Dimineaţa, iulie 1909 (Anul 6, nr. 1924-1954)
1909-07-01 / nr. 1924
Miercuri 1 Iulie 1966. ASTAZI: 30 Iunie (13 iulie) 1909 Ortodox: Conciliul celor 12 apostoli , Catolic: Margareta , memento Autoritati. — Toata autoritățiledeschise. Judiciare. — Toate tribunalele deschise, SPECTACOLE Grădina Ambasadori.— Trupa sub conducerea d-lor Const. I. Nottara si Niculescu-Buzau. Se va juca: Studenta veseli, comedie în 3 acte tradusă de d. Marcel Petrescu., Parcul Otetelișanu. — Compania lirică romînă de sub conducerea d-lui Const. Grigoriu. Se va cînta d-șoara Yost, operetă în 3 acte. Grădina Rașca. — Cinematograf Rafiie Eveves. Parcul Princiar (B-d. Elisabeta cilț cu str. Brezoianu). In toate erite cinematograf și muzica militară. Teatrul de varietăți imperial, str. Cimpineanu 16.—In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program artistic din nou aranjat pentru stagiunea de vară. Debutează S. BERNARDO, primul și cunoscuții cupletist comic român. Mlle Poucette, étoile de Paris. Vocarca comic german și alți artiști roui angajați. Duminicile și sărbătorile matineu cu intrarea liberă. Circul Sidoli. — Teatru de varietăți. Sala Volta (str. Doamnei No. 7).— Zilnic reprezentanțilíi de cinematograf. Grădina „Moara Roșie“.—In toate serile teatru de varietăți. Muzee Muzeul zoologic (șoseaua Kiselef). Deschis Duminica și sărbătorile, de la 10 dim.—4 d. a., și Joi de 11 dim.—3 d. a. Muzeul de geologie și paleontologie. (Universitate). — Pinacoteca Cratului (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu). — Ateneul român, (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis in fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a.. Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de antichități, (Universitate). Deschis Duminica și Joia dela Îl dimineața plite la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie, In toate zilele Intre aceleași ore. Muzeul etnografic și da artă națională (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). Deschis joi și în zilele de sărbătoare dela orele 10 dim, pînă la 5 d. a. hmnmmnthm Escursiunea institutorilor la Constanta CONSTANTA. 29 iunie. — Astăzi, la orele 7 dimineața, au sosit în localitate un număr de 150 institutori și institutoare, sub conducerea d-lui C. Teodorescu, președintele congresului didactic ■ care a avut loc la București. La Cernavoda congresiștii au fost salutați de d. Paul Pașa, revizor școla al județului, care a condus pe escursioniști până la Constanța. La gara Murfatlar li s’a făcut o manifestație frumoasă de către elevii școalei rurale din acea comună, cari au primit , sosirea, trenului în urale nesfîrșite și cu flori, iar d- Mușetescu, dirigintele școale rurale, printr’o cuvintare caldă, a salutat pe membrii corpul didactic cari au luat parte la congres. ■ A răspuns d. Teodorescu, care a împărțit daritul, constînd în ■bani, elevilor școalei. Trenul urmîndu-și calea a in* *ntrat în gara Constanța, primit de ruralele mulțime care staționa pe -i în sunetul unui marș cînperon și în sunetul unui marș cîntat de muzica regimentului 34 ^Constanța. Orașul întreg și edificiile sînt frumos pavoazate. In întîmpinarea escursioniștilor se află pe peron d. Andronescu, ajutor de primar, d. inspector școlar Ionescu, d- Negrescu, directorul gimnaziului „Mircea cel Bătrîn“, și toți institutorii și institutoarele din Constanța. i D- Andronescu, în mumele orașului Constanța, urează bună venire escursioniștilor. Răspunde dl ; .Teodorescu, președintele congresului, mulțumind pentru entuziasta o primire ce li s’a făcut, după care i se formează un impozant cortegiu ț și, cu muzica în frunte, parcurgind străzile Vasile Alexandri și Carele ajung în piața independentei, rude, la statuia lui Ovidiu, d. G. Tănăsescu, institutor,, salută escursi pui șlii în numele corpului didactic primar din Constanța. Răspunde d. Ștefan Negulescu din Bucirești, iar d. Zamfirescu, fon revizor școlar în Dolj, printr'o cuvîntare entuziastă, zice: ,,Viü din Craiova, leagănul banilor olteni, și calc cu martrie pe pămîntul srămoșesc al lui Mirceași Ștefan cel mare, unde văd o i mare speranță în viitor. Cucerirea a făcut de" bravii ostași romînî la 77 să dea D-zeu să se resfrîngă își asupra celorlalte provincii roimîneștî și astfel să se realizeze dorința tuturor romînilor, de a ajjunge la o Romînie mare“. Această cuvîntare patriotică a fost acoperită de frenetice aplaude și urale, după care escursioniștilor li s’a servit cafeaua cu lapte de către cofetăriile „Sublima“ și "Parisiana“. După aceea, un grup, conduși de d. Paul Pașa, au făcut o plimbare în lungul bulevardului Elisabeta,admirînd cazinul comunal și catedrala orașului. • I De aci au plecat în port, unde, i prin amabilitatea d-lui inginer -inspector Ion Pîslă, dirigintele Construcției portului, li s’a pus la dispoziție un tren special, cu care i-au vizitat stația, rezervoarele și instalațiile de petrol, unde personal d. Pîslă a dat explicațiuni interesante asupra exportului petrolului, însoțind aceste explicațiuni cu experiențe făcute cu motoarele. Apoi, excursioniștii, cu acelaș tren, au venit la magaziile cu silozuri, unde au vizitat uzina electrică, cea mai mare uzină de acest fel din țară, și instalațiile pentru exportul cerealelor. Aclamabilul de inginer Lăzărescu a dat explicațiuni amănunțite asupra modului de funcționare a aparatelor care clasifică cerealele după categorii și calitate de unde apoi, prin niște mașini speciale, se încarcă direct n vapoarele ce acostează chiar lingă silozuri. După aceea escursioniștii s-au îmbarcat pe remorcherele „Julietta" și „Andrea“ și, vizitînd portul, au făcut o plimbare în largul mării, care a plăcut mult escursioniștilor. Reîntorcîndu-se in port și, după ce au mulțumit d-lui inginer Grigorescu, conducătorul acestei escursiuni pe mare, institutorii în corpore au venit în oraș, ducînduse direct la restaurantul „Dacia Traiană“ unde primăria le-a oferit o masă de 200 tacîmuri. Au luat parte la această masă, pe lingă congresiști, și reprezentanții autorităților comunale și județene, precum și corpul didactic din Constanța. , Cel dinții a toastat d. Andronescu, ajutor de primar, care a băut In sănătatea regelui, „recuceritorul acestei provincii transdanubiene“. Cuvîntarea a fost acoperită de urale nesfîrșite, în care timp muzica a cîntat imnul regal, ascultat de asistenți in picioare. D. C. Teodorescu, președintele congresului, închină pentru prosperitatea portului Constanța și pentru d. Andronescu, reprezentantul comunei. Părintele Dumitrescu bea pentru colegii constănțeni, pentru d. Ionescu, inspecor școlar și în special pentru d. revizor școlar Paul Pașa care-și serbează și ziua onomastică astăzi.D. Paul Pașa mulțumește părintelui Dumitrescu și bea în sănătatea congresiștilor cari au onorat cu prezența lor Constanța. D. Ghiață vorbește pentru propășirea școalel ț și corpului didactic și îndeamnă la solidaritate. D. G. N. Cotescu, inspector școlar, închină pentru organizatorii serbării din Constanța. D. Ștefan Negulescu, institutor din București, bea in sănătatea colegilor și colegelor din Constanța. P Simionescu, inspector școlar, închină în sănătatea d-lui Spiru Haret, ministrul insrucțiuniii publice, „apostolul romînismuiui“ și pentru cetățenii dobrogeni. D. Zamfirescu-Craiova toastează pentru d. inginer Lăzărescu și pentru toți inginerii portului cari au avut amabilitatea să'I conducă la lucrările mărețe din port. Mai vorbește d. Dima Cristescu, după care d. Ionescu, inspector școlar, face analiza lucrărilor congresului, zicînd că studiul făcut cu ocazia acestei interesante escursiuni întrece cu mult dezbaterile științifice ale congresului. Urează apoi petrecere frumoasă escursioniștilor. In tot timpul banchetului a domnit un entuziasm de nedescris și comesenii au fost distrați cu cele mai frumoase arii naționale cîntate de capela de domnișoare a familiei Loesker din Viena. De la masă escursioniștii au plecat la gară de unde, cu un tren special, au vizitat băile Mamaia. Reîntorcîndu-se în oraș, au plecat direct în port, unde s-au îmbarcat pe vaporul „Bulgaria“ al societăței italiene Florio Rubatino și unde, prin amabilitatea d-lui Tos, agentul italian de vapoare, s’au rezervat locuri fiecărui escumpist. Acid Paul Pașa a urat călătorie bună escursioniștilor și, în urale nesfîrșite, vaporul s’a pus în mișcare, luînd zborul spre Sulima, de unde escursioniști, prin Tulcea, Galați și Brăila, se vor înapoia în localitățile de unde au venit, ducînd cu ei o excelentă impresie de la această escursiune. Sylvian De Vânzare Eilin 2 garnituri complecte de tree rat uzate, însă în bună stare. Rog adresați-vă domnului Isidor Fuchs, Bacău. Cicliștii zonM in Bulgaria — Concursul de la Rusciuk — RUSCIUK, 29 Iunie. — Astăzi au avut loc noi curse de biciclete la velodrumul de lîngă șosea. Au luat parte la aceste curse, afară de cei 60 cicliști din Rusciuk, 32 cicliști romîni sub conducerea d-lui Brumărescu, 12 din Turtucaia, 24 din Șiștov, 12 din Plevna și 6 din Gabrova. La velodrom era foarte multă lume, atît din Rusciuk cît și din Giurgiu. Comisiunea de decorare a premiilor este compusă din d-niî gen. Rateu Dimitriev, colonel Petner, colonel Zlatanov, Brumărescu președintele societăței romînești „Principele, Carol“, Antrailov președintele societatei cicliștilor din Rusciuk, Cuningrau din Sofia, Șalol din Plevna, Lingurol-Șiștov, Ciorbachev-Turtukaia și Țenovo din Gabrova. * Au avut loc cinci curse, Cursa I.—30 km. Distanța pe șosea. Premiul I Colef-Gabrova, Illeg Stancov-Rusciuk și al Ill-lea Gheneef din Plevna. La această cursă cicliștii romîni au făcut contestație în fața comisiunei, pe motiv că, la unele din obstacolele pe cari le prezenta drumul de pe șosea, cicliștii bulgari au fost ajutați de alții să-și ducă bicicletele. Cursa II-a.—333 metri In velodrom. Premiul I Stancov din Rusciuk, al II-lea Negel din București și al treilea Grigorov din Rusciuk. Cursa III-a. — 5 km. In velodrom. Premiul I Păucescu, al doilea Const Silișteanu, și al treilea Contov din Rusciuk. * După această cursă s'a făcut o pauză în timpul căreia ciclistul român Stavri Niculescu a executat mai multe figuri pe bicicletă. * Cursa IV-a a fost cea mai interesantă dintre toate Distanța 30 de km, în cuprinsul velodromului, ceea ce înseamnă 90 de tururi. A eșit înlîiul cu desăvîrșit succes, lăsînd ba urmă pe toți ceilalți concurenți, ciclistul român Vintiloiu din București , al doilea Matak din București și al treilea Armandof din Rusciuk. învingătorii acestei curse au fost călduroși felicitați de comisiune. In special d. Vintiloi. Publicul român i-a făcut ovații entuziaste. Cursa V-a și cea din urmă, 15 km. distanță. Au eșit învingători Negeli, Stancof al doilea și Draganof al treilea. După cum se vede, cel mai mare succes la aceste alergări l'a avut romînii. D. Mihailov i-a invitat pentru astă seară la orele 9 jumătate la un mare banchet în grădina Haberman. — Au fost față la alergări primarul și prefectul din Rusciuk. — Șampiionii romîni Marinescu și Husar n’au luat de loc parte la alergări. — Cel Palți romînî se vor întoarce în țară mîine dimineață, ȘTIRI ARTISTICE Mult hazlia și melodioasă operetă D-ra Yost, marele succes al Parcului Oteteleșanu se reia astaseară cu Maximilian, Ciucurette, Carussy și d-rele Florica Florescu și Miciora în rolele principale. D-ra Yost va întruni astă-seară la Parcul Oteteleșanu Întreaga elită a capitalei, j _ Moartea unei filantroape Craiova, 30 Iunie — Duminică seară s’a stins din viață, în etate de 81 ani, venerabila doamna Lea Moisi A. Mendel, soția defunctului comerciant Moisi A. Mendel și mama fraților Leopold, Herman și Rubin Mendel, din localitate. Decedata a fost pin la adinei bătrinețe sprijinul mai multor familii sărace și, prin moartea ei, dispare din mijlocul elitei evreești, una din figurile cunoscute care, prin mărinimia actelor ce-a săvârșit, și-a câștigat dreptul la recunoștința celor nevoiași. D-nă Mendel a fost înrudită cu familiile Eschenazi, Samitca, etc., și era originară, tot ca și soțul ei regretat, dintr’o familie evreiască-romină a cărei obîrșie trebue căutată în secolul XVIII. Inmormîntarea s’a făcut azi, iar carul funebru a fost urmat de tot ceea ce orașul a avut mal de elită. In jurul dronei din Galați MDS S’A NĂSCUT CRIMINALUL IAȘI,9 Iunie. — Parchetul din Galați a cerut lămuriri asupra lui Nicolae Munteanu, asasinul d-nei Decid din Galați, care susține că a făcut 4 clase gimnaziale la liceul din Iași Htre anii 1891—1895 și că în 1895 a fost dat afară din liceu pentru dare de foc. El mai susține că s’a născut la Trifești, județul Roman. . Incepindu-se cercetări la liceu, s’a găsit un adevăr înscris un Nicolaie Muricard. Cu diferența însă că localitatea de naștere a acestuia nu e aceea pe care a indicat’diSțic °lae Munteanu, criminalul, căci pe cînd el susține că e născut la Trifești, acel găsit în condici e înscris ca născut la Podul Iloaei. Cercetările continuă.— Dan Astăzi, Marți 30 Toți cititorii și abonații noștri participă gratuit la următoarele valoroase premii : 1 Splendidă Statuetă artistică „Aquarium“ --------------------- cea mai frumoasă podoabă pentru casa-----------------------1 serviciu complect de favoir de fiimță, splendid executat în stil secesion 5 ceasornice „Roscopi“ £ £ £ 15 volume 15 volume 15 volume „Proză și Versuri“, fabule, etc., de Gr. M. Alexandrescu. ,Legenda Țiganilor“, poem comic cu ilustr. de P. Dulfu. „Schițe umoristice“ cu o prefață și portretul autorului, de Dumitru Teleor. 4K MftlimcSO „Opere complecte“ de Ioan §«g »WIMHH» Creangă, vol. I, cu o biografie de Gr. I. Alexandrescu și portretul autorului. „Prietene“, roman de Francois Copée, traducere de D. Stăncescu. 13. Viilimo „Spre primăvară“, versuri de B«# VUlUtut» Costin, cu prefață de Coșbuc. „Universul și minunile lui“, vol. I, cu ilustrațiuni. Sistemul lumii. Atmosfera și fenomenele ei. Lumea antideluviană. Pămîntul. Toate aceste obiecte sunt expuse în vitrina Librăriei LEON ALCILL&V, Calea Victoriei 37. In „DIMINEAȚA“ de mâine vom publica numerile cîștigătoare, precum și lista nouilor premii. Pentru ca șansele cititorilor și abonaților noștri să fie cit mai mari, am luat hotărârea ca, la bogatele premii de mare valoare, ce acordăm în fiecare duminică, in afară de premiile zilnice, să participse și toate bonurile puse în circulație in cursul săptămânei și ne eșite la nici anna din cele 6 trageri. Păstrați deci bonurile ne eșite la sorți in cursul săptămânei. La' Abonații noștri din Capitală, primesc gjija împărțitorii noștriî speciali, odată cu ziarul, și cuponul gratuit de participare la tragerea premiilor. Abonații din provincie vor găsi imprimat pe bandă numărul cuponului. nism solid, garantat 1 penduletă de masă "S, r mecanismul garantat, sist. „Eclips“. 25 Cutii săpun *"de cam“,e 15 volume 15 volume superioare. „Povești alese“ de Andersen traducere de D. Stăncescu. „Icoane șterse“, nuvele, de A. Vlahuță. » Vollume „Nuvele și Schițe“, tradus VIMIN, celj din Alarcon, Bret Harte și Mark Twain de Titu Maiorescu. 15 volume 15 volume Vizita arhiducelui Ast>i Franz Ferdinand fi Ziua III-a SINAIA, 29 Iunie. — Vremea este splendidă. Cu trenul de plăcere de azi dimineață și cu acceleratul au sosit din București numeroși excursioniști. Parcul are înfățișarea căii Victoriei, între orele 11—12 ziua, o profunzie de toalete elegante. Nenumărate figuri cunoscute din București se preumblă în sunetele muzicei batalionului 2 de pioneri. DECORAȚIUNILE ACORDATE SINAIA, 29 iunie. — Cu prilejul vizitei arhiducelui Franz Ferdinand, regele Carol, a acordat următoarele decorațiuni:" Prințului de Schönburg-Wartenstein Marea cruce a ordinului „Steaua Romîniei“; d-lui Ugrán István, prim-secretar al legațiunei ungare, crucea de mare ofițer al „Coroanei Romîniei“; d-lul baron Adrian de Weiburg comandoria „Coroanei Romîniei“ ; d-lul Burkhardt Bellavary „Steaua Romîniei“ in gradul de ofițer; d-lui de Gagern „Coroana Romîniei“ în gradul de ofițer; domnului consul general de Wodianer „Coroana Romniei“ în gradul de mare ofițer; domnului Crivan, consul austro-ungar la Ploiești, „Coroana Romînieî“ în gradul de ofițer. Membrii suitei arhiducelui: d-luî general Uyn, marea cruce a „Coroanei Romînieî“; d-loi căpitan von Ruinerskirsch și maior Broch „Coroana Romînieî“ în gradul de mare ofițer; d-luî căpitan conte Cudenus „Coroana Romînieî“ în gradul de comandor ; d-luî Zbenco „Coroana Romînieî“ în gradul de comandor d-lui baron Nikitsch „Coroana Romîniei“ în gradul de ofițer. Să nu pară curios lucrul că arhiducele Franz Ferdinand nu a fost decorat de data aceasta, deoarece el posedă cel mai înalt ordin romînesc, anume: colanul ordinului Carol I. La rîndul său, împăratul Franz Josef a acordat următoarele decorațiuni, cari au și fost luminate: D-lu. Ioan Kalinderu, marea cruce a ordinului „Leopold“; d-luî general Crăiniceanu marea Cruce a ordinului „Leopold“ ; d-lor generali Mavrocodat și Robescu marea cruce a ordinului „Coroana de fier“; d-lui comandor Grațoschi ordinul „Franz Josef“ în gradul de mare ofițer. D-nii coloneli Baranga, Greceanu și Magheru posedînd deja decorațiile pentru gradul lor, arhiducele le-a oferit fotografia sa însoțită de cite o dedicație foarte măgulitoare. D-lor maiori Toroceanu, Grigorescu și Berindei „Coroana de fier“ în gradul de comandor; d-luî Căpitan Manu „Coroana de fier“ în gradul de cavaler; d-luî L. Basset, secretarul particular al regelui, ordinul „Leopold“ în gradul de comandor; d-lui colonel Brociner, ordinul „Franz Josef“ în gradul de comandor ; d-luî Butculescu „Coroana de fier“ în gradul de cavaler; d-lui Chilianu1 ordinul „Franz Iosef“ în gradul de cavaler. Personalului inferior de la palat arhiducele și prințesa de Hohenberg le-a oferit daruri foarte frumoase. * Următorii ofițeri din batalionul 3 de vînători, cu garnizoana la Sinaia, au primit următoarele decorațiuni: D. locot-colonel Negruzzi, comandantul batalionului, „Coroana de fier“ clasa II; d. maior Munteanu, ajutorul comandantului ord. Franz IoiSef“ în gradul de comandor; d. căpitan Doicescu „Coroana de fier“ clasa III; d-ni locot. Iacobini și sub locot. Mișu Gheorghiu au primit crucea de cavaler a ordinului „Franz Iosef“ d. plutonier Ștefanescu crucea de argint a „Serviciului credincios“. PREUMBLAREA DE DIMINEAȚA SINAIA, 29 Iunie.— Programul de dimineață s’a redus la o preumblare ‘pină la stînca lui Frantz-Iosef. La, orele 10 și jumătate regele cu arhiducele Frantz-Ferdinand au pornit în automobil pînă la rezervoriî. Acolo regele s’a dat jos și a rămas acolo, iar arhiducele împreună cu perechea imperială romînă și cu soția sa principesa de Hohenberg, prințul Carol și principesa Elisabeta, au pornit cu toții călări ,la stînca Franz Iser, unde au rămas ca la o jumătate de oră, după care s-au întors tot călări la castel. Regele a pornit pe jos, cu automobilul după dînsul, și a coborît spre castel, nefiind întovărășit decît de d. I. Panaitescu. In dreptul garajului de automobile a întîlnit tye micul principe Nicolae, care se preumbla pe jos însoțit de guvernanta sa. Regele l-a urcat în automobil, iar dînsul și-a continuat drumul pînă la palatul cazărmii vânătorilor pentru a vedea pînă unde este drum de automobil și a inspecta locul unde urma să aibă loc serbarea populară. In urmă s-a întors la castel, unde la ora 1 a avut loc un dejun intim. SERBAREA POPULARA încă de pe la orele 3 și jumătate platoul cazărmii pompierilor era o mare de capete. Să fi fost acolo de față cel puțin 5000 de persoane, în majoritate țărani și țărance din Sinaia și comunele vecine. Toți purtau frumoase costume naționale, și amestecul acela de culori făcea o impresie neasemuită. Vremea s’a menținut frumoasă pînă la orele. 4. cînd a început să se înoreze. De pe la această oră au început să sosească diferitele personalități din Sinaia.Toate măsurile de ordine erau supraveghiate de prefectul de Prahova și directorul siguranței generale. Țăranii, îmbrăcați în costume naționale, formau o imensă horă care se întindea de la intrarea pe platou și continua îmbrățișînd întreaga suprafață. Numeroase doamne și domnișoare din elită veniseră îmbrăcate în costume naționale. Dintre persoanele de față am remarcat pe: d-nele C. Sipsomo, Adina Costinescu, Stelian, Elisa Brătianu, Catargi, principesa de Schonberg-Hartenstein, d-nele Bellavary, Riedl, Bengescu, Poenaru, Greceanu, d-rele Missir, Mia Coslinescu, Anghei etc. D-nii: generali Crăiniceanu, Mavrocordat, Robescu,Warthiade, colonel Greceanu, Brociner, Baranga, Magheru, general Uga, d. I. Kalinderu, d-ni. Morțun, și Toma Stelian, d. Rudolf Catargi, prințul de Schonburg-Bartenstein, d. Cincinat Pavelescu, d. dr. Angelescu, d. Dimitrie Carp, și mai toată lumea diplomatică. La orele 5.45 minute se anunță sosirea perechei regale și princiare, precum și a oaspeților. Țăranii isbucnesc in urale iar muzica batalionului 2 pioneri, sub conducerea d-lui căpitan Kratocwil, a intonat imnul imperial austriac „Gotterhalte“. Regele și arhiducele Franz Ferdinand erau în capul cortegiului. Veneau apoi în rîndul următor principesa Maria cu micile principese Elisabeta și Maria, principii Carol și Nicolae și cu prințul Ferdinand. Principesele împreună cu principii Carol și Nicolae, purtau splendide costume naționale și de cioban, înfățișarea lor era din cele mai frumoase și prezintă un tablou feeric. 1a îmbrăcămintea precum și căciulele albe, mocănești, ale celor doi prinți erau de toată frumusețea și smulgeau admirația imensului public care se afla acolo. Prințul Ferdinand era îmbrăcat în uniforma de general de infanterie. In sfîrșit cortegiul era încheiat de regină și principesa de Hohenberg cari se aflau într’o trăsurică mică trasă de un cal de munte. Uralele nu mai conteneam Ajungînd în pavilionul reservat pentru înalții oaspeți, societatea corală „Hora“ a intonat, imnul imperial austriac. Apoi corul școalei din Azuga, sub conducerea învățătorului Strat, și al celei din Sinaia sub conducerea învățătorului Constanțiu, au intonat imnul regal roman. După terminarea acestor coruri, s-a evacuat locul din fața pavilionului și copiii școalelor din localitate și împrejurimi au început să joace dansuri naționale în sunetele unui taraf de lăutari. Serbarea a continuat cu toată vremea amenințătoare, pînă la orele 7. PROGRAM BOGAT.—JOCURI CONTRAMANDATE SINAIA, 29 Iunie.— Intre pregătirile făcute ca reușita serbare populare ce s’au dat azi pe platoul vînătorilor, să fie mai măreți, vă pot arăta următoarele : Azi dimineață, cu un tren special au sosit din București 200 de eleve ale școalei profesionale No. 1, sub conducerea dnei Abelsberg. Toate elevele au venit îmbrăcate în splendide costume naționale. Era vorba ca ele să execute diferite jocuri naționale ceea ce nu s'a putut din cauza bogăției programului. Această școală a oferit prințesei imperiale splendide lucrări de mînă. Altă pregătire . Vre-o 200 de soldați din batalionul 3 vînători au fost instruiți de d. căpitan Poescu ca să joace diferite jocuri nationale și mai ales sârba și căzăceasca, ceea ce de asemenea nu s’a putut face din cauza programului prea bogat. PRINȚUL CAROL, PRINCIPESA ELISABETA IN HORA SINAIA, 29 iunie.— In mijlocul unei animații de nedescris, pe la orele 0 și jum., întinzîndu-se o horă formată mai ales din membrele cercului coral ,,Hora“, sa prins în horă și prințul Carol cu principesa Elisabeta, fapt care a provocat un entuziasm înălțător. Mica principesa Maria, voind să ia parte și dînsa la horă, a dat loc unei scene foarte sentimentale între principesa Maria mamă și mica sa fiică.$■ In afară de horă, s’au mai jucat „Ana Lugoșana“ și „Banu Mărăcie“. Prințul Carol și principesa Elisabeta au jucat chindia. CINTECELE POPULARE După ce prințul Carol și principesa Elisabeta s’au urcat pe tribună, d-șoara Anghel, fiica prefectului de Prahova a cîntat solo în mod splendid bucățile : „După fragi și după mure“ și „Mîndruliță de la munte“. * Cercul muzical „Hora“ a executat în mod desăvîrșit următoarele bucăți : „Imnul austriac“ la început, apoi „Lele cu scurteică verde“ și „Hora fetelor“. CĂLUȘARII SINAIA, 29 Iunie.— La această serbare au mai luat parte corurile mănăstirei Sinaia. Călușarii din Azuga au jucat foarte frumoase dansuri naționale. REÎNTOARCEREA LA CASTELUL PELEȘ Pe la orele și jumătate, făcîndu-se loc prinre mulțime, familia regală s’a îndreptat spre palat în ordinea următoare . Intr’o splendidă trăsură a luat loc regina, avînd la dreapta pe principesa Hohenberg. Intr’un al doilea faeton principesa Maria cu mica principesa Maria. Veneau apoi pe jos regele, avînd la dreapta pe arhiducele Franz Ferdinand. Atît regele cît și arhiducele aveau o înfățișare bărbătească. Urmafi prințul Ferdinand cu principesa Elisabeta, apoi prințul Carol. In timpul parcursului regina și cu prințesa de Hohenberg s’au oprit și întreținut cîteva minute cu o țărancă îmbrăcată în costum national, iar arhiducele și regele s"au întreținut cîteva minute cu căpitanul atașat al legației suedeze căruia i-au strîns mîna. In tot parcursul muzica militară, sub conducerea d-lui Kratovill a intonat imnul austriac. Familia regală și înalții oaspeți, urcindu-se în automobile au luat apoi drumul către castelul Peleș, unde se va servi astă seară ră lin prinz absolut intim. PLECAREA DELEGAȚIILOR SINAIA, 29 Iunie.— Astăzi cu trenul special la orele 8, toate delegațiile sosite atît din București cît și împrejuri«1* fost reconduse acasă. In total au fost mai mult de 500 de persoane sosite din împrejuriimi, îmbrăcate în costume naționale. — M. Faust. MANIFESTAȚIA STUDENȚILOR SINAIA, 29 Iunie.—Astăzi la orele 1-45 a sosit în localitate un grup de studenți universitari din București, cu intenția de a manifesta înpotriva primăriei din Sinaia pentru că ar fi arborat și cîteva drapele ungurești isolate, fără a le alipi de cele austriace. Studenții pregătiseră un manifest către populația din Sinaia pe care voiau să-l împartă aci și prin care protestau înpotriva faptului pe care l-ar fi comis primăria arborînd acele drapele izolate, deoarece—zice manifestul— studențimea universitară romînă nu recunoaște un regat unguresc, ci o monarhie austro-ungară. . La gara locală, studenții, la coborîrea din vagoane, au fost întîmpinați de d. Panaitescu, directorul siguraței generale, de primul procurs de d. Willy Georgescu și de mai mulți comisari și agenți deiguranță. Li s-a pus vedere studenților ca să se abții de la orice manifestație și, petru mai mare siguranță ei au făt luați în primire de către comarii și agenții de siguranță. Studenții, deja ce au dejunat, au pornit spi platoul cazărmei vînătorilor, uJig li s’a rezervat un foc spre nazista la serbarea populară. Ei n’au mai [Cu nici o manifestație. & Populațiunea din sinaia și in special capistorităților locale au fost foarte-aü impresionați de faptul că, la nci una din serbările de la casei, n’a fost invitată măcar una din persoanele din localitate.Mai mult, laeprezentația generală care a au loc în ajunul sosirei arhiduceiî și la care se invitase lume cae n’ar fi putut fi invitată la rerezentația de Duminică seara, b! o persoană din Sinaia n’a fa invitată, ceea ce dă loc la numroase comentarii, și de data acasta, ace cari lansează invitațiile de la castel sunt criticați, fără excepție, de toată lumea. * Din cercetările picare le-am făcut, reese că primria locală nu a arbivat nici un drpel unguresc, așa că atacurile cal se aduc primăriei sunt neîntemeiate. SERATA MUSCALA SINAIA, 29 Iunie— Astă seara la orele 9 a avut lo o seraită artistică muzicală în sla de muzică a Castelului Peleș. La această serată au fost invitate toate persoanei cari au ausistat Duminică seara la reprezentația teatrală împreuă cu artiștii și artistele diletanțiari au jucat Duminică. S’a produs întîî gurtestul „Carmen Sylva“ copus dpă cum se știe din d-nii Dimitre Dinieu, Rudolf Malcher, Harry L.hote tl și Gh. Dinicu. Quartaul a executat faimosul Quatore nayda. S’a produs apoi d-șșara Agripina Macri care a decimat o bucată „La Chanson de Bohémes de Zamakois“, a ma declamiat „Niege d’Antan“ de ’örülhet. D. Edgar Dalorso ajatat, cîteva bucăți fiind acompanii de regină. La urmă s’a produs Little Tribly prin cîteva experințe foarte interesante. Serata a durat pînă la 11 cînd s’a oferit asistenței un pahar cu șampanie. Lumea s’a retras la ea 11 jumătate. AUDIENTA ROMANILOR TRAN SILVANENI LA ARCHIDUCE, SINAIA, 29 Iunie. — Azi dimineață la ora 9 și jumătae archiducele a primit în audienți o delegațiune a romînilor născuți în Austro-Ungaria și cari sunt stabiliți în Romînia. Delegațiunea se comenea din d-nii Dumitru Popovici, Ioan Semitu profesor și Nicolae Mircea coproprietarul berăriei „Cam cu bere” Delegația a prezentat arhiducelui un pergament pe care era scrisă o adresă de omagii. Arhiducele a primit în mod afabil delegațiunea și audiența a durat o jumătate oră. Mîine Marți delegațiunea va fi primită de prințul Schomburg-Hartenstein. M, FADST a FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ M. AL. DONY H MI sau O ROMÎNCĂ IN HAREM CAPITOLUL 61 De două ori ucigaș! : — Haide, zise banditul rînjind. Nu ți-am luat fata și vei pluti schifip insulta. Vorbind el cîrmi pe o cărare ce ducea spre Dunăre, bătrînul sures citat cum era nu observă aceasta și-l urmă vorbind, gesticulind, gata să isbucnească în plîns, să cadă în genunchi cerîndu-și copila înapoi. — Nu-ți zic să nu c el de nevastă dasă te iubește facă-se pe voia ei dar nu mi-o lua din casă, destul sufăr din pricina celeilalte. Petcu ridică din umeri, știa el că Adriana nu-1 iubea și că nu va consimți a-î fi soție. 1l aștepta procurorul, anchetele și pușcăria. Atunci vor afla și alți părinți unde erau fetele lor dispărute, mama lui va fi furîtă la închisoare, averea lor se va risipi și tot viitorul său va fi zdrobit. — D-le Dorescu, "fni om de -nțeles, fata d-tale o fi plecat cu altul cara a imbinuat la fei Ca mine, djU căuta în han, dar te faci de rîs de giaba. — Ești un ticălos ! Un vînzător de fete ! strigă bătrînul Dar nici mort nu scapi de mine O luptă se încinse între ei, atunci resună detunătura, atunci auzi Adriana acel țipăt ce o îngrozise Văzîndu-șî adversarul căzînd, stătu în loc uluit de fapta sa, apoi îngenunchiă lîngă dînsul și începu a-l căuta prin buzunarele mantalei. — Ce neghiob ! murmură banditul cu cinism cînd găsi revolverul de care nu se servise nefericitul părinte. Intorcînd țeava, spre pămînt trase un glonte și puse arma în mîna dreaptă a victimei sale, strîngîndu-i degetele în jurul minerului. — Așa, voi crede că s’a sinucis de rușinea ce i-au făcut fiicele sale, numai vizitiul de nu m'ar recunoaște. Plecă fugind spre han și în cîteva cuvinte spuse patroane cele întimplate. — Bine ai făcut, atît ne mai trebuia, mi-e frică de procuror ca de moarte. — Dute și, dă vizitiului de băut pînă ce va adormi, mîine să-l cante și pe urmă va fi ușor, vei, zice că nu știi nimic, se va constata o sinucidere căci T am lovit în piept de aproape. — Să-î spui și luî unchiu toü, el să deslușească pe toți. Aflare sunt fricoasă. Petcu plecă spre Dunăre pentru a se înțelege cu hangiul, iar femeia se duse în bucătărie pentru a împlini porunca nepotului ei. Atunci putu Adriana fugi din han fără a fi observată de nimeni. Nenorocirea ei o făcuse sa se întîlnească cu Petcu după ce trecuse la o mică distanță de locul unde zăcea cu fața în jos corpul însîngerat al tatălui său. CAPITOLUL 7 In casa roșie din Galați Barca luată de curentul apei părea că sboară pe valuri. Nimeni nu vorbea în barcă, ca niște umbre fantastice stateau vîslașiî pe ciad IMINEAȚA Grigoraș și lustochiile la grădina Blanduziei Amintim cititorilor noștri cS astă seară se reprezintă pentru întîia oară în grădina „Blanduzia“ din str. Academiei de către Teatrul Național, frumoasa comedie-farsă Grigoraș“ și Mustochide. Publicul care va asista la această extraordinară reprezentatție va petrece desigur o seară din cele mai plăcute. Comedia Grigoraș și Mustachide, precum am arătat deja, este o înlănțuire întreagă de scene comice și foarte hazlii, garî fac întreaga asistență să se prăpădească de rîs. La reprezentația de astă seară Marți de la grădina Blanduzia, se prevede o foarte mare aglomerație deoarece aproape toate biletele au fost vîndute. Innecatul din lacul Teiului Era, pe cînd băiatul Radu Țiței, din magazinul Consum de pe bulevardul Elisabeta 9, se scălda în lacul Teiului, înaintînd fără să știe să înoate, în partea unde apa e mai adîncă, s’a înecat, fără ca să poată vreunul din martorii înspăimîntați să’i scape de moarte. Nefericitul era în vîrstă de 20 ani, și s-a dus să se scalde întovărășit de colegii lui i de serviciu Radu Dumitrescu și Virgil Ionescu. Sesizînduse autoritățile, au sosit la fața locului energicul comisar Gh. Ionescu, de la circ. 9 întovărășit de subcomisarii Tunea și Enescu, cari au dispus transporarea cadavrului la morgă. . ReV- în fundul bărcei zăcea neînsuflețită copila fără noroc. Cîteva ceasuri trecură astfel: la orizont se ivea o dungă de lumină, păsările de prin bălți se trezeau, din cînd în cînd un țipăt strident tulbura liniștea revărsatului de zi. — De n’ajungem peste o jumătate de oră, zise unul dintre cei trei indivizî, va trebui să petrecem o zi prin stuhării și nu e de loc plăcut. — Și țipă fata, de se adună toți lipovenii, răspunse altul arătîndu-șî dinții lungi ca de fiară. Pâreau cite și trei de aceiași vîrstă: înalți, voinici, cu fețele piilite de soare, avînd aerul unor lucrători de prin docuri. .Se apropiau de oraș, pe mal se vedeau colibe și căsuțe de lut, curți pustii și murdare, vite ce plecau singure la pășune. Mai departe pe apă se înălța o pădure de catarguri de toate culorile, prize albe, steaguri ce fluturau ușor în suflarea vîntului. Barcagiii plimiră barca spre mal, ■continuînd a vîsli. — Am ajuns, zise unul oftînd.Opriți! ' Intr’o clipa comanda, fu executată. Unul ridic fata în brațe și sări pe mal dispărînd cu ea, într’o gură de canal pe unde se scurgea încet !un pîrîu de apă infectă. Cel de al doilea după ce vorbi ,puțin cu tovarășul se a plecă pe acelaș drum, pe cînd cel rămas lega barca de un stîlp cu un lanț. Drumul prin canalul întunecos era nespus de anevoios dar ei păreau deprinși cu aerul înăbușitor și cu murdăria Cel cu brațele libere deschise cu o cheie oașa de fier cu zăbrele și trecură în alt gang pe unde nu mai curgea apa. Pe lingă ziduri erau grămezi de lemnării vechi, butoae stricate, fierărie ruginită. O stivă de lemne fu lesne dată la o parte și se văzu o deschizătură în zid. Amîndoi dispărură cu prada lor care părea că vor s'o ascundă în fundul pămintului. După ce străbătură un gang îngust și deschiseră încă o ușă intrară într’o pivniță curată unde butoaele erau rînduite și etichetate. Pe față o culcară la pămînt cercetîndu-î bătăile inimei. — Va trăi, șopti unul, du-te de-l chiamă pe Sotir ,să vază ce pleașcă i-am adus. Celel alt se supuse și nu trecu mult pînă ce reveni însoțit de alt om gros și sdravăn, cu un șorț alb cu piepți cum poartă birtașii. El strînse mîna tovarășului și închinîndu-se privi o secundă pie cea care începuse a da semne de viață. — Bravo, Dumitre, frumoasă fata ceva pentru un pașă sau chiar pentru sultan. Haideți sus să o culcăm să nu răcească aci. Amîndoi o ridicară de jos transportînd’o pe scară și printr’o sală înaltă fără geamuri. Cînd Adriana se trezi se văzu într’o cameră frumoasă luminată de o lampă roșie. Desmeticindu-se cu încetul observă cîte-va femieî tinere cari umblau în jurul patului privind’o cu curiozitate. Stînd cu ochii închiși încercă a’șî aminti .Cele întîmplate. N se păru că simte degetele luî Petcu strîngînd'o de gît. Scoțînd un țipăt voi să sară din așternut cînd o femee tinără încă, cu fața smeadă și ochii negri apropiindu-se îi zise să fie liniștită.Unde sunt? Cum am ajuns acim, — Acum ești bolnavă, trebue să te liniștești, vom vorbi pe urmă, zise femeea. Fetele cari stătuseră în jurul ei se dădură la o parte, sfioase și tăcute. . i — Vreau să plec acasă! — Vei pleca, aibi răbdare, iată bea din acest medicament dacă vrei să te poți scula din pat. Adriana se supuse și primi băutura ce-i de pe străina, închise ochii silindu-se a sta liniștită. In acel moment ușa se deschise încet și pe prag apăru un turc bătrîn cu barba albă ca zăpada. Fetele celei alte îl priviră cu toamna,,nici una nu făcu o mișcare pe cînd el ușor ca o umbră se apropia de pat privind pe cea toropită de medicamentul ce luase. Patroana casei eșî după acel musulman vorbind în șoapte. După cîteva minute din dușumea începu a se înălța un fum albăstriu ce răspândea un miros plăcut de trandafiri. Cele patru fete se așezară pe fotoliile din jurul mesei respirînd cu nesatiu parfumul. Va urm