Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014)
1909-09-15 / nr. 1999
Anul vi. — Îs o. îyg. PUBLICITATEA, CONCEDATI EXCLUSIV Agenției de Publiciscate CAROL SCHULDER & Cd. BUCUREȘTI Str. Rar&geercervtel 13—Telelem m Birourile ziarului: C*T Str. Sărindar No. 11 Cu un CUPON GRATUIT APARE ZILNIC CTJi CELE DIN URMA’îȘTIRI ALE Un viitor rege Prințul Albert al Belgiei, caracterul și principiile sale , viața sa Intimă . Telegraful ne-a adus o știre importantă: că bătrînul și puțin ,simpaticul rege Leopold al II-lea al Belgiei are intenția să abdice și să treacă coroana prințului moștenitor Albert, nepotul său. Știrea are toate aparențele de a fi adevărată. Senilul rege, care de mult și mai ales in ultimul timp devenise subiectul cronicei scandaloase mondene, trebue să fi avut un moment de luciditate și să fi înțeles că locul lui nu mai e pe un tron, pe care îl discreditează și îl înjosește, ci oriunde aiurea, în viața particulară și retrasă a unui burghez cu morala ușoară și punga grea. Nepotul său, prințul Albert, care îl urmează la tron, nu-î seamănă de loc, din fericire pentru poporul belgian. E interesant și oportun să schițăm ln cîteva linii fizionomia acestui viitor rege, care s’a impus simpatiei populare ,numai prin operile și calitățile sale* " Prințul Albert al Belgiei e unul din prinții cei mai interesanți din Europa modernă. Pe lângă educația militară foarte severă pe care a primit-o, posedă cunoștințe Întinse atât în domeniul social, cit și în cel diplomatic. Cunoaște mai multe limbi străine, pe cari le vorbește corect și cu ușurință. Educația militară și-a făcuit-o la școala militară, unde a fost un camarad sincer și afectuos. Primul grad ofițeresc la luat în 1892, cînd a fost numit sublocotenent. In 1894 era locotenent. In 1896 căpitan. In 1899 maiorazi e general. in momentele de libertate, prințul Albert se ocupă cu meseria de mecanic. Ca și kronprințul german, care e tipograf, ci și prințul de Galles, care e cizmar, ea și țarul Rusiei, care se zice _e agronom, prințul moștenitor al Belgiei a învățat mecanica și a devenit un mecanic Indemînatec Ca fizic, prințul e înalt, blond, frumos, are un suflet delicat și are maniere de o simplicitate care a fost caracterizată prin diferite anecdote. Opera lui socială principală e fondarea unei școli de pestiarimarinari, care a primit numele de Ibis. Prințul a ajuns la ideea, înființărea ei în următoarele împrejurări: Călătorind la Panne, o mică localitate lângă marea Nordului, a observat că tinerii nu se mai ocupă de loc cu pescuitul și cu meseria de marinar, din cauză isă nu izbuteau să-și cîștige pâinea pe calea asta. In acelaș timp, numeroși orfani, rămași de pe Urnyi multor catastrofe, trăiau mai mult din calitatea țăranilor decit din munca proprie, tot din cauză că nu aveau sau nu știau să-și găsească mijloace de trai șt. Constatările acestea au determinat pe prinț să înființeze o școală, instalată pe un ponton, care să adune pe toți orfanii de pescari și marinari și să le dezvolte dragostea și gustul pentru meseria de marinari. Aceast școală e fondația Ibis. Crinpi s’a luptat mult ca să-șî vdă opera nealizată și mai cu seama ă nu rămîe un așezămînt platon. Stăruințele lui pe lingă toat partidele politice au avut ca urmare că astăzi școala de pescar îmarinarî e o adevărată binefacere pentru orfanii de pe litoralul mărei Nordului.* Viața intimă a prințului Albert merită și ea să fie menționată. Prințul se scoală vara la ora 5 dimineața,iarna la ora 6. Pînă la ora opt își ia dejunul și citește ziarele, dar ziarele întregi și de toate nuanțele, căci prințul nu admite să i se aducă numai articole forfecate, cum se obicînuește prin casele suverane și e de părere că și criticile adversarilor trebue cunoscute și cercetate. Pe la ora 8 jumătate face o plimbare călare, prințul fiind un bun călăreț, dacă e vreme urîtă se plimbă pe jos. Dimineața și-o sfîrșește citind cărți științifice, redactînd cîteva note, primind oameni de stat, savanți și alții.După amiază, după ce ia dejunul în familie, foarte simplu — prințul e însurat cu principesa Elisabeta de Bavaria și are trei copii: doi băeți și o fată — se duce in oraș cu principesa Elisabeta și face țirgușit său o simplicitate cu totul burgheză. La orele 3 e îndărăt, in palatul sau și își ocupă vremea cu studii diverse, chestii politice și economice. Masa sa de seară e ceva mai ceremonioasă: la ea azistă o demnă de onoare și un ofițer de ordonanță. După cină, joacă biliard pînă la orele 10 sau se duce la vreun teatru, la vre-o serbare ,sau azistă la vre-o recepție. Călătorește mult și mai cu seamă incognita. Ca să-și dea seama că nu i se cunoaște identitatea, se orientează după următoarea constatare : dacă, de pildă la un restaurant, e servit mai întrrü aghiotantul său, e sigur că n’a fost cunoscut; dacă e din potrivă, atunci incognitul sau e descoperit. Ca să nu pățească aceasta, se străvestește în tot felul. Așa a vizitat el orașul Oxford străvestit ca student englez, cu ochelari albaștrii pe nas și cu cărți ,la subțioară. Tot într’un asemenea costum a vizitat și America. ... In 1907 a vizitat o fiiică de cărbuni și în această împrejurare și-a pus un costum de miner. Călătoriile și le sfîrșește de obiceiu prin luna iulie, cînd se duce să se odihnească în castelul Amerois, unde e locul de întâlnire al tuturor membrilor familiei. Pentru ca figura prințului Albert al Belgiei să fie complect redată, trebue să adăugăm că prințul nu neglijează deloc sporturile, ca orice prinț modern. De asemenea el este un alpinist remarcabil și poate să înscrie la activul sau ascensiunea muntelui Cervin, a muntelui Rose—pe o groaznică furtună și pe un frig de șase grade,—și alte ascensiuni primejdioase. Principele Albert și soția lui Paragraful anecdotelor, care să întregească fizionomia acestui simpatic prinț, e îmbelșugat. Și spiritul său de camaraderie și simplicitatea lui fermecătoare și incognitul din călătoriile sale au dat subiecte, interesante anecdotei. În ce privește camaraderia lui, se citează faptul următor: pe cînd era la școala militară, într’o Duminică, după ce plecase în oraș, elevii au fost consemnați cu toții în școală Prințul s’a reîntors din oraș imediat și a ținut să sufere, pedeapsa, împreună cu ceilalți, camarazi ai săi. Manierile lui simple au provocat aventuri ca cea următoare: se afla la Postdam, în gară și aștepta plecarea trenului. Dar trenul, nu se mișca. Atunci întrebă pe un amploiat de cauza acestei întîrzieri.. . Așteptăm un personagiu mare, răspunse amploiatul. — Pe cine? .— Pe prințul Albert al Belgiei. —Eu sînd Puteți da semnalul de plecare, —D-ta prințul Albert? Iți rîzi de mine! Și amploiatul îi întoarse spatele. Anecdota cea mai semnificați asupra incognitului ce-l păstra în călătoriile sale e aceasta: Intr’o zi, o mică comună din Belgia, Kimov, fu pusă în mare mișcare prin sosirea unui oarecare conte de Réthv, care venise cu automobilul și se adresase primarului cu vorbele acestea: > — Ași vrea sä iau oarecari informatiuni despre situația comunei dv„ despre starea agriculturei, despre traiul locuitorilor. Primarul se puse la dispoziția necunoscutului, care culese informațiuni numeroase și minuțioase apoi, după o oră, plecă cu automobilul sau. Numai întîmplător află primarul adevărata identitate a contelui de Rhety. „Casa Ingherant voi fi povesti firi. Principele Albertiei Belgiei mătoarea anecdotă, care pune în lumină principiile care călăuzesc pe prințul Albert: Un ziarist voia să-l fotografieze— cu permisiunea prințului — și căuta cu ochii un scaun. Prințul văzu gestul și întrebă: v — Ce căutați? —■ Un scaun, alteță. O să vă aduc unul... ”. Dar prințul se întoarsese spre fiul său și-o spuse : — Adu un scaun. Și fiindcă ziaristul făcuse o mișcare, prințul adaogă : — Lăsați lăsați ! Trebue să se deprindă de timpuriu ca să servească pe alții. Iată omul care e chemat să guverneze soarta poporului belgian, așa cum e schițat de intimii lui. in jurul accidentului vaporului „M-France“ BRAILA, 13 Septembrie.— Vaporul ,,Île-de-France“, , care, după cum am comunicat, a sosit. In portul nostru, e vizitat de un numeros public brăilean și admirat pentru splendidul sau aranjament și confort interior. Se știe că el sosește din Tulcea, unde a suferit un accident. Asupra acestui accident vă mai pot relata următoarele : După ce s’a ciocnit cu’pontonul rus, ,,Île-de-France“ a fost pus pe uscat. Faptul acesta a fost comunicat consulului francez din Brăila, care a luat măsuri ca remorcherul „Hedvig“ al casei Wender et Comp. din localitate să plece imediat pentru a da ajutor vasului escursioniștilor francezi. Pe bordul remorcherului luaseră loc consulul francez și un reprezentant al casei Wender. La Tulcea, după o muncă de o oră și jumătate, remorcherul „Hedwig“ a reușit să puie vaporul „Île-de-France“ în stare de a naviga. Eri, casa Wender a primit mulțumiri din partea căpitanului vasului francez pentru ajutorul ce i-a dat. —Per. ----------- Mia» > iiniiiiw»i --------- întrunirea muncitorilor sindicaliști din portul Brăila BRAILA, 13 Septembrie. — Azi, la orele 9 dimineața, un număr de peste 150 de muncitori din portul nostru, dintre acei despre cari am vorbit in mai multe rîndurî că s’au organizat într’o societate de ajutor reciproc, au ținut o întrunire la care s’au declarat solidari și au hotărît .să, se organizeze un sindicat. In tot timpul întrunire a domnit un viu entuziasm, mai cu seamă cînd a luat cuvîntul muncitorul Ștefan Grigoriu, care a făcut teoria sindicalizmului, îndemnînd pe muncitori să fie întotdeauna solidari și să urmărească cu toții îmbunătățirea soartei întregei clase muncitorești fară deosebire de religie și naționalitate. După ce și-a terminat cuvîntarea d. Grigoriu, a sosit printre muncitori d. Jecu, avocat în localitate și fruntaș naționalist. El era însoțit de alți doi studenți naționaliști. Ei și-au oferit serviciile muncitorilor cu condiția ca la rîndul lor muncitorii să se asocieze cu dînșii in lupta pentru cauza națională. Propunerea aceasta nu a fost primită de muncitori, cari au refuzat-o categoric spunînd că ei urmăresc Îmbunătățirea soartei lor, a muncitorilor în genere, indiferent de religie sau naționalitate. Naționaliștii s’au depărtat. întrunirea a continuat pînă la orele 11 jumătate, cînd, pacinic, întreaga asistență s’a răspîndit prin oraș. _______ _ Per. întrunirea petroliștilor PLOEȘTI, 13 Septembrie. — Astăzi, la orele 10 dimineața, exploatatorii de „petrol s’au întrunit la sediul „Uniunea“ lor, în strada Gheorghe Lazăr, sub preșidenția d-lui Grigore Scorțeanu, președintele Uniunii. D-sa ,a arătat activitatea depusă de membrii comitetului de la înfințarea „Uniunii“ pînă în prezent. Au vorbit apoi d-nii: inginer Mircea, Iancu Grigorescu, Gogu Ștănescu și Nicu Negulescu pentru desfiinarea biroului de distribuire a petrolului. După aceea a inginer Mincea a dat citire unui memoriu care va firezentat ministerului de finanța. In acest memoriu se arată doleanțele petroliștilor în sensul de a se molifica legea pentru distribuirea perolului, acordîndu-se rafinorilor mici și mijlocii dreptul de a fabrica a strel lampant în cantitate mai mare decit le e permis actualmente. S’a ales o comisiune de vreo 25 de petraliști care să prezinte acest menorifl d-lui ministru de finanțe, întrunirea, s’a terminat la ora 1 după amiază, — Stavăr. Școala de științe de stat La 15 Septemb v începe sesiunea examenel o ... școala superoară de științe de stat. Examinarea se va face după cm urmează : Marți 15 Septembrie: Legislaia financiară; Sociologia; Staistica. Mercur, 16 Septembrie: Drepul civil anul II ; Dreptul și procedura penală. Joul, 17 Septembrie : Dreptulloiul anul I ; Medicina legală; Conlabilitatea. Vineri, 18 Septembrie : Dreptul :ivil anul III ; Dreptul administativ Istoria diplomatică a Europei. Sîmbătă, 19 Septembrie : Drepul constituțional ; Economia poitică. , Nu se vor examina decît nuna! acel cari au cerut reînscriemi ' Y .a O interesantă ședință în Iași — Desbaterile consiliului comunal — Unde se va așeza statuia lui Vodă Cuza. — Convenția cu comuna Roman.—Edilii și primirea studenților.—Regulamente și interpelări IAȘI. — Aseară, a avut loc prima ședință din sesiunea ordinară a consiliului comunal. Ședința, în care s’au desbătut cîteva chestiuni interesante, a fost prezidată de către d. Nicu Gane, primarul orașului. ‘ Intîia chestie desbătută, a fost a,, cea a taxelor, ce proprietății vor avea de plătit, pentru racordarea conductei de apă, de la stradă și pînă la poarta proprietății. Consiliul a admis taxele, care se urcă la 118 lei și 80 bani, pentru o distanță de 5 metri in stradele asfaltate și de 72 lei și 50 bani, pentru aceiași distanță, în stradele nepavate. Aceste prețuri, vor servi ca taxe maximale și pentru instalațiunile ce urmează a se face în interiorul proproprietăților.* In această ședință, consiliul comunal a rezolvit și chestia locului, unde urmează să fie așezată statuia lui Guza Vodă. Reproduc textual declarația făcută de către d. Nicu Gane. — „De mult timp, comitetul constituit pentru ridicarea unei statuî lui Vodă-Cuza, nu cerea să fixăm locul unde urmează a se așeza statuia. La urmă am căzut de acord cu d.. A. D. Holbani, pentru ca statuia lui Vodă-Cuza s’o așezăm în strada Ștefan cel Mare, în fața administrației financiare“. Consiliul aprobă această înțelegere, rămănînd a se face cuvenitele demersuri pentru eliberarea locului. ■ Consiliul votează suma de 3500 lei pentru refacerea fîntînelor. D. căpitan. Constandache zice că s’a întîrziat mult cu această chestiune, și a trebuit ca imboldul să vie din București. La această d Gane, răspunde: „Iarna vinde lemnele și nevoia le cumpără“. Consilierul aprobă convenția cu comuna Roman. După această convenție, comuna Roman va plăti comunei Iași 35.000 lei pe an, timp de 40 ani, în schimbul unei cantități de 4000 metri cubi apă pe zi pe care comuna Iași se obligă a o furniza Romanului din conducta principală de la Timișești. Pentru stabilirea amănuntelor, s numește o comisiune, compusă din d-nii N. Gane, dr. Possa, căpitan Costandachi și inginer Tancred Constantinescu. Consiliul aprobă suma de 1500 lei, dată studenților, cu ocazia congresului. Cu acest prilej, d-nii dr Tarann, dr. Possa și căpitan Constandachi, își exprimă cu vehemență regretul lor, că nu s’a făcut studenților o primire mai călduroasă. P-nii Nicu Gane și Eraclide explică că nu s’a putut face altfel, deoarece erau stricte indicații din partea consiliului sanitar superior, de a nu se deschide internatele. Față cu epidemia tifosului, ministrul de culte a invitat chiar pe studenți de a amîna congresul: „Ministrul—a adaugat d. Gane— era chiar supărat că sfatul său nu a fost ascultat. „Totuși—termină d. Gane—comuna a făcut tot ce i-a stat în putință”. D. Musteață fost inspector de învățămînt și haretist cunoscut, vroia să deie, probabil, oarecari lămuriri, —dar a fost întrerupt de către d. dr. Țaranu, care i-a zis: — „Cunoaștem acestea, totul pentru institutori și profesori și nimic pentru studenți!“ Desbaterea e închisă cu dorința ce-șî exprimă consiliul ca pe viitor să se puie mai multă căldură în asemenea chestiuni.■5. Consiliul veterinar superior a modificat 4 articole din regulamentul pentru tăierea vitelor, alcătuit de administrația comunală. Aceste 4 articole se votează din nou de consiliu. Cea mai importantă modificare e acea, ,că pe viitor se oprește umflarea plămînilor prin gură, ci prin anume foi. Aceasta la vite mari, se prohibește însă cu totul umflarea la viței, miei și oi. Se știe că constatarea sănătatea vitelor prin umflarea plămânilor, se face de către hahami, după ritul mosaic.* La o întrebare a unui consilier, se răspunde de către d. ajutor de primar Eraclide,că pînă Marți ruinele caselor Neuschotz din strada Golia vor fi dărîmate. E o măsură de salubritate, pentru care toți eșenii vor fi recunoscători administrației comunale. *Ședința se închide cu două interpelări : D. dr. Țaranu cere să i se puie la dispoziție tabloul stradelor refăcute și acea a caselor insalubre, pe cari de dentfst le-a cerut, căci—zice d-să—sunt informat că unele proprietăți destinate a fi dărâmate ca insalubre, au fost totuși reparate. La aceasta, d. dr. Possa adaugă, că este informat că refacerea străzilor se face în condițiunile cele mai rele. Administrația promite să prezinte tablourile cerute. — Dan. *îSt Fioroasa crimă din Năenî PRINDEREA CRIMINALULUI BUZĂU, 13 Septembrie.— Aseară, la orele 9, o fioroasă crimă s’a întâmplat în comuna Năeni (județul Buzău). Pe cînd flăcăul Alexandru Petrea se ducea spre comuna Breaza, individul Marin Buneu, consătean cu el, i-a eșit în drum și împreună cu alți 5 indivizi înarmați cu, ciomege, a tăbărît pe Alex. Petrea și cui toți T au bătut în chip crunt. Mai mulți săteni și un frate al victimei atrași de țipetele acesteia, i-au sărit în ajutor ridicîndu-l de pe locul unde se întâmplase faptul. In momentul cînd cu toții plecau spre casă, Marin Burcu, a urmărit din nou la distanță pe Petrea și la un moment dat l-a împușcat. Focul de pușcă a lovit pe nenorocitul sătean în abdomen și dus acasă, el a încetat din viață după trei ore de agonie. Fiorosul criminal, care după săvîrșirea Crimei se refugiase la porumburile din vecinătate, a dispărut din comună fără a i se putea da încă de urmă. Un frate al victimei, Dumitru Petrea, aducînd astăzi adresa șefului de post parchetului local, prin care se da detalii despre această crimă, și observînd în stația Ulmeni, pe unde trecuse trenul pentru Buzau, pe individul Nicolae Dinu, unul dintre complicii criminalului Buzcu, l-a dat pe mina șefului de tren, care l-a predat poliției de Buzău, unde se află arestat. La interogatoriul luat individului Nicolae Dinu de către procurorul tribunalului local, d. Haralamb, Dinu neagă a fi amestecat în făptuirea îngrozitoarei crime și declară că motivul pentru care se urcase în tren de la Ulmeni pentru a veni la Buzău, e tocmai că voia să se prezinte parchetului de Buzău, auzind că-i caută jandarmii. Ei affirmă că laz noapte, în timpul cînd s’a săvîrșit crima, se găsea la o vie a lui în apropiere de comuna Vispești. Motivul crimei săvîrșite de individul Marin Burcu e o veche ceartă ce a existat între el și victimă. Parchetul de Buzău a ordonat facerea autopsiei și inmormîntarea cadavrului. Se fac întinse cercetări pentru prinderea criminalului și aflarea complicilor, cari, după cum am spus, au fost 5 la număr. Incidentul din Bacau D. Dimitrie Keminger avocat, din Bacău, ne roagă să arătăm că știrea publicată sub titlul „Bătaie Intre doi avocați din Bacău“ nu corespunde adevărului. Adevărul, spune d-sa este că în incidentul ce a avut cu d. avocat Berea, a fost o singură lovitură aplicată de d-sa cu mina și au cu umbrela« re. Congresul băncilor populare — PROGRAMUL — PLOEȘTI, 13 Septembrie. — Iată programul după care se va urm congresul al 4-lea al băncilor populare și cooperativelor sătești din țară: Luni în Septembrie: sosirea congresiștilor. Marți 1 Septembrie, orele 10 dimineața: deschiderea congresului sub președenția d-lui D. S. Nenițlescu, președintele consiliului de administrație al casei centrale a băncilor populare. Cuvîntările oficiale pentru deschidere. Orele 10 jum. — 12 dim., cuvîntare a d-lui Fotin Enescu, directorul casei centrale a băncilor populare, asupra „mișcării băncilor populare“. Conferința d-lui I. G. Duca despre „magazinele de consum și obștiile sătești“. După amiază, orele 3—6: cuvîntările delegaților băncilor populare. Orele 8 luni. — 12 seara: concert coral dat de societatea de cîntări „Hora“ din București. Serbarea dată de elevii școalelor din Azuga și Sinaia. Miercuri 16 Septembrie, orele 10—12 dimineața, ședință intimă, la care vor lua parte numai membrii congresului, pentru dezbaterea diferitelor chestiuni ce interesează cooperațiunea. După amiază, orele 3—6 : cuvîntările delegaților băncilor populaConferința finală ținută de către d. Dimitrie S. Nenițescu, președintele congresului. Ședințele se vor ține în sala de echitație a regimentului 6 călărași. Chestiunile ce se vor discuta în congres : 1) Băncile populare și mijloacele de întărirea lor,fuziunea, federarea, școli pregătitoare de contabili, mijloace de control, etc. 2) Magazinele de consum și diferitele feluri de cooperative. Recrutarea diriguțiilor și controlarea lor. Desfaceri și cumpărări în comun. Preferința pentru cooperativele de producție. 3) Obștiile de arendare. Rolul administratorilor agronomi. 4) Rolul învățătorilor și preoților în mișcarea cooperativă. 5) Raportul dintre Creditul agricol și băncile populare. 6) Societățile cooperative pentru replantarea viilor și Creditul viticol. * ’Primul grup de congresiști va sosi miine cu trenul, la orele 4 și jumătate după amiază. . Orașul va fi frumos pavoazat. Stavăr, SPORT Alergările de car ter). de la Băneasa ZIUA ! Deși timpul a fost favorabil, totuși numărul sportimenilor a fost relativ mic, mai cu seamă la tribune. Victoria zilei a fost de partea cazacei tricolore, care și-a însușit trei curse din patru cire a disputat, Premiul Herăstrău, cea mai interesantă cursă a zilei, s’a terminat printr-o emoționantă luptă între St. Jules și Girelle. La lăsarea steagului Juvenal, pornește în cap urmat de Lovely, Girelle iar St. Jules la 5 lungimi în urmă. După scurtă distanță Girelle ia comandamentul urmat de Lovely, Juvenal și St. Jules cari continuă a cîștiga teren. Aceeași ordine se menține pînă la intrarea în linie dreaptă cînd St. Jules, energie solicitat ajunge pe Giselle la 200 metri înainte de pezon. Lovely și Juvenal rămîn în urmă. Aci se începe lupta care se termină printr-o emoționantă sosire în favoarea lui St. Jules, urmat la o jumătate lungime de Gizelle. Premiul Paradox a fost câștigat de Chache cu toate sforțările lui Peterdi. Scos la licitație, a rămas asupra proprietarului, pentru suma de 1250 lei. Premiul Teilor a revenit grajdiului Negroponte, care a reușit a cîștiga cu ambii reprezentanți, în special Bălae, la care nu se aștepta nimenea. Premiul Criteriu a revenit grajdi’ului Marghiloman, care a reușit a-șî plasa ambii concurenți înaintea lui Duo care era favoritul cursei. Al doilea Criteriu, a fost cîștigat într’un stil destul de ușor de Firfirica, reprezentantul casacei tricolore , predominind în tot timpul cursei adversarii săi. Saint-Leger Roman, a fost lipsit de interes prin lipsa lui Fruntaș, rămînînd Walkover. REZULTATUL TECHNIC Pr. Paradox 2000 metri. — Pr. I 2000 lei. II 200 lei 1 Chaba. 4 a. 58 kgr. (Le Samaritain sau Cosroes și Coise) al d-lor lt. Butivioiu și sub lt. Totescu. (Mak Cozmik). 2. Peterdi jug. 4 a. 60/ kgr. al d-lor Zissu (Charpentier). Neplasați: Perusal, Dame de Meuse, Malvina, Good Bye, Medve Ianko. Pariu mutual, unitate 5 lei: C. 52, P. 16.50, 21.50. Pr. Herăstrăft 1600 nr.—Pr. I 2500 lei. II 250 lei 1. St. Jules a. 4 a. 59 jum., kgr. (St. Julien și Salabacca) al d-luî Al. Marghiloman (Buxton). 2. Girelle e. 3 a. 53 jum.., kgr. al d-luî Zănescu (Philips). Neplasați: Lovely și Juvenal. Pariu mutual, unitate 5 tei: C. 14. P. 5.50, 5.50. Pr. Teilor 1000 m.—Pr. I 2000 lei. II 250 lei. 1. Toka. 2 a. 5.9 kgr. (Tok .și Juvenal) al d-lui S. Negroponte (Rossi). Bătace. 2 a. 54 jum., kg.r. a d-lui Negroponte (Imre). Neplasați: Belise III, Meesine Armas), Premiul mutual, unitate 5 lei. C. 10 P. 9.50 23.ug. P., literiu 1000 metri.—Pr. I 3000 lei, îl S00 lei, HI 250 lei 1. Vifor a. 2. a. 58 kgr. al d-lui (Heed). Neplasați Marghiloman Cuc. Pariu mutual, unitate 59.50. Al doilea Criteriu 1000 m.—Pr. 3000 lei, Iî 500 lei, HI 250 lei 1. Firfirica e. 2 a. 58 kgr. a d-lui Negroponte (Bulford). Neplasați: Lacrima și Corniana. Pariu mutual, unitate 5 lei, C 13.50, P. 7.50, G.50. Saiîit-Leqsr Romín 3000 m.—Pr. I 8125 lei, II 890 lei, HI 400 lei 1. La Ghatarina. e. 3 a. 59 kr. (Collar și Manacle) a , d-lui Negroponte (Rossiter). 2. Onoarea e. 3 a. 54 kgr. a d-luî Negroponte (Imre) Walkover, lei, C. Delegațiunea giurgiuvenilor la gen. Căpitanovicî GIURGU 13 Septembrie. — Am anuțat” cetățenii giurgiuveni au decis ca o delegațiune ■ să se prezinte d-luî gen .ral Căpitanovicî și să-l roage a renunța la ideea de a părăsi orașul nostru. Azi la orele 4 d. a., o delegațiune compusă din d-niilie. Lazăres cu, fost senator, M. Pascal, M. Urluiu, Aurel Scurtu, Costică Karnabat, Gr. Grimăzi, N. Dumitriu, Costică Rădulescu, N. G. S’toian, Andrei Subastian, dr. Popescu și Mihalache Ionescu Gambeta, s’a prezentat d-lui general. D. Lăzărescu, a înaintat d-lui general procesul-verbal al giurgiuvenilor și i-a cerut să renunțe la ideea de a părăsi orașul. D. Căpitanovici a răspuns că e prea tîrzie această intervenția deoarece dînsul este absolut decis să se mute la București. Spune că n’ar fi plecat din Giurgiu dar fiindcă giurgiuvenii i-au adus mari supărări acuma la bătrînețe, Patt făcut să ia această hotărîre. De asemenea, în ultimii timp a primit o mulțime de scrisori anonime, prin cari era amenințat și batjocorit. D. Lăzărescu a mai cerut d-lui general să intervină ca regimentul 10 roșiori să fie rechemat la Giurgiu. D-sa a răspuns că la 17 Septembrie se află la București și că va căuta să intervină la minister atitcit va fi posibil. Delegația inzistînd din nou asupra renunțărea de a pleca din Giurgiu, d. general a promis că va căuta să’l satisfacă. La orele 4 și jun. delegația s’a retras.—idem Marți 15 Septembrie 1000 mK-EICTOR. CONST. MINE Abonamente cu premii. eu «....«••* Lei Ză • Inul . . . . V...................... > luni . . . 6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Sedacția cu Capitală. . „ 14/10 » » Provincia . 14/99 Străinătatea,*^ 12/40 CRIZA DIN UNGARIA JL. 3L/nR.a fost ministru de finanțe, despre care se afirmă că — în cazul cînd demisiunea ministerului Wekerle va fi acceptată — va fi însărcinat cu formarea noului guvern. NUVELELE „DIMINEȚEI” Povestea lui Păcală Fines’ll ini Moali de IOAN ADAM Cum stăteau cîte trei frații, cu capetele plecate și privind în jos la cea de sub copac, Păcală de sus se văită, șoptind că nu mai poate ținea ușa și c’o să-i dea drumul. Ceia îl țistuesc și-î fac semne s’o țină cum o putea, că altfel se dau de gol și cine știe ce pățesc în inmnă. — VeJeű, că nu mai pot, na.. N’a apucat . Păcală să mai zică a doua oară valea și un bufnit rostogolit s’a.Fie printre crengile copacului ca într’o răscoală neașteptată, care a umplut de zgomot noaptea neguroasă. Bieții călători de jos, în prima lor zăpăceală, au crezut că se prăbușește cerul peste dînșii și de frică au apucat care încotro, fugind de să mănînce pămîntul. Cei din copac s’au dat a lunci jos și cotrobăind prin carele și coropcele negustorilor, a luat care ce-a apucat, căci nu era vreme de ales și s’au despărțit, ca de la o răspîntie, apucînd fiecare cite pe un drum deosebit, ca să li se piardă urma. — Ne-ajunge și nouă cu frăția, ca să nu ni se înfunde odată. — Că bani avem de ajuns. Păcală văzind că ceilalți doi apucă pe drumuri deosebite, zice din urmă : — Să fie turn ziceți voi, măi fraților. Și o apucă și el în spre răsărit, săltîndu-șî în spinare sacul cu tămîe, — căci atîta luase el de la marchidani din toate mărfurile și bogățiile afate acolo. Mergând ei așa ca în pribegie, își zicea singur un gînd, mingîindu-se cu vorba : — Și de ce ași fi luat adică altceva decit tămîe, că bani, dacă-mî trebuea aveam destui acasă... Tămîia se chiamă că-i mirodenia lui Dumnezeu și ei, cum și pînă acum am destule păcate,— lasă pe cele cari le-oi mai face,—am mare nevoe de îndurarea celui de sus... Cine-șî aduce aminte de D-zeu la bine, nu-1 uită nici el la necaz. Lui Păcală i se făcuse ziuă pe drum și a întins-o la mers înainte pînă a înoptat iară, uitîndu-se din cînd în cînd și înapoi, ca să nu-i ajungă din urmă, hoții de păgubași. După cîteva zile de drum, cînd a socotit Păcală că nu mai e nici un pericol din urmă, s’a oprit pe un creștet de deal, ca să se odihnească mai mult. Numai acum, cînd sorbia el cu toată gura din aerul răcorit de pe zare și cînd privia în voe ia tot coprinsul dinprejur, înțelegea și agusta în plin viață, bucurindu-se de toată libertatea sa: —Ce-am trăit eu pînă acum Și ridicînd ochii în sus șifăcut cruce fără să vrea, gindindu-se la cltă grije poart D-zeu tuturor oamenilor, ci unii mai devreme, de aiți mai tírziu... dar aducîndu-ș aminte de toți pînă la urma. In pătrunderea aceasta sfîntă, care-1 năpădise din toat părțile, ca Într’o învăluire d lumină, Păcală vede jos sacii cu tămîe și se gîndește săaducă întreg jertfă lui D-zeă A făcut degrabă un foc d găteje și cînd l’a văzut încin bine, a turnat deasupra toată tămîia, care s’a aprins ca p un rug închinat. Păcală s’a pus ia genunchi și și-a ridicat ochii la cer, urmărind evlavios sulurile de mirodeni sfintă, cari se înalau in rotocoaie fumurii pină la cer înecînd tot cuprinsul de miresme nemai pomenite. E nu știa rugăciuni și nici ni se bătea în piept, dar crede în Dumnezeu și era om cinstit și cum sta el în genunch și se gîndea ce o fi crezîrn Dumnezeu de sacrificiul lui numai ce vede prin vîrteju fumului de lămîe, cum s deschide cerul ca să primească vălvările sfinte. Urmărim el mai bine vâlvătăile de mirodenie, îi clipește în ochiutii ca o părere, apoi vedi tot mai limpede cum se deslușesc chipurile, pină cînd nu se poate stăpîni, întinzînd mîinile la cer, strigă ca copiii care-și văd părinții venind de la tng— Uite, Dumnezeu drăguțul!... Și-n adevăr era Dumnezei bătrînul, cu Hristos și tot sfinții, cu arhanghelii și îngerii strînși ca la o mare slujbă, ca să primească jertfirea curată și bogată. Dumnezeu vede pe Păcăli și se bucură, rîzind în barba lui albă că era pe pămînt și un creștin de cei adevărați și înduioșat face din crucea Ce ruluî un semn din deget și ridică pe închinătorul cuviincios, la el în cer, iu toată adunarea acea strălucită. Bietul Păcală, cînd s’a văzut într’atîta lumină, s’a prostit cu totul și mumai își învîrtea căciula în mină, și rîdea singur uitîndu-se la toate minunățiile, decit să nu creadă ochilor de ce vede. Arhanghelii îl impingeau din urmă ca pe un neîndemănatec, ca să-l aducă pînă în fața Atotputernicului, care se uită la el ca la un miel crud. Vocea lui Dumnezeu era slabă și tremurată, așa că pămînteanul cel norocos, nu auzea Citiți in pagina Iha urmarea noului nostru roman, is tora Wkim SAXS Victima călmârițelor catolic