CONTRA CONVENȚIE.I AUSTRO-ROMINA Viena, 2 Main. — Campania aorarienilor in contra convenției cu Romînia continuă. Hohenblein pregătește un Inrnsn da agitație în țară pentru a obține căderea convenției. EVADAREA UNOR DEȚINUT Deva, 2 Maiü. — Din închisoarea de azi au evadat azi dimineață trei deținuți cari fuseseră internați in celula bolnavilor. Evadații sunt Constantin Bularda fost condamnat și în Romînia la 5 ani închisoare, hoțul Bela Brodan, și vagabondul Petru Lazariu în etate de 13 ani. Autoritățile au luat măsuri pentru arestarea evadaților cari au trecut probabil granița în Romînia. O TRIPLA ALIANȚA BALCANICA — Declarațiile lui Enver Bey — Paris, 2 Maiü. — Cunoscutul erou al revoluțiunei turcești, Super Beg, a declarat corespondentului din Constantinopol al lui , Le Journal, că junii turci vor sprijini incheerea unei alianțe cu Bulgaria. După incheerea acestei alianțe va fi chemată și Serbia să se ralieze acestei alianțe. In modul acesta pacei in balcani va fi asigurată. ALIANȚA AUSTRO-GERMANA ȘI PACEA Viena, 2 Maiü. ~ „Neue Freie Presse“ vorbind despre vizita lui Wilhelm al' II-lea " zice că alianța austro-germană a împedicat războiul și-l va împedica și pe viitor dacă criza nu a atins încă culmea, ceea ce e foarte posibil. GUVERNUL FRANCEZ ȘI FUNCȚIONARII PUBLICI Paris, 2 Main. Consiliul de miniștri ținut sub președinția lui Faîlieres, a discutat proectul legei funcționarilor statului. Prima parte a proectului privește pe funcfi ce tari individuali. ceea de a doua, se ocupa de asociațiile funcționarilor^ In Cameră guvernul va pretinde ca discuția să aibă sts simultan asupra ambelor părți. j Guvernul plănuește să înființeze barnfast și alt mjolar... ^ PLECAREA PERECHEI IMPERIALE GERMANE Viena, 2 Maiü. — Perechea imperială germană a părăsit Viena azi după amiază la orele 1 și jumătate, în mijlocul unui entuziasm de nedescris. Deși împăratul Wilhelm își exprimase dorința ca plecarea să nu aibă un caracter oficial, perechea imperială ca și la sosire, a fost obiectul celor mai entuziaste ovaziuni. Drumul pînă la gară era ocupat de mulțime extraordinară. La orele 2 jumătate cel ăoui monarhii au trecut spre gară prin străzile împodobite ca de sărbătoare. Monarhii se aflau în prima trăsură, deschisă. In al douilea echipagiu era împărăteasa Germaniei și arhiducesa Maria Anunciata. La orele s echipagiile și-au făcut intrarea în Curtea de la Westbanhof. In sala de așteptare monarhii au fost salutați de diplomați. împăratul Franz Josef a condus pe împărăteasa Germaniei pînă la vagon, unde a ajutat-o să se urce. Despărțirea dintre cei două monarhhal a fost din cele mai cordiale. Monarhhii s'au îmbrățișat și s'au sărutat de trei ori. Împărăteasa Augusta Victoria a apărut apoi la fereastra vagonului de unde a mai conversat cu Franz Josef. Trenul imperial sosește mîine dimineața la2 la Karlsruhe, unde perechea imperială germană va rămine o zi. Lupt împăratul Wilhelm va fi la Wiesbaden unde va rămine pînă la 22 Main, cină va pleca la Berlin. IMPRESIA IN CERCURILE POLITICE VIENEZE Viena, 2 Main. — In toate cercurile politice de aci se comentează cu satisfacție modul cum a decurs vizitala perechei imperiale germane. E de remarcat că entuziasmul și sinceritatea cu, care a fost salutat împăratul Wilhelm de către public, a întrecut de astă dată toate manifestațiunile amicale de altă dată față de Germania. Exceptînd motivele politice ale acestui entuziasm, trebue notat că toastul de ori a măgulit și publicul j a ținut să mulțumească. Nu de mai mică importanță sunt și foloasele politice ale acestei vizite. Ea constitue consacrarea personală a faptelor istorice petrecute. In decursul ultimelor luni. De asemenea e generală satisfacția că la audiența de azi a baronului Aehrenthal la împăratul Wilhelm s’a putut stabili o complectă înțelegere în toate punctele de vedere fnlesnindu-se chiar aruncarea unei priviri asupra viitorului. SOCIETATEA SOKOLISTA DIN VIENA Viena, 2 Maiü. — Ministrul de interne a revenit asupra hotărîrea de a nu se permite înființarea „Societăței sokoliste" în Viena ,pentru că ar întrebuința la dezbateri limba cehă’. In motivarea hotărîrea ministerului de interne se accentuiază și Întrebuințarea limbei cehe în Viena nu este ilegală. COMENTARIILE PRESEI GERMANE Berlin, 2 Maiü. Presa berlineză se ocupă azi pe larg de toasturile pronunțate la Viena, arătînd că tripla alianță s’a întărit și că împăratul Franz Josef poate fi mîndru de succesele politicei din Bale din ultimul timp, grație conștientei diplomaților și după cum recunoaște chiar — atitudinea aliatului său. „Vossische Zeitung“ spune între altele: „Situația s’a clarificat. Italia nu poate fi decit aliata devotată, sau inamica Austro-Ungariei", * Berlin, 2 Maiü. — Ziarul „Tagblatt“ atribue o importanță particulară faptului că cei doui împărați ftu numai că au menționat ne Italia, dar au și adresat o depeșe comună regelui Victor Emanuel. Aceasta probează că la Viena și la Berlin se ține mult ca Italia să tamfte în tripla alianță. COMENTARIILE PRESEI FRANCEZE Paris, 2 Main. — Ziarul „L Temps“ comentînd întrevederile de la Bridisi și de la Viena, zice că succesul politicei antro-gemane probează că ea șxistă nici o alianță durabilă fără termen și bază militară. Alianța franco-rusă, întărită moralicește prin înțelegerea cu Anglia, are aceiași valoare internă ca și tripla alianță; însă ceea ce i-a lipsit a fost o politică militară mai stârnitoare și mai prudentă. COMENTARIILE PRESEI ENGLEZE Londra, 2 Main.—,,Daily Graphic“ zice că alianța celor doi împărați este un fapt foarte amenințător de care restul Europei trebue să fie socoteală și,în potriva primejdiilor pentru care Europa trebue să se asigure înainte de toate. ..Daily. Mail“ zice că suveranii germaniloravînd tripla înțelegere șî-au întărit fără de îndoială pozițiunea lor. 1 Austro-Ungaria și Germania unite domină Europa centrală. E de trebuință ca guvernul englez să nu disprețuiască, urmările posibile ale nouei situațiuni din Europa al cărei echilibru a fost grav tulburat. „Standard“ declară că nici un guvern nu vede în manifestațiunea supraabundentă de amiciția între Viena și Berlin un element de neliniște. „Pall Mall Gazette“ zice că alianța austro-germană este actualmente, unirea cea mai însemnată și elementul cel mai important al politicei internationale. Nimeni nu are deci dreptul de a se plînge că populațiunea Vienei dorește să sublinieze acest fapt prin primit ■rea ce face puternicului aliat, impăratul său. „Daily Telegraph“ vorbește într’un sens analog și zice că urmarea principală a întrevederei este confirmarea vișuar ei și durability ........... his INTREVEDEREA DINTRE AEHRENTHAL ȘI TSCHIRSK? Viena, 2 Main. — întrevederea dintre baronul Aehrenthal și Tschirsky a avut loc în prezența împăratului Wilhelm. SUVERANII RUȘI LA PULTAVA Petersburg, 2 Main. — Participarea țarului și a țarinei la serbările de la Pultava, a fost definitiv decisă. ROOSEVELT ȘI OPERILE LUI TOLSTOI New-York, 2 Main. — Revista „Outlook“ publică un articol semnat de Roosevelt, în care fostul președinte vorbind despre Tolstoi spune că acesta strică moralul oamenilor. „Sonata Kreutzer“ e tipică in privința aceasta. VIZITA GERMANILOR LA LONDRA Londra, 2 Maiü. — Regele Eduard va primi în ziua de 24 Maiü pe reprezentanții orașului Berlin în palatul Buckingam. GREVA DIN PARIS Paris, 2 Main. — Statistica oficială arată că sunt 1917 poștași greviști la Paris dintr’un total de 26.406 Limațiunea în provincii s’a ameliorat. Consiliat de miniștri finnt Ia Eli. sen a revocat 313 inncfionan poșttali. DEZMINȚIRE Belgrad. 2Main. — Zvonurile reproduse de un ziar că chestiunea succesiunei la tron ar fi din nou readusă pe tapet sunt cu totul neîntermeiate. ARANJAMENTUL TURCO-BULGAR — Nemulțumirile din presa bulgară — Sofia. 2 Maiü. — O parte din presa locală, ocupându-se astăzi de aranjamentul turco-bulgar votat de Camera otomană, nu se arată tocmai satisfăcută de acest rezultat. Astfel „Devnic“ spune că pînă ce aranjamentul nu va fi votat și de Sobranie nu e obligatoriu pentru Bulgaria, după cum Turcia nu la considerat obligatoriu mai înainte de a fi fost votat de Camiera otomană. Ziarul recomandă Corpurilor legiuitoare bulgare să studieze bine condițiile in cari se prezintă angajamentul, pentru ca el să răspundă pe deplin intereselor națiunei. In acelaș sens vorbește și „Den" care adaugă că aranjamentul nu e expresia reală a sentimentelor Turciei oficiale și că el nare valoare față de declarațiile bulgarofobe ale lui Ferid pașa și de faptul că Turcia e guvernată de oamenii cari împărtășesc părerile acestui ministru, cum e Hilmi pașa care sa arăbit ostil bulgarilor în toate împrejurările. D. Știri din Turna Arestarea prințului Burban Eddin.— O nouă mișcare reacționară -Constantinopole, 2 Main. —Camera a votat douăsprezecimi de provizorii pe Aprilie și Main. Cu privire la lefurile miniștrilor Ferid pașa a declarat că toți miniștri sunt gata să facă sacrificii. — Principele Burban-Edin, care erea ascuns pînă acum la o soră a sa pa Bosfor a fost astăzi adus cu escortă la ministerul de război, însă îndată a fost pus în libertate. Cercurile competinte declară că Burdra-Edin nu va fi tras înaintea tribunalului ci probabil internat. Sultanul, căruia i-a prezentat memoriul armenesc, a promis că va da ordine ca să se restabilească liniștea și ordinea în provincii și că va da o iradea ca or care mahomedan va ucide pe un creștin să fie Spînzurat. — Valiul din Bagdad Neehmedin, a fost numit ministru de justiție. — Liniștea restabilindu-se în vilaetele Adana și Aleppo crucișătorul austro-ungar „Zenta" a fost rechemat la Pireu. Cea mai mare parte dintre reprezentanții diplomatici primind nouă scrisori de creanță remiterea lor va avea loc Luni în audiență colectivă. — Demisiunea ambasadorului francez a fost primit. — In fortărea sa de la Dardanele au fost din nou arestate 60 de soldați de artilerie și de geniți beneficilor cari posedau bombe și revolvere. In vizita pe care a făcut-o patriarhului ecumenic erl, Șefket pașa a declarat că înainte de votarea legii privitoare la serviciul militar al creștinilor, aceștia pot să fie admiși ca voluntari. înscrierea creștinilor pentru serviciul militar a început deja în diferite locuri. De asemenea se prezintă și voluntari. INVAZIA BANDELOR GRECEȘTI IN MACEDONIA Salonic, 2 Main. — Autoritățile confirmă că numeroase bande grecești au invadat, din nou, în Macedonia și că Grecia distribue arme populației Epirilui. Guvernul grecesc, însă, desminte faptul care se confirmă din toate celelalte surse. Pentru a împedica contrabanda de arme și invazia bandelor, a plecat un batalion de la Monastir l'a Qorija. Societatea „Viitorul“ A muncitorilor romîni — din Transilvania — Mîine Duminică 3 Mai în Sala Eforiei ilare Bal Popular BRAILA. 2 Maiü. Agapa agrarienilor brăileni organizată de conservatorii carpiști din localitate , a fost urmata de un banchet ca monument de 10 tacîmurî.. Au azistat d-niî Filipescu și Rahhtivan. S’au ținut mai multe discursuri. Banchetul s’a terminat" la orele üniWUfc.' ' " Tirgul Comercial și Mar Cursul Valorilor BURSA DIN BUCUREȘTI " 2 Main RENTA 5% din 1894 intarnă lei 400^ 998/a; idem 5%/6 impr. de 185 mii. din 1903, lei 104V2—104 ; idem 4% intern de 322 milioane din 1889 leî 90.90^90.75 idem 46/° de 50 mii. din 1889 leî 90.95—90.80; idem 4% de 274 mii. din 1890 leî 95 S-18/« idem 4% de 45 milioane din 1891 lei; 913/8—91/8 idem 4% de 120 mii. din 1894 lei; 913/8—91 Vs ; idem 4% de 90 mii. din 1896, leî 901/*—90; idem 4% de 180 mii, din 189 ® leî SOVa—90; idem 4% de 100 mii, din 1905 Seria A și B leî 90—893/a idem 4% convertită din 1905 leî 80.65 idem dej 70 mii, din*1908 lei 89.»/a—IO.SOV/a. ‘ CREDITUL Județean $1 comunal 5% leî 100.V4—100. 92.15. OBLIGAȚIUNILE com. Răcorești 4% din 1903 leî 86.30—86.20; idem 4% din 1906 lei 86.30—86.20; idem com. Craiova« 5% lei 973/1-----; idem com. Ploești 5 ®/e lei 951/*—94.3/*; idem com. Iași 4va% lei -----923/a * FONDIARE rurale 5% lei 09.40 idem 4% lei 882—881/* idem urbane Bucu* rești 5 °/ a leî 99.40 ; idem urbane Iași 5% lei 95Vs—947/8 ; Bonurile Caspi Rulal« 5% lei 99.1/2—99.VI. ACȚIUNI: Banca Națională lei 4085— 4075; Cassa Rurală, lei 373 Banca Agricolă, lei 434—431 ; Bank of Rowmania, lei 224—222; Banca de Scont din București, lei 137—135; Banca Marmorosch* Blank et Comp. let 870—862; idem emisiI lei 266—246. Banca Generală Romînă 1695-1685 SOCIETĂȚII DE ASIGURARE: Da* cia-Romînia: leî 755—752; Nationala, 1 ® I 930—920; Generala, leî 810—800. KCHIHB: Cek Londra 25.26*/a—25.22*/fi cek Paris 100.50 — 100.40 ; cek Berlin 123.55 — 123.45; cek Viena 105.50—105.40 cek Belgia 100.20—100.10. SCONTURI și AVANSURI: Banca Naționala, Scont 5%; idem avansurî pe depozite 5«/2%; Casei de Depuneri, avansuri pe depozite 5 Vi °/o, BURSA DIN STRĂINĂTATE Deschiderea: 2 Main Viena, Napoleonul 1905—Babla 258;i credit Anstalt 640.— Credit funciar: ana triat, 1099.— ungar 753.—Drumurile Austriace 711.75. Lombarde 110.75 Alpini 616.— Loturi turcești 187.25. Renta austriacă : hirtie 96.70, argint 96.55, aur 117.40; renta ungară aur 113.81 Schimb: Londra 239.65, Paris 95.2, berlin 117.16, Amsterdam 198.70, Berlin 95, Italia 94.70. ’ “ Tendința: calmă, închiderea, 2 Main Viena.—Napoleon 19.04—Mărci 117.18.A Ruble 2.523/ă. Schimb Paris 95.22Va Schimb Berlin 117.12Va Schimb Londra 239.67.*/ Schimb Amsterdam 198.65. Credit 639^ Loturi turcești 187.00 Renta austriacă cor 6.40. Renta ang. cor. 93 45. Paris.—Renta rusă 96.00 Renta francesă 97.4'. — Loturi turcești 361.00 NS prinvat roman 93.00. RENTA ROMINA LA BERLIN 2 Maiü Bontă 5 ° 0 din 1903 împr. 185 mii, 102.K „ 4% „ 1880 „ 50 „ 90.6< « n „ 1890 „ 274 „ 94— « rt » 1891 m 45 „ 89.7g » „ 1894 , 1Î6 , 89.81) * „ „ 1896 „ 90 „ 90.51 n r, „ 1898 „ 180 „ 90.2Ș „ „ Convertită 90.25 » . „ 1905 „ 100 „ 1 Seri» A și B ț 89.71 1> ..1 » « WO» „ 70 „ 89.2 Cursul Mărfurilor Cereale București, 2 Maiü (Cota oficială a BurseTii Cota griului din 1909 se mențină azi 14.28V5 hectolitrul, greutatea 78 cu 4 la sută corpuri streine. Budapesta, 2 Mai Coroane Grlit Aprilie 7.27-----„ Oct. 12.16 —_ Secară Aprilie 9.62 — „ Octomvrie 7.69 ___ Porumb Maiu 7.87 — Ovii Aprilie 7.55 —— Berlin, 2 Mai Mărci Grlü Maiü 259.25 urcare 0.25 o Iulie 246.— ecd. 1.75 Secară Maiu 183.75 — „ Iulie 188_____ _ 1.75 Ovăi Maiu--------_ o Iulie 183.50 , 0.85 Paris, 2 Mai Franci Gria pro Inna c. 26.50 scad.____ „ Mai 26.75 „ -------• Mai-Aug. 26.25 „ 0.05 „ Sep.-Dec. 24.40 „ —_ Secară pro luna c. 18.50 „ __— „ Maiü 18.50 „ — Mai-Aug. 18.25 „__ „ Decembre 18.10 „ -------. Petrolen Hamburg, 2 Mai Petrol loco 50 tgr. mărci 7. Anvers, 2 Mai Petrol rafinat loco, 50 kgr. lei 22. TIMPUL Sîmbătă, 1 Maiü In fără.— Timpul se mențină frumos, dar mai cald ca în zilele precedente. In regiunea de elipie termometrul a ajuns in umele localități la plus 30 gr., atingînd plus 31 gr. la Ghimpați (Vlașca), și Alexandria, și plus 32 gr. la București și Calafat. Temperaturile minime au fost cuprinse intre pius 16 gr. și plus 15 gr. Ori după amiază cerul s’a acoperit In ufudul și In vestul țarei, unde pe alocuri a plouat puțin. Acum cerul senin In toată țara și vînt slab dela S., în nord estul țarei, iar în regiunea de cîmpie de la E și N.E. M Bieselm » - - -1 Dietei! Theatru Pathé Fréres-Paris Demonstrator I. KUPEBMAÎT • — Lutri 4 Maiü. 1909 — orele 9 seara jifrare Represent. Excepțională MCU! Senzațîonal! NGL I w ®~ VIZITA W ® Kronprinsului Germaniei I. București Tablou luat la fața locului, în zilele de 7, 8 și 9 Aprilie 1909 de Cassa Pathé-Frères-Baris, prin D-nul Chevaliere Hugue D'Eyw. De remarcat: Sosirea în Gara de Nord: Familia Regală și Princiară precum și A S. I. Kronprințul Germaniei în timpul paradei la Mitropolie, la Vatra Luminoasă; Corpul Ofițeresc; afluența pe străzile Capitalei etc. etc. Fabrica de Fiori Artificiale Josef Strausser s’a mutat str. Academiei Mo. 4 (Casa Odessa) și mărind fabrica este în măsură a executa Coroane, Ghirlande de mirese, fiori de Mode, pocarde palmiere etc., cu prețuri mari de sfid orice concurență. Se primesc lucrătoare și ucenice Tînăr serios, rutinat Cunoscînd comisionul, toata țara voiajut, comptabilitatea, corespondența romînă și germană, bun conducător oricărei branș' caută serviciu serios. Oferte sub „Rutinat“ la Agenția de public. Carol Schulder & Co .Bușiuvftî, str. Karageorgevici 1& întrevederea de la Viena anRehelui consErectorilor Harpiști din Brliia