Dimineaţa, iulie 1909 (Anul 6, nr. 1924-1954)

1909-07-01 / nr. 1924

Miercuri 1 Iulie 1966. ASTAZI: 30 Iunie (13 iulie) 1909­ ­ Ortodox: Conciliul celor 12 apos­­toli , Catolic: Margareta­ , memento Autoritati. — Toata autoritățile­­deschise. Judiciare. — Toate tribunalele deschise, SPECTACOLE Grădina Ambasadori.— Trupa sub conducerea d-lor Const. I. Nottara si Niculescu-Buzau. Se va juca: Studenta veseli, co­­medie în 3 acte tradusă de d. Mar­cel Petrescu., Parcul Otetelișanu. — Compania lirică romînă de sub conducerea d-lui Const. Gri­goriu. Se va cînta d-șoara Yost, operetă în 3 acte. Grădina Rașca. — Cinematograf Rafiie Eveves. Parcul Princiar (B-d. Elisabeta cilț cu str. Brezoianu). In toate­­­ e­­rite cinematograf și muzica militară. Teatrul de varietăți imperial, str. Cimpineanu 16.—In toate serile re­­prezentațiuni pentru familii. Pro­gram artistic din nou aranjat pen­tru stagiunea de vară. Debutează S. BERNARDO, primul și cunoscu­ții­ cupletist comic român. M­lle Pou­­cette, étoile de Paris. Vocarca co­mic german și alți artiști r­oui an­gajați. Duminicile și sărbătorile matineu cu intrarea liberă. Circul Sidoli. — Teatru de va­rietăți. Sala Volta (str. Doamnei No. 7).— Zilnic reprezentan­țilíi de cinemato­graf. Grădina „Moara Roșie“.—In toate serile teatru de varietăți. Muzee Muzeul zoologic (șoseaua Kise­­lef). Deschis Duminica și sărbăto­rile, de la 10 dim.—4 d. a., și Joi de­­ 11 dim.—3 d. a. Muzeul de geologie și pa­leontologie. (Universitate). — Pina­coteca Cratului (Palatul Ateneului, intrarea prin str.­ N. Golescu). — Ateneul român, (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis in fie­care zi 9­—12 dim. 2—4 d. a.. Taxa de­ intrare 50 bani. Muzeul de anti­chități, (Universitate). Deschis Du­minica și Joia dela Îl dimineața pl­ite la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie, In toate zilele Intre aceleași ore. Muzeul etnografic și da artă națională (Monetăria statului, șo­seaua Kiselef). Deschis joi și în zi­lele de sărbătoare dela orele 10 dim, pînă la 5 d. a. hmnmmnthm Escursiunea institutorilor la Constanta CONSTANTA. 29 iunie. — As­tăzi, la orele 7 dimineața, au so­sit în localitate un număr de 150­­ institutori și institutoare, sub conducerea d-lu­i C.­­ Teodorescu, președintele congresului didactic ■ care a avut loc la București. La Cernavoda congresiștii au fost salutați de d. Paul Pașa, re­vizor școla al județului, care a condus pe escursioniști până la Constanța. La gara Murfatlar li s’a făcut o­ ma­nifestație frumoasă de către elevii școalei rurale din acea co­mună, cari au primit , sosirea, tre­nului în urale nesfîrșite și cu flori, iar d- Mușetescu, dirigintele școale­ rurale, printr’o cuvintare­­ caldă, a salutat pe membrii cor­pul didactic car­i au luat parte la congres. ■ A răspuns d. Teodorescu, care­­ a împărțit daritul, constînd în ■bani, elevilor școalei.­­ Trenul urmîn­du-și calea a in* *­ntrat în gara Constanța, primit de ruralele mulțime­ care staționa pe -i în sunetul unui marș cîn­­peron și în sunetul unui marș cîn­­tat de muzica regimentului 34 ^Constanța. Orașul întreg și edificiile sînt­­ frumos pavoazate.­­ In întîmpinarea escursioniștilor se află pe peron d. Andronescu, ajutor de primar, d. inspector șco­lar Ionescu, d- Negrescu, directo­rul gimnaziului „Mircea cel Bă­­­­trîn“, și toți institutorii și institu­­­toarele din Constanța. i D- Andronescu, în mumele ora­șului Constanța, urează bună ve­nire escursioniștilor. Răspunde dl ; .Teodorescu, președintele congresu­lui, mulțumind pentru entuziasta o primire ce li s’a făcut, după care­­ i se formează un impozant cortegiu­­ ț și, cu muzica în frunte, parcur­­­gind străzile Vasile Alexandri și­­ Carele ajung în­ piața independen­tei, rude, l­a statuia lui Ovidiu, d. G. Tănăsescu, institutor,, salută esc­ursi pui șl­ii în numele corpului didactic primar din Constanța. Răspunde d. Ștefan Negulescu din Buci­r­ești, iar d. Zamfirescu, fon revizor școlar în Dolj, prin­­­tr'o cuvîntare entuziastă, zice: ,,Viü din Craiova, leagănul ba­nilor olteni, și calc cu martrie pe pămîntul srămoșesc al lui Mircea­­și Ștefan cel mare, unde văd o i mare speranță în viitor. Cucerirea a făcut de" bravii ostași romînî la­­ 77 să dea D-zeu să se resfrîngă își asupra celorlalte provincii ro­­imîn­eștî și astfel să se realizeze do­rința tuturor romînilor, de a a­­jjunge la o Romînie mare“. Această cuvîntare patriotică a fost acoperită de frenetice aplau­de și urale, după care escursioni­­­știlor li s’a servit cafeaua cu lapte­­ de către cofetăriile „Sublima“ și "­­Parisiana“. După aceea, un grup, conduși de­­ d. Paul Pașa, au făcut o plimbare în lungul bulevardului Elisabeta,­­admirînd cazinul comunal și cate­drala orașului. • I De aci au plecat în port, unde, i prin amabilitatea d-lui inginer -­inspector Ion Pîslă, dirigintele Construcției portului, li s’a pus la dispoziție un tren special, cu care­­ i-au­­ vizitat stația, rezervoarele și­­­ instalațiile de petrol, unde perso­nal d. Pîslă a dat explicațiuni in­teresante asupra exportului petro­­­lului, însoțind aceste­­ explica­țiuni cu experiențe făcute cu mo­toarele. Apoi, excursioniștii, cu acelaș tren, au venit la magaziile cu si­lozuri, unde au vizitat uzina elec­trică, cea mai mare uzină de acest fel din țară, și instalațiile pentru exportul cerealelor. Acl­amabilul de inginer Lăzărescu­ a dat ex­­­plicațiuni amănunțite asupra mo­dului de funcționare a aparatelor care clasifică cerealele după cate­gorii și calitate de unde apoi, prin niște mașini speciale, se încarcă direct n vapoarele ce acostează chiar lingă silozuri. După aceea escursioniștii s-au îmbarcat pe remorcherele „Juliet­ta" și „Andrea“ și, vizitînd por­tul, au făcut o plimbare în largul mării, care a plăcut mult escur­sioniștilor. Reîntorcîndu-se in port și, după ce au mulțumit d-lui inginer Gri­­gorescu, conducătorul acestei es­­cursiuni pe mare, institutorii în corpore au venit în oraș, ducîndu­­se direct la restaurantul „Dacia­ Traiană“ unde primăria le-a ofe­rit o masă de 200 tacîmuri. Au luat parte la această ma­să, pe lingă congresiști, și repre­zentanții autorităților comunale și județene, precum și corpul didac­tic din Constanța. , Cel dinții a toastat d. Andrones­cu, ajutor de primar, care a băut In sănătatea regelui, „recucerito­­rul acestei provincii transdanu­­biene“. Cuvîntarea a fost acoperită de urale nesfîrșite, în care timp muzica a cîntat imnul regal, as­cultat de asistenți in picioare. D. C. Teodorescu, președintele congresului, închină pentru pros­peritatea portului Constanța și pentru d. Andronescu, reprezen­tantul comunei. Părintele Dumitrescu bea pentru colegii constănțeni, pentru d. Io­nescu, inspecor școlar și în spe­cial pentru d. revizor școlar Paul Pașa care-și serbează și ziua ono­mastică astăzi.­­D. Paul Pașa mulțumește părin­telui Dumitrescu și bea în sănă­tatea congresiștilor cari au ono­rat cu prezența lor­­ Constanța. D. Ghiață vorbește pentru pro­pășirea școalel ț și corpului didac­tic și îndeamnă la solidaritate. D. G. N. Cotescu, inspector șco­lar, închină pentru organizatorii serbării din Constanța. D. Ștefan Negulescu, institutor din București, bea in sănătatea colegilor și colegelor din Con­stanța. P Simionescu, inspector șco­lar, închină în sănătatea d-lui Spiru Haret, ministrul insrucțiu­­niii publice, „apostolul romînis­­m­uiui“ și pentru cetățenii dobro­geni. D­. Zamfirescu-Craiova toastea­ză pentru d. inginer Lăzărescu și pentru toți­ inginerii portului cari au avut amabilitatea să'I conducă la lucrările mărețe din port. Mai vorbește d. Dima Cristescu, după care d. Ionescu, inspector școlar, f­ace analiza lucrărilor congresului, zicînd că studiul fă­cut cu ocazia acestei interesante escursiuni întrece cu mu­lt dezba­terile științifice ale congresului. Urează apoi petrecere frumoasă escursioniștilor. In tot timpul banchetului a dom­nit un entuziasm de nedescris și comesenii au fost distrați cu cele mai frumoase arii naționale cîn­­tate de capela de domnișoare a familiei Loesker din Viena. De la masă escursioniștii au ple­cat la gară de unde, cu un tren special, au vizitat băile Mamaia. Reîntorcîndu-se în oraș, au ple­cat direct în port, unde s-au îm­barcat pe vaporul „Bulgaria“ al societ­ăței italiene Florio Rubati­­no și unde, prin amabilitatea d-lui Tos, agentul italian de va­poare, s’au rezervat locuri fiecă­rui escumpist. Aci­d Paul Pașa a urat călăto­rie bună escu­rsioniștilor și, în urale nesfîrșite, vaporul s’a pus în mișcare, luînd zborul spre Sulima, de unde escursioniști­, prin Tul­­cea, Galați și Brăila, se vor îna­poia în localitățile de unde au venit, ducînd cu ei o excelentă impresie de la această escursiune. Sylvian De Vânzare Eilin 2 garnituri complecte de tree rat uzate, însă în bună stare. Rog adresați-vă domnului Isidor Fuchs, Bacău. Cicliștii zonM in Bulgaria — Concursul de la Rusciuk — RUSCIUK, 29 Iunie. — Astăzi au avut loc noi curse de biciclete la ve­­lodrumul de lîngă șosea. Au luat parte la aceste curse, a­­fară de cei 60 cicliști din Rusciuk, 32 cicliști romîni sub conducerea d-lui Brumărescu, 12 din Turtucaia, 24 din Șiștov, 12 din Plevna și 6 din Gabrova. La velodrom era foarte multă lu­me, atît din Rusciuk cît și din Giur­giu. Comisiunea de decorare a premiilor este compusă din d-niî gen. Rateu Dimitriev, colonel Petner, colonel Zlatanov, Brumărescu președintele societăței romînești „Principele, Ca­rol“, Antrailov președintele socie­tatei cicliștilor din Rusciuk, Cunin­­grau din Sofia, Șalol din Plevna, Lingurol-Șiștov, Ciorbachev-Tur­­tukaia și Țenovo din Gabrova. * Au avut loc cinci curse, Cursa I.—30 km. Distanța pe șosea. Premiul I Co­­lef-Gabrova, Il­leg Stancov-Rusciuk și al Ill-lea Gheneef din Plevna. La această cursă cicliștii romîni au făcut contestație în fața comisi­­unei, pe motiv că, la unele din ob­stacolele pe cari le prezenta dru­mul de pe șosea, cicliștii bulgari au fost ajutați de alții să-și ducă bi­cicletele. Cursa II-a.—333 metri In velodrom. Premiul I Stancov din Rusciuk, al II-lea Negel din Bucu­rești și al treilea Grigorov din Rus­­ciuk. Cursa III-a. — 5 km. In velodrom. Premiul I Păucescu, al doilea Const Silișteanu, și al treilea Contov din Rusciuk. * După această cursă s'a făcut o pauză în timpul căreia ciclistul ro­mân Stavri Niculescu a executat mai multe figuri pe bicicletă. * Cursa IV-a a fost cea mai intere­santă dintre toate­ Distanța 30 de km, în cupri­nsul velodromului, ceea ce înseamnă 90 de tururi. A eșit înlîiul cu desăvîrșit succes, lăsînd ba urmă pe toți cei­l­alți concurenți, ciclistul român Vintiloiu din Bucu­rești , al doilea Matak din București și al treilea Armandof din Rusciuk. învingătorii acestei curse au fost călduroși felicitați de comisiune. In special d. Vintiloi. Publicul român i-a făcut ovații entuziaste. Cursa V-a și cea din urmă, 15 km. distanță. Au eșit învingători Negel­i, Stan­cof al doilea și Draganof al treilea.­­ După cum se vede, cel mai mare succes la aceste alergări l'a avut romînii. D. Mihailov i-a invitat pentru as­­tă seară la orele 9 jumătate la un mare banchet în grădina Haberman. — Au fost față la alergări prima­rul și prefectul din Rusciuk. — Șampiionii romîni Marinescu și Husar n’au luat de loc parte la a­­lergări. — Cel­ Palți romînî se vor întoar­ce în țară mîine dimineață, ȘTIRI ARTISTICE Mult hazlia și melodioasă operetă D-ra Yost, marele succes al Parcu­lui Oteteleșanu se reia a­st­aseară cu Maximilian, Ciucurette, Carussy și d-rele Florica Florescu și Miciora în rolele principale. D-ra Yost va întruni astă-seară la Parcul Oteteleșanu Întreaga eli­tă a capitalei, j _ Moartea unei filantroape Craiova, 30 Iunie — Duminică seară s’a stins din viață, în etate de 81 ani, venerabila doamna Lea Moisi A. Mendel, soția defunctului comerciant Moisi A. Mendel și mama fraților Leopold, Herman și Rubin Mendel, din loca­litate. Decedata a fost pin la adinei bă­­trinețe sprijinul mai multor familii sărace și, prin moartea ei, dispare din mijlocul elitei evreești, una din figurile cunoscute care, prin mărini­mia actelor ce-a săvârșit, și-a câș­tigat dreptul la recunoștința celor nevoiași. D-nă Mendel a fost înrudită cu familiile Eschenazi, Samitca, etc., și era originară, tot ca și soțul ei regretat, dintr’o familie evreiască-ro­­mină a cărei obîrșie trebue căutată în secolul XVIII. Inmormîntarea s’a făcut azi, iar carul funebru a fost urmat de tot ceea ce orașul a avut mal de elită. In jurul dronei din Galați M­DS S’A NĂSCUT CRIMINALUL IAȘI,­­9 Iunie. — Parchetul din Galați a cerut lămuriri asupra lui Nicolae Munteanu, asasinul d-nei Decid din Galați, care susține că a făcut 4 clase gimnaziale la liceul din Iași Htre anii 1891—1895 și că în 1895 a fost dat afară din liceu pentru dare de foc. El mai susține că s’a născut la Trifești, județul Roman. . Incepindu-se cercetări la liceu, s’a găsit un adevăr înscris un Ni­­colaie Muricard. Cu diferența în­să că localitatea de naștere a a­­cestuia nu e aceea pe care a indi­cat’d­iSțic °lae Munteanu, crimi­nalul, căci pe cînd el susține că e născut la Trifești, acel găsit în condici e în­scris ca născut la Po­­dul­ Iloaei. Cercetările continuă.— Dan Astă­zi, M­arți 30 Toți cititorii și abonații noștri participă gratuit la ur­mătoarele valoroase premii : 1 Splendidă Statuetă artistică „Aquarium“ --------------------- cea mai frumoasă podoabă pentru casa-----------------------1 serviciu complect de favoir de fiimță, splendid executat în stil secesion 5 ceasornice „Roscopi“ £ £ £ 15 volume 15 volume 15 volume „Proză și Versuri“, fabule, etc., de Gr. M. Alexandrescu. ,Legenda Țiganilor“, poem comic cu ilustr. de P. Dulfu. „Schițe umoristice“ cu o pre­față și portretul autorului, de Dumitru Teleor. 4K Mftlim­cSO „Opere complecte“ de Ioan §«g »WIMHH» Creangă, vol. I, cu o biogra­fie de Gr. I. Alexandrescu și por­tretul autorului. „Prietene“, roman de Fran­cois Copée, traducere de D. Stăncescu. 13. Viilimo „Spre primăvară“, versuri de B«# VUlUtu­t» Costin, cu prefață de Coșbuc. „Universul și minunile lui“, vol. I, cu ilustrațiuni. Siste­mul lumii. Atmosfera și fenomenele ei. Lumea antidelu­viană. Pămîntul. Toate aceste obiecte sunt expuse în vitrina Librăriei LEON ALCILL&V, Calea Victoriei 37. In „DIMINEAȚA“ de mâine vom publica numerile cîștigătoare, precum­ și lista nouilor premii. Pentru ca șansele cititorilor și abonaților noștri să fie cit mai mari, am luat hotărârea ca, la bogatele premii de mare valoare, ce acordăm în fie­care d­uminică, in afară de premiile zilnice, să participse și toate bonurile puse în circulație in cursul săptămânei și ne eșite la nici anna din cele 6 trageri. Păstrați deci bonurile ne eșite la sorți in cursul săptămânei. La' Abonații noștri­ din Capitală, primesc gjija împărți­­torii noștriî speciali, odată cu ziarul, și cuponul gratuit de participare la tragerea premiilor. Abonații din provincie vor găsi imprimat pe bandă nu­mărul cuponului. nism solid, garantat 1 penduletă de masă "S, r mecanismul garantat, sist. „Eclips“. 25 Cutii săpun *"de cam“,e 15 volume 15 volume superioare. „Povești alese“ de Andersen traducere de D. Stăncescu. „Icoane șterse“, nuvele, de A. Vlahuță. » Vollume „Nuvele și Schițe“, tradu­­s VIMIN­, celj din Alarcon, Bret Harte și Mark Twain de Titu Maiorescu. 15 volume 15 volume Vizita arh­iducelui Ast>i Franz­ Ferdinand fi Ziua III-a SINAIA, 29 Iunie. — Vremea este splendidă. Cu trenul de plăcere de azi di­mineață și cu acceleratul au so­sit din București numeroși excur­sioniști. Parcul are înfățișarea căii Vic­toriei, între orele 11—12 ziua, o profunzie de toalete elegante. Ne­numărate figuri cunoscute din București se preumblă în sune­tele muzicei batalionului 2 de pioneri. DECORAȚIUNILE ACORDATE SINAIA, 29 iunie. — Cu prilejul vizitei arhiducelui Franz Ferdi­­nand, regele Carol, a acordat ur­mătoarele decorațiuni:" Prințului de Schönburg-Warten­stein Marea cruc­e a ordinului „Steaua Romîniei“; d-lui Ugrán István, prim-secretar al legațiunei ungare, crucea de mare ofițer al „Coroanei Romîniei“; d­-lul baron Adrian de Weiburg comandoria „Coroanei R­omîniei“ ; d-lul Burkhardt Bellavary „Steaua Ro­­mîniei“ in gradul de ofițer; d-lui de Gagern „Coroana Romîniei“ în gradul de ofițer; domnului consul general de Wodianer „Coroana Romniei“ în gradul de mare ofițer; domnului Cri­­van, consul austro-ungar la Plo­iești, „Coroana Romînieî“ în gra­dul de ofițer. Membrii suitei arhiducelui: d-luî general Uyn, marea cruce a „Coroanei Romînieî“; d-loi că­pitan von Ruinerskirsch și maior Broch „Coroana Romînieî“ în gradul de mare ofițer; d­-luî că­pitan conte Cudenus „Coroana Romînieî“ în gradul de comandor ; d-luî Zbenco „Coroana Romînieî“ în gradul de comandor­ d-lui ba­ron Nikitsch „Coroana Romîniei“ în gradul de ofițer. Să nu pară curios lucrul că ar­hiducele Franz Ferdinand nu a fost decorat de data aceasta, de­oare­ce el posedă cel mai înalt ordin romînesc, anume: co­lanul ordinului Carol I. La rîndul său, împăratul Franz Josef a acordat următoarele deco­­rațiuni, cari au și fost luminate: D-lu. Ioan Kalin­deru, marea cruce a ordinului „Leopold“; d-luî general Crăiniceanu marea Cruce a ordinului „Leopold“ ; d-lor generali Mavrocodat și Robescu marea cruce a ordinului „Coroa­na de fier“; d-lui comandor Gra­­țoschi ordinul „Franz Josef“ în gradul de mare ofițer. D-nii coloneli Baranga, Grecea­­nu și Magheru posedînd deja de­corațiile pentru gradul lor, arhi­ducele le-a oferit fotografia sa însoțită de cite o dedicație foarte măgulitoare. D-lor maiori Toroceanu, Grigo­­rescu și Beri­­ndei „Coroana de fier“ în gradul de comandor; d-luî Căpitan Manu „Coroana de fier“ în gradul de cavaler; d-luî L. Basset, secretarul particular al regelui, ordinul „Leopold“ în gradul de comandor; d-lui colo­nel Brociner, ordinul „Franz Jo­sef“ în gradul de comandor ; d-luî Butculescu „Coroana de fier“ în­­ gradul de cavaler; d-lui Chilianu1 ordinul „Franz Iosef“ în gradul de cavaler. Personalului inferior de la pa­lat arhiducele și prințesa de Ho­henberg le-a oferit daruri foarte frumoase. * Următorii ofițeri din batalionul 3 de vînători, cu garnizoana la Sinaia, au primit următoarele de­­co­rațiuni: D. loco­t-colonel Negruzzi, co­mandantul batalionului, „Coroa­na de fier“ clasa II; d. maior Munteanu, ajutorul comandantu­lui ord. Franz IoiSef“ în gradul­­ de comandor; d. căpitan Doicescu „Coroana de fier“ clasa III; d-ni­ locot. Iacobini și sub­ locot. Mișu Gheorghiu au primit crucea de cavaler a ordinului „Franz Iosef“ d. plutonier Ștefanescu crucea de argint a „Serviciului credincios“. PREUMBLAREA DE DIMINEAȚA SINAIA, 29 Iunie.— Programul de dimineață s’a redus la o preumblare ‘pină la stînca lui Frantz-Iosef. La, orele 10 și jumătate regele cu arh­iducele Frantz-Ferdinan­d au pornit în automobil pînă la rezer­­voriî. Acolo regele s’a dat jos și a rămas acolo, iar arh­iducele împre­ună cu perechea imperială romînă și cu soția sa principesa de Hohen­berg, prințul Carol și principesa E­­lisabeta, au pornit cu toții călări ,la stînca Franz Iser, unde au rămas ca la o jumătate de oră, după care s-au întors tot călări la castel. Regele a pornit pe jos, cu auto­mobilul după dînsul, și a coborît spre castel, nefiind întovărășit de­cît de d. I. Panaitescu. In dreptul garajului de automobile a întîlnit tye micul principe Nicolae, care se preumbla pe jos însoțit de guver­nanta sa. Regele l-a urcat în auto­mobil, iar dînsul și-a continuat drumul pînă la palatul cazărmii vâ­nătorilor pentru a vedea pînă unde este drum de automobil și a inspec­ta locul unde urma să aibă loc ser­­­barea populară. In urmă s-a întors la castel, unde la ora 1 a avut loc un dejun intim. SERBAREA POPULARA încă de pe la orele 3 și jumătate platoul cazărmii pompierilor era o mare de capete. Să fi fost acolo de­­ față cel puțin 5000 de persoane, în­­ majoritate țărani și țărance din Si­naia și comunele vecine. Toți purtau­­ frumoase costume naționale, și a­­mestecul acela de culori făcea o impresie neasemuită. Vremea s’a menținut frumoasă pînă la orele. 4. cînd a început să se înoreze. De pe la această oră au început să sosească diferitele perso­nalități din Sinaia.Toate măsurile de ordine erau su­praveghiate de prefectul de Prahova și directorul siguranței generale. Țăranii, îmbrăcați­ în costume na­­ționale, formau o imensă horă care se întindea de la intrarea pe platou și continua îmbrățișînd întreaga su­prafață. Numeroase doamne și domnișoare din elită veniseră îmbrăcate în cos­tum­e naționale. Dintre persoanele de față am re­marcat pe: d-nele C. Sipsomo, Adi­na Costi­nescu, Stelian, Elisa Brătia­­nu, Catargi, principesa de Schon­­berg-Hartenstein, d-nele Bellavary, Riedl, Bengescu, Poenaru, Greceanu, d-rele Missir, Mia Coslinescu, An­gh­ei etc. D-nii: generali Crăiniceanu, Ma­­vrocordat, Robescu,­­Warthiade,­ co­lonel­ Greceanu, Brociner, Baranga, Magheru, general Uga, d. I. Kalin­­deru, d-ni. Morțun, și Toma Stelian, d. Rudolf Catargi, prințul de Schon­­burg-Bartenstein, d. Cincinat Pave­­lescu, d. dr. Angelescu, d. Dimitrie Carp, și mai toată lumea diplomati­că. La orele 5.45 minute se anunță sosirea perechei regale și princiare, precum și a oaspeților. Țăranii isbucnesc in urale iar mu­zica batalionului 2 pioneri, sub con­ducerea d-lui căpitan Kratocwil, a intonat imnul imperial austriac „Gott­erhalte“. Regele și arhiducele Franz Ferdi­nand erau în capul cortegiului. Ve­­neau apoi în rîndul următor princi­pesa Maria cu micile principese E­­lisabeta și Maria, principii Carol și Nicolae și cu prințul Ferdinand. Principesele împreună cu princi­pii Carol și Nicolae, purtau splendi­de costume naționale și de cioban, înfățișarea lor era din cele mai frumoase­ și prezintă un tablou fe­eric. 1­­­a îmbrăcămintea precum și căciu­­lele albe, mocănești, ale celor doi prinți erau de toată frumusețea și smulgeau admirația imensului pu­blic care se afla acolo. Prințul Ferdinand era îmbrăcat în uniforma de general de infanterie. In sfîrșit cortegiul era încheiat de regină și principesa de Hohenberg cari se aflau într’o trăsurică mică trasă de­ un cal de munte. Uralele nu mai conteneam Ajungînd în pavilionul reservat pentru înalții oaspeți, societatea co­rală „Hora“ a intonat, imnul impe­rial austriac. Apoi corul școalei din A­zuga, sub conducerea învățătoru­lui Strat, și al­ celei din Sinaia sub conducerea învățătorului Constan­­țiu­, au intonat imnul regal roman. După terminarea acestor coruri, s-a evacuat locul din fața pavilio­nului și­ copiii școalelor din locali­tate și împrejurimi au început să joace dansuri naționale în sunetele unui taraf de lăutari. Serbarea a continuat cu toată vre­mea amenințătoare, pînă la orele 7. PROGRAM BOGAT.—JOCURI CON­­TRAMANDATE SINAIA, 29 Iunie.— Intre pregă­tirile făcute ca reușita serbare­ populare ce s’au dat azi pe pla­toul vînătorilor, să fie mai mă­reți, vă pot arăta următoarele : Azi dimin­eață, cu un tren spe­cial au sosit din București 200 de eleve ale școalei profesionale No. 1, sub conducerea dnei Abelsberg. Toate elevele au venit îmbrăca­te în splendide costume naționale. Era vorba ca ele să execute di­ferite jocuri naționale ceea ce nu s'a­ putut din cauza bogăției pro­­gram­ului. Această școală a oferit prințe­sei imperiale splendide lucrări de mînă. Altă pregătire . Vre-o 200 de soldați din batalio­nul 3 vînători au fost instruiți de d. căpitan Poescu ca să joace di­ferite jocuri nationale și mai ales sârba și căzăceasca, ceea ce de a­­semenea nu s’a putut face din ca­uza programului prea bogat. PRINȚUL CAROL, PRINCIPESA ELISABETA IN HORA SINAIA, 29 iunie.— In mijlocul unei animații de nedescris, pe la orele 0 și­­ jum., întinzîndu-se o horă formată mai ales din membrele cercului coral ,,Hora“, sa prins în horă și prințul Carol cu principesa Elisabeta, fapt care a provocat un entuziasm înălță­tor. Mica principesa Maria, voind să ia parte și dînsa la horă, a dat loc unei scene foarte sentimenta­le între principesa Maria mamă și mica sa fiică.­­$■ In afară de horă, s’au mai ju­cat „Ana Lugoșana“ și „Banu Mărăcie“. Prințul Carol și principesa Eli­­sabeta au jucat chindia. CINTECELE POPULARE După ce prințul Carol și princi­pesa Elisabeta s’au urcat pe tri­bună, d-șoara Anghel, fiica pre­fectului de Prahova a cîntat solo în mod splendid bucățile : „După fragi și după mure“ și „Mîndruli­­ț­ă de la munte“. * Cercul muzical „Hora“ a execu­tat în mod desăvîrșit următoarele bucăți : „Imnul austriac“ la început, a­­poi „Lele cu scurteică verde“ și „Hora fetelor“. CĂLUȘARII SINAIA, 29 Iunie.— La această serbare au mai luat parte coru­rile mănăstirei Sinaia. Călușarii din Azuga au jucat foarte frumoase dansuri națio­nale. REÎNTOARCEREA LA CASTELUL PELEȘ Pe la orele și jumătate, făcîn­du-se loc prinre mulțime, familia regală s’a îndreptat spre palat în ordinea următoare . Intr’o splendidă trăsură a luat loc regina, avînd la dreapta pe principesa Hohenberg. Intr’un al doilea faeton princi­pesa Maria cu mica principesa Maria. Veneau apoi pe jos regele, a­­vînd la dreapta pe arhiducele Franz Ferdinand. Atît regele cît și arhiducele aveau o înfățișare bărbătească. Urmafi prințul Ferdinand cu principesa Elisabeta, apoi prințul Carol. In timpul parcursului regina și cu­ prințesa de Hohenberg s’au oprit și întreținut cîteva minute cu o țărancă îmbrăcată în costum national, iar arhiducele și regele s"au întreținut cîteva minute cu căpitanul atașat al legației sue­deze căruia i-au strîns mîna. In tot parcursul muzica milita­ră, sub conducerea d-lui Kratovill a intonat imnul austriac. Familia regală și înalții oas­peți, ur­cin­du-se în automobile au luat apoi drumul către castelul Pel­eș, unde se va servi astă seară ră­ lin prinz absolut intim. PLECAREA DELEGAȚIILOR SINAIA, 29 Iunie.— Astăzi cu trenul­­ special la orele 8, toate­­ delegațiile sosite atît din Bucu­rești cît și împrejuri«1*­ fost reconduse acasă. In total au fost m­ai mult de 500 de persoane sosite din împrejur­iimi, îmbrăcate în costume națio­­­nale. — M. Faust. MANIFESTAȚIA STUDENȚILOR SINAIA­, 29 Iunie.—Astăzi la o­­rele 1-45 a sosit­­ în localitate un grup de studenți universitari din București, cu intenția de a mani­festa înpo­triva primăriei d­in Si­naia pentru că ar fi arborat și cîte­va drapele ungurești isolate, fără a le alipi de cele austriace. Studenții pregătiseră un mani­fest către populația din Sinaia pe care voiau să-l împartă aci și prin care protes­tau înpotriva fap­tului pe care l-ar fi comis primă­ria arborînd acele drapele izola­te, de­oarece—zice manifestul— studențimea universitară romî­nă nu­ recunoaște un regat ungu­resc, ci o monarh­ie austro-unga­­ră. .­­ La gara locală, studenții, la co­­borîrea din vagoane, au fost în­­tîmpinați de d. Panaitescu, direc­torul siguraței generale, de primul procurs de d. Willy Geor­­gescu și de mai mulți comisari și agenți de­iguranță. Li s-a pus­­ vedere studenților ca să se abții de la orice mani­festație și, petru­­ mai mare sigu­ranță ei au făt luați în primire de către comarii și agenții de siguranță. Studenții, deja ce au dejunat, au pornit spi platoul cazărmei vînătorilor, uJig li s’a rezervat un foc spre­­ nazista la serbarea populară. Ei n’au mai [Cu nici o manife­stație. & Populațiunea din sinaia și in special capi­­storităților locale au fost foarte-aü impresionați de faptul că, la­ nci una din ser­bările de la casei, n’a fost invi­tată măcar una din persoanele din­ localitate.­­Mai mult, la­eprezenta­ția ge­nerală care a au­ loc în ajunul sosirei arh­iduceiî și la care se invitase lume cae n’ar fi putut fi invitată la rerezentația de Duminică seara, b­! o persoană din Sinaia n’a fa invitată, ceea ce dă loc la numroase comenta­rii, și de data acasta, ace­ cari lansează invitați­ile de la cas­tel sunt criticați, fără excepție, de toată lumea. * Din cercetările picare le-am fă­cut, reese că primria locală nu a arbivat nici un drpel unguresc, așa că atacurile cal se aduc pri­măriei sunt neîntemeiate. SERATA MUSCALA SINAIA, 29 Iunie— Astă seara la orele 9 a avut lo o seraită ar­tistică muzicală în sla de muzică a Castelului Peleș. La această serată au fost invi­­tate toate persoanei cari au au­sistat Duminică seara la reprezen­tația teatrală împreuă cu artiștii și artistele diletanți­ari au jucat Duminică. S’a produs întîî gurtestul „Car­men Sylva“ copus dpă cum se știe din d-nii Dimitre Dinieu, Rudolf Malcher, Harr­y L.hote t­l și Gh. Dinicu. Quartaul­­ a execu­tat faimosul Quator­e n­ayda. S’a produs apoi d-șșara Agripi­­na Macri care a decimat o bu­cată „La Chanson de Bohémes de Zamakois“, a ma declamiat­ „Niege d’Antan“ de ’örülhet. D. Edgar Dalorso a­­jatat, cîteva bucăți fiind acompanii de regi­nă. La urmă s’a produs Little Tri­­bly prin cîteva experințe foarte interesante. Serata a durat pînă la 11 cînd s’a oferit asistenței un pahar cu șampanie. Lumea s’a retras la ea 11 jumă­tate. AUDIENTA ROMANILOR TRAN­­ SILVANENI LA ARCHIDUCE, SINAIA, 29 Iunie. — Azi dimi­neață la ora 9 și jumătae archidu­­cele a primit în audienți o delega­­țiune a romînilor născuți în Aus­­tro-Ungaria și cari sunt stabiliți în Romînia. Delegațiunea se comenea din d-nii Dumitru Popovici, Ioan Sem­­itu profesor și Nicolae Mircea co­proprietarul berăriei „Cam cu bere” Delegația a prezentat arh­iducelui un pergament pe care era scrisă o adresă de omagii. Arh­iducele a primit în mod afabil delegațiunea și audiența a durat o jumătate oră. Mîine Marți delegațiunea va fi primită de prințul Schomburg-Har­­ten­stein. M, FADST a FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ M. AL. DONY H M­I sau O ROMÎNCĂ IN HAREM CAPITOLUL 6­1 De două ori ucigaș! : — Haide, zise banditul rînjind. Nu ți-am luat fata și vei pluti schifip insulta. Vorbind el cîrmi pe o cărare ce ducea spre Dunăre, bătrînul sures citat cum era nu observă aceasta și-l urmă vorbind, gesti­culind, gata să isbucnească în plîns, să cadă în genunchi­ cerîndu-și copila înapoi. — Nu-ți zic să nu c el de nevastă dasă te iubește facă-se pe voia ei dar nu mi-o lua din casă, destul sufăr din pricina celeilalte. Petcu ridică din umeri, știa el că Adriana nu-1 iubea și că nu va consimți a-î fi soție. 1l aștepta pro­curorul, anchetele și pușcăria. A­­tunci vor afla și alți părinți unde erau fetele lor dispărute, mama lui va fi furîtă la închisoare, averea lor se va risipi și tot viitorul său va fi zdrobit. — D-le Dorescu, "fni om de -nțe­­les, fata d-tale o fi plecat cu altul cara a imbinuat la fei Ca mine, djU căuta în han, dar te faci de rîs de giaba. — Ești un ticălos ! Un vînzător de fete ! strigă bătrînul Dar nici mort nu scapi de mine O luptă se încinse între ei, a­­tunci resună detunătura, atunci a­­uzi Adriana acel țipăt ce o îngro­zise Văzîndu-șî adversarul căzînd, stătu în loc uluit de fapta sa, apoi îngenunchiă lîngă dînsul și începu a-l căuta prin buzunarele manta­lei. — Ce neghiob ! murmură bandi­tul cu cinism cînd găsi revolverul de care nu se servise nefericitul pă­rinte. Intorcînd țeava, spre pămînt tra­se un glonte și puse arma în mî­na dreaptă a victimei sale, strîn­­gîndu-i degetele în jurul minerului. — Așa, voi crede că s’a sinucis de rușinea ce i-au făcut fiicele sa­le, numai vizitiul de nu m'ar re­cunoaște. Plecă fugind spre han și în cîte­va cuvinte spuse patroane­ cele în­­timplate. — Bine ai făcut, atît ne mai tre­buia, mi-e frică de procuror ca de moarte. — Dute și, dă vizitiului de băut pînă ce va adormi, mîine să-l cante și pe urmă va fi ușor, vei, zice că nu știi nimic, se va constata o si­nucidere căci T am lovit în piept de aproape. — Să-î spui și luî unchiu toü, el să deslușească pe toți. Af­lare sunt fricoasă. Petcu plecă spre Dunăre pentru a se înțelege cu hangiul, iar femeia se duse în bucătărie pentru a împli­ni porunca­­ nepotului ei. Atunci putu Adriana fugi din han fără a fi observată de nimeni. Ne­norocirea ei o făcuse sa se întîl­­nească­ cu Petcu după ce trecuse la o mică distanță de locul unde zăcea cu fața în jos corpul însîngerat al tatălui său. CAPITOLUL 7 In casa roșie d­in Galați Barca luată de curentul apei pă­rea că sboară pe­ valuri. Nimeni nu vorbea în barcă, ca niște umbre fantastic­e stat­eau vîslașiî pe ciad IMINEAȚA Grigoraș și lustochiile la grădina Blanduziei Amintim cititorilor noștri cS astă seară se reprezintă pentru întîia oară în grădina „Blandu­­zia“ din str. Academiei de către Teatrul Național, frumoasa co­­­medie-farsă Grigoraș“ și Musto­­chide. Publicul care va asist­a la a­­ceastă extraordinară reprezentat­­ție va petrece de­sigur o seară din cele mai plăcute. Comedia Grigoraș și Mustachi­­de, precum am arătat deja, este o înlănțuire întreagă de scene co­mice și foarte hazlii, garî fac întreaga asistență să se prăpă­dească de rîs. La reprezentația de astă seară Marți de la grădina Blanduzia, se prevede o foarte mare aglomerație deoarece aproape toate biletele au fost vîndute. Innecatul din lacul Teiului Era, pe cînd băiatul Radu Țiței, din magazinul Consum de pe bu­levardul Elisabeta 9, se scălda în lacul Teiului, înaintînd fără să știe să înoate, în partea unde apa e mai adîncă, s’a înecat, fără ca să poată vreunul din martorii înspăimîntați să’i scape de moar­te. Nefericitul era în vîrstă de 20 ani, și s-a dus să se scalde întovă­rășit de colegii lui i de­­ serviciu Radu Dumitrescu și Virgil Io­nescu. Sesizînduse autoritățile, au so­sit la fața locului energicul comi­sar Gh. Ionescu, de la circ. 9 în­tovărășit de subcomisarii Tunea și Enescu, cari au dispus trans­­porarea cadavrului la morgă. . ReV- în fundul bărcei zăcea neînsuflețită copila fără noroc. Cîteva ceasuri trecură astfel: la­ orizont se ivea o dungă de lumină, păsările de prin bălți se trezeau, din cînd în cînd un țipăt strident tulbura liniștea revărsatului de zi. — De n’ajungem peste o jumătate de oră, zise unul dintre cei trei in­­­divizî, va trebui să petrecem o zi prin stuhării și nu e de loc plăcut. — Și țipă fata, de se adună toți lipovenii, răspunse altul arătîn­­du-șî dinții lungi ca de fiară. Pâreau cite și trei de aceiași vîr­stă: înalți, voinici, cu fețele piilite de soare, avînd aerul unor lucră­tori de prin docuri. .­Se apropiau de oraș, pe mal se vedeau colibe și căsuțe de lut, curți pustii și murdare, vite ce plecau singure la pășune.­­ Mai departe pe apă se înălța o pădure de catarguri de to­ate culo­rile, prize albe, steaguri ce fluturau ușor în suflarea vîntului. Barcagiii plimiră barca spre mal, ■continuînd a vîsli. — Am ajuns, zise unul oftînd.­­Opriți! ' Intr’o clipa comanda, fu executa­tă. Unul ridic fata în brațe și să­ri pe mal dispărînd cu ea, într’o gură de canal pe unde se scurgea încet !un pîrîu­ de apă infectă. Cel de al doilea după ce vorbi ,puțin cu tovarășul se a plecă pe acelaș drum, pe cînd cel rămas lega barca de un stîlp cu un lanț. Drumul prin canalul întunecos era nespus de anevoios dar ei pă­reau deprinși cu aerul înăbușitor și cu murdăria Cel cu brațele libere deschise cu o cheie o­așa de fier cu zăbre­le și trecură în alt gang pe unde nu mai curgea apa. Pe lingă ziduri erau grămezi de lemnării vechi, butoae stricate, fierărie ruginită. O stivă de lemne fu lesne dată la o parte și se văzu o deschiză­tură în zid. Amîndoi dispărură cu prada lor care­­ părea că vor s'o ascun­dă în fundul pămintului. După ce străbătură un gang în­gust și deschiseră încă o­ ușă intrară într’o pivniță curată unde butoa­­ele erau rînduite și etichetate. Pe față o culcară la pămînt cer­­cetîndu-î bătăile inim­ei. — Va trăi, șopti unul, du-te de-l chiamă pe Sotir ,să vază ce pleaș­­că i-am adus. Celel­ al­t se supuse și nu trecu mult pînă ce reveni însoțit de alt om gros și sdravăn, cu un șorț alb cu piepți cum poartă birtașii. El strînse mîna tovarășului și închinîndu-se privi o secundă pie cea care începuse a da semne de viață. — Bravo, Dumitre, frumoasă fata ceva pentru un pașă sau chiar pen­­­tru sultan. Haideți sus să o culcăm să nu răcească aci. Amîndoi o ridicară de jos tran­­sportînd’o pe scară și printr’o sală înaltă fără geamuri. Cînd Adriana se trezi se văzu într’o cameră frumoasă luminată de o lampă roșie. D­esmeticindu-se cu încetul obser­vă cîte-va femieî tinere cari um­blau în jurul patului privind’o cu curiozitate. Stînd cu ochii închiși încercă a’șî aminti .Cele întîmplate. N­ se păru că simte degetele luî Petcu strîngînd'o de gît. Scoțînd un țipăt voi să sară din așternut cînd o femee tinără încă, cu fața smeadă și och­ii negri apro­­piindu-se îi zise să fie liniștită­.Unde sunt? Cum am ajuns acim, — Acum ești bolnavă, trebue să te liniștești, vom vorbi pe urmă, zise femeea. Fetele cari stătuseră­ în jurul ei se dădură la o parte, sfioase și tă­cute. . i — Vreau să plec acasă! — Vei pleca, aibi răbdare, iată bea din acest medicament dacă vrei să te poți scula din pat. Adriana se supuse și primi băutur­­a ce-i de pe străina, închise ochii silindu-se a sta liniștită. In acel moment ușa se deschi­se încet și pe prag apăru un turc bă­­trîn cu barba albă ca zăpada. Fetele cele­i­ alte îl priviră cu toam­na,,nici una nu făcu o mișcare pe cînd el ușor ca o umbră se apropia de pat privind pe cea toropită de medicamentul ce luase. Patroana casei eșî după acel mu­sulman vorbind în șoapte. După cîte­va minute din dușumea începu a se înălța un fum albăstriu ce răs­pândea un miros plăcut de tranda­firi. Cele patru fete se așezară pe fo­toliile din jurul m­esei respirînd cu nesatiu parfumul. Va urm

Next