Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014)

1909-09-01 / nr. 1985

~Marțî 1 Septembrie 1909 Baibe­lÉmu­mi E'al 15 Septembrie începe sesiu­nea examenelor la școala de știin­țe de stat. Nu pot trece examene de­cît numai acei vechi studenți cari nu și-au­ trecut examenele prevă­zute în program pentru anii ex­pirați. înscrierile se primesc pînă la 10 Septembrie. Direcțiunea școlii de fete No­i (Silivestru) roagă pe toți părinții că bine-voiască a asista la deschi­­derea anului școlar, care va avea în­ Marți 1 Septembrie orele 9 .lu­ni­ineața. ... Excursioniștii bulgari cari au fost cîteva zile oaspeții Capitalei noastre, voi, părăsi țara Mercuri seara.. . Mîine 1 Septembrie se vor des­chide toate serviciile medicale și Chirurgicale de pe la spitalele din Capitală, cari fuseseră incluse în tot timpul vacanței. L­a serviciul sanitar al județului Ilfov s’a primit din partea mai mul­tor medici de plasă, probe de ali­mente și băuturi spre a fi trimise laboratoriului chimic comunal să fie analizate, existînd bănuiala că sînt falsificate.­­ In toamna aceasta vom avea pe hipodromul de la Băneasa 5 alergări de cai. Prima alergare va avea loc în ziua de 13 Septembrie curent. I ------­i— La clubul meseriașilor a avut loc erî dimineața întrunirea mese­riașilor tăbăcari. A luat cuvîntul d. Gh. Stăncescu, delegatul clubului meseriașilor, care ia arătat starea de lucruri ce dom­nește în rîndurile meseriașilor tăbă­­cari. A insistat asupra faptului că sînt unii patroni cari nu au ținut angajamentul luat acum patru ani, de a da încălțăminte (cisme) tăbă­­carilor din fabricile respective. S’a încheiat apoi un proces-verbal ■­ de cele hotărîte și întrunirea s’a terminat la orele 12. — Maeștrii lumînărari au avut erî o consfătuire la­ sediul corpora­ției la care au luat parte și d-nii: Gh. Stănescu, delegatul clubului me­seriașilor și d. Munteanu președinte­le corporației, . S’a discutat chestiunea ridicărea prețului la 50 bani pentru fabricarea lucrărilor și înființarea de tovărășii cari să lucreze la patronii lumina­ră nr. ■. Comitetul format din locuitorii JJ cuartierului Floreasca, s’au întrunit Idila nou erî după amiază la sediul societăței din strada Floreasca No. 31, și au discutat asupra lucrărilor­­ de construire al bisericei precum și asupra construirii unei școli în a­­­cest cuartier. ■. Erî înaintea prînzuluî a avut loc la clubul meseriașilor o consfătuir­e comitetului de patru sute al miș­cărei pentru rertenirea traiului.1. : S’a hotărît a se ține întruniri p cîmpul Grand în strada Irina și alt întruniri de protestare prin partea locului, :: _ . 11 l,TU Sezonul la Slănicul-Moldovei EL ® Sfîrșit de sezon — Distracițiile ,1 Slălnicil­l — Muzica regimentu­­­l Iui 13 — Administrația — Servi­­­­ciul poștei. 1 Sezonul splendidei localități balneare Slănicul-Moldovei e ne Sfîr­șite . Lumea, care se afla în număr foarte mare, în cursul luniei Au­gust, se pregătește de plecare, în­­ vile și prin cămările hotelurilor ;ce fac bagajele și prin ferestre se aruncă priviri duioase spre vîrfurile Pufului sau Dobrului.­­Cari nu vor fi revăzute de­cît la p.nni, mai tîrziu­ sau... nici odată! In clipele de despărțire, omul ’cel mai prozaic devine mai sen­timental. Vrei să revezi locurile ,acelea pe cari le-ai îndrăgit, tăl­picile alei­­ din pădure, cascada, i Vrei să auzi murmurul cristalinei ,ape a Slănicului, să respiri aerul­­ curat și îmbălsămat al acestei bi­­­inecuvîntate localități. Iar aceia cari n’au venit numai de plăcere la Slănic, aceia pe cari medicul i-a sfătuit să bea diferitele ape dădătoora de sănătate,, No. 1, No. 3, sau chiar No. 6, — aceia, înainte de plecare, vor să mai soarbă cite un pahar din mira­culoasele izvoare, — ca să nu le uite gustul. Curios lucr­u și cu apele astea. Ca restaurant, în loc de apă de izvor, ți se servește No. 1. In prima zi, gazele pe cari se exală această apă, ți-o fac nesuferită­­în zilele următoare, dezgustul descrește și cinci zile de la so­sire, bei apa aceasta așa cum ai bea ori­ce altă apă... neparfumată. E și firesc sa-ți pară räu că pleci din Slănic. Mai intziu, viața această fără grijă și fără muncă, n’o prea întîlnești des. Este o Viață nouă, necunoscută, cu un farmec deose­bit. Te scoli dimineața la 6 — de necrezut! Chiar dacă nu bei No. 3, te duci la cură.­ e un aer splendid, răcoare, cîntă muzica, în sfîrșit, e bine! Stai acolo pînă la 7 și jumătate. Vine baia, hidro­­terapie sau baia minerală. La opt și jumătate cafeaua cu lapte, pre­umblare prin­­ parc. La zece vin ziarele: tabără să te aprovizio­nezi și pleci în pădure, la­­ casca­dă, la Puț, la Dobra... La amiază — dejunul. După masă puțină lectură, un semn de două ore, apoi preum­blare prin pădure, apă No. 1, al­tă­­ preumblare, iar de la 6 la 8 concert de promenadă, în parc Muzica regimentului 13 de infan­terie din Iași, care a fermecat în vara aceasta pe vizitatorii Slănicului, este pur și simplu id­eală și șeful ei, locotenentul Vlăduți, merită toate laudele. la­șul stă bine din punctul acesta de vedere. La­­ ei prin­zul și te duci la tea­tru.... afară dacă nu preferi sa stai la călușei sau să flirtezi la cofetărie sau în sala de muzica.. Stânb­ul e localitatea care ar trebui preferată de amatorii de alergări de cai, intr’o Săniță re­zervată acestui, nobil sport, tîna­­rul artist Emil Robescu învirteș­­roata norocului, în vreme ce băttrînul artist Pechea. Rexam­­drescu împarte ciștigurile... ^ dintre toți jucătorii la carșon,­ singurul care cîștigă e Pechea, căci el n­u poacă la noroc, joacă la sigur. Flirtul e în totu pa terasa ca­­zinului sau sala de mu­zică. Pe terasă e și explicabil: cofetăria­­cafenea n’are ziare nici reviste ilustrate, așa că vrînd-nevrînd trebue să flirtezi. Dar cu sala de muzică e nostim ce se petrece: e o­ sală destinată să sa facă mu­zică intr-Tisa, dar nu s­e face de­cît flirt și dans... Se dansează ziua și seara, amatorii nu lipsesc. Veți întreba. .,Dar bine, la Slănic nu se dau baluri?“ ,,Ba da“, vă voi­ răspunde „la baluri nu vin de cu­ fetele bătrîne și flăcăii tomnatici... Lumea tinără vine la balurile de copii...“. In­ sfîrșit, așa cum e, Slănicul îmi place mult, foarte mult. A­nul ă­sta nu prea am motive să fiu mulțumit de dînsul: de vină sînt doi ochi­­ albaștri și o ființă mică și drăgălașe care e proprie­tara acestor ochi. Dar sper că pînă la vară sa fiu vindecat! De nu, să știți că nu­ mai calc prin Slănic. Încă o vorbă și termin, admi­nistrația e la înălțime, poșta de asemenea fucționează în­ chip ire­proșabil, o notă bună în special d-rei Grințescu, oficianta poștei. Un vizitator Sinuciderea din Dărmănești (Bacău) DARMANEȘTI, 29 August. — Du­pă cum v’am telegrafiat la timp, co­merciantul Niculae Teodorescu din Dărmănești și­-a curmat firul vieței, trăgindu-și un foc de revolver cali­bru 12. Nefericitul plecase de acasă Joi seara foarte surescitat și abă­tut. Dînsul s’a dus la poștă de a iat o telegramă socrului sau, în care-l roagă ca să trimită pe cineva pentru a-î lua copilul; în urmă s’a­­ dus să vadă mormîntul nevestei lui, și, pe la orele 6 seara, s’a coborît în valea­­ de la cimitir în niște tufișe, la 500 metri­­ depărtare de gara Dărmănești unde, s’a așezat jos, întins cu picio­rul drept peste cel sting și cu mina dreaptă în buzunarul vestei.­ Apoi, cu mina stingă fiindcă era stinga eî, și-a apropiat revolverul în dreptul tîmplei, trăgînd un foc de revolver care i-a perforat parietalul drept și sting,, producîndu-i o emoragie in­­tracraniană violentă, care i-a cauzat moartea instantanee. Vineri seara niște copii, cari se jucau pe linia de fier, au zărit în tufișe un cadavru; ei s’au speriat și au fugit să dea de știre șefului sta­ției Dărmănești. D. Zisu, șeful stației al­ergînd la fața locului a recunoscut pe prietenul său Niculae Teodorescu, care ședea cu fața în sus într’un sac de singe. Avizndu-se parchetul, d. judecător al ocolului Tg.­Ocna a sosit astăzi in fața locului spre a face cercetările cuvenite. In buzunarul hainei s’a găsit un ceas de aur, 15 bani, 2 inele de aur, o scrisoare cu următorul cuprins: „Nu sînt vinovat, altul e făptuitorul, vina mea e că mi-am­­ căutat de treabă« li „Niculae“. D. Jude Ionescu, în urma citirei a­­cestei scrisori, a constatat că nu e­­xistă la mijloc de­cît o sinucidere și ,a dispus ridicarea cadavrului spre a i se face de către familie cele creș­tinești. Cauza sinuciderei acestui nefericit Teodorescu a fost numai sentimentul cinstei. La Dărmănești, există o fabrică mare­­ de cherestea „Bradul“­ ,a cărei cantină era ținută de frații Niculae și Ștefan Teodorescu, ambii oameni muncitori și simpatizați de toată lu­mea, ei se bucurau și de un mare credit pe piață, fiind de o cinste exemplară. n­­ Afacerile insă începuse să se meargă prost de cîtăva vreme, așa că s’au îndatorat mult de tot. Astfel a­cum au datorii de peste 75.000 lei și un activ de numai vre-o 30.000. • Sindicul se dăduse termen pînă la 10 Septembrie ca să se împace cu creditorii, căci astfel îi va decla­ra din oficiu în stare­­ de faliment. Toate sforțările­­ lor­­ de a se împă­ca cu creditorii se vede că au fost zadarnice, așa că reîntorcîndu-se Niculae de la tribunalul din Bacäu i-au eșit în cale cîțîva creditori în Comuna Dărmănești, de Faü batjo­curii făcndu-l „pungaș“. Cum el era o fire foarte susceptibilă,, a preferat să-șî pue capăt zilelor de cit să fie acuzat de necinste. Sinuciderea acestui om, care a fost att de simpatizat de o lume întreagă a produs o mare emoțiune printre locuitorii din Tg.­Ocna și Dărmănești. Afară de mulțimea de lume ce vine cu toate trenurile spre a ni vedea, apoi și toți țăranii din a­­ceastă comună s’au adunat împreju­­pul catafalcului, care e așezat în mijlocul unei camere de la locuința nefericitului sinucigaș. Coroane de flori sun depuse pe coșciug, din partea rudelor și prie­tenilor. Teodorescu pleacă dintre vii în floarea tinereței, la 32 de ani, și iasă pe urma sa un copilaș în etate de 5 ani și o mamă neconsolată. Stirilejiopie. Nenorocirea de pe șoseaua Kiseleff Bătrîna Bertha Schwarț în virală de 80 ani din strada Vultur No. 23, pe cînd voia să treacă de-a curmezi­șul șoselei în dreptul bufetului a fost­­ calcată de gabriol­eta franzela­­rului Ion Alexandru. Nenorocita octogenară a fost trans­portată la spitalul Filantropia iar franzelarul arestat, , Atentatul de la corpul sergenților de oraș !Păzitorii ordinei publice s’au certat aseară la cazarma lor și vor nevoie să se omoare. Dar o­morul nu s’a petrecut căci camarazii au intervenit la timp ș­i au oprit pe sergentul revoltat de a comite crima. Dumitru­ Marin în urm­a unei certe cu sergentul cu No. 245 s’a enervat atît de rău nu cit a uitat de legi și de toate și a sărit cu te­sacul asupra camaradului lui pentru, ca să-l omoare. Totul s’a sfîrșit cu bine,­­căci ceilalți sergenți au avut grije de bietul Dumitru Marin și de pielea celui care era să cadă victimă. Cu multă greutate atentatorul a fost dezarmat și in cele din­­ ur­mă condus la poliție, unde a fost arestat. C.­lopot.-colonel Brătianu, co­mandantul sergenților de oraș a fost anunțat. ------------------­ ti­li* Ultima oră Veteranii români în Bulgaria n­.*— 1 ... Sofia, 30 August. O deleg­ațiune de patruzeci de membri ai societăței veteranilor români „Trecerea Dună­rei“ însoțiți de zece dame, a sosit ori la Plevna. Azi dimineață cu un tren special care li s’a pus la dispozițiune st au dus la Grivița unde au depus o co­roană. S’a oficiat un serviciu religios și s’au ținut discursuri. In urmă s’au întors la Plevna unde au vizitat re­duta Scobelev și unde de asemenea s’a oficiat un serviciu religios și s’au ținut discursuri. Pretutindeni s’a fă­cut vizitatorilor o călduroasă primi­re. Delegațiunea­­ a sosit aci la orele 10 seara.—A. R. MARINA DE RAZBOIU A AUSTRIEI Triest. 30 August. — Cel dinții dintre torpiloarele cu 10 tone de­plasate pe­­ cari stabilimentul teh­­nic triestin le-a construit pentru marina de războiu este sfîrșit. In călătoria sa de probă din 10 Sep­tembrie acest torpilor a executat în medie 28.08 noduri în timp de trei ore. Ce­a mai mare viteză a fost de 28.8 noduri pe milă cu 2640 cai putere. Nici­odată rin tor­pilor cu vapor cu așa de mică de­plasare nu a desfășurat atîta vi­teză. MORȚI DE FRIG Kleine Scheidegg (cantonul Ber­na), 30 August.­ In urma unui pu­ternic uragan de zăpadă studentul Hermann, liul profesorului de la U­­niversitatea din Marburg și călăuza sa Knecht, cari făceau înconjurul muntelui Jungfrau, au murit de frig. De asemenea un alt turist a fost gă­sit mort înghețat. VICTIMELE INUNDAȚIILOR DIN MEXIC New­ York, 30 August. — Se co­munică din Monterey că numărul morților cauzate de inundațiuni este socotit acum la 10.000. SITUAȚIA IN GRECIA Berlin, 30 August. — Vossische Zeitung află din Atena că situația prințului moștenitor s’a înrăută­țit din, cauza atitudinea ligei mili­tare. Cercurile militare protestează în contra ori­cărui amestec a prin­țului în politică și au cerut in­tervenția guvernului în­ acest scop. Guvernul va prezenta cererea regelui și în cazul cînd regele nu o va împlini, cabinetul își va da demisia. L­iga a lansat un manifest prin care atacă pe prințul moștenitor. Situația regelui e cu atit mai grea cu­ cit­ are numeroși inamici și adversari între ofițeri și în po­por. IN JURUL CONGRESULUI DIN BUDAPESTA Berlin, 30 August. — Revista ,,Medicinische Reform“ discută In ultimul ei număr congresul in­ternațional din Budapesta și con­­­damna acțiunea medicilor romîni, cehi și slavi, cari s’au abținut de la acest congres. SITUAȚIA PARLAMENTARA IN AUSTRIA Vien­a, 30 August. — Consiliul de miniștri de uniine se va ocupa cu planurile finaciare cari pe lingă bugetul provioriu pentru prima parte ,a,­tg^igluí vor alcătui misiunea principală a seziunei parlamentare de toamnă. O schimbare în cabinet nu se va face înainte­a acestei seziuni, rămănînd ca reconstituirea cabi­netului să se facă abea după cla­rificarea situației parlamentare. ÎNTREVEDERE INTRE REGELE FERDINAND ȘI ȚARUL RUSIEI Sofia, 30 August. — In cercurile guvernamentale se zvonește că în călătoria sa țarul va fi întîmpinat la Euxinograd pe marea Neagră de către regele Ferdinand. LORDUL ASQUITH ATACAT DE SUFRAGETE Londra, 30 August. — Din cauza repetatelor atacuri contra lordului Asquith din partea sufragetelor, s’a dat primului ministru o gardă de detectivi care îl urmărește pas cu pas chiar la cele mai mici plim­bări. MIȘCAREA IREDENTISTA DIN TRIENT Trient. 30 August.­­­ Ziarul „Alto Adige“ scrie cu privire la mișcarea iredentistă în legătură cu defraudarea de la Banca Coo­perativă. Cercuri tot­­ mai mari sînt im­plicate în această afacere aș­a că nici nu se mai întreabă ce s’au făcut banii furați ci se urmărește numai chestia politică. Perchizițiunile continuă fără nici un rezultat. La șef­ul redactor a­l ziarului „Popolo“, Musolmni, s’au făcut perchizițiî și s’au confiscat hîrtii de valoare. La Cemer­a de comerț și la re­dacția ziarului „Popolo“ s’au fă­cut de asemenea perchizițiî și s’au confiscat scrisori. Mu­solmni a fo­st arestat. Judecătorul de instrucție conti­nuă cu interogatoriul persoanelor bănuite. Pînă acum s’au făcut în total 14 arestări. CĂLĂTORIA ȚARULUI IN ITALIA Roma, 30 August.— Corespon­dentul ziarului „Stampa“ a avut o convorbire cu un­ diplomat străin care a declarat că o depe­șă sosită la ambasadă anunță că se atribue o importanță extraordi­nară vizitei țarului în Italia. Stolypin și Iswolsky s’au expri­mat că țarul va pleca în Italia. Țarul însuși este pentru această călătorie și hotărîrea socialiștilor italieni nu l’a intimidat. Greutatea stă în direcția călăto­riei, de­oarece acum, după­ ce ța­rul a renunțat la vizita sa la­ Con­­stantinopol nu se poate cere sulta­nului să admită trecerea prin Dar­­danele. CIOCNIRE INTRE PERSANI ȘI RUȘI Petersburg, 30 August. — Telegra­mele primite de la granița persană spun că bandele persane au atacat trupele ruse lingă Ardebil la grani­ța perso-caucasiană. DESCOPERIREA UNOR MANDATE FALSE Roma, 30 August.­­ La oficiul poștal din Neapole s’au descoperit un mare număr de mandate false. Autorul lor, un fost șef de secție în ministerul poștelor și în ultimul timp scos la­ pensie și funcționar la oficiul poștal a fost arestat. Lupta pentru Polul Mord Paris, 30 August. — Ultimele raportur­i ale lui Peary in care descrie șederea sa la Polul Nord a produs nemulțumiri in cercuri­le științifice. Descrierea e prea romantică și plină de contraziceri. Se accentuiază apoi asupra fap­tului că e imposibil ca Peary să fi făcut drumul la Polul Nord în timpul menționat care e și mai scurt ca acela in care a făcut­ drumul d-rul Cook. Din această cauză încrederea în d-mii Cook a crescut. In cercurile competente se crede că nu trebue să se condamne pe rimul sau pe celalt din­ explora­tori, înainte de a­ se cunoaște fap­te pozitive asupra călătoriei. Tre­bue așteptat întrl ceva pozitiv pentru a se ști dacă ambii explo­ratori au fost la Pol și care a fost unu­l. Paris, 30 August.— Exploratorul Peary a trimis ziarului New-York Herald următoarea telegramă: —„Nu cred că New-York Her­ald să se lase a fi indus în eroare de descrierile d-rului Cook. D-rul Cook induce publicul in e­­­roare declarînd că a ajuns la Pol­la. Aprilie 190S. Am motive serioase să susțin a­­cea­sta și la nevoe o vom­ putea do­vedi“. INTERVENȚIA CONTRA SUPLICII­LOR DIN MAROC­Hez. 30 August.. — Consulul Franței, d. Gaillard, a cerut sul­tanului o audiență în care să fie primit împreună cu colegii săi englez, spaniol, german și aus­triac pentru nota remisă de către Puteri privitoare la suplicii și la care notă sultanul nu a răspuns de șase zile. DECES Madrid, 30 August. — Ziarul „Epoca“ află din San-Sebastian că șeful superior al palatului re­gal ducele de Sotomayor, a înce­tat din viață. UN SCANDAL LA O MINASTIRE. Berlin, 30 August.— „Morgen­­post“ află din Petersburg că un scandal imens­ as fi petrecut la mînăstirea Bleskanpetser. Călugă­rii faceau chefuri nocturna cu călugărițele pretindu-se la adevă­rate orgii. Călugării vinovați au fo­st tri­chiși in celule ca pedeapsă. SOSIRE Kronburg, 30 August. — Principe­le moștenitor al Greciei împreună cu fratele său principele Andrei și so­ția acestuia au sosit a­ci azi dimi­neață. # AERONAUTICE TRECEREA ADRIATICEI IN BALON Veneția, 30 August. — Balonul „Giuglio Verne“ având pe bord pe aerflinauții Usuelli, Borsalino și Ni­­coli a plecat spre a încerca trecerea Adriaticei. Mulțimea care era de față le-a făcut mari ovațiuni. ASCENSIUNILE BALONULUI MI­LITAR Berlin,, 30 August. — Balonul militar „Gross II" a făcut erî două ascensiuni excelente pe cîmpul manevrelor. LA CONCURSU DIN BRESCIA Brescia, 30 August.— La circuitul aerian de eră americanul Curtiss a concurat pentru premiul cel mare al Bresciei. Cei 50 km. au fost parcurși cu un sbor foarte regulat la o înăl­țime remarcabilă în 49 de minute înălțimea de 130 metri. Mîine este cea din urmă zi a concursului.­­ După o încercare făcută de Blé­­­­riot, care a făcut un circuit și juma­­­­tate, Rougier a executat un sbor­­ magnific de trei ore ridicîndu-se la și 29 secunde. DUCELE ABRUZZILOR LA MAR­­SILIA Marsilia, 30 August. — Ducele A­­bruzzilor a sosit aci la orele 9 di­mineața pe vaporul „Oceana" și va­ pleca astă seară în Italia cu auto­mobilul, Din Călărași Crimă.—Pe hotarul moșiei Băr­­bulești, a fost găsit cadavrul lui Va­sile Moldoveanu pîndar la d. Marin Ionescu din comuna Bărbulești. Ca­davrul prezintă o urmă de lovitură adîncă lingă ureche. E neîndoios că la mijloc e o cri­mă monstruoasă. Se fac cercetări. Sinucidere.— Azi 29 August fata Elena G. Olteanu din comuna Pe­­riețî, a încercat să se sinucidă în­ghițind un gram de șoricioaică di­zolvată în apă. Starea ei inspiră în­grijiri. Cauza e o ceartă în familie. Nenorocire.— Marin Mureș de 70 ani,­­din comuna Eliza Stoenești pe cî­nd voia să dărîme un zid al unei case vechi, zidul se dărîmă a­pucip­­du-i de­desubt. După puțin timp a fost scos de a­­colo oribil mutilat și în mai puțin de 2 ore încetă din viață. încercare de sonire.—In noaptea de 28 curent femeia Paraschiva J. Moțoi din­ Bucu, ducîn-du-se a cău­ta un cal ceri avea la pășune, pe cîmp se întîlni cu un necunoscut care încercă să o siluiască cu forța. Aceasta impotrivindu-­se, necunos­cutul îî dădu cîteva puternice lovi­turi de ciomag în cap, lăsînd’o în nesimțire. Sosire.— Azî a sosit aci­ept ofi­țeri cari fac parte din școala de război și care face studii geografice și de baraj pe Dunăre.. Seara și-au­ continuat drumul cu șalupa militară care îi adusese, spre insula Hora. De la hileiu. — La circul „Car­pății“ care va da două repreezntații în bîlciu vor fi cunoscuți acrobații r­omînî frații Iacobescu. —Vion. Plina financiari ill Brail» Avem noi mișcare financiară proprie?— Băncile din Europa In comparație cu cele din localitate.—Numărul și numele ■ d instituțiilor financiare din Craiova.— Capitalurile de fondare.— Depozitele spre fructificare. — Portofoliile — Beneficiile E mult timp, de cînd mă frămîn­­tă ideea de a mă ocupa de subiectul enunțat mai sus. Intr’un oraș, ca Craiova, care nu­mără peste 60 de milionari, cu pro­prietăți de peste 2000 pogoane, cu mii de comersanțî și industriași, cari statt în legături de afaceri cu marile centre europene, — fără în­doială că există o mare mișcare fi­­nanciară. Și­­ totuși, cît de minimă pare ea față de ceea ce se petrece aiurea, unde danțul sutelor de mi­lioane lei te amețește! Nu-i vorbă, ancheta noastră, prin însăși titulatura­ ce­­­ poartă, este destul de temerară, căci noi, pe tă­­rîmul finanțelor mai ales, sîntem încă—în afară de cîteva excep­­țiuni—așa de slabi în realizarea o­perațiilor pe câmpt propriu, în­cît putem zice, că întreaga noastră ac­tivitate, în această direcțiune, este strîns legată, ca să nu zicem sub­ordonată marilor bănci din Germa­­niania, Anglia, Franța și Austro- Ungaria.­­Pe aâtă vreme sunt în Anglia pe­ste 50 de bănci mari, cu bilanțuri ce ating totalul de peste 130­ milioane livre lire Sterlinge, în Germania, bănci ca Deutsche Bank, cu peste 200 milioane; Diskonto-Gesellschaft 170 milioane; Dresdner Bank, 180 milioane; Schaafhausenseher Bank­verein, cu 145 milioane; Darmstae­­dter Bank 151 milioane; Berliner Handelskesellschaft, o sută de milioane; National Bank, 80 milioa­ne; Commerz­o, Diskontobank, 85 milioane, ete., cînd în Franța sunt de asemenea bănci, ca Crédit Lyon­nais, 250 milioane; Soc. Générale, 300 milioane; Comptoir d’Escompte, 150 milioane; Credit Industries, 100 milioane; Soc. Marseillaise,­­50 mi­lioane; Banca Franței, 182 milioa­ne; nu cazi în extremitate, cînd ții cu ori­ce preț să te ocupi de băncile oltenești? Cu toate astea, orice s’ar zice, țara­ noastră a luat în ultimul dece­­ceniu un avînt economic, destul de ■puternic și, dacă nu se vor ivi nis­caiva evenimente exetraordinare, ne­așteptate, de­sigur, că propășirea va ajunge și mai pronunțată. In special, județul Dolj, este cel mai bogat din țară și contribue cu a 10-a parte la budgetul țarei, plă­tind anual dări ce depășesc 30 mi­lioane. Așa fiind, mișcarea financiară in­contestabil că trebue să existe, ră­­mîne numai să ne ocupăm de ea. *fie la început să spunem, pentru stabilire un lucru; în afară de Ban­ca Comerțului, care a­ luat un avînt formidabil, rulînd anual peste 800 milioante toate celelalte bănci loca­le sînt în strînsă legătură­ cu cele 8 mari bănci din Capitală și anu­me: Banca Națională, 12 milioane; Banca Marmorosch, Blank et Comp., 12 milioane; Banca Comercială Ro­mina, 12 milioane; Banca Agricolă, 8 milioane; Banca Generală Romi­na, 10 milioane Banca Romîniei, 7 milioane și jumătate; Banca de Credit Român, 5 milioane și Banca de Scont 3 milioane și jumătate. Dar cari sunt, în fine, băncile din Craiova sau chiar­­ din Oltenia? Să ne enunțăm, odată cu operații­le ce iar Banca Muncii, înființată în anul 1907, cu sediul în strada Cogălni­­ceanu, colț cu strada Buzești, are un capital de 300 mii de lei. Consiliul de administrație se com­pune din următoarele persoane: Mi­­șu Kintescu, P. P. Nedeianu, G. An­­dronescu, N.­c. Rioșianu,­­David Emanuel și I. N. Dumitrescu, mem­bri. Ca censor­ Păun Rădulescu, G. Ganea și C. R. Iliescu (decedat). Supleanți: D. Ștefănescu, Ilie Săn­­idioiu și Constantin Firulescu. Ca director, funcționează d. N. Ghib­u. Iată aranjată in ordinea regulată, operația financiară pe anul 1907— 1908’ Depuneri spre fructificare, 160 mii leî; Portofoliul, 250 mii de lei; Beneficiul net, 22 mii leî; Totalul activului și pasivului: 1.200.00 leî. Banca Comerțului, înființată în anul 1903, sediul calea Unirei, colț cu strada C. A. Rosetti, are un ca­­pital de 2 milioane de lei. Consiliul de administrație se copune din următoarele persoane: G. G. Vorvoreanu, președinte, loan Pleșea, Titu Frumușeanu, Matei S­ănăricu, Gr. Petrino, Mauriciu Blank, Sc. C. Mateescu, Enache Ma­nea și M. V. Mirică. ■Ca director general funcționează C. C. Neamțu, iar ca director î­ pro­­curiști, d-nni: C. C. Neamțu și Ios. Freudmann. La depozite Banca Comerțului, a­­re 11 milioane lei; Fond de rezervă: 1.200.000 lei; Portof­oliu, 7 milioa­ne; Beneficia net: 375 mii lei; An­gajamente: 22 milioane. In ultimul timp, însă, mai ales în­­ epoca cumpărarea cerealelor, această instituție financiară a căpătat un avînt considerabil, finanțînd zilnic circa 2 milioane. Făcîndu-și un renume excelent în străinătate, Banca Comerțului a iz­butit să intre in relații de afaceri cu toate centrele europene, neexis­­tînd azî bancă mare în Franța, Ger­mania, Anglia sau Austro-Ungaria, cu care să nu lucreze în compturi curente, așa că anul acesta opera­țiile ei financiare vor atinge respec­tabila cifră de 1 miliard de lei. Banca Olteniei, înființată în anul 1905, are drept capital de fondare, mărit în ultimul an, 600.000 lei. Sediul îl are în strada I. C. Brătia­­nu, casă proprie. Ca fond de rezervă are 92 de mii de lei; Depozit pentru fructificare: 1 milion lei; Portofoliu 1 milion; Beneficiul net, 62 mii lei; Angajamente: 2 milioane lei. Membrii consiliului de adminis­trație sunt: președinte Gh. Ionescu, vice-preș., I. Esehenasy, membrii M. Grigorescu, Ștefan I. Petrescu, T. Iconomoff, T. Cellareanu și ,­­ M. Zamfirescu. Ca­­ director, funcționează d. Ște­fan Constantinescu. O notă bună se cuvine Bălăcii Craiovei care, deși înființată de cu­­rînd, a ajuns să încheie un frumos bilanț, după cum urmează: Capital de fondare: 200.000 leî; Secm­pt, Rescompt și Incasso, 213.500 leî; Depuneri spre fructifi­care, 71.500 leî; Cassa 40.000 lei; Fond de rezervă, 5.000 leî, sumă ce a fost alocată pentru primul an ca rezervă, după ce s-a distribuit 9 la sută dividente. Beneficia net 16.000 lei. ■ Consiliul de administrație se com­pune din d-nii: Nicu N. Popp, fost­­le­rul li I și directorul «iaa­wlu» ■ IbU- — Sunt cele mai­ solide, simple și eceniomice . Pînă în prezent am furnizat următoarele motoare: Solo. Anonimă „nnlustra!“, Loco — —­­SisstiiMtij! de Eii­eeetispe, Loco — — — „Gârămidăria București“, Loco — —­­Slog, în Comandată Arthur Kappel, Loco — Schwab Frores, Galați. _ _ _ _­­­­M­M­Er. C. Budiuinascu, senator, Botoșani —­­Gh. Dumitrescu, Bairamdede, jud. Constanța Dîm­a Ssissi, Almalau, jud. Constanța — — — Traian Atastasîu, Valea-Rea, jud. Bacău — — 1­311 IederßU, Silistra-Noua, jud. Constanța — Ditț. R. JPapp SSIG, Hîrșova, jud. Constanța — — 5­ an­i. Grsîu, Tîrgu Valea-Rea, jud. Bacău — ierna­ Hadji Osman, Ostrov, jud. Constanța — Marin Ghița( Com. Almala), jud. Constanța — Ghiță Enacna, Poiana Valea-Rea — — — = Isoy’ita, Bratticevh­i, Stoenești-Palanca, jud. Ilfov Gh. FeLSÎ Ghi, Hîrșova— — — — — — — GtSSma BlISSÎ, antreprenor, Constanța — — — Anastase V. Rîganu, com­. Esteru, jud. Constanța Christacile Dumitrescu, Osmancea, I. Constanța l­nd@a iiistor, Com. Carol I, jud. Constanța nr ., „ 40 cai putere ii 25 „ „ » 25 „ „ n 16 11 n „ 2ij­­l „ „ 25 „ „ „ ÎL „ „ * 2­5 „ „ » 40 „ „ !> 6 » » „ 40 VF. 45 HI*. Repr. Gen. FMI! S. Cialicof & Co. Brăila București, Strada Doamnei îi Gonstanta BUCOVINA INSTITUT SUPERIOR­­ de­ DOMNIȘOARE și BIEȚI I.— LICEU de DOMHISOARE 8 CLASE. II.— GIMNAZIU de 3AEȚI 8 CLASE III.- ȘCOALA COMERCIALA SUPERIOARA DE BAEȚI 4 CLASE Invățămîntul se preda, in limba germană și în parte în limba romină, după principiile pedagogice germane, însă conform programelor statului Austriac­, ast­fel că elevii pot trece fără m­ici o dificultate examenele St­atului Austriac. S7 profesori și profesoare pentru inv&ta min­tul german și român. Limbile franceză și engleză se predau de profesori speciali. * Deschiderea cursurilor la 9 Se­ptembrie st. nou. înscrierile încep la 26 August st. nou. Informațiuni la: Direcțiunea Institutului Superior, CZERNOWITZ, Bu­­covina, Landhausgasse 3 te falsurî făcute pe cînd era în­să silința spre a afla proveniența inelului. Deocamdată inelul ,se­ află fit, păstrarea poliției care-l ține la 1­, diapolția aceluia care l’ar fi pier­dut sau de la care a fost furat. Inelul e de aur,­­avînd o piatră mare, și a cărei valoare variază între 800—1000 lei aproximativ. Fernanda și fiul", ca președinte, I. T. Isvoranu, deputat, Jean C. Chintescu, C. N. Popp, G. G. Cionca, membri. Ca director funcționează d. Ște­fan ,G. Saita, simpaticul secretar al Camerei de comerț și președintele soc. cooperative „Propășirea“. Mai rămine să vorbim de Banca „Creditul Oltean“, capital 500.000 lei și sucursalele Băncei Naționale și Băncei Generale Române. Gea dintiia fiind abia la primul an de funcționare, d. Farca, ca director, și cu d-nii I. C. Peșacov și Căpitan G. Manolescu, membri delegați ai consiliului, iar celelalte două,­­cu d-nii Vișineanu la „Naționala“ și Faragó și lancovici la „Generala“, neavind bilanțuri proprii, ne rezer­văm dreptul să revenim asupra lor cu altă ocaziune, cînd vom vorbi și de celelalte particulare. Recapitulind mișcarea financiară din orașul nostru, avem i­nainte­ ne 5 bănci, cu existență proprie, cu capitaluri de fondare care ating ci­fra de 3.600.000 lei, cu fonduri de rezervă în suma de circa 1 milion două sute de mii lei, cu depuneri și rezerve de circa 12 milioane, cu portofoliul circa 8 milioane lei și cu un total al activului și pasi­vului de circa 25 milioane lei. Sed­criptul la aceste bănci, variază inclusiv comisionul, între 8 și 10 la sută. Xami­er benzină îi cai putere * 2 ® „ „ jÉfe » 4.5 „ „ *■ so . L . 5 gaz sărac 75 „ „ benzină 18 * „ Wei 35 „ gaz sărac 60 „ •­ , benzină 25 „ „ ie „­­ „ libertate. ” La 2 Septembrie ,are loc la corpul de armată licitație pentru aprovizionarea cu furaje a cor­pului I de armată. — Primăria a luat măsuri pen­tru repararea canalului Tabaci­lor. * — Fierul Dumitrescu M. Petre, din clasa II-a a gimnaziului mi­litar, a fost admis ca bursier, find cel dintâiü la clasificație. — 5­ am. BRAILA, 30 August. — Astăzi îi s’a furat unui țăran o sumă de bani în piața Poporului. — Traian Haralamb, din strada Principesa Maria No. 320, furînd din locuința d-lui Weismann de pe stra­da Municipală 140, mai multe ju­­y­ericale a fost arestat. — Ghiță Mimeiescu, de fel din Stăncuța, provocînd astă noapte un scandal pe strada Unirei 18Ș, a fost arestat. — Gheorghe Petcu, zis Bulgăraș, a fost arestat pentru că, împreună cu alți indivizi, au jefuit, pe pesca­rul Ilie Voicu, din strada Ștefan cel Mare 85. — Gheorghe Rotaru și Anica Ră­­dulescu a fost­ arestați pentru scan­dal. — Azi dimineață muncitorii din port, s’au­ întrunit la sediul lor, unde­­ au discutat măsurile și dispozițiu­­nile ce trebuesc luate pentru înfiin­țarea unei societăți de ajutor re­ciproc. In tot timpul cît a durat întru­nirea, mai mulți agenți polițienești au fost de față. — Pe ziua de 8 Septembrie vor avea loc la hipodromul din locali­tate primele alergări de cai. — Per. PLOEȘTI, 30 August.—Cu ocazia onomasticei de azi a d-lui Al. Djuvara, ministrul industriei, me­seriașii cari formează comitetele corpor­ațiunilor i-au trimis o te­legramă de felicitare. — Slavăr. TECUCI Furt. — In noaptea de 27 spre 28 curent, necunoscuți făcători de rele introducîndu-se, prin efrac­ție, în locuința di-nei Rita N Grecu din strada Spital din tîr­­gul Nicorești, au fura­t totul din casă, dînd apoi foc actelor ce erau într’o ladă, după care au dispărut. Militare. — Trupele din garnizoa­na locală execută zilnic diferite marșuri, lu­pte, etc., prin împre­jurimile orașului. * R. VILCER Din Meiul Rîureni.—Nu voese a vorbi despre briciul Rîureni, care e cel mai remarcabil bilciu din țară ci de ceea ce actualmente se petrece în acest bilciu—care ține de la 15— August pînă la 9 Septembrie inclu­siv. Cea mai mare animație este la oborul de vite, dar vitele s’au vîn­­dut de astă dată pe un preț derizo­­r­iv. O vacă cu lapte cu vițel după ea, s’a cumpărat cu 70 leî, o pe­reche de boi buni de frunte s’a vîn­dut cu 10 pînă la 12 napoleoni, din ce mai înainte era 500 lei o pere­che boi. Un cal bun de trăsură sau călătorie s’a cumpărat cu 160 lei. fini­­lifflnin­ Compania Civică Română Conducerea Const. Grigoriu — Luni 31 August 1909 — Se va juca pentru a 6-a oară Fata Pădurarului (Die Förster-Crhistel) Operetă in 3 acte, tradusă de d-na P. GUSTY — începutul la 8 ■’/< seara — Biletele se vînd la Galeria de Mu­zică George Degen, Calea Victoriei 50. EZENHDUN­TZ îelei­eie in­ lan GALAȚI, 30 August.— Societatea de gimnastică, dare la senini, scri­mă și muzică „Sentinela Dunărei de Jos“ a organizat pentru Du­minică 20 Septembrie o mare ser­bare nautică și Sportivă pe malu drept al Dunării, lingă Azaclan. Vor fi curse cu bărci, lotci, bărci militare, curse de înot, etc. Seara un mare pai cîmpenesc. Artificii și iluminații cu elec­tricitate. — A fost arestat Vasile Vasilo­­vici, dezertor din Rusia. — Au­ mai fost arestați Ioan Cio­rne, pentru furt de cereale de la hambarul Focșăneanuu, precum și soldatul Costierii Argh­iropol, din regimentul 9 R.­Sărat, care voia să vîndă niște efecte mili­tare. Femeea Paraschiva Iordache, din comuna Turcești, pe cînd um­bla cu tramvaiul prin dreptul spitalul „Elisabeta Doamna“, voind să descindă spre a ridica un obiect ce-i căzuse, a sărit din vagon, fară a­taca un semn de oprire, și a fost tîrîtă de vagon pe o distanță de 5 metri, spar­­gîndu-și capul. A fost­ dusă la spital. — Cărăușul Florescu Gheorghe a bătut­­ pe băiatul Cristache Ni­­colescu. Ca răzbunare, tatăl băiaului a spart capul cărăușului. — Ram. CRAIOVA, 30 August.—Femeia­ Ilinca Ilariu, di­n strada Doamnei, a bătut grav pe prietena sa Mari­a Dincă pentru că întreținea rela­­țiuni amoroase cu soțul sau. —Din cauza neglijenței unui copil al locuitorului Călin Tudor Firu, proprietatea sa din comuna­ Ne­goiu a fost distrusă de un in­­­cendiu.­­­a Examenele elevilor pregătiți în particular ,și ale bursierilor pentru școlile statului vor începe în ziua de 2 Septembrie. Aceste examene se vor ține în localul liceului Carol I. — Poliția­­ a descoperit mai mul­te cazuri de boale contagioase pe la mahalale, cari era fi ținute as­­cunse de te­amă că copiii bolnavi au să fie internați­­ în spitalul de boale contagioase. Serviciul medical al orașului, în urma acestora, caută să infiltre­ze încredere în cetățeni pentru a­­cest spital. — Ivaneiti Stoinof din comuna Tulcea, care a omorît pe tătarul Garabet Navarii, se bănuește că ar fi în județul nostru. S’ați luat măsuri pentru prinde­rea lui. — D­ Jude de instrucție face un supliment de anchetă in afacerea advocatului Ioan Elin Popescu, acuzat în timpul din urmă de niș- dimineața Moștenire sau îmî ROMAN, 29 August.—Jandarmul Const. Potop originar din com. Tartsa (jud. Botoșani), aflîndu-se în localitate cu ocaziunea bîlciu­­lui și, cum ’avea asupr­a sa un i­­nel de aur, se gîndi că ar fi bine ca să-l vînză cuiva. Intr’una din zile venind în pră­vălia d-lui Riven Abramovici, hai­­nar, spre­­ a-și cumpăra niște hai­ne, a oferi spre vînzare inelul, dar întîmplător găsindu-se față și un voiajor din Bacău, aceasta îl ceru ca să-l vînză luî inelul pen­tru care îl oferi suma de lei opt­zeci. Imediat după încheerea tîrgu­­lui, noul proprietar al inelului fiind curios ca să știe la ce preț se urcă valoarea lui se duse la un giuvaergiu­ de aci care-l evalua l­a suma de lei 800. Poliția locală aflînd despre a­­cest fapt, d. director I. Alexan­­drescu luă imediat un interogator jandarmului care susținea că ine­lul îl­­ are ca moștenire de la pă­rinți, însă neștiind valoarea sa reală și avînd nevoe de bani l’a vîndut pe suma de lei 80. Cerîndu-se relațiuni asupra j­an­darmului Potop, poliția locală primi răspunsul că acesta, a fost, destituit de curînd din servicii­. D. director Alexandrescu tele­­grafiă la Botoș­anî, Vaslui și alte localități pe unde sus zisul­­ a ser­vit, cerînd a se face cercetări în privința inelului, căci nu e de admis ca inelul să fie proprieta­tea acestuia, a cărui poziție mate­rială e departe de a-i fi permis ca să-și cumpere un asemenea i­­nel, și nici ca moștenire nu-i pu­tea fi lăsat căci părinții lui fiind mici răzeși de l­a țară mai degra­bă ar fi plasat banii în ceva productiv și nici de­cum pe obiec­te de lux. Mai probabil însă e că inelul să fi fost luat de la vreun țăran care el, la rîndul sau, l'a furat din 1907, mai ales că în acel an jan­darmul Potop a avut serviciul în jud. Vaslui unde s’au făcut mul­­te prădăciuni.* Cercetările se urmează cu­­ acti­vitate de către d. I. Alexandrescu, directorul poliției, care-și dă jos,­Grădina Rașca Teatrul Pathé-Freres-Paris Demonstrator I. Kupermann — Luni 31 August 1909 — întregul program sch­imbat IPP““ Seria 4L1 Pentru ultima oară. BIO JOE? FENOMEN MUZICAL Din programul seral al programului, se va remarca: Cursele din 1909 de Automobile In Bologne Mare tablou luat la fața locului D ȘI FI HOT Mare tablou umoristic Irina Blanduziei Ara$a Franceză — Disează Luni 30 August — Cu concursul d-rei Leprince Pentru prima oară în București ce­lebra piesă revoluționară da Kampf Je grad Soir Biletele la Feder. In curînd, Israel de Bernstein SEn percitBt In dimineața de 29 curent între Brăila și Galați într’un vagon de clasa 2 un port­­visit cu mai multe scrisori și acte importante. Persoana care l’a găsit este rugată a se înapoia printr’o scrisoare anonimă la adresa ziarului „Adevĕrul“.

Next