Dimineaţa, iunie 1909 (Anul 6, nr. 1897-1923)

1909-06-11 / nr. 1905

Joi­n Iunie 1909 Ultimele 9 zile C­ât mai acordăm tuturor acelora ce se vor abona sau vor reînoi abo­namentul, începtnd de azi, la ziarul „ Dimineața” 1/4 Loz cl- I a Loz. Reg. Romín, abonaților pe un an, și 1/8 Loz ol. I a Loz Reg. Romín, abonaților pe 6 luni. Tragerea loteriei se va face la 19 iunie 1909 cu 1500 cîștiguri în sumă de iei 136.950. Cîștigul cel mare în cazul cel mai norocos fiind de JL.Cei 60.000 Fie­care abonat va fi liber a continua sau nu jocul la clasele următoare. Aceste loturi sunt cumpărate de la Colectura principală FELIX GRUN­D Co., Biuroul central de vînzare al Loteriei Regatului Român, București, str. Academiei 1. Afară de aceasta toți abonații mai participă în mod gratuit la: ■ODILE PREMII GRATUITE 4» valoare de Trei compuse din: TREI PROPRIETĂȚI (Case) I. Casa din București Strada minotaurului 7 II. Casa din Brăila Strada Mih­ai-ISh­iva 256 ------LIBERE DE ORICE SARCINA-------­Un dormitor complect.—0 sufragerie complectă 1/2 garnitură Mobilă de salon special comandate la­ Mare,eÂezia de € © rasiim și 100 Abonamente la ziarul „ADEVERUL“ Tragerea se va face în public cu cea mai mare rigurozi­tate de către reprezentanții Camerei de comerț din: Bu­­curești, Iași și Brăila. Costul abonamentului rămîne același : Pe un an l.ei 20, dînd dreptul la 26 cupoane de participare; pe 6 luni X.ei 11, dînd dreptul la 11 cupoane de participare; pe X.ei 6, dînd dreptul la 4 cupoane de participare. 3 luni . JEEEȚI NUMAI Sardelele ROBERT Preparate cu Untdelemn fin Plăcutei« gust, superioare tuturor mărcilor concurente Feriți-Tă de contrafaceri! Observați bine cuvîntul ___ „ROBERT“ — la fie­care cutie — vînzare la Ms Pragasite tis coloniale și Consims atentate din­­azt Repr. Gen. în Rominia ADOLPHE MOERDLER Galați—București III. Casa din Iași Strada Romand 9 j București, Str. Doamnei No. 9 Et. 1 APROBAT FOE ONOR.SERVICIUL SANITAR SUPERIOR - C­IBELITATEA ȘI CONSTIPARA SE­ VINDECĂ TEMEINIC PRIN PILULELE DE REDUCȚIUNE .e MARIEN BAD ÂLE or SCHINDLER BARNÂY CONSILIER IMPERIAL SUCCES DE PESTE 30 ANI SUNT ORIGINALE NUMAI ACRE CU AVISUL PORTOCALIU. PURTÂND PORTRETUL ȘI SUBSCRIEREA Q-SCHINDLER BARUM PE VENZAFTE Irt TOATE FARMAGIILE ~­ j axi * 5 LEI cx7xxzxxxxxxxzn = 1AS1 = STRADA IAPAȘIISASIV Coloseul Bragadiru b­erărie Se servește numai excelenta bere 111 RESTAURANT­A la carte. Abonamente lunare Dejun sau masă preț Ox 6 ed cu vin sau bere D-nii voiajori comerciali au o reducere de 20­0­ ° IN TIMPUL BEELE­I SEARA Orchestra Borteanu si Buduin TEATRU DE VARIETĂȚI INTRAREA LIBERA S’A REDESCHIS INSTITUTUL de BEAUTÉ al D-nei Alexievici —Calea Victoriei No. 160— Unde se găsesc cele mai renumite preparate străine pentru înfrumuse­țarea tenului* Distruge parul de pe obraz, face să dispară pliurile prin aparate speciale. PLOEȘTI Oi*. S. Camerman Specialist în Boale de copii, Interne și Boale Lumești S’a mutat în — Calea Târgșor No. 12 — La Pucioasa Hotel GEORGESCU Trecut sub o nouă administrație. Băi sistematice. 25 camere bine mobilate, curate. Restaurant cu mîncări deli­cioase, — Prețuri moderate — Cumpăr polițe de asigurare cu­rate în­târziate și cu termen de lichidare nu tocmai prea îndepărtat. Oferte sub „A. Jean“ la Agenția de publi­citate Carol Schulder , Co. Bu­curești str. Karageorgevici 18. ’■’ r ■ " — " --------------——------------ I­li­m D­octor îța Medicină M. Lazarovici —­­ESTIST — Tratează boli de gură și dinți, ope­­rînd aseptic și fără durere. Speciali­tate în plombe de aur și emaile, pre­cum și Dinți artificiali fără placă (Bridge­ Work). Calea Victoriei 28 — Pasagiul ViUaeros, Seara E — PREȚUI fI STAZI: 10 (23) Iunie 1909 Ortodox: Timoteiu, Catolic: Sidonia. MEMENTO Autorități. —­­Toate autoritățile deschise. Judiciare. — Toate tribunalele deschise. Expoziții.— in rotonda Ateneului expoziția pictorului Băncilă. SPECTACOLE Grădina Ambasadori.— Trupa sub conducerea d-lor Const. I. Nottara și Niculescu-Buzau. Se va juca Di­vorțul din Pu­u cu plopi, comedie în 3 acte localizată de d. Emil D. Fagure. Parcul Otetelișanu. — Compania lirică romînă de sub conducerea d-lui Const. Grigoriu. Se va erita D-ra­gost, operetă în 3 acte tradusă de d-nii P. Gusty și Emil D. Fagure. Grădina Rașca. — Cinematograf Pathé Fréres. Grădina Blanduzier.—Trupa artiș­tilor Teatrului National. Se va juca Madama X, comedie In 3 acte. • Parcul princiar. — Debutul cuple­­tistului Emil Demetrescu și al te­norului I. Corescu. Cinematograf. Teatru de varietăți Imperial, str Cîmpineanu 16.—In toate serile re­­prezentațiuni pentru familii. Pro­gram artistic, nou și foarte variat. Debutează S. Barnardo, primul și cîțiva „tari în acuzațiune“ a­­dăogă repede moș Ioniță, uu­ care cumva să se supere unul din actualii procurori. Și diplomat, mă rămîiă și pe mine: „Adică ce, d-ta în apărare, te dai pe ei?“ 'I-am zis mersi, și-am con­tinuat: — Ca unul ce-ai trăit atîta vreme printre jurați, ce păre­re ai asupra instituției? E bi­ne să se desființeze după cum s’aude, ori ba? — Vai de mine?! păi dacă se desființează, eu ce mă fac­ izbucni de-astă dată moș Io­­niță lovit la interes. Mai bine ar face ăi mari să nu le dea drumu juraților acasă pînă nu-și dau verdictul; știi d-ta că numai d’aia achită? Mai vine unul d’ei roagă, mai vine altul... Oameni sîn­ți ei, nu-i așa?... Adusei vorba de-o Curte cri­minală. —Nici așa nu-i bine, c’oane, ascultă-mă pe mine. Trebue să hotărască cetățenii, nu ju­decătorii plătiți. Magistrații se’nrăesc cu vremea, jurații mai văd că acuzatul a lucrat „sub aprinderea sîngelui“ mai c’a fost „în legitim“ în sfîrșit reînt cazuri cînd trebue s’a­­chite, n’ai ce să le faci!! — Vasilichia Papuc! strigă ușierul de la secția III-a, și spre părerea mea rde­räü tre­bui să închei intervierii cu moș Ioniță, chemat să-mi fac și eu datoria de avocat înain­tea judecătorilor. RADU D. ROSETTI ECOURI Ceylonul, posesie engleză, este in­contestabil unicul teren unde cea­iul se cultivă în perfecție. Societ. „Lypton", posedînd acolo cele mai Întinse terenuri, face azi cea mai mare vînzare de ceaiuri din lume, cunoscutul cupletist și comic roman. Iulian, comic roman cu originalul sau program de scene de mahala. M­lle Pousette, éloile de Paris. Vo­­carea, comic german, și alți artiști și artiste angajați anume. Dumini­cile și sărbătorile Matineu cu intra­rea gratis. Sala Volta (str. Doamnei No. 7).— Zilnic reprezentațiuni de cinemato­graf. Grădina „Moara Roșie".—In toate serile teatru de varietăți. Muzee Muzeul zoologic (șoseaua Kiad­­­er). Deschis Duminica și sărbăto­rile, de la 10 dim.—4 d. a., și Joi de la 11 dim.—3 d. a. — Muzeul de geologie și pa­leontologia. (Universitate). — Pina­­coteca Cr­a­iului (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu). — Ateneul român, (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis în fie­care zi 9—12 dim. 2—4 d. a., Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de anti­chități, (Universitate). Deschis Du­­minica și Joia de la 11 dimineața pi­­nâ la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie, în toate zilele între aceleași ore. Muzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șo­seaua Kiselef). Deschis joi și în zi­lele de sărbătoare dela orele 10 dim, pînă la 5 d. a. sorai al facultăței de medicină îm­preună cu senatul universitar, a a­­les pe d. dr. Stănculeanu ca profe­sor la facultatea de medicină, cate­dra de oftalmologie, în locul d-lui profesor, Manolescu eșit la pensie. Această alegere s-a făcut în urma raportului comisiuniei care a cer­cetat lucrările candidaților. «• Domnișoara Eliza Severin a tre­cut licența în filologia modernă, „magna cum laudae”. UNIVERSITARE Eri s’au în­trunit la Universitate comisiunile pentru examenele de doctorat și au hotărît ca primul examen să înceapă Luni 15 cor. o­­rele 5 p. m. •» Astă seară se va întruni la de­canatul facultăței de drept profeso­rii care au format comisiunea exa­minatoare de docență, la drept pu­blic, drept și procedură penală, drept internațional și economia po­litică, pentru a se hotărî asupra rezultatului acestor examene.­­* Senatul universitar în­ ședința de Sîmbăta trecută a hotărît în una­nimitate numirea d-l­­ Dem. Negu­­lescu la catedra de procedură ci­vilă " * Studenți! universitate! din Bu­curești au cerut d-lui rector, auto­rizarea de a ține „Congresul tutu­ror studenților din țările locuite de român!“. Congresul e vorba a se ține la Iaș! și după acum, comitetul con­gresului a primit sute de telegra­me de adeziune din partea studen­ților români din toata părțile, în special de peste munți. In curând senatul universitar va fi convocat pentru a da cuvenita autorizare în această privință. Zilele acestea, senatul universi­tar va alege prin tragere la sorți, dintre actuali! profesor! universi­tar!, do! membri! în comisiunea de judecată a corpului didactic secun­dar și superior. Acești membrii vor fi aleși în locul d-lor Matei Cantacuzino și dr. I. Cantacuzino, demisionați.­­A* Simbătă seara, consiliul profe­ 8 111 Ședința consiliului de higlenă dri la orele 10 a. m. consiliul de higienă al Capitalei a ținut ședință, la primărie, sub preșe­dinția d-lui dr. Orleanu. Discutîndu-se cererea mai mul­tor depozitari de var ca să li se îngădue facerea de varnițe în o­­col. I, consiliul a opinat pentru interzicerea acestor varnițe în o­­colul I și pentru îngăduirea lor în ocoalele II și III. Discutîndu-se chestiunea razii­lor sanitare d. dr. Botescu a ară­tat importanța controlului ali­mentelor în Capitală și a declarat că administrația comunală a dat în această chestiune mină liberă medicilor comunali. D-sa mai spune că autoritare comunale vor fi foarte severe cu acei co­mercianți cari falsifică alimen­tele și dacă după 4 zile de la so­mare nu se vor conforma, se va închide prăvăliile, lipind placar­­de pe la ușe, în cari se va specifica starea de necurățenie a localului, ședința s-a terminat la orele 12. dyffp—primmiibș Un Jubileu rar* Admirabila publicație .Biblioteca pentru toți’’ va sărbători în curînd jubileul de 500 de numere. E un succes din cele mai rare nu numai la noi dar chiar în occidentul cult, unde puține publicații similare au ajuns să înregistreze un progres așa de frumos. Cu acest prilej credem că vom face cititorilor noș,tri un ade­vărat serviciu, publicînd lista com­plectă a tuturor numerilor apărute pînă acum. Citiți, deci, în utm­anul de Joi, CATALOGUL COMPLECT AL ,­BI­­BLIOTECEI PENTRU TOȚI", de la No. 1­500. Cum „Biblioteca pentru toți“ este o enciclopedie complectă­, cuprinzînd scrieri de toate genurile, sfătuim pe cetitori să consulte catalogul, în care, în deosebi d-nnî învățători și profesori voi găsi o nesecată comoa­­ră de recomandat tinerime­ școlare. Greva lucrătorilor cizmari In ședința de ori dimineață a lucrătorilor cizmari greviști s’au citit și votat statutele noui coo­perative de confecționat încălță­minte de lux a lucrătorilor ciz­mari greviști. Cooperativa e si­tuată în strada Corabia 2 colț cu Str. Episcopiei. Tot eri dimineață o delegație a lucrătorilor greviști din atelie­rul id-lul N. Lupan, s’a prezentat la d-sa spre a-i cere să revie asu­pra deciziunei stabilite de a se închide toate atelierele de la 20 iunie. D-sa a afirmat pe cuvîntul său de onoare că nu se va închide­ a­­telierul și deci el pot să reia lu­crul fără nici o teamă. Cînd ii au cerut însă o dovadă în scris a refuzat categoric și a cerut delegației să vie la orele 7 seară. La ora această lucrătorii s’au prezintat, de astădată însă d. Lu­pan le-a răspuns categoric că nu se supune cerințelor lucrătorilor Față de acest răspuns lucrătorii au hotărît continuarea grevei pî­­nă ce vor fi pe deplin satisfăcuți. Albii, 5 /SgftWBOBV Hlfcl Bii­iJin Magazin de Noutăți și Manufactură BUCUREȘTI—Mo. 26, Str. Lipscani No. 26—BUCUREȘTI SOLDURI IcMRA Shanting Culori-Solo Ecru Toaluri Culori— Senagiuri Preturi foarte reduse III Ilii si fiii lifill­i Gisiini judiciara PROCESUL I foastei administrațiuni comuni­cate di­n Craiova Un început al sfîrșitullui marelui proces al neregulilor imputate foas­­tei administrațiunî­­ n­omunale a urbei Craiova, se anunță: Eri tribunalul, secția I-a, a mai ascultat mar­ torii pe cari îi înși­răm mai joși, iar în ședința vii­toare fixată la 22 Septembrie, se vor mai audia trei martori și se va da curs rechizitorului și pledoarii­lor. Iată ce au spus martorii de em­. Costangioară : Am fost secretar general la Primărie și am asistat la redactarea proceselor-verbale de recepția nisipului. Ele au fost fă­cute după bonurile ce se libera­seră antreprenorului de către dife­riți șefi de serviciu. Este exact că s'a întrebuințat întreaga cantitate de 7.800 m. c. T. Rasu Marinescu, recunoaște că a văzut diferite depozite de ni­sip în oraș, care se risipea pe strade Am văzut de multe ori pe D. G. Popescu, măsurînd și numărînd ca­rele. Petre Co­istantinescu : Am furni­zat furate comunei de la 1900—1906 După recepțiunile parțiale se făcea o ciornă de proces-verbal iar peste 2—3 luni la stăruința antrepreno­rului se transcriau pe timbru. Titu Stăncescu : Am fost însărci­nat să supraveghiez distribuirea nisipului pe strade de către antre­prenorul Stâtescu. Știu­ că s’a dis­tribuit întreaga cantitate de nisip pentru nivelarea stradelor impracti­cabile și ca să nu alunece caii iar­na.­Iulin Lăzărescu. Știe că Alex. Florescu mîncase niște banii ce-i dedese casierul Săftoiu să-i de­­puie. Făcîndu-se anchetă și fiind silit acest Florescu, a depus în urmă banii ce mîncase. Nicolae Anghelescu. Știe că un funcționar a deschis dulapul de la casierie și că a luat de acolo niște hîrtii. CURȚI ȘI TRIBUNALE Recursul locotenentului Virgil Petrescu. .. Prin soluția dată de Curtea de casație, secția II-a, re­cursului făcut de locot. Virgil Pe­­trescu, această nenorocită afacere p, luat sfîrșit, împrejurările sînt mai mult de­cît cunoscute publicului. Locote­nentul Petrescu, trimes în judecată sub inculparea de a fi atentat la pudoarea fetei Marioara Muscalu, a fost condamnat la 4 luni închi­soare. Contra deciziunei Curței de apel, secția I-a, care a pronunțat această pedeapsă ofițerul a făcut recurs, pe care casația i l-a respins eri. Liberarea comerciotatului Ganta­­lini. — Publicasem zilele trecute că tribunalul de comerț a declarat un stare de faliment pe Matei Gen­­tilini, antreprenor de birjî din str. Nisiparî, ordonînd în acelaș timp arestarea lui, care l-a și efectuat. Sentința fiind dată în lipsă Gen­­tilini a făcut opoziția, care a fost susținută ori înaintea aceluiași tri­bunal de d. Jean Th. Florescu. In­stanța a admis opoziția și ridicînd starea de faliment a dispus pune­rea în libertate a comerciantului, îndrăzneala samsarilor. — De­și trecut pe lista samsarilor cari nu au voie să pătrundă în palatul jus­tiției, individul Panaitescu, zis Minciună, reuși­semi să se furișeze în sala „pașilor pierduți”, înșelînd vigilența gardienilor. Portarul și gardienii prinzînd de veste voiră să-l expulzeze din pa­lat. Samsarul însă se d­use vocife­­rînd îngrozitor, astfel că se produse un scandal și o învălmășeală, care atrase toată lumea la fața locului. Cu mare greutate Panaitescu fu scos din localul justiției. Diverse.— Procesul judecat eri de Curtea de jurați de Ilfov era referi­tor tot la un delict electoral. Iorgu Elefterescu, din coloarea de Negru, a fost dat judecăței pentru că luase parte la alegerea colegiului al doilea de Cameră, fără a împlini cerințele legei. Inculpatul a fost apărat de d. I. G. Stoian­, iar Curtea l-a achitat. —. Secția 2-a a Curței de casație a respins ori­recurusul falitului Bernard Froimovici, condamnat la o lună închisoare de Curtea de a­­pol. — Dezbaterile tn procesul ban­crutei soc. „Romînia” au continuat și ele înaintea Curței de apel sec­ția 3-a. Ele au sfîrșit, iar Curtea a rămas în deliberare pentru a pronunța de­cizia sa asupra apelului numeroși­lor inculpați. — Curtea de casație secția doua a respins eri, ca fără interes, re­cursul lui V. Vaideanu, contra de­ciziei Camerei de Iași, prin care i se respinsese liberarea pe cauțiune. Vaideanu este unul din silvicul­torii implicați în fraudele de la pă­durile statului din Bacău. La o pre­cedentă înfățișare­, Curtea făcuse divergintă asupra recursului fixînd judecarea luî din nou pe ziua de 9 Iunie. Ori în acest răstimp Vaidea­nu a fost puț­­n libertate de­oarece instrucția s’a term­inat, ast­fel că ori recursul nu mai prezenta nici­­un interes.—H. Buletinul Sindicatelor Tipografi. — Astăzi Mercur­ 10 Iunie orele 8 seara va avea loc în sala sindicatelor din calea Victoriei 91 o­ întrunire convocată de către sindicatul lucrătorilor tipografi. La ordinea zilei, agitația pentru mărirea salariului. Toți lucrătorii ti­pografi sunt convocați să participe avînd în vedere importanța acestei chestiuni. Croitori. — Astfel Mercur! 10 Iu­nie la orele 9 seara ține o ședință pu­blică săptămînală sindicatul lucră­torilor și lucrătoarelor de croitorie, la sediul sau din calea Victoriei 91. Șoferi. — Astăzi Mercur­ la orele 8 seara se întrunesc șoferii în sala sindicatelor din calea Victoriei 91. •La ordinea zilei chestiuni impor­tante. — A. O nouă grevă a teraiaiilor în perspectivă După cum se știe brutarii au încetat ultima grevă sub două ■condițiuni cari au fost admise de primărie. Aceste condițiuni erau: 1) Stabilirea prețului la 35 bani­­ jimbla și 30 bani plinea. 2) Primăria renunță la toate Procesele de contravenție intenta­te brutar­ilor. Primarul Capitalei d. Vintilă Brătianu a admis atunci aceste condițiuni. D. Vintilă Brătianu a neglijat însă să revie la timp asupra ac­țiunilor de contravenție." Sîmbătă toți brutarii s’au po­menit citați în judecată pentru contravenție.. Brutarii au chemat acumi la proces pe primarul Capitalei, în­­trebîndu-l dacă nu și-a luat obli­gația de a reveni asupra acțiunei. In același timp brutarii i-au pus în veid­ere că dacă pînă Dumini­că nu va retrage acțiunile, vor declara grevă generală mult­ mai energică și nu vor ceda pînă cînd nu vor obține complecta satisfac­ție. ȘTIRI TEATRALE. — Marele succes al operetei D-ra Yost a atras ,și așează la Parcul Oteteleșanu un public nu­meros. Maximilian, Ci­ucurette, Carus­­•sy și d-nele Florica Florescu și Mieiora obțin, un succes extra­ordinar în creațiunile lor. Astă seară, D-ra Yost se cîntă pentru a 9-a oră—și încă de a­­seara s-au reținut locuri. CÂRTI ȘI REVISTE A apărut: BĂTRÂNEȚE studiu de Etic Mercbnicoff, directorul în­ăltatului Pasteur. Prețul 40 bani, editura Librăriei Nouă, calea Vic­toriei 78, București, și la toate li­brăriile. * Fanta«­ da Dudue, versuri haz­lii de Mimi Pinso­n. 1 exemplar 60 bani la toate librăriile și depozita­rii din țară.. Pintenii d­e presă din Piieț­l PITEȘTI, 9 Iunie. — Azi s’a în­fățișat înaintea Curței cu juri din localitate procesul intentat de po­lițiștii locali Bănicescu și Nico­­lescu ziaristului V. Purcăreanu pen­tru două articole publicate de d-sa ta „Acțiunea“.. Cu câte­va zile mai înainte po­liția făcuse presiuni asupra jurați­lor, iar pe parte din martori îl expe­diase aiurea spre a nu face declara­ții defavorabile lor. Totuși s’a văzut proasta reputa­ție de care se bucură sus numiții polițiști; opinia publică întreagă era de partea acuzatului. P. Purcăreanu s’a prezentat a­­sistat de d. Ion P. Comăneanu șeful conservatorilor democrați din Ar­geș și de d. Virgil Mora advocat din Capitală. Partea civilă prevăzînd eșecul și rușinea ce avea de întimpinat a declarat în instanță că își retrage pretențiile. D. Virgil Mora, blind cuvîntul a arătat cît de nedeamnă e atitudi­nea polițiștilor, cari au intentat acțiune de calomnie și acum vă­­zîndu-se la strimtoare nu au cura­jul să o susție. D-sa și-a­ exprimat bucuria că prin aceasta se dovedeș­te perfecta temeinicie a articolelor publicate în „Acțiunea” declarînd în acelaș timp că are convingerea că în urma acestora, polițiștii­ vor primi răsplata cuvenită de la cei în drept. După aceasta 3. Sârățeanu pre­ședintele Curței, a declarat, acțiu­nea stinsă ca nefiind susținute. Imensul public care venise să asiste la dezbateri, s’a arătat viu impresionat de lipsa de consec­vență a polițiștilor cari intentează acțiuni d­e calomnie, crezînd­­­ă vor intimida prin aceasta pe acei cari voesc să spue adevărul. Corego Groaznica ethivă di­n Galațî GALAȚI, 9 Iunie.— In orașul nos­­tru sunt o sumă de bulgari cari se îndeletnicesc cu vânzarea de lapte dulce și lapte acru. Dintre aceștia negustorul Petru Ivan trecea drept mai bogat și a deșteptat invidia­­ celorlalți. Aseară, pe la orele 10 și jumă­tate, comisarul Enacovici, de la despărțirea IlI-a, a fost înștiințat că acest Petru Ivan,­ locuind în str. Bulgară, colț cu strada Romînă, a dispărut. D, comisar Enacovici s’a trans­portat imediat la fața locului și, după o minuțioasă cercetare, a des­co­pierit în latrină cadavrul lui Pe­tru Ivan. A anunțat atunci autoritățile și au sosit d. prim-procuror Eugenia Bonachi, d. judecător de instrucție Stoianovici și d. dr. Manierați, cari constatară că victima, după ce a fost strangulată, a fost aruncată în latrină. Cadavrul a fost dus la morgă unde se va face autopsia. D. comisar Enacovici anchetează cazul și a arestat pînă acum pe vînzătorii de lapte Bi­lbie, Boios Mihail Pîrvu, Gligore Ioan, Teodor Milu, Mișu Ciof și Niculae Gavril. lin succes meritat aseară a avut loc la Rașca a doua reprezentație special orga­nizată pentru cititorii ziarului Dimineața. Ca și la prima reprezentație marea grădină Rașca a fost nen­­căpătoare pentru mulțimea ce ve­nise să admire frumosul specta­col pentru care administrația zia­rului Dimineața n’a cruțat nici un sacrificiu Succesul spectacolului a fost desăvîrșit. S’au prezentat tablouri de o frumusețe uimitoare: drame, comedii, vederi de pe natură, si­­tuațiuni hazlii, toate au fost pre­zentate cu o claritate și preci­­ziune care face cinste marei case de cinematografie Pathé-Fréres. Miine seara Joi 10 ort, va avea loc a 3-a reprezentație cu un program bogat și intere­sant din toate punctele de ve­dere. Ca și la primele 2 repre­­zentațiuni toți cititorii ziarului „Dimineiața“ cari vor pre­zenta seara la casă bonul ce vom publica în numărul de mîine vor obține f­edUCerBR de jumătate de preț, adică: Loja cu lei 4 în loc de 8 , locul rezervat cu lei 1 în loc de 2 și stalul 1 cu 0,50 bani în loc de 1 îșif. Detalii mai complecte în nu­mărul de mîine. Ingrijiți-vă, din vreme zia­rul „Dimineața“, pentru a be­neficia de această mare redu­cere,căci seara nu mai găsiți iazul. Escnrsiunea famiiei princiare GALAȚI, 9 Iunie. — Mîine va sosi în localitate, cu iah­tul re­gal, familia princiară, care face o călătorie pe Dunăre, împreună cu mai mulți invitați.— Ram. DÎMINIKAȚ \ Editura Societăței „ADEVERU­L“ An np&rnit și sínt de T­ nstare* în toate șa <iept[15&lturi]| noștri de* aflare : HRimnîiri öEla­ionimia su­s iași Un vol. de 40 pag. Ed. II. Cop.ilubet. de A. Murnu. 2 lei exemplarul. Const. ffSfiíle. Voi. I. HUI Uriul­­! Ed. II. Copertă ilupt. de N. Mantu. 1 leu exemplarul. mi) RÎLI3N­ Roman. — de Const. JSI.U­niBinil AJ Säie. Ed. III. Copertă ilust. lei 1.50 exemplarul. POVEȘI3 HAZLII penn ilust. Lei 1.50 exemplarul.­­H TAFBÜAT Schife Și impresii, fie lit GluiîlSUI Ecat. Kai« Fürmen. Cop. ilust.. 1 leu volumul in­­iii ai Miei Eseo^râ de pag. Copertă colorată. Prețul nu­mai lei 2.0-11. mm­ M­ido jscr r­etico de Mimi Hinson. i exemp. t>0 bani în toată țara. Fapte din Capitală Nenorocirea de pe strada Cuza-Vodă Era copilul Mișu Rosenblat, în etae de 6 ani și jumătate se suise pe acoperișul caselor părinților săi din strada Cuza-Vodă No. 76, pen­tru ca să dea jos o minge .In gra­bă bietul băiat a alunecat și a că­zut jos rănindu-se grav la mînă.­­ Sosind ambulanța salvărei, ră­nitul a fost pansat și transportat la spitalul Brîncovenesc. Rănire ori cerșetoarea Leanca Gh. C<u­raru, de 70 ani, de la azilul de noapte, luîndu-se la ceartă cu un alt cerșeor din azil, acesta din urmă a lovit-o cu un lemn în cap spă­­­gîndu-i-L . Rănita a fost pansată la societa­tea de salvare. Accidentul din calea Dudași?­­ Copiii Lița Crist­escu în vîrstă de 7 ani, și Adolf Schwartz de 5 ani, jucîndu-se ori cu o poartă, aceasta a căzut peste eî, rănindu-î grav la cap și pe corp. Au fost pansați de societatea de salvare.. Ars cu chibrituri Copilul David Solomon, din calea Dudești Nor 41, jucîndu-se ori cu o cutie de chibrituri, aceasta a dat foc, arzîndu-i pe mîini și pe corp. Rănitul a fost transport­at l­a spitalul Colțea. BALURI ■șTsEEIAPI Duminică a avut loc, tn grădina și sala Oppler serbarea da.f.ă ds către „Uniunea femeilor izrae­lite”. A asistat um public numeros care a peit-recut pînă tîrziu noap­tea. In grădină, muzica regimen­tului 4 roșiori, sub conducerea d-luî Ioc, Cotrupi. a cîntat cele mai alese bucăți. în care timp în .salon era clans. Organizatorii acestei serbări nil și-aiî dat In zadar osteneala, căci reușita a, fost pe deplin. Biletele de tombolă aü fost. lua­te ou asalt, pentru motivul hîtnar cuvîntat că toate obiectele expuse eraü frumoase. Din numeroasa asistență cotez în treacăt, pe: Doamnele, Istenesci­, Dnnler, Feldman, Pauker, Rosenberg, Landau, Steinhardt, Lupescu, Ci­­ppek, Horovitz, Fauche Feldman, Inginer Bauberger, Garfunkel, I­­rene dr. Rosenfeld, Sc­hnfeld, Domnișoarele­: Ella Rosenberg, Cippek, K­raid Lupescu, Istecescu, Horovitz, Henmine Feldmann, Pauker, Paula Garfunkel, Gross, Goldsmann Kram­nik, Gänse’, Domini, dr. Jaques Rosenfeld, Lupescu, Davidsohn, Bérlésen, In­gmner Marcus, Schere, Cippek, Horovitz, Eugen Feldmann, Gott­fried, Kunbaum, Sauft, K­raid’, Almosixmo Silapholtz, Harry Feld­­mann, Schönfeld Jaques Bercovici, I. Kimbaum, etc. al căror nume îmi scapă. — Val. Groaznica explozie di» strada Occicleijiulsf Așeară pe la orele 11 și jumă­­tate­a puternică explozie a avut loc la compania II-a de sergenți din strada Occidentului. Pe cînd sergentul magazioner Baltă Petre intrase cu un chibrit aprins în camera de serviciu, de­odată o explozie însoțită de o detunătură puternică avu­ncc, iar bietul sergent fu coprins de flăcări. Nenorocitul a eșit afară îngro­zit și cerînd ajutor. Explozia avut loc din cauză că se uitase becul de la gaz des­chis. In timpul exploziei s’au spart toate geamurile. Rănițtu­l a fos­t transportat—din stare gravă—la spitalul Filantro­pia Nenorocirea din str. Jepeș ¥scu Doi copii in flăcări O nenorocire a avut loc eri in strada Țepeș Vodă. Fetițele Olga și Victoria Dumi­­trescu, din strada Țepeș-Vodă 65, jucîndu-se ori după amiază cui o mașină de spirt, aceasta a făcut explozie și într-un minut fetițele au fost cuprinse de flăcări. Infernul Roșeanu de la Salva­rea le-a pansat și apoi —în stare gravă — au fost transportate la Spitalul de copii. 32 FO­RȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ GH­­ERL­I­ZĂ Gura-Voda MARE ROMAN POPULAR Capitolul 33 Răzbunarea curtezanului întors In Capitala cea dinții ves­­te ce auzi la palat cu dispariția lui Aristide din închisoare. Fereastra celulei fusese deschisă și grecul dispăruse ca in pămînt. Soția lui nu știa nimic și era în­­tr'adevăr disperată. Nu tot­ astfel era situația sărma­nului Mihail Gorjea care se i­bol­­­năvise în închisoare și fusese tran­sportat la spital. . Procesul se amînase din această pricină. Slabă și palidă o găsi pe Maria Zavoiski a cărei purtare blajină și cuminte cîștigase cu totul inima domniței. —­ 11 vom grația, zise Vodă cînd domnița îi povesti cele petrecute în lipsa lui. Odată ce grecul a fugit avem cea mai bună dovadă că s'a simțit vinovat. — Iar vor striga cei din opozi­ție că faci tot ce-țî place desconsi­­derînd legile, răspunse încet dom­nița. Sărmanul tînăr trebue reabilitat, altfel grațiarea nu-l arată că el nu va mai putea rămîne în armată. — Mă vom­ gîndi serios la el, zise Vodă pe cînd se așeza la masă. E un secret în viața lui, trebue să aflu de ce vrea să se jertfească­ ast­­fel. Maria Zavoiski veni cu copiii, așa palidă și abătută cum era, păru lui Vodă nespus de frumoasă. Cîteva cuvinte blînde din partea lui o fă­cură să zîmbească. In ochii mari și negrii străluci o clipă o flacără ciudată, neobser­vații­ de nimeni. •In sufletul ei se aprinsese o iu­bire tainică și mistuitoare pentru prințul blind și generos, dar pentru nimic­ în lume n’ar fi trădat acest sentiment. Pe cînd în palat se perindau oas­peții veniți să-l salute pe domni­tor și­ să-l citească în oechi vestea mult dorită despre care încă nimeni nu cuteza să-l întrebe, altă scenă tot atît de interesantă se petrecea în casa frumoasei văduve. Aghiotantul care o ocrotise în tot timpul călătoriei nu aflase cele pe­trecute în palatul din Stambul, căci in ziua Dlecărei Vodă fusese prea ocupat pentru a mai vorbi cu el des­pre asta. Din Galați ea se despărțise de aghiotant zicînd­u-i să păstreze se­cretul de­oarece împlinise o mi­siune însoțindu-l pe Voită. Zîmbitșste și liniștită își relua­­se viața de altă dată în casa ei frumoasă așteptînd sosirea celui pe care-l iubea. . ."îmbrăcată într’o rochie de mă­tase trandafirie, și un colan de ru­bine în părul negru era nespus de frumoasă pe cînd se plimba lngîn­­durată prin sala plină de plante exotice, părînd că așteaptă pe ci­neva. In palatul din pădure găsise oa­meni cari i! dădură mari speranțe. N ar fi putut spune numele lor fiindcă cei cari vorbiseră cu ea fu­seseră mascați, dar ghicea cine erau; ’poeri tot unul și unul, dușmani de ai domnitorul,---dar ce-i pasă ei, dacă aceștia o vor ajuta să ajungă pe tron ? Nu-î făgă­duiseră eî că o vor spri­jini ca să fie ea doamna țărci în schimbul influenței bine­făcătoare ce va exercita asupra lui Vodă ? El era un visător, un om cu ini­ma prea mare, prea generoasa pen­tru acele timpuri. El visa­ desrobirea țăranilor, ca și cînd acest fapt s’ar putea împlini. Țăranii sînt vite de muncă, ei tre­­buese ținuți de jug, altfel țara se va prăpădi. Ea ajungînd sfetnica lui Vodă, va știi să-l facă să uite aceste utopii. Vorbiseră frumos mascații, tot planul de luptă i s’au desfășurat și ea femee cuminte va știi cum să lucreze pentru a ajunge pe tron. Dovada i-au dat-o misterioșii ei tovarăși, căci fără recomandația lor n’ar fi fost primită de marele vi­zir care a admis că pentru un dom­nitor tânăr trebue aleasă o soție deșteaptă și pricepută în afacerile politice. Fachirul a făcut, minuni cu foto­grafiile ce-i dăduse acei oameni ca să se ducă la Stambul. — E de­sigur un grec deștept printre ei, miy­mura ea, oprindu-se brusc. Numai prințul K.„ poate fi atît de iscusit el cunoaște tainele Stambulului. Planul a fost bun, cred că efectul nu va­ intîrzia. Mii de ginduri o copleșiră. Spe­ranțele faceau să-î bată inima mai tare. Oh, negreșit, Cuza își va lăsa so­fia, nu va fi greu—pe urmă se va cununa cu ea în secret. Copii vor fi adoptați astfel unul­ din ei va ajunge pe tron, căci îndată ce Vo­dă nu va mai lupta pentru dreptu­rile mojieilor, boerii îl vor susține și el va rămîne stăpînul țarei chiar după trecerea celor șapte ani. O bătrînă servitoare apăru neche­mată. — A venit boerul Iorgu Cristo­­mos, zise ea cu sfială. In acelaș moment dintre plantele înalte apăru cel anunțat înclinîndu­­se ușor. —- Fi bine venit, zise frumoasa femee întinzîndu-î mina. Ce vînt te aduce la mine? — Mai mai întrebi? De cinci săp­­tămîni bat drumurile ca’un lunatic căutîndu-se, zise el privind-o cu o­­chii scînteietorî. Era un om nu tocmai tînăr, cu barba și părul cărunt, dar după ți­nuta și expresia figurei sale bine îngrijită părea un tînăr albit prea de timpuriu. — Am fost la o prietenă, la­ mo­șie ca să mă mai liniștesc, zise ea silindu-se a părea liniștită, de­și venirea lui o supărase. — Acum cînd te-am regăsit tre­bue să-ți spun tot focul ce m’a con­sumat ! — Ah, sfîrșește—exclamă ea, de­clarațiile mă plictisesc, știi prea bine. — Par eu vorbesc serios, te im­plor să fi soția mea, să scapi de lumea ce te bîrfește! Ea începu a rîde și dîndu-se cu cîțîva pași înapoi îl privi batjoco­ritor. — Serios? Să devin soția d-tale? Se vede că­­ trăești pe altă lume dragul m­eu! Ceea ce-mi spui e o insultă! — Ah, așa­dar e adevărat? Pre­feri să fi metresa... — Destul! Pleacă domnule sau vei regreta amar îndrăzneala ce ai avut. ■ —­ Nu plec! Nu mi-e frică de ni­meni ! El să se teamă de mine. Ah, da­că ar știi domnița! Ea se roși pînă în albul ochilor și păru în stare a-i palmui, cînd el făcînd un pag spre ea adăugă­ — Și cînd ai știu că te înșeală și pe d-ta. Că și-a adus o metrasă în­­ palat... — Min­î! — Dar știe toată lumea, coco­nita mea. E o poloneză. Unără și frumoasă care se plimbă cu copiii în careta domneasca. . . — Minți­ repetă ea îngălbenim­­du-se. Pe mine mă iubește de ani întregi..—nu voi­ crede! — Caută și te­­ vei convinge. Eu­ te iubesc, eu ti-am deschis ochii să nu uiți c­e­ te spun. N’ai fost și nu ești de­cît o ju­cărie pentru el. Acum e plictisit; alte femei il incintă. — Te disprețuesc intrigantule? strigă ea cu ochii scânteietori de gelozie. — E așa cum îți spun, poți să-i aștepți din ce în ce mai rar­­ a veni și vei regreta amar felul ora re-al purtat cu mine! El dispăru lăsînd-o în prada fu­­riei și geloziei. — Trebue s’o văd pe acea polo­neză, trebue să știu ce e adevărat că mi-a spus! Ah ,ar fi prea îniult, nu l’așî erta, căci eu nu’s âontai în B­ena*. o știe el prea bine1

Next