Dimineaţa, iunie 1909 (Anul 6, nr. 1897-1923)

1909-06-10 / nr. 1904 (1905)

19 U4 PUBLICITATEA. CORCULATA EXCLULOT Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER &Cn BUCUREȘTI atr.Karas­eorgevici »» Talti Trm Ifllj-Biro­uri­le ziarului: Str. Sărindar No. W DIRECTOR CONST. MILLE ADonamente cu premii: Vau................................Lei SO­R Im­i............................. „11 « Imni.................................... 6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON . Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală. . „ 14/10 „ Provincia . „ 14/99 „ „ Străinătatea 12/40 APARE ZILNICI CU 3 CELE­­ DIN U­R­M­A» ȘTIRI ALE NOPȚII Miercuri 10 Iunie 190* Cum putem este și traiul Indheere pentru anchetele „Dimineței“ Din numeroasele anchete făcute de ziarul nostru asupra pricinilor scumpire! traiului, reiesă că una din cele principale este specula ce se face cu toate obiectele alimen­tare cât și cu casele de închiriat. Pe lingă scumpirea naturală. Care se resimte pînă la un punct oarecare in toată Europa, angro­siștii și fabricanții noștri, prin «arterare, și detailiști», printr’o speculă ce trece de marginile per­mise, vin și mai scumpesc încă prețul lucrurilor. In ce privește casele. In Capi­tală chiriile s’au urcat și prin lipsa de locuințe, pe de o parte, ți prin monopolizarea a sute de case mari de către unii speculanți,­­pe de alta. In provincie, în gene­ral, sporirea trebue să provie nu­mai de la împuținarea construc­țiilor noul, pe cînd cele vechi con­tinuă a se dărîma, iar populația est­e. Spre a se înlătura o parte din aceste pricini ale scumpirei traiu­lui, se cere numai decât interven­ția guvernului; pentru rest, inter­venția publicului e singură cu pu­­­tință și eficace. Guvernul poate, numai el poate, și trebue neapărat să ia următoa­rele măsuri: 1) Să limiteze lăcomia carteluri­lor, imp­u­nând tuturor fabricatelor naționale, cari trăesc numai mul­țumită unor tarife vamale urcate și încurajărilor oficiale de tot so­iul, o limită de preț peste care să nu poată trece, dacă voesc să se bucure mai departe de favorurile. Incurajărea industriei. 2) Să acorde, pentru un­ timp dat, toate înlesnirile cu putință materialelor de construcție, pînă ce se vor fi construit prin toate orașele țării un­ număr de case su­­ficiente nevoilor populației. 3) Să impue foarte greu locurile virane, spre a sili astfel pe cei ce le speculează să construiască sau să le vindă celor ce doresc a con­strui, iar a nu specula cu teren­u­­rile. Primăriile să impue brutarilor, cari In genere fiind ținuți to­­t la In ce privește prețul, speculează cu lipsa la clntar,—să vindă pâi­nea numai cu greutatea și nu cu bucata. Pentru specula cu combustibilul cu obiectele de băcănie, de imbră­căminte, cu laptele, brinza, ouăle zarzavaturile, etc., nu există alt leac decit formarea de numeroase societăți cooperative de consum. Aci e datoria publicului să dea din­ miniî, să lucreze, să ia ma­suri. Cooperativele, Înființarea lor In toate centrele princpale și pentru toate obiectele de consumație de prima necesitate, iată leacul, iată singurul leac. Dacă consumătorii noștri, cari se plîng de scumpirea traiului, ar depune aceiași activitate în fon­darea și conducerea cooperative­lor, pe care o pun azi în­ legitima lor agitație, o bună parte a ches­­tiunei ar fi rezolvată. In ce privește îndatoririle cari cad în sarcina guvernului și primăriilor, agitația trebue dusă mai departe pînă la complecta li bindă. Pentru celelalte chestiuni, cari se pot regula prin intervenția pu­blicuilui, trebue ca inițiativa par­ticulară să se dovedească și ea e­­nergică, promptă și destoinică. I. Teodorescu Gronicss­pirnlară Prinderea casierului Dumitrescu de la Vama poștei.— Am­ vorbit de dispariția lui Gh. Dumitrescu, im­piegat clasa I-a la Vama Poștei și care fiind însărcinat să țină locul de casier, a delapidat suma de 2820 își din cari 1000 lei bani însușiți din încasările propriu zise, iar res­tul prin neaplicarea timbrelor lega­le pe actele de vămuire. Afacerea fusese repartizată de parchet, cabinetului 2 de instruc­ție. D. judecător Budișteanu, titu­larul acestui cabinet făcu primele cercetări, bazate pe actele dresate în cauză de inspectorul general al m­inisterului de finanțe, d. Araboiu. In tot acest timp Dumitrescu, fă­cea încercări ascunse pe la diferite rude din țară pentru a obține suma­­ delapidată și a o vărsa la căss­a”Vă­­m­eî, crezînd astfel că va scăpa de urmăririle penale. Tentativa nu a reușit și revenind în Capitală, a fost era prins de poli­ție și înaintat cabinetului 2 de ins­trucție. PS Budișteanu după ce luă aresta­tului un sumar interogatoriu îl de­puse la Văcărești, cu mandat de a­­restare in regulă, vot fără a avea calitatea de alegă­tor al colegiului al doilea. In urma pledoariei d-lui advocat Ion G. Stoian, jurații au achitat pe Rădulescu, DIN JUDEȚ Un copil ucis In bănie. — Un caz de o gravitate excepțională s’a pe­trecut în satul Progresul, din jude­țul Ilfov. Anume notarul comunei Solat a încunoștiințat telegrafic,par­chetul că locuitorul Marin Vlăscea­­nu, împreună cu fiii săi Niculae, Du­mitru, Ion și Gheorghe, toți din Fun­dulea, au bătut atît de crunt pe copilul Radu Ion Pădureanu din sa­tul Progresul, nncit nefericitul băiat a murit erî. Parchetul a delegat pe adminis­tratorul de plasă să facă o grabnică anchetă arestînd pe uciași, și a în­sărcinat în acelaș timp de d. dr. Andrei Ionescu,­ medic legist să se transporte la fața locului și să facă autopsia cadavrului. Hi CURȚI ȘI TRIBUNALE Recurs referitor la calomie prin­­ presă. —■ A. Camberopol, ziarist din Ploești și Lazăr Gheorghiu, fuseseră condamnați de­­ Curtea cu jurați de Prahova, cel dintlin la 3 luni iar secundul la o lună închisoare, pen­tru calomnie adusă prin ziarul „Bi­ruința“ d-lui I. Mihăes­cu, dirigintele oficiului poștal al gărei Ploiești. Ambii condamnați făcură recurs,, care s'a judecat erî de Curtea de casație, secția 2-a. înalta instanță In urma dezvoltărei motivelor de recurs de către d. C. C.­ Arion, a casat decizia, trimitînd afacerea la Curtea cu juri de Buzău. Războiu intre soți pentru păstra­rea copilului. — Tribunalul de Bo­toșani, pronunțînd divorțul intre d. Anton Pruncu, și soția d-sale ac­tuala d-nă Maria Gr. Ciolac, hotă­­rîse ca fetița lor să rămînă in în­grijirea mamei.­­Puțin după aceia d. Pruncu prin o acțiune îndreptată la tribunalul de Roman, ceruse­­ să i se dea d-sale copilul spre îngrijire și educație pe motiv că d-na -Ci­olac s’ar fi făcut vinovată de grave neglijențe în În­grijirea sănătătei copilei. Procesul 8­0, urmat de o parte și de alta cu o îndîrjire neobicșnuită și durează de mai bine de 4 ani,, trecînd prin­­toată filiera instanțelor judecăto­­rești. Tribunalul de Roman, admisese acțiunea, D-na Ciolac făcu apel, îar Curtea de apel din Iași, reformă sentința respingînd "cererea. D. Prun­cu, se adresă cu recurs în Casație, care casă decizia de la Iași, și tri­­m­ise afacerea lu Curtea apelativă de Galați. Aceasta se pronunță In sen­sul tribunalului de Roman adică favorabil d-lui Pruncu.­­ De astă dată d-na Ciolac este a­­ceia care făcînd recurs Curtea de casație, secția 2-a pe motive diferite da cele invocate prima dată ad­mise și acest recurs și casînd de­cizia de Galați, trimete afacerea la Curtea de apel din București. Secția 4-a a acestei Curți a ju­decat deci din nou apelul d-nei Cio­­lac contra sentinței tribunalului, de Roman. După trei ședințe de dez­bateri în cari au pledat d. M. Fere­­chi­de pentru d-na Ciolac și d. Ba­­siie Missir pentru d. Pruncu. Curtea s’a pronunțat admițînd apelul, res­­pingînd deci acțiunea d-lui Pruncu și hotărînd ca copila să rămină în păstrarea d-nei Ciolac. Se va opri oare o­diseia procesu­­lui act? Curtea cu jurați.— In ședința de erî, judecătorii poporului au luat în cercetare procesul d-lui Ruse Ră­­dulescu, alegător din culoarea de­­ negru, dat judecăței pentru delict electoral, jidist, ar fi luat parte la Somnambulul din Tîrgoviște TIRGOVIȘTE, 8 Iunie.—Astăzi la orele 11 a fost adus cu trenul în lo­calitate somnambulul Dumitru A­­lexandrescu pentru a fi plasat la domiciliu. El este din comuna Co­­jasca, acest județ, unde tatăl sau e­st­e administrator de­­ moșie. De la gară a fost d­us direct­­ la spi­tal. La orele 7 m’-am dus la spital, unde am găsit pe d-șoara dr. Maria Economu, medic secundar al spita­lului, care m’a rugat să nu supăr pre bolnav. A avut in­să buna-voință ca, în prezența mea, să întreție o convorbire cu bolnavul, care în acel timp se afla liniștit. Spunea între altele că-șî dă per­fect de bine seama de timpul­­ cînd trebue să-l apuce crizele. In primul rînd simte o arsură pe piept, care în urmă se urcă pînă la gît sub for­ma unui nod care-l sugrumă. Cînd nodul sosește la­­ gît, își pierde cu­noștința. Cînd crizele îi vin cu în­demnuri ca să­­ plece, atunci începe să vorbească în neștire și în urmă pornește. Alte crize sunt acelea în cari cîntă și gesticulează. Astăzi i s-au ivit două crize una în tren la orele 10, iar alta l­a po­liție, unde spune că convorbirea l-a surescitat. . . ! Dela orele 12 pînă seara nu i-a mai venit nici o criză. In timpul cln­d e liniștit vorbește foarte bine, dovedind că e un băiat inteligent. Am mulțumit d-șoarel Economu pentru amabilitatea ce a avut de a-mi da ocazia să vorbesc cu som­nambulul, și m’am retras —Coi. Mișcarea de la finanțe — A DOUA MIȘCARE — Pe ziua de eră s’a făcut urmă­toarea mișcare în personalul exterior al creditului agricol și viticol. D. N. N. Niculescu, licențiat în drept, a fost numit impiegat de clasa II-a în direcțiunea conta­bilitatei generale a Statului, în locul d-lui C. Metaxa, care a re­fuzat postul-D-nii C. Jicman și G. Călinescu, a­ctuali subșefi de secție, au fost înaintați șefi de­­ secție clasa IlI-a IMI N. Finichi și C. D. Constan­tinescu, actuali impiegați clasa I, au fost înaintați subșefi de secție. D-nii Ștefan A. loam, Const. Gagi­alov, actuali impiegați de clasa II-a, C. C. Nenițe­scu doctor în drept, A. G. Nicoleanu, licen­țiat î­n drept, I. I. Atanasiu­­ și I. G. Sferdenski absolvenți ai ș­coa­­le­i comerciale de gradul al II-lea­, au fost numiți impiegați de și, I-a, Mișcarea in corpul didactic primar Pe ziua de 1 Septembrie s’a făcut următoarea mișcare in corpul di­dactic primar din țară: D. C. Popescu, învățător în co­muna Bogdănești, jud. Vîlcea, trans­ferat la Bujoreni, acelaș județ, D-ra Maria A. Dumitrescu, ins­titutoare la școala de fete din Roși­orii de Vede, a fost transferată la școala de băeți din Curtea de Ar­geș. D. Oprea Rădulescu, învățător din comuna Bobești-Bă­lăceanu, transferat în comuna Bucoveni-Mo­­goșoaia, jud. Ilfov. D. I. Brătulescu, învățător in co­muna Soveja, a fost transferat la joren, județul Vîlcea. D. I. Antoni, învățător în comu­na Golențî-Basarabi, jud. Dolj. D. R. Ionescu, învățător Sn corn. Merea, a fost transferat la Suraia, jud. Putna. D. St. Popescu, învățător In corn. Risipiți, a fost transferat la Go­­lențî (Dolj). D. G. V. Arghir, învățător In co­muna Soveja, a fost transferat la comuna Mera (Putn­a). D-na Elena Constantinescu, învă­țătoare în comuna Lapo­ș (Buzau), a fost transferată la Vasilațî, jud. Ilfov. D. Anton Goleanu, învățător In comuna Măicănești, transferat la Slobozia-Mihăileni, jud. R.­Sărat. D. T. Cumpătă, învățător în com. Guranda, transferat la Ripiceni- Movila-Ruptă, jud. Botoșani. •* HIGIENA la restaurantele din Capitală In dările de seamă publicate de unele ziare, asupra razziei sanitare făcută zilele trecute de către ser­viciul medical și veterinar la res­taurantele din Capitală, s’a spus că la restaurantul Enescu & Andre­­escu din strada sf. Ionică s’ar fi găsit o prea mare cantitate de carne și anume 300 kilograme, din care s-ar fi confiscat ca denaturată 14 kilograme. Lucrul acesta a surprins p­e toți aceia care cunosc curățenia exem­plară care domnește în laboratoriul și bucătăria cunoscutului și cerceta­tului restaurant și pentru a vedea cum stau lucrurile, ne-am dus acolo pentru a lua informațiuni exacte, D. Enescu ne-a pus imediat la dispoziție copia procesului verbal dresat de comisia sanitară. In acest act­­ oficial se spune lămurit că „lo­calul, bucătăria, frigoriferele, maga­zia și latrina se află în cea mai per­fectă curățenie’*, deși pînă în mo­mentul sosirea comisiei (orele 9 și jum.) curățenia zilnică încă nu se terminase. In ce privește cantitea de carne ,procesul verbal spune că comisiunea , găsit 150 kilograme carne de o zi și de două zile, păstrată la frigori­­fer. Din toată această cantitate de car­ne, necesară aproape zilnic unui restaurant mare și vizitat ca resta­urantul Enescu & Andreescu, s’a denaturat pe loc numai pielița ce se curăță de ob­iceiu zilnic, în greutate de 14 kilograme. Aceasta este situația reală a chipului higienic în care au fost găsite bucătăria și laboratoriul res­taurantului Enescu - Andreescu, care, de altfel, astăzi se află într-un complect deranjament­­ din cauza no­­uilor saloane cari se adaugă și cari va fi gata la toamnă. Noul ministru român la Bruxelles D. Tr. G. Djuvara a fost numit, pe ziua de 1 Iunie, ministrul Ro­­miniei la Bruxelles. Iată cum s-a desfășurat cariera diplomatică a trimisului extra­or­­dinar al României în capitala Bel­giei: D. Djuvara a intrat din diploma­­ție la 16 Aprilie 1876, ca dialșat la legațiunea romînă din Paris. La 4 Aprilie 1880 d-sa a fost înaintat s­ecretar de legație cl. I-a. La 1 Martie 1885, d. Djuvara a fost che­mat la minister, unde i s'a încre­dințat postul de șef al diviziunei politice. La 1 iulie 1887 a fost tri­mis la Belgrad, ca însărcinat de afaceri al Romîniei. In anul ur­mător, la 1 Iulie, a trecut ca agent diplomatic la Sofia, iar la î6 Oc­tombrie 1890 a fost înantat la ran­gul de ministru plenipotențiar. La 1e­­tembrie 1891 d. Djuvara a fost numit secretar general al ministe­rului de externe. La 15 Maiv. 1896 a fost numit trimis extraordinar, la Constantinopol, iar la 1 Aprilie 1904 a fost numit delegat al Româ­­niei în comisiunea europeană a Dunărei. Se știe că d. Djuvara este și un distins publicist care a îmbogățit literatura romînă cu lucrări inte­resante : . •. ’ S3. Tr. 6. Djuwara MOARTEA LUI AUREL MURĂȘIANU O știre particulară din Brașov ne aduce trista știre despre înceta­rea din viață a d-lui dr. Aurel Murășianu, directorul și proprieta­rul vechiului ziar de peste munți Gazeta Transilvaniei. Entuziastul și simpaticul dr. Murășianu a închis ochii pe­ntru totdeauna era, Dumincă după a­­miazi, în­­ u­rma unei îndelungate și chinuitoare boale de picioare. Fiu al regretatului Iacob Mură­șianu și nu al poetului Andrei Murășianu, cum spune­ a fi rKr­,­de dimineață, Aurel Murășianu s-a născut la 1847 în Brașov, unde și-a făcut­­ studiile primare și o parte din cele secundare, pe­­ pari, le-a­ terminat la Blaj. încă de tinăr, părintele sau Ta inițiat In mersul luptelor națio­nale. La 1863 făcea serviciu de re­porter la „Gazeta Transilvaniei“ despre desbaterile dietei transil­vane care­­ și ținea ședințele la Cluj. La 1865 s’a dus la Viena, unde a studiat filosofia și dreptul, luînd la 1872 doctoratul In științele ju­ridice. La 1868 a scris o serie de articole in revista „Die Reform", apărînd autonomia Ardealului și drepturile națiunei, articole cari au făcut atunci mare senzație și întru cari 121 femei române din Transilvania i-au făcut un prețios dar cu inscripția: „Luptătorului pentru drept și libertate“. Intre anii 1868 și 1877 a scris la mai multe ziare din Austria ți străinătate, apărînd drepturile or bijduitului popor român. In 1877 a lucrat împreună cu George Bariți­u­ la „Gazeta Transil­vaniei“, iar din 1878 și pînă azi a fost directorul și proprietarul „Gazetei”, cel mai vechim­ ziar românesc din toate țările locuite de romîni. Primul număr al „Gazetei de Transilvania“, cum era botezată pe vremuri, a apărut la 22 Martie 1838. S-a început „Gazeta“, redac­tată de regretații George Barițiu și Iacob Murășianuu, tatăl lui Au­rel Murășianu, a apărut în for­mat mic, cu două coloane și era tipărită cu litere chirilice. De 30 și mai bine de ani, „Gaze­ta Transilvaniei a fost condusă cu toc sacru, pricepere și tact de d-rul Aurel Murășianu, care cu prilejul jubileului de 70 de ani al ziarului său, sărbătorit anul tre­cut, a pus bazele unu­i fond pen­tru acordarea de pensii harnicilor și curagioșilor ziariști romîni din Ungaria. La 1885, Aurel Murășianu, după ce la 1884 făcu „Gazeta“ cotidiană, a fost ales membru în comitetul partidului național, plnă la 1892, cînd a refuzat mandatul, de­oare­ce nu aproba vederile majorita­te­ comitetului,­ care hotărîse tri­miterea cunoscutului Memorand la împărat. Cu toate acestea a apărat cu căldură interesele sailidartitatii­ naționale în sînul partidului și în procesul Memorandului s’a În­rolat ca­ apărător, contribuind în mod deosebit la succesul moral obținut. Murășianu, om cu vederi largi, a stăruit pentru a căuta legături cu popoarele memaghiare din mo­­­narh­ia austro-ungară, cari a­­veau aceeași soartă și aceleași interese ca și romînii. In acest scop a mers în 1891 la Praga, cu ocaziunea expozițiunei naționale a cehilor, unde, în fruntea celor 30 de romîni cam­ 11 însoțeau­, a fost primit cu multă simpatie. A­­ceastă vizită a­­ contribuit mult la apropierea slavilor din Ungaria la politica romînilor. Ca toți martirii condeiului de peste munți, regretatul dr. Aurel Murășianu și-a avut­ și el partea sa de procese de presă și de tem­niță ungurească, făcînd în 1890 șase luni d­e zile închisoare pen­tru că și-a apărat dreptul limbei materne. Doctorul Aurel Murășianu lasă în urma sa o soție nemîngîiată și doi copii, o fată și un băiat; a­­cesta din urmă e doctor în drept de la Viena și Lipsea, preparat anume de regretatul său părinte pentru spinoasa carieră ziaris­tică. . Adresăm mult întristatei familii expresia sincerilor noastre­­ con­doleanțe. — I. R. A. MIREL MI­RASIAMI edința consiliului comunali Eir la orele 5 de a., membrii consiliului comunal s’au întrunit în localul primăriei sub preșiden­­ția d-lui V. Brătianu, primarul CaspinaleJ I. .Au luat parte la a­­ceastă ședință 19 d-nn consilieri. D. Costa­copol, director secretar general, citește sumarul ședinței trecute, după care se intră în or­dinea de zi. D. Vinntilă Brătianu, roagă pe consilieri să delege pe un mem­bru care împreună cu un delegat a­l Băncii Naționale și un delegat al bancherilor să ia parte la lu­crările d­e subscrierea acțiunilor ale soci­etatei de tramvai „Bucu­­rești“, cari vor Începe Miercurea aceasta. Consiliul deleagă pe d. Proco­­pie Dumitrescu să ia parte la a­ceste lucrări. Consiliul aprobă acceptarea do­­națiunei de 5000 de lei lăsată co­munei de defunctul Dabuleanu St. PARCELAREA GRADINEI IOANID Luîndu-se în discuție proectul parcelărei grădinei Ioanid, d. Brătianu spune că prin crearea noului bulevard și prin transfor­marea grădinei Ioanid întrun parc asămuitor parcului Monceau din Paris se înfrumusețează un întreg cartier fără mari cheltueli de­ore­ce din vânzarea parcelelor grădinei se acopăr aproape toate cheltuelile făcute de comună. Casele ce se vor construi în a­­cest bloc vor fi clădiri în stil de vile s­au de hoteluri particulare de preferință în stil romînesc. Construcțiile pot fi și grupe două cite două, însă planurile lor de construcție se vor întocmi î­n­­tr’un stil concordat. Curțile vor fi plantate pe cel puțin 50 la sută din suprafața ne­­clădită. Pentru a lua parte la licitarea parcelelor, concurenți vor trebui să depună 10 la sută din evaluare. In termen , de zece zile­­ de la apro­barea licitațiilor, cumpărătorul va trebui să verse la­­ casa comunală prim­a rată de 40 la, sută din pre­țul oferit. Restul se va achita în rate timp de 4 ani. D-ni consilieri Dumitrescu Pro­­copie și Costescu Comăneanu, au făcut cite­va observații de detaliu. In­ urma explicațiilor date de d. Vintilă Brătianu, consilul a­­probă proectul. Luînduse în discuție chestiunea schimbărilor de nume din stradă, d. Brătianu, propune ca pe viitor să nu se dea stradelo­r de­­cit nu­mele persoanele cari au­­ murit de cel puțin 5 ani, spre a se vedea dacă memoria aceluia mai tră­­ește. Consiliul aprobă schimbarea mai multor nume de străzi. Se aprobă alinierea stradelor Imprimăriei și Apolon precum și cererea d-lor Ioanid­ și Zissu de a vinde locul din Br. Colțeî cedat d-nei Camarașescu. Se i-a ta discuție deschiderea u­­nui n­ou bulevard care să lege piața Gri­vița cu piața Romană, traversînd Calea Victoriei și ajun­­gînd până la obor. Consiliul a­­probă. Se aprobă schimbarea locului comunei din str. Țăranilor colț cu str. Romană, cu locul din str. Polonă No. 124. Se aprobă mai multe scutiri de taxe și renunțări la apel și re­cursuri. Ședința s-a ridicat la orele 6 și jum.— Const. Din Tîrgoviște TIRGOVIȘTE, 8 Iunie. — Astăzi a inspectat posturile jandarmilor din județul nostru d. colonel Ce­­zianu, a­j­uorul inspectoratului general al jandarmeriei rurale. — Mîine se vor înmormînta ră­mășițele pămintești ale soldatu­­­lui Gheorghe Gheorghe, din regi­mentul 4 călărași, victima acci­dentului de la alergările de bri­gadă, ce au avut loc la­ 3 iunie. Coresp. feriga unui diplomat Profesorul rus Marteus Consilier de stat, a fost repre­zentantul Rusie­i la conferința de la Haga, unde s'a distins prin lu­minile aduse In discuția grelelor chestiuni de drept international. O telegramă anunță acum că a murit la Petersburg. LICITAT» Ministerul lucrărilor publice sa scos pentru a 3,-a oară în licitație pe ziua de 23 Iunie 1909 cantitatea de 980 m­. p. ,pietriș de carieră ne­cesar în anul 1909 șoselelor jude­țene Craiova,­Anasești, partea de la kilometrul 16—55, în marginile su­mei­­ de 13.991,50 bani. . S’a mai scos pe aceiași zi in lici­tație , aprovizionarea pe­ termen de 3 a­ni -a pietrișului necesar șoselei naționale Cîmpina-Sinaia în sumă de 14.288 lei. Tot pe 23 Iunie curent, s’ă­­ mai scos în licitație și construirea -din nou a 14 poduri și podețe cu ta­­bliere de beton armat, cum și lu­crări de terasamente, la capetele po­durilor de pe șoselele ju­dețene Ga­­lați-Bîrlad (Covurlui) în sumă de 78.000 lei. Toate aceste licitații se vor ține la prefectura respectivă a județului și­ ministerul lucrărilor­­ publice, NUVELELE­­ DIMINEȚEI-un scriitor care șî-a pă... spirit de AL. CAZ­AB­AN CIn­d trebuia să-i apară o nuve­lă. In ziua aceia scriitorului Ior­­gu Rotopan nici nu’i venea să iasă pe stradă, n­umaî de frica celor cari îi ațineau calea­­ ca să-l feli­cite pentru „admirabila lui buca­tă“... t­nii treceau strada de pe celalt trotuar, și veneau cu mîine­le întinse ca să-l mulțumească în gura mare, că le-a dat prilejul să rîdă, alții o­ trageau de mînecă în berărie ca să-l cinstească cu denșila. „Nene Iorgule,—fiti-al condeiul al dracului,—mă lăcuși să rid pî­­nă la lacrimi... Nevasta mea a le­șinat, nu alta, că-i plac al dra­cului ghiduși­le!“... Cam astfel de laude trebuia să audă Iorgu- Roto­pan și nu știa ce să mai răspundă față de un așa elan de admirație mai ales cînd pornea din partea celora pe cari în mintea lui îi a­­semuia unor „burtă-verde". Nenea Iorg­a­ ajunsese așa de po­pular și de iubit, că dacă, ferească Dumnezeu, i s’ar fi întîmplat nenorocire, în cinci minute nu­mai, s’ar fi subscris pentru el ci­teva mii de lei. Răsfățat și de cei mici și de cei mari, și de cei săraci și de cei bo­gați. Rotopan, după ce căpătă Iau de de la toți acei cari țineau cu demnitate sau fără demnitate con­dei­u­l, începu să ia în primire pe scriitorii cari se sbäteau în bez­nă, și mai ales pe cei melancolici și pe cei sentimentali cari se plîn­­geau că lumea nu era pregătită ca să-i înțeleagă. Și reușia de minune, mai ales că avea de partea sa tocmai lu­mea împotriva căreia se plângeau scriitorii nedreptățiți- înțepăturile lui erau așa de veninoase încît cel înțepat, murea fără leac chiar de la cele dintlin încercări lite­rare. De multe ori prietenii feri­ciți ai neîntrecutului înțepător se rugau de el pentru nefericitele victime:­­ Mai lasă-î săracii să trăiască și cu eî !... Dar neîndurătorul batjocoritor, cu mici un preț nu le erta îndrăz­neala lor de a numi nepriceput un public care prețuia atât de mult opera lui Rotopan!... Intr’o zi însă pedepsiții scăpară de virful ascuțit al peniței călău­lui lori... Un bun și bogat român care iu­bea mult scrierile înveselitoare mulțumit că după masă îl desfă­­tau „ghidușiile“ lui Rotopan, Ii dete scriitorului, in semn de încu­rajare, citeva bilete de o mie! Rotopan­ se puse pe chef și vese­lie și găsind că te desfată mai mult bunătățile lumești decit mul­țumirea de a reuși bine o schiță, lasă condeiul să ruginească ală­turi de călimara tn care se usca cerneala pricinuitoare de atita veselie pentru­ unii și de atîta a­­măreală pentru alții!... Alergînd după senseatiî noul, Rotopan plecă In străinătate. Trăi acolo cîțiva ani dearundul, făcînd adevărate orgii cu femei și bău­turi prefăcute... Făcu cunoștință cu tot felul de tipuri cari treamră pe dinaintea­ lui fără să-I lase vreo­ amintire. Cheltuind fără chibzuială se pomeni fără parale, dar prietenii și admiratorii nu-I lăsară,­­căci la ea dintlin încurcă­tură i-au venit cu toții în ajutor... Nu știui cu­ a mai fi trăit printre străini, dar îmtr’o bună dimineață se întoarse în țară, c­u­ buzunarele goale, cu gesturile greoaie și cu o tremurătură ciudată a luminei o­­chilor... Atunci scriitorul se gândi iarăși la condeii, mai ales că din toate părțile editorii I­­imbulzean cu „oferte“ ademenitoare. Și n­ii du­pă mult timp, gazetele anunțară că gustatul Rotopan intră iarăși In activitate... In ziua cînd apăru gazeta In­­ care doritul scriitor își publicase nuvela, vinzătorii făc­ură cel mai frumos dever. Și acum ca și mai înainte, cu greu s’a hotărît Rotopan să iasă din casă, gîndind că o să-l plic­tisească acum și mai rau cititorii cu laudele lor. Totuși a eșit pe stradă, și a avut prilejul să se a­­sigure că degeabă își făcu­se­­ spai­mă. Nici un prieten, nici un cri­tic chiar nu i-a pomenit nimic de nuvela sa. — Se vede că dobitoacele astea n'au cetit gazeta!—gladi Rotopan cu oarecare amărăciune. Și necă­jit parcă de acest lucru, începu să se învîrtească pe calea Victoriei, înadins ca să se întilnească cu cit mai mulți prieteni, cu cit mai mulți cuno­scuți... E drept că a fost salutat de mulți și cu respectul ce­ i se cuvine lui Rotopan, dar nimeni n’a venit să-l felicite pen­­tru noua lut bucată. In seara ceta nenea Iorgu intră cum amărît în casă, și înainte să se culce își ceti pentru a doua oară nuvela și pentru a doua oară o găsi cu­ se poate de spirituală. Adormi cu reflecția: — S’,au lenevit tip­u­rile, nu vor să mai citească nimic. S’or fi des­curajat și ei de spanacul pe care i-l servă mucoșii de azi!... După o lună, făcînd o sdravănă opintire, turnă o altă nuvelă. Odată cu apariția ei, eși și el pe stradă... Aceiași indiferență... ba parcă băgă de seamă că unii din vechii lui admiratori nu-l mai sa­­l­u­tau cu aceiași smerenie, ca mai înainte. Scriitorul nu-și mai cu­noștea oamenii. Spre seară, ne mai putea­ d răb­da să fie chinuit de tot felul de presupuneri asupra primirei ce i-o faceau cititorii, opri în drum pe un critic— desigur un profesor u­­niversitar—ca să-i afle părerea. După ce­ î vorbi de una­ de-alta, îl întrebă deodată: — De schița mea ce zici?.. hai? Criticul surprins, rămâne în­curcat ca un martor mincinos care , în fața crucei, simte pentru o citi­tă frică să vnu Sp­u­ie cumva ade­­­vărul. Dar profesorul universitar, care trecea drept un diplomat își reveni îndată și făcînd .pes miratul întrebă: * —­­Care schiță...­­de Cridt­ — De azi... Cu cea mai mare seninătate, Sty’ plomatul critic zise: — N’am citit’o!... Nici nu știam de ea... Bine că mi-am sp­us... s’ci citesc și eu diseară, in pat... Sriitorul se despărți gîndind cu­ ciudă: — Minte vulpoiul!... slot sigur că a cetit-o dar nu vrea să­­ spuie fiindcă nu i-a plăcut ramolitului... Bine L a zis cine i-a zis că’î ramo­i­lit... Și fiindcă nu’i pășea de prețui­­rea unui ramolit, urmă să scrie înainte, dind editorului la timp, marfa bine plătită... Intr’o seară Rotopan se afla Intr’o berărie unde mu­ mai fusese pînă atunci. In jurul lui beau tipuri necunoscute... Era afundat în gîn­­duri, cînd de­odată auzi numele sau purtat cu ușurință în gura bău­torilor. Unul din ei cu cioc — ce cioc stupid — fiind întrebat* de altul ce părere are despre scrie* rile din urmă ale lui Rotopan, făcu un gest—ce gest stupid!... . — Eu nu-l mai citesc pe Roto* pan !... Poate să fie bun scriitor dar mie ’mi pare că nu mai are nici o sare — s’a prostit !... Rotopan plecă zîmbind de milă. Dar cînd se văzu în fața biroului de scris, nu mai zimbea. Fruntea îi se încruntase și lumiile ochilor îi jucau ca două flăcări bătute de vînt. Cu degetele nervoase luă condeiul și în loc s’aștearnă n­un vela cerută, scrise un articol... E­­ra un rechizitoriu aspru adus ne­ priceperei cititorilor. Articolul se termina cu această pov­ață dată tinerilor scriitori: — „E păcat să mai facă cineva literatură într’o­ țară de meseriași și de plugari !... A doua zi după apariția artistii totul, autorul fu Intimpinat de m­îini întinse cari veneau să-l înp­licite pentru dreapta lui vedere... Erau miinile celor din besnă ă* le acelora cari­­ u­itind înțepăturile lui de altă dată, veneau acum să-I mulțumească văzîndu-se în sfirșii răzbunați.* .­­ ^ ^ MI. CAZABAN ,.o NUVELA „DIMINEȚEI“ ||Ai Mume: Interview cu moș Ieniță de RADU D. ROSETTI Honi tfsoiiiríjE tinit In ședința de erî a consiliului comunal s’au aprobat următoarele nouî denumiri de strade: Strada Arionoaiei se va numi pe viitor str. Dr. Bacaloglu; strada Belizarie se va numi str. Bucovinei; Birjarii Nouî se va numi Moroni Const.­ str. Berzei­­ de la c­a­sa Socec pînă în b-dul Schitul Măgureanu se va numi Gr. Bălcescu; str. Că­prioarei și prelungirea Căprioarei se vor numi str. Te­mișeana; str. Căruțași (Icoanei) se va numi Ale­­cu Russo; Căruțași (Șerban Vodă), se va numi :str. Mitropolitul Grigore; str. Ceatrului, str. Macedoniei. Cer­șetori se va numi str. Dionise Fo*­tino; Ciclopilor se va numi Simo* unde; str. Dulgheri se va numi­­ Creangă; Dulgheri (Buzești)­­. Ser­giu; Ermitului se va numi Aron Florian; str. General Florescu (Co­­ttroceni) Dr. I­sache; Ghica-Vodă se va numi Radu de la Afumați; str. Nouă se va numi Mitropolitul Veni­amin Costa­che; -str. Păunilor, se va numi str. Transilvania; Puțu­lui se va numi str. Dosoftei; Radu G­­lescu se va numi Dr. Iatropol; Sf. Spiridon se va numi­­ Maria Rosetti; Sf. Ștefan se va numi Alexandru cel Bun; Stindardului se va numi­. General Doda; Stindardului (Frați­lor Verzi), Io­an Roată; Șerbănică se va numi Dr. Obedeanu; Spitalu­lui se va numi Dr. Felix; Modestiei se va numi Dr. Kalenderu; Fraților se va numi Doamna Cuz­a.; Vaporu­lui se va numi Despot Vodă; str.­ Vineri se va numi­­ Maramureș; Va­­­leriu Făgăraș; Soarelui, Th. Aman, Saturn, Al. Orescu, și str. Umbrei se va numi str. N. Kretulescu. Buletinul Sindicatelor Timplari.— Sindicatul lucrătorilor tîmplari din Capitală cu sediul in calea Victoriei 91, tine astăzi Marți orele 9 seara ședință săptămînală, la care pot lua parte toti lucrătorii tîmplari fie organizați fie neorgani­­zati. I­­ * Tapițeri. — Astăzi la orele 9 seara sindicatul lucrătorilor tapițeri din Capitală, ține ședință publică săptămînală, la ordinea zilei fiind chestiuni importante . C. F. R. — Lucrătorii din depoul de mașini din C. F. R. se întrunesc astăzi Marti 9 Iunie orele 6 seara în sala sindicatelor spre a li se co­­­munică de către comisiune rezulta­tul obți­nut de la direcție relativ la plata salariului de 2 ori pe lună, * ...... Conferință. — Sîmbătă 13 Iunie­­-cor. la ședința cercului „Ropu­tnia­­ Muncitoare“ din Capitală d-ra dr. E­­caterina Arbore va dezvolta o con­ferință­­ avînd ca subiect „Revoluția din Rusia“. Intrarea generală 20 de persoana* ■' . A*

Next