Dimineaţa, iunie 1909 (Anul 6, nr. 1897-1923)
1909-06-10 / nr. 1904 (1905)
19 U4 PUBLICITATEA. CORCULATA EXCLULOT Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER &Cn BUCUREȘTI atr.Karaseorgevici »» Talti Trm Ifllj-Birourile ziarului: Str. Sărindar No. W DIRECTOR CONST. MILLE ADonamente cu premii: Vau................................Lei SOR Imi............................. „11 « Imni.................................... 6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON . Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală. . „ 14/10 „ Provincia . „ 14/99 „ „ Străinătatea 12/40 APARE ZILNICI CU 3 CELE DIN URMA» ȘTIRI ALE NOPȚII Miercuri 10 Iunie 190* Cum putem este și traiul Indheere pentru anchetele „Dimineței“ Din numeroasele anchete făcute de ziarul nostru asupra pricinilor scumpire! traiului, reiesă că una din cele principale este specula ce se face cu toate obiectele alimentare cât și cu casele de închiriat. Pe lingă scumpirea naturală. Care se resimte pînă la un punct oarecare in toată Europa, angrosiștii și fabricanții noștri, prin «arterare, și detailiști», printr’o speculă ce trece de marginile permise, vin și mai scumpesc încă prețul lucrurilor. In ce privește casele. In Capitală chiriile s’au urcat și prin lipsa de locuințe, pe de o parte, ți prin monopolizarea a sute de case mari de către unii speculanți,pe de alta. In provincie, în general, sporirea trebue să provie numai de la împuținarea construcțiilor noul, pe cînd cele vechi continuă a se dărîma, iar populația este. Spre a se înlătura o parte din aceste pricini ale scumpirei traiului, se cere numai decât intervenția guvernului; pentru rest, intervenția publicului e singură cu putință și eficace. Guvernul poate, numai el poate, și trebue neapărat să ia următoarele măsuri: 1) Să limiteze lăcomia cartelurilor, impunând tuturor fabricatelor naționale, cari trăesc numai mulțumită unor tarife vamale urcate și încurajărilor oficiale de tot soiul, o limită de preț peste care să nu poată trece, dacă voesc să se bucure mai departe de favorurile. Incurajărea industriei. 2) Să acorde, pentru un timp dat, toate înlesnirile cu putință materialelor de construcție, pînă ce se vor fi construit prin toate orașele țării un număr de case suficiente nevoilor populației. 3) Să impue foarte greu locurile virane, spre a sili astfel pe cei ce le speculează să construiască sau să le vindă celor ce doresc a construi, iar a nu specula cu terenurile. Primăriile să impue brutarilor, cari In genere fiind ținuți tot la In ce privește prețul, speculează cu lipsa la clntar,—să vindă pâinea numai cu greutatea și nu cu bucata. Pentru specula cu combustibilul cu obiectele de băcănie, de imbrăcăminte, cu laptele, brinza, ouăle zarzavaturile, etc., nu există alt leac decit formarea de numeroase societăți cooperative de consum. Aci e datoria publicului să dea din miniî, să lucreze, să ia masuri. Cooperativele, Înființarea lor In toate centrele princpale și pentru toate obiectele de consumație de prima necesitate, iată leacul, iată singurul leac. Dacă consumătorii noștri, cari se plîng de scumpirea traiului, ar depune aceiași activitate în fondarea și conducerea cooperativelor, pe care o pun azi în legitima lor agitație, o bună parte a chestiunei ar fi rezolvată. In ce privește îndatoririle cari cad în sarcina guvernului și primăriilor, agitația trebue dusă mai departe pînă la complecta li bindă. Pentru celelalte chestiuni, cari se pot regula prin intervenția publicuilui, trebue ca inițiativa particulară să se dovedească și ea energică, promptă și destoinică. I. Teodorescu Gronicsspirnlară Prinderea casierului Dumitrescu de la Vama poștei.— Am vorbit de dispariția lui Gh. Dumitrescu, impiegat clasa I-a la Vama Poștei și care fiind însărcinat să țină locul de casier, a delapidat suma de 2820 își din cari 1000 lei bani însușiți din încasările propriu zise, iar restul prin neaplicarea timbrelor legale pe actele de vămuire. Afacerea fusese repartizată de parchet, cabinetului 2 de instrucție. D. judecător Budișteanu, titularul acestui cabinet făcu primele cercetări, bazate pe actele dresate în cauză de inspectorul general al ministerului de finanțe, d. Araboiu. In tot acest timp Dumitrescu, făcea încercări ascunse pe la diferite rude din țară pentru a obține suma delapidată și a o vărsa la căssa”Vămeî, crezînd astfel că va scăpa de urmăririle penale. Tentativa nu a reușit și revenind în Capitală, a fost era prins de poliție și înaintat cabinetului 2 de instrucție. PS Budișteanu după ce luă arestatului un sumar interogatoriu îl depuse la Văcărești, cu mandat de arestare in regulă, vot fără a avea calitatea de alegător al colegiului al doilea. In urma pledoariei d-lui advocat Ion G. Stoian, jurații au achitat pe Rădulescu, DIN JUDEȚ Un copil ucis In bănie. — Un caz de o gravitate excepțională s’a petrecut în satul Progresul, din județul Ilfov. Anume notarul comunei Solat a încunoștiințat telegrafic,parchetul că locuitorul Marin Vlăsceanu, împreună cu fiii săi Niculae, Dumitru, Ion și Gheorghe, toți din Fundulea, au bătut atît de crunt pe copilul Radu Ion Pădureanu din satul Progresul, nncit nefericitul băiat a murit erî. Parchetul a delegat pe administratorul de plasă să facă o grabnică anchetă arestînd pe uciași, și a însărcinat în acelaș timp de d. dr. Andrei Ionescu, medic legist să se transporte la fața locului și să facă autopsia cadavrului. Hi CURȚI ȘI TRIBUNALE Recurs referitor la calomie prin presă. —■ A. Camberopol, ziarist din Ploești și Lazăr Gheorghiu, fuseseră condamnați de Curtea cu jurați de Prahova, cel dintlin la 3 luni iar secundul la o lună închisoare, pentru calomnie adusă prin ziarul „Biruința“ d-lui I. Mihăescu, dirigintele oficiului poștal al gărei Ploiești. Ambii condamnați făcură recurs,, care s'a judecat erî de Curtea de casație, secția 2-a. înalta instanță In urma dezvoltărei motivelor de recurs de către d. C. C. Arion, a casat decizia, trimitînd afacerea la Curtea cu juri de Buzău. Războiu intre soți pentru păstrarea copilului. — Tribunalul de Botoșani, pronunțînd divorțul intre d. Anton Pruncu, și soția d-sale actuala d-nă Maria Gr. Ciolac, hotărîse ca fetița lor să rămînă in îngrijirea mamei.Puțin după aceia d. Pruncu prin o acțiune îndreptată la tribunalul de Roman, ceruse să i se dea d-sale copilul spre îngrijire și educație pe motiv că d-na -Ciolac s’ar fi făcut vinovată de grave neglijențe în Îngrijirea sănătătei copilei. Procesul 80, urmat de o parte și de alta cu o îndîrjire neobicșnuită și durează de mai bine de 4 ani,, trecînd printoată filiera instanțelor judecătorești. Tribunalul de Roman, admisese acțiunea, D-na Ciolac făcu apel, îar Curtea de apel din Iași, reformă sentința respingînd "cererea. D. Pruncu, se adresă cu recurs în Casație, care casă decizia de la Iași, și trimise afacerea lu Curtea apelativă de Galați. Aceasta se pronunță In sensul tribunalului de Roman adică favorabil d-lui Pruncu. De astă dată d-na Ciolac este aceia care făcînd recurs Curtea de casație, secția 2-a pe motive diferite da cele invocate prima dată admise și acest recurs și casînd decizia de Galați, trimete afacerea la Curtea de apel din București. Secția 4-a a acestei Curți a judecat deci din nou apelul d-nei Ciolac contra sentinței tribunalului, de Roman. După trei ședințe de dezbateri în cari au pledat d. M. Ferechide pentru d-na Ciolac și d. Basiie Missir pentru d. Pruncu. Curtea s’a pronunțat admițînd apelul, respingînd deci acțiunea d-lui Pruncu și hotărînd ca copila să rămină în păstrarea d-nei Ciolac. Se va opri oare odiseia procesului act? Curtea cu jurați.— In ședința de erî, judecătorii poporului au luat în cercetare procesul d-lui Ruse Rădulescu, alegător din culoarea de negru, dat judecăței pentru delict electoral, jidist, ar fi luat parte la Somnambulul din Tîrgoviște TIRGOVIȘTE, 8 Iunie.—Astăzi la orele 11 a fost adus cu trenul în localitate somnambulul Dumitru Alexandrescu pentru a fi plasat la domiciliu. El este din comuna Cojasca, acest județ, unde tatăl sau este administrator de moșie. De la gară a fost dus direct la spital. La orele 7 m’-am dus la spital, unde am găsit pe d-șoara dr. Maria Economu, medic secundar al spitalului, care m’a rugat să nu supăr pre bolnav. A avut insă buna-voință ca, în prezența mea, să întreție o convorbire cu bolnavul, care în acel timp se afla liniștit. Spunea între altele că-șî dă perfect de bine seama de timpul cînd trebue să-l apuce crizele. In primul rînd simte o arsură pe piept, care în urmă se urcă pînă la gît sub forma unui nod care-l sugrumă. Cînd nodul sosește la gît, își pierde cunoștința. Cînd crizele îi vin cu îndemnuri ca să plece, atunci începe să vorbească în neștire și în urmă pornește. Alte crize sunt acelea în cari cîntă și gesticulează. Astăzi i s-au ivit două crize una în tren la orele 10, iar alta la poliție, unde spune că convorbirea l-a surescitat. . . ! Dela orele 12 pînă seara nu i-a mai venit nici o criză. In timpul clnd e liniștit vorbește foarte bine, dovedind că e un băiat inteligent. Am mulțumit d-șoarel Economu pentru amabilitatea ce a avut de a-mi da ocazia să vorbesc cu somnambulul, și m’am retras —Coi. Mișcarea de la finanțe — A DOUA MIȘCARE — Pe ziua de eră s’a făcut următoarea mișcare în personalul exterior al creditului agricol și viticol. D. N. N. Niculescu, licențiat în drept, a fost numit impiegat de clasa II-a în direcțiunea contabilitatei generale a Statului, în locul d-lui C. Metaxa, care a refuzat postul-D-nii C. Jicman și G. Călinescu, actuali subșefi de secție, au fost înaintați șefi de secție clasa IlI-a IMI N. Finichi și C. D. Constantinescu, actuali impiegați clasa I, au fost înaintați subșefi de secție. D-nii Ștefan A. loam, Const. Gagialov, actuali impiegați de clasa II-a, C. C. Nenițescu doctor în drept, A. G. Nicoleanu, licențiat în drept, I. I. Atanasiu și I. G. Sferdenski absolvenți ai școalei comerciale de gradul al II-lea, au fost numiți impiegați de și, I-a, Mișcarea in corpul didactic primar Pe ziua de 1 Septembrie s’a făcut următoarea mișcare in corpul didactic primar din țară: D. C. Popescu, învățător în comuna Bogdănești, jud. Vîlcea, transferat la Bujoreni, acelaș județ, D-ra Maria A. Dumitrescu, institutoare la școala de fete din Roșiorii de Vede, a fost transferată la școala de băeți din Curtea de Argeș. D. Oprea Rădulescu, învățător din comuna Bobești-Bălăceanu, transferat în comuna Bucoveni-Mogoșoaia, jud. Ilfov. D. I. Brătulescu, învățător in comuna Soveja, a fost transferat la joren, județul Vîlcea. D. I. Antoni, învățător în comuna Golențî-Basarabi, jud. Dolj. D. R. Ionescu, învățător Sn corn. Merea, a fost transferat la Suraia, jud. Putna. D. St. Popescu, învățător In corn. Risipiți, a fost transferat la Golențî (Dolj). D. G. V. Arghir, învățător In comuna Soveja, a fost transferat la comuna Mera (Putna). D-na Elena Constantinescu, învățătoare în comuna Lapoș (Buzau), a fost transferată la Vasilațî, jud. Ilfov. D. Anton Goleanu, învățător In comuna Măicănești, transferat la Slobozia-Mihăileni, jud. R.Sărat. D. T. Cumpătă, învățător în com. Guranda, transferat la Ripiceni- Movila-Ruptă, jud. Botoșani. •* HIGIENA la restaurantele din Capitală In dările de seamă publicate de unele ziare, asupra razziei sanitare făcută zilele trecute de către serviciul medical și veterinar la restaurantele din Capitală, s’a spus că la restaurantul Enescu & Andreescu din strada sf. Ionică s’ar fi găsit o prea mare cantitate de carne și anume 300 kilograme, din care s-ar fi confiscat ca denaturată 14 kilograme. Lucrul acesta a surprins pe toți aceia care cunosc curățenia exemplară care domnește în laboratoriul și bucătăria cunoscutului și cercetatului restaurant și pentru a vedea cum stau lucrurile, ne-am dus acolo pentru a lua informațiuni exacte, D. Enescu ne-a pus imediat la dispoziție copia procesului verbal dresat de comisia sanitară. In acest act oficial se spune lămurit că „localul, bucătăria, frigoriferele, magazia și latrina se află în cea mai perfectă curățenie’*, deși pînă în momentul sosirea comisiei (orele 9 și jum.) curățenia zilnică încă nu se terminase. In ce privește cantitea de carne ,procesul verbal spune că comisiunea , găsit 150 kilograme carne de o zi și de două zile, păstrată la frigorifer. Din toată această cantitate de carne, necesară aproape zilnic unui restaurant mare și vizitat ca restaurantul Enescu & Andreescu, s’a denaturat pe loc numai pielița ce se curăță de obiceiu zilnic, în greutate de 14 kilograme. Aceasta este situația reală a chipului higienic în care au fost găsite bucătăria și laboratoriul restaurantului Enescu - Andreescu, care, de altfel, astăzi se află într-un complect deranjament din cauza nouilor saloane cari se adaugă și cari va fi gata la toamnă. Noul ministru român la Bruxelles D. Tr. G. Djuvara a fost numit, pe ziua de 1 Iunie, ministrul Rominiei la Bruxelles. Iată cum s-a desfășurat cariera diplomatică a trimisului extraordinar al României în capitala Belgiei: D. Djuvara a intrat din diplomație la 16 Aprilie 1876, ca dialșat la legațiunea romînă din Paris. La 4 Aprilie 1880 d-sa a fost înaintat secretar de legație cl. I-a. La 1 Martie 1885, d. Djuvara a fost chemat la minister, unde i s'a încredințat postul de șef al diviziunei politice. La 1 iulie 1887 a fost trimis la Belgrad, ca însărcinat de afaceri al Romîniei. In anul următor, la 1 Iulie, a trecut ca agent diplomatic la Sofia, iar la î6 Octombrie 1890 a fost înantat la rangul de ministru plenipotențiar. La 1etembrie 1891 d. Djuvara a fost numit secretar general al ministerului de externe. La 15 Maiv. 1896 a fost numit trimis extraordinar, la Constantinopol, iar la 1 Aprilie 1904 a fost numit delegat al României în comisiunea europeană a Dunărei. Se știe că d. Djuvara este și un distins publicist care a îmbogățit literatura romînă cu lucrări interesante : . •. ’ S3. Tr. 6. Djuwara MOARTEA LUI AUREL MURĂȘIANU O știre particulară din Brașov ne aduce trista știre despre încetarea din viață a d-lui dr. Aurel Murășianu, directorul și proprietarul vechiului ziar de peste munți Gazeta Transilvaniei. Entuziastul și simpaticul dr. Murășianu a închis ochii pentru totdeauna era, Dumincă după amiazi, în urma unei îndelungate și chinuitoare boale de picioare. Fiu al regretatului Iacob Murășianu și nu al poetului Andrei Murășianu, cum spune a fi rKr,de dimineață, Aurel Murășianu s-a născut la 1847 în Brașov, unde și-a făcut studiile primare și o parte din cele secundare, pe pari, le-a terminat la Blaj. încă de tinăr, părintele sau Ta inițiat In mersul luptelor naționale. La 1863 făcea serviciu de reporter la „Gazeta Transilvaniei“ despre desbaterile dietei transilvane care și ținea ședințele la Cluj. La 1865 s’a dus la Viena, unde a studiat filosofia și dreptul, luînd la 1872 doctoratul In științele juridice. La 1868 a scris o serie de articole in revista „Die Reform", apărînd autonomia Ardealului și drepturile națiunei, articole cari au făcut atunci mare senzație și întru cari 121 femei române din Transilvania i-au făcut un prețios dar cu inscripția: „Luptătorului pentru drept și libertate“. Intre anii 1868 și 1877 a scris la mai multe ziare din Austria ți străinătate, apărînd drepturile or bijduitului popor român. In 1877 a lucrat împreună cu George Barițiu la „Gazeta Transilvaniei“, iar din 1878 și pînă azi a fost directorul și proprietarul „Gazetei”, cel mai vechim ziar românesc din toate țările locuite de romîni. Primul număr al „Gazetei de Transilvania“, cum era botezată pe vremuri, a apărut la 22 Martie 1838. S-a început „Gazeta“, redactată de regretații George Barițiu și Iacob Murășianuu, tatăl lui Aurel Murășianu, a apărut în format mic, cu două coloane și era tipărită cu litere chirilice. De 30 și mai bine de ani, „Gazeta Transilvaniei a fost condusă cu toc sacru, pricepere și tact de d-rul Aurel Murășianu, care cu prilejul jubileului de 70 de ani al ziarului său, sărbătorit anul trecut, a pus bazele unui fond pentru acordarea de pensii harnicilor și curagioșilor ziariști romîni din Ungaria. La 1885, Aurel Murășianu, după ce la 1884 făcu „Gazeta“ cotidiană, a fost ales membru în comitetul partidului național, plnă la 1892, cînd a refuzat mandatul, deoarece nu aproba vederile majoritate comitetului, care hotărîse trimiterea cunoscutului Memorand la împărat. Cu toate acestea a apărat cu căldură interesele sailidartitatii naționale în sînul partidului și în procesul Memorandului s’a Înrolat ca apărător, contribuind în mod deosebit la succesul moral obținut. Murășianu, om cu vederi largi, a stăruit pentru a căuta legături cu popoarele memaghiare din monarhia austro-ungară, cari aveau aceeași soartă și aceleași interese ca și romînii. In acest scop a mers în 1891 la Praga, cu ocaziunea expozițiunei naționale a cehilor, unde, în fruntea celor 30 de romîni cam 11 însoțeau, a fost primit cu multă simpatie. Această vizită a contribuit mult la apropierea slavilor din Ungaria la politica romînilor. Ca toți martirii condeiului de peste munți, regretatul dr. Aurel Murășianu și-a avut și el partea sa de procese de presă și de temniță ungurească, făcînd în 1890 șase luni de zile închisoare pentru că și-a apărat dreptul limbei materne. Doctorul Aurel Murășianu lasă în urma sa o soție nemîngîiată și doi copii, o fată și un băiat; acesta din urmă e doctor în drept de la Viena și Lipsea, preparat anume de regretatul său părinte pentru spinoasa carieră ziaristică. . Adresăm mult întristatei familii expresia sincerilor noastre condoleanțe. — I. R. A. MIREL MIRASIAMI edința consiliului comunali Eir la orele 5 de a., membrii consiliului comunal s’au întrunit în localul primăriei sub preșidenția d-lui V. Brătianu, primarul CaspinaleJ I. .Au luat parte la această ședință 19 d-nn consilieri. D. Costacopol, director secretar general, citește sumarul ședinței trecute, după care se intră în ordinea de zi. D. Vinntilă Brătianu, roagă pe consilieri să delege pe un membru care împreună cu un delegat al Băncii Naționale și un delegat al bancherilor să ia parte la lucrările de subscrierea acțiunilor ale societatei de tramvai „București“, cari vor Începe Miercurea aceasta. Consiliul deleagă pe d. Procopie Dumitrescu să ia parte la aceste lucrări. Consiliul aprobă acceptarea donațiunei de 5000 de lei lăsată comunei de defunctul Dabuleanu St. PARCELAREA GRADINEI IOANID Luîndu-se în discuție proectul parcelărei grădinei Ioanid, d. Brătianu spune că prin crearea noului bulevard și prin transformarea grădinei Ioanid întrun parc asămuitor parcului Monceau din Paris se înfrumusețează un întreg cartier fără mari cheltueli deorece din vânzarea parcelelor grădinei se acopăr aproape toate cheltuelile făcute de comună. Casele ce se vor construi în acest bloc vor fi clădiri în stil de vile sau de hoteluri particulare de preferință în stil romînesc. Construcțiile pot fi și grupe două cite două, însă planurile lor de construcție se vor întocmi într’un stil concordat. Curțile vor fi plantate pe cel puțin 50 la sută din suprafața neclădită. Pentru a lua parte la licitarea parcelelor, concurenți vor trebui să depună 10 la sută din evaluare. In termen , de zece zile de la aprobarea licitațiilor, cumpărătorul va trebui să verse la casa comunală prima rată de 40 la, sută din prețul oferit. Restul se va achita în rate timp de 4 ani. D-ni consilieri Dumitrescu Procopie și Costescu Comăneanu, au făcut citeva observații de detaliu. In urma explicațiilor date de d. Vintilă Brătianu, consilul aprobă proectul. Luînduse în discuție chestiunea schimbărilor de nume din stradă, d. Brătianu, propune ca pe viitor să nu se dea stradelor decit numele persoanele cari au murit de cel puțin 5 ani, spre a se vedea dacă memoria aceluia mai trăește. Consiliul aprobă schimbarea mai multor nume de străzi. Se aprobă alinierea stradelor Imprimăriei și Apolon precum și cererea d-lor Ioanid și Zissu de a vinde locul din Br. Colțeî cedat d-nei Camarașescu. Se i-a ta discuție deschiderea unui nou bulevard care să lege piața Grivița cu piața Romană, traversînd Calea Victoriei și ajungînd până la obor. Consiliul aprobă. Se aprobă schimbarea locului comunei din str. Țăranilor colț cu str. Romană, cu locul din str. Polonă No. 124. Se aprobă mai multe scutiri de taxe și renunțări la apel și recursuri. Ședința s-a ridicat la orele 6 și jum.— Const. Din Tîrgoviște TIRGOVIȘTE, 8 Iunie. — Astăzi a inspectat posturile jandarmilor din județul nostru d. colonel Cezianu, ajuorul inspectoratului general al jandarmeriei rurale. — Mîine se vor înmormînta rămășițele pămintești ale soldatului Gheorghe Gheorghe, din regimentul 4 călărași, victima accidentului de la alergările de brigadă, ce au avut loc la 3 iunie. Coresp. feriga unui diplomat Profesorul rus Marteus Consilier de stat, a fost reprezentantul Rusiei la conferința de la Haga, unde s'a distins prin luminile aduse In discuția grelelor chestiuni de drept international. O telegramă anunță acum că a murit la Petersburg. LICITAT» Ministerul lucrărilor publice sa scos pentru a 3,-a oară în licitație pe ziua de 23 Iunie 1909 cantitatea de 980 m. p. ,pietriș de carieră necesar în anul 1909 șoselelor județene Craiova,Anasești, partea de la kilometrul 16—55, în marginile sumei de 13.991,50 bani. . S’a mai scos pe aceiași zi in licitație , aprovizionarea pe termen de 3 ani -a pietrișului necesar șoselei naționale Cîmpina-Sinaia în sumă de 14.288 lei. Tot pe 23 Iunie curent, s’ă mai scos în licitație și construirea -din nou a 14 poduri și podețe cu tabliere de beton armat, cum și lucrări de terasamente, la capetele podurilor de pe șoselele județene Galați-Bîrlad (Covurlui) în sumă de 78.000 lei. Toate aceste licitații se vor ține la prefectura respectivă a județului și ministerul lucrărilor publice, NUVELELE DIMINEȚEI-un scriitor care șî-a pă... spirit de AL. CAZABAN CInd trebuia să-i apară o nuvelă. In ziua aceia scriitorului Iorgu Rotopan nici nu’i venea să iasă pe stradă, numaî de frica celor cari îi ațineau calea ca să-l felicite pentru „admirabila lui bucată“... tnii treceau strada de pe celalt trotuar, și veneau cu mîinele întinse ca să-l mulțumească în gura mare, că le-a dat prilejul să rîdă, alții o trageau de mînecă în berărie ca să-l cinstească cu denșila. „Nene Iorgule,—fiti-al condeiul al dracului,—mă lăcuși să rid pînă la lacrimi... Nevasta mea a leșinat, nu alta, că-i plac al dracului ghidușile!“... Cam astfel de laude trebuia să audă Iorgu- Rotopan și nu știa ce să mai răspundă față de un așa elan de admirație mai ales cînd pornea din partea celora pe cari în mintea lui îi asemuia unor „burtă-verde". Nenea Iorga ajunsese așa de popular și de iubit, că dacă, ferească Dumnezeu, i s’ar fi întîmplat nenorocire, în cinci minute numai, s’ar fi subscris pentru el citeva mii de lei. Răsfățat și de cei mici și de cei mari, și de cei săraci și de cei bogați. Rotopan, după ce căpătă Iau de de la toți acei cari țineau cu demnitate sau fără demnitate condeiul, începu să ia în primire pe scriitorii cari se sbäteau în beznă, și mai ales pe cei melancolici și pe cei sentimentali cari se plîngeau că lumea nu era pregătită ca să-i înțeleagă. Și reușia de minune, mai ales că avea de partea sa tocmai lumea împotriva căreia se plângeau scriitorii nedreptățiți- înțepăturile lui erau așa de veninoase încît cel înțepat, murea fără leac chiar de la cele dintlin încercări literare. De multe ori prietenii fericiți ai neîntrecutului înțepător se rugau de el pentru nefericitele victime: Mai lasă-î săracii să trăiască și cu eî !... Dar neîndurătorul batjocoritor, cu mici un preț nu le erta îndrăzneala lor de a numi nepriceput un public care prețuia atât de mult opera lui Rotopan!... Intr’o zi însă pedepsiții scăpară de virful ascuțit al peniței călăului lori... Un bun și bogat român care iubea mult scrierile înveselitoare mulțumit că după masă îl desfătau „ghidușiile“ lui Rotopan, Ii dete scriitorului, in semn de încurajare, citeva bilete de o mie! Rotopan se puse pe chef și veselie și găsind că te desfată mai mult bunătățile lumești decit mulțumirea de a reuși bine o schiță, lasă condeiul să ruginească alături de călimara tn care se usca cerneala pricinuitoare de atita veselie pentru unii și de atîta amăreală pentru alții!... Alergînd după senseatiî noul, Rotopan plecă In străinătate. Trăi acolo cîțiva ani dearundul, făcînd adevărate orgii cu femei și băuturi prefăcute... Făcu cunoștință cu tot felul de tipuri cari treamră pe dinaintea lui fără să-I lase vreo amintire. Cheltuind fără chibzuială se pomeni fără parale, dar prietenii și admiratorii nu-I lăsară,căci la ea dintlin încurcătură i-au venit cu toții în ajutor... Nu știui cu a mai fi trăit printre străini, dar îmtr’o bună dimineață se întoarse în țară, cu buzunarele goale, cu gesturile greoaie și cu o tremurătură ciudată a luminei ochilor... Atunci scriitorul se gândi iarăși la condeii, mai ales că din toate părțile editorii Iimbulzean cu „oferte“ ademenitoare. Și nii după mult timp, gazetele anunțară că gustatul Rotopan intră iarăși In activitate... In ziua cînd apăru gazeta In care doritul scriitor își publicase nuvela, vinzătorii făcură cel mai frumos dever. Și acum ca și mai înainte, cu greu s’a hotărît Rotopan să iasă din casă, gîndind că o să-l plictisească acum și mai rau cititorii cu laudele lor. Totuși a eșit pe stradă, și a avut prilejul să se asigure că degeabă își făcuse spaimă. Nici un prieten, nici un critic chiar nu i-a pomenit nimic de nuvela sa. — Se vede că dobitoacele astea n'au cetit gazeta!—gladi Rotopan cu oarecare amărăciune. Și necăjit parcă de acest lucru, începu să se învîrtească pe calea Victoriei, înadins ca să se întilnească cu cit mai mulți prieteni, cu cit mai mulți cunoscuți... E drept că a fost salutat de mulți și cu respectul ce i se cuvine lui Rotopan, dar nimeni n’a venit să-l felicite pentru noua lut bucată. In seara ceta nenea Iorgu intră cum amărît în casă, și înainte să se culce își ceti pentru a doua oară nuvela și pentru a doua oară o găsi cu se poate de spirituală. Adormi cu reflecția: — S’,au lenevit tipurile, nu vor să mai citească nimic. S’or fi descurajat și ei de spanacul pe care i-l servă mucoșii de azi!... După o lună, făcînd o sdravănă opintire, turnă o altă nuvelă. Odată cu apariția ei, eși și el pe stradă... Aceiași indiferență... ba parcă băgă de seamă că unii din vechii lui admiratori nu-l mai salutau cu aceiași smerenie, ca mai înainte. Scriitorul nu-și mai cunoștea oamenii. Spre seară, ne mai putea d răbda să fie chinuit de tot felul de presupuneri asupra primirei ce i-o faceau cititorii, opri în drum pe un critic— desigur un profesor universitar—ca să-i afle părerea. După ce î vorbi de una de-alta, îl întrebă deodată: — De schița mea ce zici?.. hai? Criticul surprins, rămâne încurcat ca un martor mincinos care , în fața crucei, simte pentru o citită frică să vnu Spuie cumva adevărul. Dar profesorul universitar, care trecea drept un diplomat își reveni îndată și făcînd .pes miratul întrebă: * —Care schiță...de Cridt — De azi... Cu cea mai mare seninătate, Sty’ plomatul critic zise: — N’am citit’o!... Nici nu știam de ea... Bine că mi-am spus... s’ci citesc și eu diseară, in pat... Sriitorul se despărți gîndind cu ciudă: — Minte vulpoiul!... slot sigur că a cetit-o dar nu vrea să spuie fiindcă nu i-a plăcut ramolitului... Bine L a zis cine i-a zis că’î ramoilit... Și fiindcă nu’i pășea de prețuirea unui ramolit, urmă să scrie înainte, dind editorului la timp, marfa bine plătită... Intr’o seară Rotopan se afla Intr’o berărie unde mu mai fusese pînă atunci. In jurul lui beau tipuri necunoscute... Era afundat în gînduri, cînd deodată auzi numele sau purtat cu ușurință în gura băutorilor. Unul din ei cu cioc — ce cioc stupid — fiind întrebat* de altul ce părere are despre scrie* rile din urmă ale lui Rotopan, făcu un gest—ce gest stupid!... . — Eu nu-l mai citesc pe Roto* pan !... Poate să fie bun scriitor dar mie ’mi pare că nu mai are nici o sare — s’a prostit !... Rotopan plecă zîmbind de milă. Dar cînd se văzu în fața biroului de scris, nu mai zimbea. Fruntea îi se încruntase și lumiile ochilor îi jucau ca două flăcări bătute de vînt. Cu degetele nervoase luă condeiul și în loc s’aștearnă nun vela cerută, scrise un articol... Era un rechizitoriu aspru adus ne priceperei cititorilor. Articolul se termina cu această povață dată tinerilor scriitori: — „E păcat să mai facă cineva literatură într’o țară de meseriași și de plugari !... A doua zi după apariția artistii totul, autorul fu Intimpinat de mîini întinse cari veneau să-l înplicite pentru dreapta lui vedere... Erau miinile celor din besnă ă* le acelora cari uitind înțepăturile lui de altă dată, veneau acum să-I mulțumească văzîndu-se în sfirșii răzbunați.* . ^ ^ MI. CAZABAN ,.o NUVELA „DIMINEȚEI“ ||Ai Mume: Interview cu moș Ieniță de RADU D. ROSETTI Honi tfsoiiiríjE tinit In ședința de erî a consiliului comunal s’au aprobat următoarele nouî denumiri de strade: Strada Arionoaiei se va numi pe viitor str. Dr. Bacaloglu; strada Belizarie se va numi str. Bucovinei; Birjarii Nouî se va numi Moroni Const. str. Berzei de la casa Socec pînă în b-dul Schitul Măgureanu se va numi Gr. Bălcescu; str. Căprioarei și prelungirea Căprioarei se vor numi str. Temișeana; str. Căruțași (Icoanei) se va numi Alecu Russo; Căruțași (Șerban Vodă), se va numi :str. Mitropolitul Grigore; str. Ceatrului, str. Macedoniei. Cerșetori se va numi str. Dionise Fo*tino; Ciclopilor se va numi Simo* unde; str. Dulgheri se va numi Creangă; Dulgheri (Buzești). Sergiu; Ermitului se va numi Aron Florian; str. General Florescu (Cottroceni) Dr. Isache; Ghica-Vodă se va numi Radu de la Afumați; str. Nouă se va numi Mitropolitul Veniamin Costache; -str. Păunilor, se va numi str. Transilvania; Puțului se va numi str. Dosoftei; Radu Glescu se va numi Dr. Iatropol; Sf. Spiridon se va numi Maria Rosetti; Sf. Ștefan se va numi Alexandru cel Bun; Stindardului se va numi. General Doda; Stindardului (Fraților Verzi), Ioan Roată; Șerbănică se va numi Dr. Obedeanu; Spitalului se va numi Dr. Felix; Modestiei se va numi Dr. Kalenderu; Fraților se va numi Doamna Cuza.; Vaporului se va numi Despot Vodă; str. Vineri se va numi Maramureș; Valeriu Făgăraș; Soarelui, Th. Aman, Saturn, Al. Orescu, și str. Umbrei se va numi str. N. Kretulescu. Buletinul Sindicatelor Timplari.— Sindicatul lucrătorilor tîmplari din Capitală cu sediul in calea Victoriei 91, tine astăzi Marți orele 9 seara ședință săptămînală, la care pot lua parte toti lucrătorii tîmplari fie organizați fie neorganizati. I * Tapițeri. — Astăzi la orele 9 seara sindicatul lucrătorilor tapițeri din Capitală, ține ședință publică săptămînală, la ordinea zilei fiind chestiuni importante . C. F. R. — Lucrătorii din depoul de mașini din C. F. R. se întrunesc astăzi Marti 9 Iunie orele 6 seara în sala sindicatelor spre a li se comunică de către comisiune rezultatul obținut de la direcție relativ la plata salariului de 2 ori pe lună, * ...... Conferință. — Sîmbătă 13 Iunie-cor. la ședința cercului „Roputnia Muncitoare“ din Capitală d-ra dr. Ecaterina Arbore va dezvolta o conferință avînd ca subiect „Revoluția din Rusia“. Intrarea generală 20 de persoana* ■' . A*