Dimineaţa, august 1909 (Anul 6, nr. 1955-1984)
1909-08-05 / nr. 1959
Cu un CUPON GRATUIT Büktil m^ eftMC £ DArA exclinar AmU&ei de»aV&tümi» CsiROJ SCHULDER EGGUBSITI BfraurHe ziarului Str. Sărindar No. 11 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI Explozia de la pirotehinia armatei Cinci victime O magazie aruncată în aer. — Panica. — Alarma. — Sosirea pompierilor. — Pagubele.—Ancheta CINE SUNT VICTIMELE După cum ar arătat mai sus. .Aceasta explozie a făcut și mai multe victime omenești. Cite șî patru lucrători, intr’o stare gravă, arși peste tot corpul, se aflau în nesimțire la o mică depărtare de locul dezastrului. Societatea de salvare, sosind imediat la fața locului, a transportat pe două din răniți, iar ceilalți au fost duși cu o ambulanță la spitalul militar, unde au fost internați. Victimele sînt: Ilie Cușma, de 1î ani, din cîmpul Știflei, are grave arsuri pe corp și față, buza tăiată și răni grave pe față. Andrei Ianoș, muncitor,de 60 ani, din strada Puțu cu apă rece No. 61. Acesta se află într’o stare extrem de gravă. Ars peste tot corpul, fața aproape carbonizată, este imposibil să poată scăpa, cu viață. Tot intr'o stare extrem de gravă ea află și soldatul Manolache Tudor din strada Cedrilor No. 2, solii ai.. în ■ bat. • 6 viniitorî. Acesta, fiind în concediu, s’a angajat ca lucrător la pirotehnie. Mai puțin grav rănit este soldattul Parumbel Ghiță- din compania 2 de la pirotehnie. Cu Deriziunea localizarea incendiului, s'a rănit grav la mină un alb locotenent dela pirotehnie. Tot înr’o stare gravă, a fost transporat la spitalul militar, și pompierul Rîșc’anu, care, după cum am spus, se găsea lungă magazie, în momentul exploziei. Atît lucrătorii civili cît și militarii răniți, au fost transportați în spitalul militar, unde li S’au dat primele ajutoare. * ’ Asupra cauzelor cari au provocat explozia nu se știe nimic precis. Se crede că unul din lucrători, pe tind lucra cu o forjă, le repararea unui paraton er o setat ce a sărit dela forja și s’a depus pe magazie. Magazia fiind plină cu materii explozibile și chiar straturile dintre scindurî fiind îmbîcsite cu iarbă de pușcă, acestea la atingerea cu scînteia, s’au aprins și au siropagat focul la depozitul de exfirosibile producînd astfel nenorocirea. Această explozie a produs o mare panică printre lucrătorii de prin împrejurimi. Bubuiturile se succedau cu atîta putere încît zidurile de la mai multe case din dreapta și din stingă pivotetchuieî au fost crăpate. ■ j,a atelierul de confecții, care se găsește m .fi A MifiÎi ?:eiâU ¥ WSI* Globurile de la lumina electrică de pe șosea, s’au spart din cauza puternicelor zguduituri. Deși nenorocirea a fost așa de mare, totuși pagubele afară de magazia care a fost complect distrusă de foc, nu sunt așa de mari, aceasta grație măsurilor cari au fost luate pentru izolarea locului unde s’a produs explozia. Dacă focul s'ar fi întins și la celelalte magazii, își poate oricine închipui, cît de mare ar fi fost nenorocirea, cu atît mai mult cu cît se știe că și în acele magazii se găsesc mari cantități de materii explozibile. Erî pe la orele 1 ?i jumătate d. a.., ridcă de locul dezastrului, un zid o groaznici explozie s’a produs la] s’a crăpat pe o distanță mare și piroiecitara armatei, de pe șoseaua amenința să se prăbușească. Catricem. O magazie cu materii explosibile a fost aruncată în aer, iar patru ființe omenești au căzut victime acestei groaznice explozii. Explozia s'a produs în următoarele împrejurări : Pe în orele 4 și jumătate o puternică detunătură se auzi la pirotechii a armatei. Explozia a fost atît de puternică ca a fost auzită la distanță enormă iar panica ce produsese era de nedescris. O mulțime de soldați și locuitori de prin această parte a orașului alergat în toate părțile fără a putea însă ști de unde a pornit detunătura. ■ [UNK] [UNK] Cînd s'a aflat că detunătura a pornit de la pirotehnia armatei, toată această mulțime de curioși se îndreptă într’acolo unde se și adunase un mare număr de curioși. COS? S’A PRODUS EXPLOZIA In curtea pirotehniei sunt turn multe magazii mari, in cari se află depozitate materii explozibile. In mijlocul cursei se află o mai mare magazie, adincă de vre-o. 6 metri, și lungă de vre-o & m. Această magazie, care este plină cu iarbă de pușcă, este înconjurată de jur împrejur de șanțuri ,și de movile de pământ, pentru orice eventualitate în caz de explozie. la această magazie s'a produs explozia în următoarele împrejurări. La o mică depărtare de magazie se afla 1l4 lucrători cari lucrau la repararea unui paratoner. Un lucrător umblând, cu o forjă, o femleie a sărit, de la aceasta la magazie, care s'a aprins. Flăcările pătrunzină în magazie, la moment se produse o puternică detunătură, și cei patru fmmeni fură aruncați în aer. Un soldat de pompieri, care se dosește in permanentăângă magazia, a fost ars grav pe fată. La, auzul detunăturei, întreg personalul pirotehniei sosi la locul dezastrului. Deoarece, după detunătură, focul începu ,a se întinde cu furie și aceasta, constituind, o primejdie pentru celelalte magazii, în cari .se aflau depozitate materii explosibile, se anunță posturile de pompieri. Imediat a sosit postul central sib conducerea d-lui sublocotenent Predescu și începu măsurile de localizare. Pentru că era imposibil să se apropie cineva de locul unde s'a produs explozia, s'au luat primele măsuri de izolare, ca nu cumva făcut să se întindă și la celelalte"magazii. După o muncă de aproape o soră, focul, după ce magazia fusese complecit arsă, a fost Igca Uzat. DISPARIȚIA UNUI SOLDAT Imediat după isbucnirea exploziei s’a observat lipsa unui soldat, dela piroteclmie. Făcîndu-se apelul nominal s’a adeverit aceasta. Este posibil ca dispariția acestuia să fie în legătură cu această nenorocire. Se fac cercetări pentru: găsirea lui, cu atu mai mult cu cit cu puțin timp, înainte de explozie a fost observat prin apropierea magaziei, așa că este posibil să nu fie străin de această catastrofă. ANCHETA Imediat au sosit la față locului d. general Boteanu, colonel Basarabescu, Saegin și Meuseanu, cari au început ancheta. mișcarea de la lucrările publice D. Ion Feleleanu, actual șef de cabinet la ași, se avansează, arhivar la serviciul tehnic al județului Iași. D-niî Valerian Nenciu, Arsenie Constantinescu, Mihai I. Dimitrescu și Anton Anghelache, absolvenți, ai școlii de conductori, au fost admiși în corpul tehnic. D. Stănescu Traian, absolvent al școlii de constructori deservatori, a fost numit conductor la serverul lucrărilor noi de la căile ferate. D. Nathan Rosenthal, actual conductor provizoriu la județul Buzău a fost lăsat în disponibilitate. D. Nicu Niculescu a fost numit mecanic la automobilul județului Vaslui, D. Cicerone Protopopescu ««• îicențiază din postul de impiegat'el. V-a ce ocupa în Ad-ția centrală a ministerului de lucrări publice. S'a primit demisia d-lui conductor cl. III-a Ion Drăgănescu din serviciul de poduri și șosele, trecîndu-se pe ziua de 13 Iulie în cadrul de disponibilitate al corpului tehnic. D. Achimescu Angelin, actual șef de birou principal în administrația căilor ferate, se licențiază din servicist pe ziua de 30 Septembrie 1909 pentru a-șî regula drepturile la pensie, D. Bogdan St. P. și Bălașa Vasile N., sunt numiți în serviciul exterior de poduri și șosele. D. Alexandrescu G. E., actual impiegat de birou în ad-ția căilor ferate, se licențiază din serviciu pe ziua de 1 (14) Octombrie curent, D. conductor Mazdroc Ch. St., este numit conductor la serviciul lucrărilor noul din căile ferate. D. Boris Lucian, actual impiegat de birou principal și d-nil Pretorian Ton și Modrănescu Gh. I., actuali impiegați de birou, sunt licențiați din serviciu pe ziua de 1 (14) Octombrie 1909. Regulamentul fabricării spirtoaselor dn ziua de 31 iulie a. c. a avut loc o consfătuire a fruntașilor comercianți de băuturi din Capitală, în proprietatea d-lui I. Dumitrescu-Miltarî, din strada, Carol, sub președinția d-lui I. Dumitrescu-Militarî. S'a discutat, asupra regulamentului ce urmează să se pune în aplicare pe ziua de 1 Septembrie a. c. asupra fabricărei băuturilor spirtoase. După mai multe discuțiuni s'a ales o delegație din fruntașii comercianți: l. Dumitrescu-Maitaru,Toma Constantinescu și Tanase Crețulescu care să se prezinte la Sinaia d-luî ministru Costinescu pentru a-l ruga să amine punerea, regulamentului In aplicare. Duminică 2 August a. c., delegtatiunea s'a prezentat d-luî ministru de finanțe Costinescu,care a primit-o cu multă bună voință și cu care a convorbit aproape o oră. D. ministru Costinescu a ascultat cererea comercianților și a declarat categoric că nu se va putea pune în aplicare regulamentul pentru fabricarea băuturilor spirtoase, necesitând mai mult studiu, deoarece stat in țară peste 3000 cazane la care voește să aplice cite un mic rafinator,ceea ce nu ar oferi fabricanților cari ar dori comanda cantități mai mici si lear oferi fabricațiunile care ar dori sa le ia plătindu-se statului în 3—4 ani. Aceasta pentru ca băuturile să fie mai bine destitute. In ce privește lulea sau drojdia nu este adevărat că va trebui să aibă tăria 50 dgr. Comercianții pot să fabrice rachiul în bună voie ca și înainte.Regulamentul asupra fabricărei rachiurilor nu se va pune în aplicare decit peste cîțiva ani în care timp se va aplica rafinările la cazanele existente. Stiblil iii Pliem —Un noul incident civilos militar— Pitești, 3 August. — Un violent scandal s’a petrecut astă seară la grădina „Dacia“ in următoarele împrejurări : Pe cind se reprezenta, la această grădină, piesa „Drama singeroasă din Belgrad“ de către trupa Victor Antonescu, a avut loc un aspru schimb de cuvinte Suite de căpitan Fotescu din regi8 Radu Negru și comerciantul Petcu Marinescu. Incidentul acesta a degenarat, luînd proporții considerabile. Ofițerii cari se găseau în grădină au luat partea camaradului lor, pe cînd civilii, în număr de mai bine de 880 de inși, a fi luat apărarea comerciantului Marinescu. O incarnare generală era aproape inevitabilă. La un moment dat, d. căpitan Dumitrescu, din infanterie, a adunat de pe stradă ca la 30 de grade inferioare, cu cari a format o gardă pe care a băgat-o în grădină, pentru a veni la nevoe, în ajutorul ofițerilor. Mulțumită, insă, măsurilor energice luate de d. procuror Vasilescu, la timp, lucrurile s’au liniștit întru cîtva, evitîndu-se încăerarea. Comerciantul Petcu Marinescu a fost invitat la poliție împreură cu o parte din ofițeri pentru a se ancheta incidentul acesta, atît de regretabil. Cîteva sute de civili — mai toți membrii ai societăței filarmonice „Dorul”, au însoțit pe comerciantul Marinescu, la poliție. Pînă la orele 11 noaptea cînd vă telefonez, inciddntul stă aci. Pur. Mișcarea de la minister justiție. n ministerul justiției s’a făcut următoarea mișcare pe ziua de 1 August: D. D. Ispasiu, actual șef al biuroului afacerilor civile, se înaintează director al comptabilităței în locul vacant. D, .Const. G. Panco, actual ajutor de șef de biurou în direcțiunea personalului și a statisticei, se înaintează șef al biuroului afacerilor civile, .0. Dim. Dimitriu,actual copist caiigraf în direcțiunea personalului și a statistifcei, se înaintează ajutor șef de biurou în aceiași direcțiune. Sinistrul de războiu al Prusiei Generalal Von Heeringen S'a văzut, din știrile noastre telegrafice, condițiunile în cari s'a retras generalul Von Einem, fostul ministru de războiu al Prusiei. In locul său a fost numit generalul Von Heeringen. Acesta a fost pînă acum comandantul corpului II de, armată în Stettin. El a fost șef de departament la ministerul de rāzboiü între anii 1898—1903. Expoziția sassisr de «siri ți agricum BARAȘI— CALARAȘI, 2 August. — La 1 Septembrie se va deschide la București expoziția lucrărilor tuturor școalelor superioare, inferioare și elementare de meserii și agricultură din țară. La această expoziție va expune școala de meserii din localitate — de sub conducerea d-lui I. Vasiliu, directorul ei — minunate lucrări, demne de cei mai pretențioși maeștri și printre cari remarc: In secția ferăriei. Un elegant docar,de o desăvîrșită frumusețe, o căruță (ghiceiu) în felul celora ale țăranilor noștri din Dobrogea, mașini de gătit, euere, ciocane, unelte de diferite forme și mărimi. Demne de admirat sunt,și o masă de grădină cu tăfaune, toate de fer.La acesta lucrări, făcute sub îngrijirea d-lui maestru G. Georgescu, s’au distins elevii Bădulescu, Dumitrescu, Antonescu, Mitrea, Borșaru, Berbeșteanu, Trandafirescu etc. In secția lemnăriei, de sub conducerea dl-lor maeștri Băreanu și Hudescu: Un dulap în lemn de ulm (stil românesc) de elevul Apostolescu N. I., un „rodan” (cicîric) sistematic de Iliescu, un bufet în lemn de ulm de Sarbu, un sistematic războiu de țesut, de elevul Călin , un stup pentru albine, diferite obiecte de elevul Ivanov ș. a. Vor mai fi expuse cîteva broaște Wertheim lucrate în alamă, diferite obiecte pentru sobă, ustenzile de aramă și alamă foarte frumos lustruite de elevii secției de tinichigerie de sub conducerea d-lui maestru M. Spirescu. Lucrările fad onoare școalei, și elevii — din cari prima serie de absolvenții es ® anul acesta-r-pot dovedi că aui învățat ceva în cșa 5 »Si as «Ijidiu,# Vyoua* -v GREVA DIN SUEDIA Soldați păzind un pod TELEGRAME Regele Eduard Jarlamienbad întreveäamiie cu Clemenceau și cu d. Ionel Bratianu Carlsbad, S August. Intimii fostului prim-ministru Clemenceau, declară că întrevederea dintre acesta și regele Angliei a fost foarte cordială. Regele l-a primit cu cuvintele următoare ..— Simt o mare bucurie primind vizita d-voastră. —Apoi s'a interesat de starea sămuaței lui Clemenceau, acesta răspunzndu-l cu cum îi priește de minune. Regele Angliei și-a exprimat dorința da a revedea la anul pe Clemenceau. Marienbad. $ August.— Asupra dejunului pe care l-a oferit regele Iduard, in onoarea dnn Clement. Aici Se comunică următoarele: S Regele Edward avea la dreapta j sa pe Clemenceau și la stingă pe Crosier, ambasadorul francez. 1 —Suveranul Angliei s’a întreținut în mod foarte cordial cu, Clemenceau și cu Crozier. La orele două și jumătate Clemenceau s-a despărțit de regele Eduard, retrăgindu-se înMarienbad. 3 August.Suveranul Angliei a asistat aseară la concertul, wagnerian, care a avut loc la hotelul Bellevue. El a fost aclamat cu entusiasm de publicul din sală. La sfîrșitul săptămînei regele Eduard va face a escursiune la Carlstbad, Marienbad. 3 August. — D. Ionel Brătianu, primul ministru al Foamîliei, a sosit aici. El va fi primit în audiență de regele Eduard, care l-a invitat la dejun. Conflictul greco-turc Canapea. 3 August. — Biroul telegrafic Wolff află din Crimeea că din ordinul guvernului Cretan patrule militare și jandarmeria străbat orașul pentru ai dezarma pe țăranii armați cari au pătruns in oraș. NOUL GUVERN CRETAN Cancea, 3 August. — Adunarea națională în ședința de azi dimineața a primit demisiunea cabinetului și a procedat, imediat la numirea noului cabinet. Noul guvern, care a fost alcătuit din trei înalți funcționari, va depune mâine jurământul și va lua conducerea afacerilor publice. VASE DE RAZBOIU ÎN GRETA Paris, 3 August. — „Petit Parisien" află că Puterile protectoare nau luat hotărirea de a trimite vase de război în apele cretane pentru a veghea la stricta îndeplinire a înstrucțiunilor date consulilor generali. Ordinele în consecință s’au și transmis așa în cit pentru Marți se așteaptă apariția a opt vase de raz- I beii înaintea Cretei. Vasele vor debarca în insulă un număr de o mia de soldați cari se vor pune la dispoziția guvernului,de a se restabili starea dinnainte din 27 Iulie. SE CERE DEMISIA GUVERNULUI GREC Atena. 3 Angus.!. — Cot toatemăsurile guvernului, ofițerii greci au ținut o întrunire a lor. Se afirmă că ei au decis a cere regelui, să concedieze imediat guvernul în caz dacă acesta nu se decide a-șî schimba atitudinea în chestia Cretei. Dacă guvernul va demisona se va institui un guvern militar, in popor ia mereu rnvînt dispoziția războiului. OFIȚERII GRECI CER INDEPARTAREA GUVERNULUI Atena. 3 August.— Cu toate ordinele severe ale guvernului, un mare număr de ofițeri ab tinut era o adunare secretă. S’a discutat asupra situației și s’a ales o comisiune de mai mulți ofițeri cari să meargă la rege și să ceară îndepărtarea guvernului, dacă acesta nu va apăra cu energie interesele grecești în Creta. * Atena, 3 August. — Prima,de tot mai nmltă consistență svonul că minisfera! Rhallus va demisiona. E vorba ca un focn î să fie adus un guvern militar. Mișcarea războinică se întinde în toată țara. Poporul socotește ultimele evenimente din Creta ca o umilire pentru Grecia și cere războiul. Caneea. 3 August. In oraș continuă a sosit din împrejurimi celer de țărani înarmați. Către amiază o bandă de țărani a atacat din nou cetatea cu intenția de a arbora iarăși drapelul grec. Un puternic detașament de soldați și de jandarmi a izbutit însă să-î pună pe goană. La orele 3 după amiază patrulele continuă a împrăștia grupele de țărani de pe străzi. BOICOTUL Salonic. 3 August. — Toate societățile de navigațiune au protestat în mod energic, pe lîngă Poartă, împotriva boicotului contra produselor de proveniență grecească. Constantinopol. 3 August. — Guvernul grec a făcut nouă demersuri pe lingă Poartă pentru a zădărnici mișcarea de boicot. Poarta a promis că ,va lua măsuri energice. a? SERBIA FABRICA BOMBE Belgrad, 3 August.— Au sosit mari transporturi de material pentru războiul. In special se aduc cantități enorme de dinamită pentru fabricarea de bombe. Zilele trecute au sosit 7.000.000 cartușe din Belgia și 1.000.000 din Franța. » GREVE Roma, 3 August. Pompierii din Neapole s-au pus pe ziua de erî în grevă, pentru a obține o sporire de salariu. Ei au refuzat să se ducă la posturile de gardă. întregul corp de pompieri a fost arestat de jandarmi.. Pompierii au fost apoi duși la gardă sub escortă,și în stare de arest ,și-au făcut serviciul. München. 3 August. — Conducătorii trăsurilor automobile s’au pus erî în grevă, cerînd spor de plata și reducere de muncă. Numai după ce antreprenorii au cedat s’a reluat circulația. MANIFESTATE PENTRU BUELOW Norderheg. 3 August.—Un număr de peste 600 bărbați și femei au sosit la Wilhelm Haffen și au organizat în onoarea lui Buelow, o manifestație de simpatie. La discursurile care s’au rostit, fostul cancelar al Germaniei, a răspuns că ar fi dorit să nu i se facă asemenea manifestații deoarece el dorește să nu mai intre în viața publică. A vorbit apoi de sentimentul de datorie al funcționarilor, în privința căruia Germania stă în fruntea statelor și a invitat pe cel de față să strige împreună cu dînsul: trăiască împăratul“, —------ —im I Minxi ---------- LUCRATORII ITALIENI ȘI VÎSITA TARULUI < Turin,, 3 August.— Organizațiile muncitorești, în consfătuirea :le eri, s’au pronunat cu majoritate împotriva declarărei grevei generale cu ocazia vizitei, țarului în Italia, î Su directorul poștelor După cum s’a anunțat era d. .N. Constantinescu, subdirectorul general al poștelor și telegrafelor a obținut un concediu de două luni de zile, d-sa urmând d-și, regula, drepturile la pensie. Locul de subdirector il va ocupa d. Bulgari.. . s S. Sf. Csonstantin.&scu Greva din Suedia Stockholm, 3 August, — O demontstrațiune în stradă, organizată de greviști, a fost împrăștiată de trupe. Greviștii s’au retras în cea mai perfectă ordine. Pe șinele drumului de fier, în apropiere de oraș, s’au găsit două cartușe cu dinamită. Lucrătorii tipografi din Cristianstad au hotărât să se asocieze la grevă. 43 Malmoe, 3 August.— Sindicatul lucrătorilor tipografi au hotârât să continue greva.. Parri societăți de muncitori agricoli, cari au fost solicitate să se asocieze în greva generală, au respins propunerea. Berlin, 3 August. — „Tageblat afla din Malmoe că comitetul grevei, pentru a preintîmpina foametea printre greviști, a hotărît să înceapă a împărți ajutoare bănești. Secretariatul general al organizațiilor a pus la dispoziția greviștilor suma de un milion de coroane pentru a-șî preîntîmpina nevoile urgente. Suma aceasta se dă sub formă de împrumut, cu condiția ca să fie plătită în termen de un an. La nevoie, secretariatul va spori suma la trei milioane. Comitetul grevei a fost înștiințat că din Anglia și America s-au trimis mari sume de bani,. REGELE SPANIEI LA SAN SEBASTIANO Madrid. 3 August. — Regele Alfons a plecat pe neașteptate la San Sebastiano. Regele voește să treacă în revistă nouăle corpuri de trupă care urmează să fie trimise la Melilla. LUPTE IN MAROC Melilla. 9 August. — In apropiere de Alhucemas s’au auzit erî toată ziua bubuituri de tunuri. TOLSTOI LA CONGRESUL PACEI Viena,3 August. Ziarele află că marele scriitor Tolstoi are intențiunea să participe la congresul pacei. Familia lui însă declară că deoarece e foarte slăbit, ilustrul scriitor, nu va putea să-și realizeze acest plan. MOARTEA LUI OTTO GÖLLINGER Müntec, 3 ‘August.. — Rectorul magnificus al universitate’ de'aci, Otto Göllinger,' a 'murit ért mitSBf»-* Evenimentele din Spania Craapolizoriu Noul guvernator al Barcelonei, care procedează cu mare energie la restabilirea ordinei. Agitația cehilor Braga, 3 August. — Deputații radicali cehi, au hotarît să nu participe la conferința parlamentară. Brun, 3 August. — Ziarele cehe provoacă pe comercianți ca, în urma manifestațiilor anti-cehe din Viena, să nu mai comande mărfuri din acel oraș și să boicoteze pe comercianții vienezi. FRAUDE ȘI ESCROCHERN Berlin, 3 August. — Doi șefi ai unor mari case, Kesterhamer și Otto Grunfeld, au fost arestați pentru falsuri. 4 SS Zurich, 3 August.— A fost arestat in gară, pe cînd se scobora dintr’un tren venind de la Lucerna. Peter Urhof, autorul fraudelor de la banca ungară din Budapesta. Dus la poliția centrală el a profitat de un moment cînd a rămas singur ,și a încercat să se spînzure. A fost însă împiedecat la timp. FABRICA DE VAGOANE IN FLACARI Milano, 3 August. Fabrica de vagoane din Bergamo a fost distrusă de incendiu. Pagubele trec de un milion. ÎMPĂRATUL FRANTZ JOSEF LA ISCHLIschl, 3 August. — împăratul Franz Josef a primit în audiență pe baronul Rudolf Koevenhuller- Metz, ambasadorul Austriei la Paris, Viena. 3 August. — „Neue Freie Presse“ află că anul acesta primul ministru ungur Wekerle nu va fi primit în audiență în împărat decît la 1 Septembrie. Baronul Bienerth, primul ministru austriac, se va prezenta monarhului la 19 August, pentru a-l felicita cu ocazia aniversărei nașterei sale. CHESTIA PERSANA „Xonoje Wremja“ desminte în mod oficios toate știrile că Rusia își va retrage în curînd trupele sale din Persia. De asemenea și Anglia va lăsa probabil uțț fletagaBtent-tyl-srsia (A« ' ' Mierciri 5 August »tRECTOR CONST. MILLE Aponamentes» premiu «I..»,...., 2<r*IIU a ftu prtru străinătate prețul este îndoit TELEFON» Wrecția și Administrația No. 14/10 (redacția cu Capilară. . „ 1416: „ „ ■ Provincia : „ 14,&l;% »» MStrăinătatea 126 « tuni • ftmi • 4 • • I » i • JSS$: NUVELELE „DIMMEIIel*» Un mic antisemit de AL. CAZABAN Turei e un băiat neastîmpărat și fără tragere de inimă la învățătură. Deși e elev de liceu, totuși are apucăturile unui student buclucaș de la Universitate. Așa, la școală se duce foarte neregulat, și în loc să deschidă fieofraia, sau motematicele, citește ziare, reviste, Aventurile lui Sherlock Holmes și ,,Neamul romînesc‘ al lui d. Iorga. Mai ales pentru această din Urmă scriere are un adevărat cult și o așa de mare trebuință de a o ceti regulat, că într’o zi, neavînd cei 15 bani,ca să-și cumpere numărul de la chioșc a vindut un sticlele din colivia babacului. Cum vedeți, Turel e antisemit!... Nu poate suferi pe fidam, după cum nu poate suferi geografia sau maternatecile. Cînd întîlnea în stradă pe vre-un ,,puchinosul—cum zice d. Iorga — îl scutura de barbă, îl scuipa saul îi turtea pălăria. Deși directorul liceului primea multe plîngerî împotriva îmflăcăratului antisemit, totuși Turei rămînea nepedepsit, căci d. director ca și elevul, era un statornic cetitor al,Neamului românesc“. Intr’o zi frumoasă de sărbătoare, Turei fu chemat de părintele sau: „ — Tu să stai azi acasă?... Eu și cu mă-ta plecăm la Sinaia, și n’așî vrea ca să ne rămîe casa pustie. Abia plecară părinții, și doi liceeni cu șepcile ,pe ceafă, veniră zgomotoși la amicul lor. Erau mai în vîrstă decît Turel, și unul din avea chiar o umbră de mustăți. Cînd Turel le spuse că a rămas singur de capul lui acasă, tinerii de bucurie își aruncară șepcile în sus... • — Ce sa facem, azi? In fața acestei întrebări, îi denii rămaseră cu mîinile,în buzunare, cu frunțile încruntate, cu ochii repeziți peste acoperișele caselor... In clipa aceea chiar, în stradă, răsună ca o miorlăitură prelungă, im strigăt ademenitor: b ■*— Haine veeeech’if... Ochii lui Turei se rotunjiră ca și ai unui vînător care ar auzi țicnitul copoilor. Fără să stea mult pe gîndurî, ce repezi la poartă și cu un glas ascuțit îl chemă pe cumpărătorul de haine vechi. Evreul, un bătrîn jerpelit și aproape cocoșat, se apropie cu băgare de seamă, spionînd cu neîncredere fața tînărului licean. Dar băiatul se ținea așa de serios, că toată bănuiala se risipi din sufletul bătrînului... cu încredere păși pragul porții. — Și ce ai, mă ,rog, de vînzare?... Ceva haine, ceva ghete? — întrebă cumpărătorul de vechituri, aruncînd o privire cercetătoare ,peste fereastra larg deschisă a camerei de culcare. •— O să vezi! zise Torei, fâcînd un semn cu ochiul celor doi tovarăși cari tocmai se apropiaseră. Și cum plănuia chipul cum ar putea să-și înfigă degetele în barba de cîlți a evreiului, își schimbă gîndul zărind ridicat oblonul greu de fier care pare că aștepta să închidă ca un capac, gura întunecată și umedă a pivniței din apropiere. Fără să se uite în ochii evreului, de frică să nu-și trădeze planul, îl întrebă: — Cumperi sticle goale de vin?... Am o mulțime în pivniță.— Cumpăr... să te văd numai... — Haide? — zise liceanul cărui ochi îi jucau drăcește în cap. «■ [UNK] In ușa pivniței, evreul ce opri nehotărît: Da nu-i adine cumva ? Ei și dacă-i adine?.. Ce te temi de stafii? — întrebă Turei cu un accent jumătate supărat. Să mă tem eu?... Și îmbărbătîndu-se, negustorul prinse a se coborî seara. Dar nu păși de cit. cîteva trepte și se opri din nou: , — Da- n’ai luminare? , — Este în fund! — strigă: Turei, și dîndu-i, pe neașteptate, un brînd pe la spate, îl repezi cițiva metri înainte, în beznă. — Ghivali? — strigă evreul cînd ștrengarul rîzînd sui în grabă scările. Cu ajutorul băețiîor, Turei, ajungînd sus, de pe drumul oblonului, care căzînd, astupă cu un zgomot înăbușitor, gura pivniței. Victorioși cei trei liceeni, se suită pe capac și începură să țopăiască așa de tarei că d’abia se mai auzeau țipetele desnadăjduite ale prizonierului dinăuntru. Jocul lor fu însă curmat de sosirea unui alt licean care a pofti, din poartă, să meargă la scăldat. Se putea să nu meargă la scăldat?! Lăsîn’du-i pe evreii închis, uitând și de porunca părinților, Turei își îndesă șapca în cap, și plecă pa dată în gîrlă, în tovărășia prietenilor săi de ștrengării. Pe drum făcură mare haz de pățania Jidanuliú, iar seara cînd Turei se întoarse singur acasă, uitase cu totul de „prizonierul său. Numai cînd trecu în dreptul pivniței, își aminti de ceea ce făcuse și îngrijat că putea să sosească părinții lui, cari l-ar fi pedepsit de sigur pentru această faptț puse mina pe inelul oblonului și se opinti din răsputeri ca să-l ridice... Încercarea rămase zadarnică.... Capacul gri și prea greu pentru puterile băiatului... Și îl cuprinse o adevărată spaimă cînd de cealaltă parte a oblonului începură să răsune loviturile desnădăjduite ale închisului. Turei Văzînd că n’are încotro, eși în stradă ca să caute o mînă de ajutor pentru ridicarea oblonului. Cel dintîiu care îi veni în față, fu gardistul din post. Fata ștrengarului se lumină, și adresîndu-se păzitorului de stradă, îi zise cu o voce grăbită : — Domnule gardist, nu știui cine a intrat la noi în pivniță! Trebue să fi un hoț care fură vin... Gardistul îl urmă... Din pivniță nu se mai auzea nici vârt, zgomot. ■— Dar oblonul cine l-a închis? — întrebă sergentul p.e stradă. • •— Eu l-am închiși — răspunse liniștit liceanul — mi-a fost frică să nu fugă hoțul! Cu mare greutate, gardistul, ajutat de băiat, a reușit să deschidă oblonul. Care e acolo !—strigă din gura pivniței, omul poliției. Se auzi o voce leșinată. Popind mina pe tesac, gardistul vru să coboare treptele... Atunci se ivi și chipul, prefăcut în ceară, al bătrînului evreu. Gardistul îl înșfacă de guler: # ! - Ițî place vinul tîrtane!!.. Du-i la secție!' — strigi-' Turei, trecindu-și mîinele cu o bucurie sălbatecă. Fără să mai asculte desvinovățirile evreului, gardistul îl scoase în ghionturi, afară din curte... Tatăl lui 'Purei care nu cetește ,,Neamul romînesc", afiind a doua zi, de la secție, cum se petrecuseră lucrurile cu hoțul din pivniță, în loc să-l felicite pe micul antisemit pentru isprava lui patriotică, î-alungit cu asprime amim două urechile... 4*un , mm**.'*?*■'’ MS. CAZABAN -. Candifiațiî reușiți la școala de poduri și soseie 0 ------- &u fost admiși cai elevi în anul 1 al școalei de poduri și șosele, d-ni: Răsmărița Th, Ts. Nicolau Alex., T. Iosipescu, Constantin G. Mihăescu, Ștefan D. Bujorea, N. T. Constantinescu, C. D. Gheorghiu, Mihai S. Andreescu, Ion C. Ghibășeanu, Vasile Petrescu, Ion, A., Bacșeneanu V, I., Otetelișanu C-tin, D. Marian, M. L Secară, N, Gheorghiu Ion, Gaioriu C-tin N. și Petrescu Petre, , Mișcarea de la finanțe Agenți Auxiliari la văm’ Au fost numiți agenți auxiliari la serviciul vămilor d-nn I. N. Cumpătă, licențiat în fizicochimice la vama București-poșta, C-tin Păpușică la vama Bucu« rești-poșta, Constantin I. Stroescu», diplomat al școalei superioare ,de comerț în vama Burdujenî, Mihail Garaiac la vama Rîul-Vaduluî, I. Paleologu la Predeal și Gion la Hirșova.* Fercepler în țară Au fost numiți perceptori-pe -r si diferitele circumscripții din ț ară d-nil. D. Șerbănescu la circ. II Nămoloasa (Putna), în locul d-lui T. Dumitrescu, demisionat. ; N. Dumitrescu la circ. 27 Orlești (Vulcea); Gr. Avișan la circ... 3 Fiiești (Covurluiu); Maise Stoicescu la circ. 22 Jilavele, în locul lui I. Popescu, demisionat; V. Giurșa la circ. 2 Broscăuțî, în locul lui G.Iăntărescu, spus în disponibilitate :d. Furnică la circ. 6 Matca (Tecuci), în locul lui G. Ionescu, destituit; Ion C. Victoreanu la circ. 38 Petroșița, G. Păunescu la circ. 18 Piatra, în locul lui I. Samulea, destituit; Mihail Diaconescu la circ. 3 Padaroiu (Argeș) și Mîrcea? D. Dumitriu la circ. 80 Târgoviște, în Joctu -d-lui I, St. Popescu, demisionat,