Dimineaţa, august 1909 (Anul 6, nr. 1955-1984)

1909-08-05 / nr. 1959

Cu un CUPON GRATUIT Büktil m­­^ eftMC £ DArA exclinar AmU&ei de»aV&tümi» CsiROJ SCHULDER EGGUBSITI BfraurHe ziarului Str. Sărindar No. 11 APARE ZILNIC CU­ CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI Explozia de la pirotehinia armatei Cinci victime O magazie aruncată în aer. — Panica. — Alarma. — Sosirea pompierilor. — Pagubele.—Ancheta CINE SUNT VICTIMELE După cum ar­ arătat m­ai­­ sus. .Aceasta explozie a făcut și mai m­ulte victime omenești. Cite­ șî patru lucrători, intr’o stare gravă, arși peste tot corpul, se­­ aflau în nesimțire la o mică depărtare de locul dezastrului. Societatea de salvare, sosind i­­mediat la fața­ locului, a trans­portat pe două din răniți, iar cei­lalți au fost duși cu o ambulanță la spitalul militar, unde au fost internați. Victimele sînt: Ilie Cușma, de 1î ani, din cîm­­pu­l Știf­lei, are grave arsuri pe corp și față, buza tăiată și răni grave pe față. Andrei Iano­ș, muncitor,­­de 60 ani, din strada Puțu cu apă rece No. 61. Acesta se află într’o stare ex­trem de gravă. Ars peste tot corpul, fața aproa­pe carbonizată, este imposibil să poată scăpa, cu viață. Tot intr'o­ stare extrem de gravă ea află și­­ soldatul Manolache Tu­dor din strada Cedrilor No. 2, sol­ii ai.. în ■ bat. • 6 vinii­torî. Acesta, fiind în concediu, s’a­­ an­gajat ca lucrător la piroteh­nie. Mai puțin grav rănit este soldattul Paru­mbel­­ Ghiță- din compania 2 de la piroteh­nie. Cu­ Deriziunea localizarea incen­diului, s'a rănit grav la mină un alb­ locotenent dela piroteh­nie. Tot înr’o stare gravă, a fost transporat la spitalul militar, și pompierul R­îșc’anu, care, după cum am spus, se găsea lungă­ ma­gazie, în momentul exploziei. Atît lucrătorii civili cît și­­ mili­tarii răniți, au­ fost transportați în­ spitalul­­ militar, unde li S’au dat primele ajutoare. * ’ Asupra­­­ cauzelor cari au provo­cat­ explozia nu se știe nimic pre­cis. Se crede că unul din lucrători, pe tind lucra cu o forjă, le repa­rarea unui p­araton er o seta­t ce a sărit dela forja și s’a depus pe magazie. Magazia fiind­­ plină cu materii explozibile și chiar straturile din­tre scindurî fiind îmbîcsite cu iarbă de pușcă, acestea la atinge­rea cu scînteia, s’au aprins și au siropagat focul la depozitul de ex­­firosibile producînd ast­fel neno­roc­ir­ea. Această explozie a produs o ma­re panică printre lucrătorii de prin împrejurimi. Bubuiturile se succedau cu a­­tîta­ putere în­cît zidurile de la ma­i multe case din dreapta și din stingă pivotetchuieî au fost cră­pate. ■­ j,a atelierul de confecții, care se găsește m .fi A MifiÎi ?:eiâU ¥ WSI* Globurile de la lumina electrică de pe șosea, s’au spart din cauza puternicelor zguduituri.­­ Deși nenorocirea a fost așa de mare, totuși pagubele afară de magazia care a fost complect dis­trusă de foc, nu sunt așa de mari, aceasta grație măsurilor cari au fost luate pentru izolarea locului unde s’a produs explozia. Dacă focul s'ar fi întins și la­ celelalte magazii, își poate ori­cine închipui, cît de mare ar fi fost nenorocirea, cu atît mai mult cu cît se știe că și în acele maga­zii se găsesc mari cantități de materii explozibile. Erî pe la orele 1 ?i jumătate d. a.., rid­că de locul dezastrului, un zid o groaznici explozie s’a produs la] s’a crăpat pe o distanță mare și piroiecitara armatei, de pe șoseaua­ amenința să se prăbușească. Catricem. O magazie cu materii explosibile a fost aruncată în aer, iar patru fi­ințe omenești au căzut victime a­­cestei groaznice explozii. Explozia s'a produs în următoa­rele împrejurări : Pe în orele 4 și jumătate o puter­nică detunătură se auzi la pirotech­­i­­i a armatei. Explozia a fost atît de puternică ca a fost auzită la distanță enormă iar panica ce produsese era de ne­­d­escris. O mulțime de soldați și locuitori de prin­ această parte a orașului a­­­lergat în toate părțile fără a putea însă ști de unde a pornit detunătura. ■ [UNK] [UNK] Cînd s'a aflat că detunătura a pornit de la piroteh­nia armatei, toată această mulțime de curioși se îndreptă într’acolo unde se și adu­nase un mare număr de curioși. COS? S’A PRODUS EXPLOZIA In curtea piroteh­niei sunt turn multe magazii mari, in cari s­e află depozitate materii explo­zibile. In mijlocul cursei se află o mai­­ mare magazie, adin­că de vre-o. 6­­ metri, și­­ lungă de vre-o & m. Această magazie, care este plină cu iarbă de pușcă, este înconju­rată de jur împrejur de șanțuri ,și de movile de pământ, pentru orice eventualitate în caz de ex­plozie. la această magazie s'a produs­­ explozia în următoarele împreju­rări. La o mică depărtare de magazie se afla­ 1l­4 lucrători cari lucrau la r­epararea unui para­toner. Un­ lucrător umblând, cu o forjă, o fem­leie a sărit, de­ la aceasta la magazie, care s'a­ aprins. Flăcările pătrunzină în­ maga­zie, la moment se produse o pu­ternică detunătură, și cei patru fmmeni fură aruncați în aer. Un soldat de pompieri, care se dosește in permanentă­ângă ma­gazia, a­ fost ars grav pe fată. La, auzul detunăturei, întreg personalul piroteh­niei sosi la lo­cul dezastrului. De­oarece, după detunătură, fo­cul începu ,a­­ se întinde cu­ furie și­ aceasta, constituind, o primejdie pentru­ celelalte magazii, în cari .se a­flau depozitate materii explo­­sibile, se anunță posturile­ de pompieri. Imediat a sosit postul central s­ib conducerea d-lui sub­locote­­nent Predescu și începu măsurile de localizare. Pentru că era imposibil să se a­­propie cineva de locul unde s'a produs explozia, s'au luat primele măsuri de izolare, ca nu cumva făcut să­ se întindă și la celelalte­­"magazii. După o muncă de aproape o soră, focul, după ce­ magazia fu­sese complecit arsă, a fost Igca­­­ Uzat. DISPARIȚIA UNUI SOLDAT Imediat după isbucnirea explo­ziei s’a observat lipsa unui soldat, dela piroteclmie. Făcîndu-se apelul nominal s’a adeverit aceasta. Este posibil ca dispariția aces­tuia să fie în legătură cu această nenorocire. Se fac cercetări pentru: găsirea lui, cu atu mai mult cu cit cu pu­țin timp, înainte de explozie a fost observat prin apropierea­ ma­gaziei, așa că este posibil să nu­­ fie străin de această catastrofă. ANCHETA Imediat au sosit la față­ locului d. general Boteanu, colonel Basa­­rabescu, Saegin și Meuseanu, cari au început ancheta. mișcarea de la lucrările publice D. Ion Feleleanu, actual șef de cabinet la ași, se avansează, ar­­hivar la serviciul teh­nic al județu­lui Iași. D-niî Valerian Nenciu, Arsenie Constantinescu, Mihai I. Dimitrescu și Anton Anghelache, absolvenți, ai școlii de conductori, au fost­ admiși în corpul teh­nic. D. Stănescu Traian, absolvent al școlii de constructori deservatori,­ a fost­ numit conductor la serverul lu­crărilor noi de la căile ferate. D. Nathan Rosenthal, actual con­­ductor provizoriu la județul Buzău a fost lăsat în disponibilitate. D. Nicu Niculescu a fost numit mecanic la­­ automobilul­­ județului Vaslui, D. Cicerone Protopopescu­ ««• îi­­­cențiază din postul de impiegat'­el. V-a ce ocupa în Ad-ția centrală a ministerului de lucrări publice. S'a primit demisia d-lui conductor cl. III-a Ion Drăgănescu din servi­ciul de poduri­­ și șosele, trecîndu-se pe ziua de 13 Iulie în­ cadrul de dis­ponibilitate al corpului teh­nic. D. Achimescu Angelin, actual șef de birou principal în administrația căilor ferate, se licențiază­­ din ser­­vicist pe ziua de 30 Septembrie 1909 pentru a-șî regula drepturile la pensie, D. Bogdan St. P. și Bălașa Vasile N., sunt numiți în serviciul exterior de poduri și șosele. D. Alexandrescu G. E., actual im­piegat de birou în ad-ția căilor fe­rate, se licențiază din serviciu pe ziua de 1 (14) Octombrie curent, D. conductor Mazdroc Ch. St., este numit conductor la serviciul lucrări­lor noul din căile ferate. D. Boris Lucian, actual impiegat de birou principal și­­ d-nil Preto­rian Ton și Modrănescu Gh. I., ac­tuali impiegați de birou, sunt licen­țiați din serviciu pe ziua de 1 (14) Octombrie 1909. Regulamentul fabri­cării spirtoaselor dn­ ziua de 31 iulie a. c. a avut loc o consfătuire a fruntașilor co­mercianți de băuturi din Capita­lă, în proprietatea d-lui I. Dum­i­­trescu-Miltarî, din strada, Carol, sub președinția d-lui I. Dumitres­­cu-Militarî. S'a discutat, asupra regulamentului ce urmează să se pune în aplicare pe ziua de 1 Sep­tembrie a. c. asupra fabricărei băuturilor spirtoase. După mai multe discuțiuni s'a ales o delegație din fruntașii co­mercianți: l. Dumitrescu-Maitaru,­­Tom­a Constantinescu și Tanase Crețulescu care să se prezinte la Sinaia d-luî ministru Costinescu pentru a-l ruga să amine punerea, regulamentului In aplicare. Duminică 2 August a. c., dele­gt­atiune­a s'a prezentat d-luî mi­nistru de finanțe Costinescu,­­care a primit-o cu multă bună voință și cu care­ a convorbit aproape o oră. D. ministru Costinescu a ascul­­tat cererea comercianților și a de­clarat categoric că nu se va pu­tea pune în aplicare regulamentul pentru fabricarea băuturilor spir­toase, necesitând mai mult studiu, deoarece stat in țară peste 3000 cazane la care voește să aplice cite un mic rafinator,­­ceea ce nu ar oferi fabricanților cari ar dori comanda cantități mai mici si le­­ar oferi fabricațiunile care ar dori sa le ia plătindu-se statului în 3—4 ani. Aceasta pentru ca bău­turile să fie mai bine destitute. In ce privește lulea sau drojdia nu este adevărat că va trebui să aibă tăria 50 d­gr. Comercianții pot­­ să fabrice rachiul în bună voie ca și înain­te.­­Regulamentul asupra fabrică­rei rachiurilor nu se va pune în aplicare decit peste cîțiva ani în care timp se va aplica rafinările la cazanele existente. Stib­lil iii­ Pliem —Un noul incident civilo­­s militar— Pitești, 3 August. — Un violent scandal s’a petrecut astă seară la gră­dina „Dacia“ in următoarele îm­prejurări : Pe cind se reprezenta,­ la această grădină, piesa „Drama singeroasă din Belgrad“ de către trupa Victor Antonescu, a avut loc un aspru schimb de cuvinte Suite de căpitan Fotescu din reg­i8 Radu Negru și comerciantul Petcu Marinescu. Incidentul acesta a degenarat, lu­­înd proporții considerabile. Ofițerii cari se găseau în grădină au­ luat partea camaradului lor, pe cînd ci­vilii, în număr de mai bine de 880 de inși, a fi luat apărarea comercian­tului Marinescu. O incarnare generală era aproa­pe inevitabilă. La un moment dat, d. căpitan Dumitrescu, din infanterie, a adunat de pe stradă ca la 30 de grade infe­rioare, cu cari a format o gardă pe care a băgat-o în grădină, pentru a veni la nevoe, în ajutorul ofițerilor. Mulțumită, insă, măsurilor energi­­ce luate de d. procuror Vasilescu, la timp, lucrurile s’au liniștit întru cît­­va, evitîndu-se încăerarea. Comerciantul Petcu Marinescu a fost invitat la poliție împreu­ră cu o parte din ofițeri pentru a se ancheta incidentul acesta, atît de regretabil. Cîteva sute de civili — mai toți membrii ai societăței filarmonice „Dorul”, au însoțit pe comerciantul Marinescu, la poliție. Pînă la orele 11 noaptea cînd vă telefonez, inciddntul stă aci. Pur. Mișcarea de la minister­ justiție.­ ­n ministerul justiției s’a făcut ur­mătoarea mișcare pe ziua de 1 Au­gust: D. D­­. Ispasiu, actual șef al biu­­roului afacerilor civile, se înaintează director al comptabilităței în locul vacant. D, .Const. G. Panco, actual ajutor de șef de biurou în direcțiunea per­sonalului și a statisticei, se înain­tează șef al biuroului afacerilor ci­vile, .0. Dim. Dimitriu,­­actual copist caiigraf în direcțiunea personalului și a statistifcei, se înaintează aju­tor șef de biurou în aceiași direc­țiune. Sinistrul de războiu al Prusiei Generalal Von H­eeringen S'a văzut, din știrile noastre telegrafice, condițiunile în cari s'a retras generalul Von Einem, fostul ministru de războiu al Prusiei. In locul său a fost numit gene­ralul Von Heeringen. Acesta a fost pînă acum comandantul cor­pului II de, armată în Stettin. El a fost șef de departament la mi­nisterul de­ rāzboiü între­ anii 1898—1903. Expoziția sassisr de «sir­i ți agricum BARAȘI— CALARAȘI, 2 August. — La 1 Septembrie se va deschide la Bucu­rești expoziția lucrărilor tuturor școalelor superioare, inferioare și e­­lementare de meserii și agricultură din țară. La această expoziție va expune școala de meserii din locali­tate — de sub conducerea d-lui I. Vasiliu, directorul ei — minunate lu­crări, demne de cei mai pretențioși maeștri și printre cari remarc: In secția ferăriei. Un elegant do­car,­­de o desăvîrșită frumusețe, o căruță (ghiceiu) în felul celora ale țăranilor noștri din Dobrogea, ma­șini de gătit, euere, ciocane, unelte de diferite­ forme și mărimi. Dem­ne de admirat sunt,și o masă de gră­dină cu t­ăfaune, toate de fer.­­La acesta lucrări, făcute sub în­grijirea d-lui maestru G. Georgescu, s’au distins elevii­­ Bădulescu, Dumi­­trescu, Antonescu, Mitrea, Borșaru, Berbeșteanu, Trandafirescu etc. In secția lemnăriei, de sub condu­cerea dl-lor maeștri Băreanu și Hu­­des­cu: Un dulap în lemn­­ de ulm (stil român­esc) de elevul Apostolescu N. I., un „rodan” (cicîric) sistematic de Iliescu, un bufet în lemn de ulm de Sarbu, un sistematic războiu de țesut, de elevul Călin , un stup pen­tru albine, diferite obiecte de elevul Ivano­v ș. a. Vor mai fi expuse cîte­va broaște Wertheim lucrate în­­ alamă, diferite obiecte pentru sobă, ustenzile de a­­ramă și alamă foarte frumos lus­truite de elevii secției de tinichige­­rie de sub conducerea d-lui maestru M. Spirescu. Lucrările fad onoare școalei, și elevii — din cari prima serie de absolvenții es ® anul acesta-r-pot do­vedi că aui învățat ce­va în cșa 5 »Si as «Ijidiu,­# Vyoua* -v GREVA DIN SUEDIA Soldați păzind un pod TELEGRAME Regele Eduard Jarlamienbad întreveäamiie cu Clemenceau și cu d. Ionel Bratianu Carlsbad, S August.­­ Intimii fostului prim-ministru Clemen­­ce­au, declară că întrevederea dintre acesta și regele Angliei a fost foarte cordială. Regele l-a primit cu cuvintele următoare .­­.— Simt o mare bucurie primind vizita d-voastră. —Apoi s'a interesat de starea să­­mu­­aței lui Cle­menceau, acesta răspunzndu­-l cu cum­ îi priește de minune. Regele Angliei și-a exprimat do­rința da a revedea la anul pe Cle­men­ce­au. Marienbad. $ August.— Asupra­­ dejunului pe care l-a oferit regele I­­­­duard­, in onoarea dnn Clemen­­t. Aici Se comunică următoarele: S Regele Edward avea la dreapta j sa pe Clemenceau și la stingă pe­­ Crosier, ambasadorul francez. 1 —Suveranul Angliei s’a întreținut­­ în mod foarte cordial cu, Clemen­­­­ce­au și cu Crozier.­­ La orele două și jumătate Cle­­menceau s-a despărțit de regele Eduard, retrăgindu-se­ în­Marienbad. 3 August.­Suveranul Angliei a asistat aseară la concertul, wagnerian, care a avut loc la hote­lul Bellevue. El a fost aclamat cu entusiasm de publicul din sală. La sfîr­șitul săptămînei regele E­­d­uard va face a escursiune la Carls­t­bad, Marien­bad. 3 August. — D. Ionel Brătianu, primul ministru al F­oamî­­liei, a sosit aici. El va fi primit în audiență de regele Eduard, care l-a invitat la dejun. Conflictul greco-turc Canapea. 3 August. — Biroul tele­grafic Wolff află din Crim­eea că din ordinul guvernului Cretan pa­trule mili­tare și jandarmeria străbat orașul pentru ai dezarma pe țăranii armați cari au pătruns in oraș. NOUL GUVERN CRETAN Canc­ea, 3 August. — Adunarea națională în ședința de azi dimi­neața a­ primit demisiunea cabi­netului și­­ a procedat, imediat la numirea noului cabinet. Noul guvern, care a fost alcă­­­tuit din trei­ înalți funcționari, va depune mâine jurământul și va lua conducerea afacerilor publice. VASE DE RAZBOIU ÎN GRETA Paris, 3 August. — „Petit Pari­sien" află că Puterile protectoare nau luat h­otărirea de a trimite vase de război­ în apele cret­ane pentru a veghea la stricta îndeplinire a îns­­trucțiunilor date consulilor gene­rali. Ordinele în consecință s’au și transmis așa în cit pentru Marți se așteaptă apariția a opt vase de raz- I beii înaintea Cretei. Vasele vor debarca în insulă un număr de o mia de soldați cari se vor pune la dispoziția guvernului­­,­de a se restabili starea dinnainte din 27 Iulie. SE CERE DEMISIA GUVERNULUI GREC Atena. 3 Angus.!­. — Cot­­ toate­­măsurile­­ guvernului, ofițerii greci au ținut o întrunire a lor. Se afirmă că ei au decis a cere­­ regelui, să concedieze imediat gu­vernul în caz d­acă acesta nu se­ decide a-șî schimba atitudinea în­­ chestia Cretei.­­ Dacă guvernul va demisona se­ va institui un guvern militar, i­­n­ popor ia mereu rnvînt dispo­­ziția războiului. OFIȚERII GRECI CER INDEPAR­­­TAREA GUVERNULUI Atena. 3 August.— Cu toate or­dinele severe ale guvernului, un mare număr de ofițeri ab tinut era o adunare secretă. S’a discu­tat asupra situației și s’a ales o comisiune de mai mulți ofițeri cari să meargă la rege și să­ ceară îndepărtarea guvernului, dacă a­­cesta nu va apăra cu energie in­teresele­ grecești în Creta. * Atena, 3 August. — Prima,de tot mai nmltă consistență svonul că mi­­­nisfera! Rhallus va demisiona. E vor­­ba ca un focn­ î să fie adus un gu­vern militar. Mișcarea războinică se întinde în toată țara. Poporul socotește ulti­­mele evenimente din Creta ca o u­­milire pentru Grecia și cere răz­boiul. Caneea. 3 August.­­ In oraș continuă a sosit din împrejurimi cele­r de țărani înarmați. Către a­­miază o bandă de țărani a ata­cat din nou­ cetatea cu intenția de a arbora iarăși drapelul grec. Un puternic detașament de­­ soldați și de jandarmi a izbutit însă să-î pună pe goană. La orele 3 după amiază patru­lele continuă a împrăștia grupe­le de țărani de pe străzi. BOICOTUL Salonic. 3 August. — Toate so­cietățile de navigațiune au protes­tat în mod energic, pe lîngă Poar­tă, împotriva boicotului contra produselor de proveniență gre­cească. Constantinopol. 3 August. — Gu­vernul grec­­ a făcut nouă demer­suri pe lingă Poartă pentru a zădărnici mișcarea de boicot. Poarta a promis că ,va lua mă­suri energice. a? SERBIA FABRICA BOMBE Belgrad, 3 August.— Au sosit mari transporturi de material pentru războiul. In special se aduc cantități enorme de dinamită pentru­­ fabricarea de bombe. Zilele trecute au­ sosit 7.000.000 cartușe din Belgia și 1.000.000 din Franța. » GREVE Roma, 3­­ August.­­ Pompierii din Neapole s-au pus pe ziua de erî în­­ grevă, pentru a obține o sporire de salariu. Ei au refuzat să se ducă la posturile de gardă. întregul corp de pompieri a fost­ arestat de jandarmi.. Pompie­rii au fost apoi duși la gardă­ sub escortă,­­și în stare de arest ,și-au­ făcut serviciul. München. 3 August. — Conducă­torii trăsurilor­ autom­obile s’au pus erî în grevă, cerînd spor de plata și reducere de­­ muncă. Numai după ce antreprenorii au­­ cedat s’a reluat circulația. MANIFESTATE PENTRU BUELOW Norderheg. 3 August.—Un număr de peste 600 bărbați și­ femei au so­sit la Wilhelm­ Haffen și au­­ organi­zat în onoarea lui Buelo­w, o mani­­­festație de simpatie. La discursurile care s’au rostit, fostul cancelar al Germaniei, a răs­puns că ar fi dorit să nu i se facă asemenea manifestații deoarece el dorește să nu mai intre în viața pu­blică. A vorbit apoi­­ de sentimentul de datorie al funcționarilor, în pri­vința căruia Germania stă în frun­tea statelor și a invitat pe cel­ de față să strige împreună cu dînsul: trăias­că împăratul“, —------ —im I Minxi ----------­ LUCRATORII ITALIENI ȘI VÎSITA TARULUI < Turin,, 3 August.— Organizații­­l­­e muncitorești, în consfătuirea­­ :le eri, s’au pronunat cu majorita­­t­­e împotriva declarărei grevei g­e­­­­nerale cu ocazia vizitei, țarului în Italia, î Su directorul poștelor După cum s’a anunțat era d. .N. Constantinescu, subdirectorul ge­neral al poștelor și telegrafelor a obținut un concediu de două luni de zile, d-sa urmând d-și, regula, drepturile la pensie. Locul de subdirector il va ocu­­p­a d. Bulgari.. . s S. Sf. Csonstantin.&scu Greva din Suedia Stockholm, 3­­ August, — O demont­­strațiune în stradă, organizată de greviști, a fost împrăștiată de trupe. Greviștii s’au retras în­ cea mai per­fectă ordine. Pe șinele drumului de fier, în­ a­­propiere de oraș, s’au­ găsit două cartușe cu dinamită. Lucrătorii tipografi din Cristian­­stad au hotărât să se asocieze la grevă. 43­­ Malmoe, 3 August.­­— Sindicatul lucrătorilor tipografi au h­otârât să continue greva.. Parri societăți de muncitori agri­coli, cari au fost solicitate să se aso­cieze în greva generală, au respins propunerea. Berlin, 3 August. — „Tageblat afla din Malmoe că comitetul gre­vei, pentru a preintîmpina foametea printre greviști, a hotărît să înceapă a împărți ajutoare bănești. Secretariatul general al organiza­țiilor a pus la dispoziția greviștilor suma de un milion de coroane pen­­tru a-șî­­ preîntîmpina nevoile ur­gente. Suma aceasta se dă sub for­mă­­ de împrumut, cu condiția­ ca să fie plătită în termen de un an. La nevoie, secretariatul­­ va spori suma la trei milioane. Comitetul grevei a fost înștiințat că din Anglia și America s-au tri­mis mari sume de bani,. REGELE SPANIEI LA SAN SEBAS­­TIANO Madrid. 3 August. — Regele Al­fons a plecat pe neașteptate la San Sebastiano. Regele voește să treacă în revistă n­ouăle corpuri de trupă care urmează să fie trimise la Melilla. LUPTE IN MAROC Melilla. 9 August. — In apropie­re de Alhucemas s’au auzit erî toată ziua bubuituri de tunuri. TOLSTOI LA CONGRESUL PACEI Viena,­­3 August.­­ Ziarele­­ află că marele scriitor Tolstoi are in­­tențiunea să participe la congre­sul pacei. Familia lui însă declară că de­oarece e foarte slăbit, ilustrul scriitor, nu va­ putea să-și realize­ze acest­ plan. MOARTEA LUI OTTO GÖLLINGER Müntec, 3 ‘August.. — Rectorul magnificus al universitate’­ de'aci, Otto Göllinger,' a 'murit ért mitSBf»-* Evenimentele din Spania Craapo­lizoriu Noul guvernator al Barcelonei, care procedează cu mare energie la restabilirea or­dinei. Agitația cehilor Braga, 3 August. — Deputații ra­­dicali­ cehi, au hotarît să nu­­ parti­cipe la conferința­­ parlamentară. Brun, 3 August. — Ziarele cehe provoacă pe comercianți ca, în ur­­ma manifestațiilor anti-cehe­­ din­­ Viena, să nu mai comande mărfuri din acel oraș și să boicoteze pe co­mercianții vienezi. FRAUDE ȘI ESCROCHERN­ Berlin, 3 August. — Doi șefi ai unor mari case, Kesterhamer și Otto Grunfeld, au fost arestați pentru fal­suri. 4 SS Zurich, 3 August.— A fost arestat in­ gară, pe cînd se scobora dintr’un­ tren venind de la Lucerna. Peter Ur­­hof, autorul­ fraudelor de la banca ungară din Budapesta. Dus la poliția centrală el a profitat de un moment cînd a rămas singur ,și a încercat să se spînzure. A fost însă împiedecat la timp. FABRICA DE VAGOANE IN FLA­­CARI Milano, 3 August.­­ Fabrica de­ vagoane din Bergamo a fost dis­trusă de incendiu. Pagubele trec de un milion. ÎMPĂRATUL FRANTZ JOSEF LA ISCHL­Ischl, 3 August. — împăratul Franz Josef a primit în audiență pe baronul Rudolf Koevenhuller- Metz, ambasadorul Austriei la Paris,­­ Viena. 3 August. —­ „Neue Freie Presse“ află­ că anul acesta primul ministru ungur Wekerle nu va fi primit în audiență în împărat de­cît la 1 Septembrie. Baronul Bienerth, primul minis­tru austriac, se va prezenta monar­­h­ului la­ 19 August, pentru a-l fe­licita cu ocazia aniversărei nașterei sale. CHESTIA PERSANA „Xonoje Wremja“ desmi­nte în mod oficios toate știrile că Rusia își va retrage în curînd trupele sale din Persia. De asemenea și Anglia va lăsa probabil uțț fletagaBtent-ty­l-srsia­ (A« ' ' Miercir­i 5 August »tRECTOR CONST. MILLE Aponamente­s» premiu­ «I..»,...., 2<r*I­IU a ftu prtru străinătate prețul este îndoit TELEFON» Wrecția și Administrația No. 14/10 (redacția cu Capilară. . „ 1416: „ „ ■ Provincia : „ 14,­&l;­% »» MStrăinătatea 126 « tuni • ftmi • 4 • • I » i • JSS$: NUVELELE „DIMM­EIIel*» Un mic antisemit de AL. CAZABAN Turei e un băiat neastîmpă­­rat și fără tragere de inimă la învățătură. Deși e elev de liceu, totuși are apucăturile u­nui student buclucaș de la U­niversitate. Așa, la școală se duce foarte neregulat, și în loc să deschidă fieof­ra­ia, sau mo­­tematicele, citește ziare, revis­te, Aventurile lui Sh­erlock Holmes și ,,Neamul rom­înesc‘ al lui d. Iorga. Mai ales pentru această din Urmă scriere are un adevărat cult și o așa de mare trebuință de a o ceti regulat, că într’o zi, neavînd cei 15 bani,ca să-și cumpere numărul de la chioșc a vindut un sticlele din colivia babacului. Cum vedeți, Turel e antise­mit!... Nu poate suferi pe fi­dam, după cu­m nu poate su­feri geografia sau­ maternate­cile. Cînd întîlnea în stradă pe vre-un ,,puchinosul—cum zice d. Iorga — îl scutura de bar­bă, îl scuipa saul îi turtea pă­lăria. Deși directorul liceului primea multe plîngerî împo­triva îm­flăcăratului antisemit, totuși Turei rămînea nepedep­sit, căci d. director ca­­ și ele­vul, e­ra un statornic cetitor al­­,Neamului românesc“. Intr’o zi frumoasă de sărbă­toare, Turei fu­­ chemat de pă­rintele sau: „ — Tu să stai azi acasă?... Eu și cu mă-ta plecăm la Si­naia, și n’așî vrea ca­ să ne ră­­mîe casa pustie. Abia plecară părinții, și doi liceeni cu șepcile ,pe ceafă, veniră zgomotoși la amicul lor. Erau mai în vîrstă de­cît Turel, și unul din avea chiar o umbră de mustăți. Cînd­ Tu­­rel le spuse că a rămas singur de capul lui acasă, tinerii de bucurie își aruncară șepcile în sus... • — Ce sa facem, azi? In fața acestei întrebări, îi denii rămaseră cu mîinile,în buzunare, cu frunțile­­ încrun­tate­, cu­ ochii repeziți peste a­coperișele caselor... In clipa aceea chiar, în­ stra­dă, răsună ca o miorlăitură prelungă, im strigăt ademe­nitor: b ■*— Haine veeeech’if... Ochii lui Turei se rotunjiră ca și ai unui vînător care ar auzi țicnitul copoilor. Fără să stea mult pe gîndurî, ce repezi la poartă și cu un glas ascuțit îl chemă pe cumpără­torul de haine vechi. Evreul, un bătrîn jerpelit și aproape cocoșat, se apropie cu băgare de seamă, spionînd cu neîncredere fața tînărului licean. Dar băiatul se ținea așa de serios, că toată bănu­iala se risipi din sufletul bă­­trînului... cu încredere păși pragul porții. — Și ce ai, mă ,rog, de vîn­­zare?... Ceva haine, ceva ghe­te? — întrebă cumpărătorul de vechituri, aruncînd o privire cercetătoare ,peste fereastra larg deschisă a camerei de cul­care. •— O să vezi! zise Torei, fâ­­cînd un semn cu ochiul celor doi tovarăși cari tocmai se a­­propiaseră. Și cum plănuia chipul cum ar putea să-și înfigă degetele în barba de cîlți a evreiului, își schimbă gîndul zărind ri­dicat oblonul greu­ de fier care pare că aștepta să închidă ca un capac, gura întunecată și umedă a pivniței din apropie­re. Fără să se uite în ochii e­­vreului, de frică să nu-și tră­deze planul, îl întrebă: — Cumperi sticle goale de vin?... Am o mulțime în piv­niță.­­— Cumpăr... să te văd­ nu­mai... —­ Haide? — zise liceanul cărui ochi îi jucau drăcește în cap. «■­­­ [UNK] In ușa pivniței, evreul ce opri nehotărît: Da nu-i adine cum­va ? Ei și dacă-i adine?­.. Ce te temi de stafii? — întrebă Turei cu un­­ accent jumătate supărat. Să mă tem eu?... Și îm­­bărbătîndu-se, negustorul prin­se a se coborî seara. Dar nu păși de cit. cîte­va trepte­ și se opri din nou­: , —­ Da- n’ai luminare? , — Este în fund! — strigă: Turei, și dîndu-i, pe neaștep­tate, un brînd­ pe la spate, îl repezi ci­ți­va metri înainte, în beznă. — Ghivali? — strigă­ evreul cînd ștrengarul rîzînd sui în grabă scările. Cu ajutorul băețiîor, Turei, ajungînd sus, de pe­ drumul o­­blonului, care căzînd, astupă cu un zgomot înăbușitor, gura pivniței. Victorioși cei trei li­ceeni, se suită pe­ capac și în­cepură să țopăiască așa de tarei că d’abia se mai auzeau­ țipetele desnadăjduite ale pri­zonierului dinăuntru. Jocul lor fu însă curmat de sosirea unui alt licean care a pofti, din poartă, să meargă la scăldat. Se putea să nu mear­gă la scăldat?! Lăsîn’du-i pe e­­vreii închis, uitând și de­ po­runca părinților, Turei își în­desă șapca în cap, și plecă pa dată în gîrlă, în tovărășia prie­tenilor săi de ștrengării. Pe drum făcură mare haz de pățania Jidanuliú, iar seara cînd Turei se întoarse singur acasă, uitase cu totul de „pri­zonierul­ său. Numai cînd trecu în dreptul pivniței, își aminti de ceea ce făcuse și în­­grijat că putea să sosească pă­rinții lui, cari l-ar fi pedepsit de sigur pentru această faptț­ puse mina pe inelul oblonului și se opinti din răsputeri ca să-l ridice... Încercarea ră­mase zadarnică.... Capacul gri și prea greu pentru puterile băia­tului... Și îl cuprinse o adevă­rată spaimă cînd de cealaltă parte a oblonului începură să răsune loviturile desnădăjdu­­ite ale închisului. Turei Văzînd că n’are înco­tro, eși în stradă ca să caute o mînă de ajutor pentru ridi­carea oblonului. Cel dintîiu care îi veni în față, fu gardis­tul din post. Fata ștrengarului se lumină, și adresîndu-se pă­zitorului de stradă, îi zise cu o voce grăbită : — Domnule gardist, nu știui cine a intrat la noi în pivniță! Trebue să­­ fi un hoț care fură vin... Gardistul îl urmă... Din piv­niță nu se mai auzea nici vârt, zgomot. ■— Dar oblonul cine l-a în­chis? — întrebă sergentul p.e stradă. •­ •— Eu l-am închiși — răs­punse liniștit liceanul — mi-a fost frică să nu fugă hoțul! Cu mare greutate, gardistul, ajutat de băiat, a reușit să des­chidă oblon­ul.­­ Care e acolo !—strigă­­ din gura pivniței, omul poliției. Se auzi o voce leșinată. Po­pind mina pe tesac, gardistul vru să coboare treptele... A­­tunci se ivi și chipul, prefăcut în ceară, al bătrîn­ului evreu­. Gardistul îl înșfacă­­ de gu­ler: # ! - Ițî place vinul tîrtane!!..­­ Du-i la secție!' —­ strigi-' Turei, trecindu-și mîinele cu o bucurie sălbatecă. Fără să mai asculte desvino­­­vățirile evreului, gardistul îl scoase în ghionturi, afară din curte... Tatăl lui 'Purei care nu ce­tește ,,Neamul rom­înesc", a­­fiind a doua zi, de la secție, cum se petrecuseră lucrurile cu hoțul din pivniță, în loc să-l felicite pe micul antisemit­ pentru isprava lui patriotică, î-a­lungit cu­­ asprime amim două urechile... 4*un , mm**.'*?*■'’ MS. CAZABAN -. Candifiațiî reușiți la școala de poduri și soseie 0 -------­ &u fost admiși cai elevi în anul 1 al școalei de­­ poduri și șosele, d-ni: Răsmărița Th, Ts. Nicolau Alex., T. Iosipescu, Constantin G. Mihăes­­cu, Ștefan D. Bujorea, N. T. Cons­tantinescu, C. D. Gheorghiu, Mihai S. Andreescu, Ion C. Ghibășeanu, Vasile Petrescu, Ion, A., Bacșeneanu V, I., Otetelișanu C-tin, D. Marian, M. L Secară, N, Gheorghiu Ion, Ga­­ioriu­ C-tin N. și Petrescu Petre, , Mișcarea de la finanțe Agenți Auxiliari la văm’ Au fost numiți agenți auxiliari la serviciul văm­ilor d-nn I. N. Cumpătă, licențiat în fizico­­chimice la vama București-poșta, C-tin Păpușică la vama Bucu« rești-poșta, Constantin I. Stroesc­u», diplomat al școalei superioare ,de comerț în vama Burdujenî, Mi­hail Garaiac la vama Rîul-Vadu­­­luî, I. Paleologu la Predeal și­­ Gion la Hirșova.* Fercepler î­­n țară Au fost numiți perceptori­-pe -r si diferitele circumscripții din ț ară d-nil. D. Șerbănescu la circ. II Nămoloasa (Putna), în locul d-lui T. Dumitrescu­, demisionat. ; N. Dumitrescu­ la circ. 27 Or­­le­ști (Vulcea); Gr. Avișan la circ... 3 Fii­­ești (Covurluiu); Maise Stoices­­cu la circ. 22 Jilavele, în locul­ lui I. Popescu, demisionat; V. Giurșa la circ. 2 Broscăuțî, în locul lui G.­­Iăn­tărescu, spus în disponibilitate­ :d­. Furnică la circ. 6 Matca (Tecuci), în locul lui G. Ionescu, destituit; Ion C. Victoreanu la circ. 38 Petro­­șița, G. Păunescu la circ. 18 Piatra, în­ locul lui I. Samulea, destituit; Mihail Diaconescu la circ. 3­­ Pada­roiu (Argeș) și Mîrcea? D. Dumitriu la circ. 80 Târgoviște, în Joctu­ -d-lui I, St. Popescu, demisionat,

Next