Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014)

1909-09-15 / nr. 1999

Anul vi. — Îs o. îyg. PUBLICITATEA, CONCEDATI EXCLUSIV Agenției de Publiciscate CAROL SCHULDER & Cd. BUCUREȘTI Str. Rar&geercervtel 13—Telelem m Birourile ziarului: C*­T Str. Sărindar No. 11 Cu un CUPON GRATUIT A­PARE ZILNIC CTJi CELE DIN UR­MA’îȘTIRI ALE Un viitor­ rege Prințul Albert al Belgiei, caracterul și principiile sale , viața sa Intimă . Telegraful ne-a­­ adus o știre importantă: că bătrînul și puțin ,simpaticul rege Leopold al II-lea al Belgiei are intenția să abdice și să treacă coroana prințului moștenitor Albert, nepotul său. Știrea are toate aparențele de a fi adevărată. Senilul rege, care de mult și mai ales in ultimul timp devenise subiectul cronicei scandaloase mondene, trebue să fi avut un moment de luciditate și să fi înțeles că locul lui nu mai e pe un tron, pe care îl discredi­tează și îl înjosește, ci ori­unde aiurea, în vi­ața particulară și retrasă a unui burghez cu morala ușoară și punga grea. Nepotul său, prințul Albert, ca­re îl urmează l­a tron, nu-î sea­mănă de loc, din fericire pentru poporul belgian. E interesant și oportun să schițăm ln cîteva linii fizionomia acestui viitor rege, ca­re s’a impus simpatiei populare ,numai prin operile și calitățile sale* " Prințul Albert al Belgiei e unul­­ din prinții cei mai interesanți din Europa modernă. Pe lângă e­­ducația militară foarte severă pe care­­ a primit-o, posedă cunoștințe Întinse atât în domeniul social, cit și în cel diplomatic. Cunoaște mai multe limbi străine, pe cari le vorbește corect și cu ușurință. Educația militară și-a făcuit-o la școala militară, unde a fost un camarad sincer și afectuos. Primul grad ofițeresc l­a luat în 1892, cînd a fost numit sub­locotenent. In 1894 era locotenent. In 1896 căpitan. In 1899 maior­­azi e general. in momentele de libertate, prin­țul Albert se ocupă cu meseria de mecanic. Ca și kronprințul german, care e tipograf, ci și prințul de Galles, care e cizmar, ea și țarul Rusiei, care­ se zice _e agronom, prințul moștenitor al Belgiei a învățat mecanica și a­ devenit un mecanic Indemîna­­tec­­ Ca fizic, prințul e în­alt, blond, frumos, are un suflet delicat și are maniere de o simplicitate care a fost caracterizată prin di­ferite anecdote. Opera lui socială principală e fondarea unei școli de pestiari­­marinari, care a primit numele de Ibis. Prințul a ajuns la ideea, înființărea ei în următoarele îm­­­­prejurări: Călătorind la Panne,­ o mică localitate lângă marea Nordului, a observat că tinerii nu se mai ocupă de loc cu pescuitul și cu meseria de marinar, din cauză i­să nu­ izbuteau să-și cîștige pâinea pe calea asta. In acelaș timp,­­ numeroși orfani, rămași de pe Urnyi multor catastrofe, trăiau mai mult din calitatea ță­ranilor­­ decit­­ din munca­ proprie, tot din cauză că nu aveau sau nu știau­­ să-și găsească mijloace de trai șt. Constatările acestea au determi­nat­ pe prinț să înființeze o școală, instalată­ pe un ponton, care să adu­ne pe toți orfanii de pescari și ma­rinari și să le dezvolte dragostea și gustul pentru meseria de marinari. Aceast școală e fondația Ibis. C­rinp­i s’a luptat mult ca să-șî vdă­ opera nealizată și mai cu sea­ma ă nu rămîe un așezămînt pla­­ton. Stăruințele lui pe lingă toa­­t partidele politice au avut ca ur­mare că astăzi școala de pescar î­­marinarî e o adevărată binefacere pentru orfanii de pe litoralul mărei Nordului.* Viața intimă a prințului­­ Albert merită și ea să fie menționată. Prințul se scoală vara la ora 5 dimineața,­iarna la ora 6. Pînă la o­­ra opt își ia dejunul și citește zia­rele, dar ziarele întregi și de toate nuanțele, căci prințul nu admite să i se aducă numai articole forfecate, cum se obicînuește prin casele su­verane și e de părere că și criticile adversarilor trebue cunoscute și cer­cetate. Pe la ora 8 jumătate face o plim­bare călare, prințul fiind un bun călăreț, dacă e vreme urîtă se plim­bă pe jos. Dimineața și-o sfîrșește citind cărți științifice, redactînd cî­­teva­ note, primind oameni de stat, savanți și alții.După amiază, după ce ia dejunul în familie, foarte simplu — prințul e însurat cu principesa Elisabeta de Bavaria și are trei copii: doi băeți și o fată — se duce in oraș cu prin­cipesa Elisabeta și face țirgușit său­­ o simplicitate cu totul burgheză. La orele 3 e îndărăt, in palatul sau și își ocupă vremea cu stu­dii diverse, chestii politice și e­­conomice. Masa sa de seară e ceva mai ceremonioasă: la ea azistă o demnă de onoare și­­ un ofițer de ordonanță. După cină, joacă bi­liard pînă la orele 10 sau se duce la vreun teatru, la vre-o serbare ,sau azistă la vre-o recepție. Călătorește mult și mai cu sea­mă incognita. Ca să-și dea seama că nu i se cunoaște identita­tea, se orientează du­pă următoa­rea constatare : dacă, de pildă la un restaurant, e servit mai în­­trrü aghiotantul s­ău, e sigur că n’a fost cunoscut; dacă e din po­trivă, atunci incognitul sau e descoperit. Ca să nu pățească aceasta, se străvestește în tot felul. Așa a vizitat el orașul Oxford străvestit ca student englez, cu ochelari albaștrii pe nas și cu cărți ,la sub­țioară. Tot într’un asemenea cos­tum a vizitat și America. ... In 1907 a vizitat o fiiică de cărbuni și în această împrejurare și-a pus un costum de miner. Călătoriile și le sfîrșește de o­­biceiu prin luna iulie, cînd se duce să se odihnească în caste­lul Amerois, unde e locul de în­tâlnire al tuturor membrilor fa­miliei.­­ Pentru ca figura prințului Al­bert al Belgiei să fie complect re­dată, trebue să adăugăm că prin­țul nu neglijează de­loc spor­turile, ca ori­ce prinț modern. De asemenea el este un alpinist remarcabil și poate să înscrie la activul sau ascensiunea muntelui Cervin, a muntelui Rose—pe o groaznică furtună și pe un frig de ș­ase grade,—și alte ascensi­uni primejdioase. Principele Albert și soția lui Paragraful anecdotelor, care să în­tregească fizionomia acestui simpa­tic prinț, e îmbelșugat. Și spiritul său de camaraderie și simplicitatea lui fermecătoare și incognitul din călătoriile sale au dat subiecte, inte­resante anecdotei. În ce privește camaraderia lui, se citează faptul următor: pe cînd era la școala militară, într’o Duminică, după ce plecase în oraș, elevii au fost consemnați cu toții în școală Prințul s’a reîntors din oraș imediat și a ținut să sufere, pedeapsa, îm­preună cu ceilalți, camarazi ai săi. Manierile lui simple au provocat aventuri ca cea următoare: se afla la Postdam, în gară și aștepta ple­carea trenului. Dar trenul, nu­­ se mișca. Atunci întrebă pe un amplo­iat de cauza acestei întîrzieri.. . Așteptăm un­­ personagiu ma­re, răspunse amploiatul. — Pe cine? .— Pe prințul Albert al Belgiei. —Eu sînd­ Puteți da semnalul de plecare, —D-ta prințul Albert? Iți rîzi de mine! Și amploiatul îi întoarse spatele. Anecdota cea mai semnificați­­­ asupra incognitului ce-l păstra în călătoriile sale e aceasta: Intr’o zi, o mică comună din Bel­gia, Kimov, fu pusă în mare mișca­re prin sosirea unui oarecare conte de Réthv, care venise cu automobi­lul și se adresase primarului cu vorbele acestea: > — Ași­­ vrea sä iau oarecari in­­formatiuni despre situați­a co­munei d­v„ despre starea agri­culturei, despre traiul locuitori­lor. Primarul se puse la dispoziția necunoscutului, care culese infor­­m­ațiuni numeroase și minuțioase apoi, după o oră, plecă cu auto­mobilul sau. Numai întîmplător află prima­­rul adevărata identitate a conte­lui de Rhety. „Ca­sa Ingherant voi fi povesti firi. Principele Albertiei Belgiei mătoarea anecdotă, care pune în lu­mină principiile care călăuzesc pe prințul Albert: Un ziarist voia să-l fotografieze— cu permisiunea prințului — și cău­ta cu ochii un scaun. Prințul­­ văzu gestul și întrebă: v — Ce căutați? —■ Un scaun, alteță. O să vă a­­duc unul... ”. Dar prințul se întoarses­e spre fiul său și-o spuse : — Adu un scaun. Și fiindcă ziaristul făcuse o mi­șcare, prințul adaogă : — Lăsați­­ lăsați ! Trebue să se deprindă de timpuriu ca să ser­vească pe alții. Iată omul care e chemat să gu­verneze soarta poporului belgian, așa cum e schițat de intimii lui. in jurul accidentului vaporului „M-France“ BRAILA, 13 Septembrie.— Va­porul ,,Île-de-France“, , care, după cum am comunicat, a sosit. In por­tul nostru, e vizitat de un nume­ros public brăilean și admirat pentru splendidul sau aranja­ment și confort interior. Se știe că el sosește din Tulcea, unde a suferit­­ un accident. Asu­pra acestui accident vă mai pot relata următoarele : După ce s’a­ ciocnit cu’pontonul rus, ,,Île-de-France“ a fost pus pe uscat. Faptul acesta a fost comunicat consulului francez din Brăila, care a luat măsuri ca remorche­rul „Hedvig“ al casei Wender et Comp. din localitate să plece imediat pentru a da ajutor va­sului escursioniștilor francezi. Pe bordul remorcherului luase­ră loc consulul francez și un re­prezentant al casei Wender. La Tulcea, după o muncă de o oră și jumătate, remorcherul „Hedwig“ a reușit să puie vapo­rul „Île-de-France“ în stare de a naviga. Eri, casa Wender a primit mul­țumiri din partea căpitanului va­sului francez pentru ajutorul ce i-a dat. —Per. ----------- Mia» > iiniiiiw»i ---------­ întrunirea muncitorilor sindicaliști din portul Brăila BRAILA­, 13 Septembrie. — Azi, la orele 9 dimineața, un număr de peste 150 de muncitori din portul nostru, dintre­­ acei despre cari am vorbit in mai multe rîndurî că s’au organizat într’o societate de ajutor reciproc, au ținut o întrunire la care s’au declarat solidari și au hotărît .să, se organizeze un sindicat. In tot timpul întrunire­ a domnit un viu entuziasm, mai cu seamă cînd a luat cuvîntul muncitorul Ște­fan Grigoriu, care a făcut teoria sindicalizmului, îndemnînd pe mun­citori să fie în­totdeauna solidari și să urmărească cu toții îmbunătăți­rea soartei întregei clase muncito­rești fară deosebire de religie și na­ționalitate. După ce și-a terminat cuvîntarea d. Grigoriu, a sosit printre munci­tori d. Jecu, avocat în localitate și fruntaș naționalist. El era însoțit de alți doi studenți naționaliști. Ei și-au oferit serviciile munci­torilor cu condiția ca la rîndul lor muncitorii să se­­ asocieze cu dînșii in lupta pentru cauza națională. Propunerea aceasta nu a fost pri­mită de muncitori, cari au refuzat-o categoric spunînd că ei urmăresc Îmbunătățirea soartei lor, a munci­torilor în genere, indiferent de reli­gie sau­­ naționalitate. Naționaliștii s’au depărtat. întru­nirea a continuat pînă la orele 11 jumătate, cînd, pacinic, întreaga a­­sistență s’a răspîndit prin oraș. _______ _ Per. întrunirea p­etroliștilor PLOEȘTI, 13 Septembrie. — As­tăzi, la orele 10 dimineața, exploa­tatorii de „petrol s’au întrunit la se­­­diul „Uniunea“ lor, în strada Gheor­­g­he Lazăr, sub preșidenția d-lui Grigore Scorțeanu, președintele U­­niunii. D-sa ,a arătat activitatea depusă de membrii comitetului de la înfi­­nțarea „Uniunii“ pînă în prezent. Au vorbit apoi d-nii: inginer M­ircea, Iancu Grigorescu, Gogu Șt­­­­ănescu și Nicu Negulescu pentru desfiinarea biroului de distribuire a petrolului. După aceea a­ inginer Mincea a dat citire unui memoriu care va fi­rezentat ministerului de finanț­a. In acest memoriu se arată doleanțele petroliștilor în sensul de­ a se mo­­lifica legea pentru distribuirea pe­­rolului, acordîndu-se rafinorilor mici și mijlocii dreptul de a fabrica a strel lampant în cantitate mai ma­­re de­cit le e permis actualmente. S’a ales o comisiune de vreo 25 de petraliști care să prezinte acest me­­norifl d-lui ministru de finanțe, întrunirea, s’a terminat la ora 1 după amiază, — Stavăr. Școala de științe de stat La 15 Septemb­ v­ începe sesiu­­nea examenel o ... școala supe­­roară de științe de stat. Examinarea se va face după cm urmează : Marți 15 Septembrie: Legisla­­ia financiară; Sociologia; Sta­­istica. Mercur­, 16 Septembrie: Drep­­ul civil anul II ; Dreptul și pro­­cedura penală. Joul, 17 Septembrie : Dreptull­oi­ul anul I ; Medicina legală; Conl­­abilitatea. Vineri, 18 Septembrie : Dreptul :ivil anul III ; Dreptul adminis­­tativ­­­ Istoria diplomatică a Eu­­ropei. Sîmbătă, 19 Septembrie : Drep­­ul constituțional ; Economia po­­itică. , Nu se vor examina de­cît nu­na! acel cari au cerut reînscrie­mi ' Y .a O interesantă ședință în Iași — Desbaterile consiliului comunal — Unde se va așeza statuia lui Vodă Cuza. — Con­venția cu comuna Roman.—Edilii și primirea­­­ studenților.—Regulamente și interpelări IAȘI. — Aseară, a avut loc prima ședință din sesiunea­­ ordinară a consiliului comunal. Ședința, în care s’au desbătut cî­teva chestiuni interesante, a fost pre­zidată de către d. Nicu Gane, pri­marul orașului. ‘ Intîia chestie desbătută, a fost a,, cea a taxelor, ce proprietății vor a­­vea de plătit, pentru racordarea con­ductei de apă, de la stradă și pînă la poarta proprietății. Consiliul a admis taxele, care se urcă la 118 lei și 80 bani, pentru o distanță de 5 metri in stradele asfal­tate și de 72 lei și 50 bani, pentru aceiași distanță, în stradele nepa­vate. Aceste prețuri, vor servi ca taxe maximale și pentru i­nstalațiunile ce urmează a se face în interiorul pro­­proprietăților.* In această ședință, consiliul co­munal a rezolvit și chestia locului, unde urmează să fie așezată statuia lui Guza Vodă. Reproduc textual declarația făcută de către d. Nicu Gane. — „De mult timp, comitetul con­­stituit pentru ridicarea unei statuî lui Vodă-Cuza, nu cerea să fixăm lo­cul unde urmează a se așeza statuia. La urmă am căzut de acord cu d.. A. D. Holbani, pentru ca statuia lui Vodă-Cuza s’o așezăm în strada Ște­fan cel Mare, în fața administrației financiare“. Consiliul aprobă această înțelege­re, rămănînd a se face cuvenitele de­mersuri pentru eliberarea locului. ■ Consiliul votează suma de 3500 lei pentru refacerea fîntînelor. D. căpitan. Constandache zice că s’a întîrziat mult cu această ches­tiune, și a trebuit ca imboldul să vie din București. La această d­ Gane, răspunde: „Iarna vinde lemnele și nevoia le cumpără“.­­ Consilierul aprobă convenția cu comuna Roman. După această con­venție, comuna Roman va plăti co­munei Iași 35.000 lei pe an, timp de 40 ani, în schimbul unei canti­tăți de 4000 metri cubi apă pe zi pe care comun­a Iași se obligă a o furniza Romanului din conducta principală de la Timișești. Pentru stabilirea amănuntelor, s numește o comisiune, compusă din d-nii N. Ga­ne, dr. Possa, căpitan Costandachi și inginer Tancred Con­­stantinescu. Consiliul aprobă suma de 1500 lei, dată studenților, cu ocazia congre­sului. Cu acest prilej, d-nii dr Tarann, dr. Possa și căpitan Constandachi, își exprimă cu vehemență regretul lor, că nu s’a făcut studenților o pri­mire mai călduroasă. P-nii Nicu Gane și Eraclide ex­plică că nu s’a putut face altfel, de­oarece erau­ stricte indicații din partea consiliului sanitar superior, de a nu se deschide internatele. Față cu epidemia tifosului, mi­nistrul de culte a invitat chiar pe studenți de a amîna congresul: „Ministrul—a adaugat d. Gane— era chiar supărat că sfatul său nu a fost ascultat. „Totuși—termină d. Gane—comuna a făcut tot ce i-a stat în putință”. D. Musteață fost inspector de în­­vățămînt și haretist cunoscut, vroia să deie, probabil, oarecari lămuriri, —dar a fost întrerupt de către d. dr. Țaranu, care i-a zis: — „Cunoaștem acestea, totul pen­tru institutori și profesori și nimic pentru studenți!“ Desbaterea e închisă cu dorința ce-șî exprimă consiliul ca pe viitor să se puie mai multă căldură în a­­semenea chestiuni.■5. Consiliul veterinar superior a mo­dificat 4 articole din regulamentul pentru tăierea vitelor, alcătuit de ad­ministrația comunală. Aceste 4 ar­ticole se votează din nou de consi­­liu. Cea mai importantă modificare e acea, ,că pe viitor se oprește umfla­rea plămînilor prin gură, ci prin a­­nume foi. Aceasta la vite mari, se prohibeș­te însă cu totul umflarea la viței, miei și oi. Se știe că constatarea sănătatea vitelor prin umflarea plămânilor, se face de către hahami, după ritul mosaic.* La o întrebare a unui consilier, se răspunde de către d. ajutor de primar Eraclide,­că pînă Marți rui­nele caselor Neuschotz din strada Golia vor fi dărîmate. E o măsură de salubritate, pentru care toți eșenii vor fi recunoscători administrației comunale. *­Ședința se închide cu două inter­pelări : D. dr. Țaranu cere să i se puie la dispoziție tabloul stradelor refă­cute și acea­ a caselor insalubre, pe cari de dentfst le-a cerut, căci—zice d-să—sunt informat că unele proprie­tăți destinate a fi­­ dărâmate ca insa­lubre, au fost totuși reparate. La aceasta, d. dr. Possa adaugă, că este informat că refacerea stră­zilor se face în condițiunile cele mai rele. Administrația promite să prezinte tablourile cerute. — Dan. *­­îSt Fioroasa crimă din Năenî PRINDEREA CRIMINALULUI BUZĂU, 13 Septembrie.— Asea­ră, la orele 9, o fioroasă crimă s’a întâmplat în comuna Năeni (județul Buzău). Pe cînd flăcăul Alexandru Petrea se ducea spre comuna Breaza, individul Marin Buneu, consătean cu el, i-a eșit în drum și împreună c­u alți 5 indi­vizi înarmați cu, ciomege, a tăbă­­rît pe Alex. Petrea și cui toți T au bătut în chip crunt. Mai mulți săteni și­­ un frate al victimei atrași de țipetele aces­teia, i-au sărit în ajutor ridicîn­­du-l­­ de pe locul unde se întâm­plase faptul. In momentul cînd cu toții plecau spre casă, Marin Burcu, a urmărit din nou la dis­tanță pe Petrea și la un moment dat l-a împușcat. Focul de pușcă a lovit pe ne­norocitul sătean în abdomen și dus acasă, el a încetat din viață după trei ore de agonie. Fiorosul­­ criminal, care după săvîrșirea Crimei se refugiase la porumburile din vecinătate, a dispărut din comună fără a i se putea da încă de urmă. Un frate al victimei, Dumitru Petrea,­ aducînd astăzi adresa șe­fului de post parchetului local, prin care se da detalii despre a­­ceastă crimă, și observînd în sta­ția Ulmeni, pe unde trecuse tre­nul pentru Buzau, pe individul Nicolae Dinu, unul dintre compli­cii criminalului Buzcu, l-a d­at pe mina șefului de tren, care l-a predat poliției de Buzău, unde se află arestat. La interog­atoriul luat individu­lui Nicolae Dinu de către procu­rorul tribunalului local, d. Hara­­lamb, Dinu neagă a fi amestecat în făptuirea îngrozitoarei crime și declară că motivul pentru care se urcase în tren de la Ulmeni pentru­­ a veni la Bu­zău, e tocmai că voia să se prezinte parchetului de Buzău, auzind că-i caută jan­darmii. Ei affirmă că laz­ noapte, în timpul cînd s’a săvîrșit crima, se găsea­ la o vie a lui în apropiere de comuna Vispești. Motivul crimei săvîrșite de in­dividul Marin Burcu e o veche ceartă ce a existat între el și vic­timă. Parchetul de Buzău a ordonat facerea­ autopsiei și inmormînta­­rea cadavrului. Se fac întinse cercetări pentru prinderea criminalului și aflarea complicilor, cari, după cum­­ am spus, au fost 5 la număr. Incidentul din Bacau D. Dimitrie Keminger avocat, din Bacău­, ne roagă să arătăm că ști­rea publicată sub titlul „Bătaie In­tre doi avocați din Bacău“ nu cores­punde adevărului. Adevărul, spune d-sa este că în incidentul ce a a­­vut cu d. avocat Berea, a fost o sin­gură lovitură aplicată de d-sa cu mina și au cu umbrela« re. Congresul băncilor populare — PROGRAMUL — PLOEȘTI, 13 Septembrie. — Iată programul după care se v­a urm congresul a­l 4-lea al băncilor po­pulare și cooperativelor sătești din țară: Luni î­n Septembrie: sosirea congresiștilor. Marți 1 Septembrie, orele 10 dimineața: deschiderea congresu­lui sub președenția d-lui D. S. Nenițlescu, președintele co­nsiliu­­lui de administrație al casei cen­trale a băncilor populare. Cuvîntările oficiale pentru des­chidere. Orele 10 jum. — 12 dim., cu­­vîntare­ a d-lui Fotin Enescu, di­rectorul casei centrale a băncilor populare, asupra „mișcării bănci­lor populare“. Conferința d-lui I. G. Duca des­pre „magazinele de consum și obștii­le sătești“. După amiază, orele 3—6: cuvîn­­tăr­ile delegaților băncilor popula­re. Orele 8 luni. — 12 seara: con­cert coral dat de societatea de cîntări „Hora“ din București. Serbarea dată de elevii școalelor din Azuga și Sinaia. Miercuri 16 Septembrie, orele 10—12 dimineața, ședință intimă, la care vor lu­a parte numai mem­brii congresului, pentru­­ dezbate­rea diferitelor chestiuni ce intere­sează cooperațiunea. După amiază, orele 3—6 : cu­vîn­­tările delegaților băncilor popula­Conferința finală ținută de către d. Dimitrie S. Nenițescu, pre­ședintele congresului. Ședințele se vor ține în sala de echitație a regimentului 6 că­lărași. Chestiunile ce se vor discuta în congres : 1) Băncile populare și mijloace­le de întărirea lor,­­fuziunea, fe­­derarea, școli pregătitoare de contabili, mijloace de control, etc. 2) Magazinele de consum și di­feritele feluri de cooperative. Recrutarea diriguțiilor și contro­larea lor. Desfaceri și cumpărări în comun. Preferința pentru coo­perativele de producție. 3) Obștiile de arendare. Rolul administratorilor agronomi. 4) Rolul învățătorilor și preoți­lor în mișcarea cooperativă. 5) Raportul dintre Creditul agri­col și băncile populare. 6) Societățile cooperative pentru replantarea viilor și Creditul viticol. * ’Primul grup de congresiști va sosi miine cu trenul, la­ orele 4 și jumă­tate după amiază. . Orașul va fi frumos pavoazat. Stavăr, SPORT Alergările de car­ ter). de la Băneasa ZIUA ! Deși timpul a fost favorabil, totuși numărul sportimenilor a fost relativ mic, mai cu­ seamă la tribune. Vic­toria zilei a fost de partea cazacei tricolore, care și-a însușit trei curse din patru cire a disputat, Premiul Herăstrău, cea mai inte­resantă cursă a zilei, s’a terminat printr-o emoționantă luptă între St. Jules și Girelle. La lăsarea steagului Juvenal, pornește în cap urmat de Lovely, Girelle iar St. Jules la 5 lun­gimi în urmă. După scurtă distanță Girelle ia comandamentul urmat de Lovely, Juvenal și St. Jules cari continuă a cîștiga teren. Aceeași or­dine se menține pînă la intrarea în linie dreaptă cînd St. Jules, energie solicitat ajunge pe Giselle la 200 me­tri înainte de pezon. Lovely și Ju­venal rămîn în urmă. Aci se începe lupta care se termină printr-o emo­ționantă sosire în favoarea lui St. Jules, urmat la o jumătate lungime de Gizelle. Premiul Paradox a fost câștigat de C­hache c­u toate sforțările lui Peterdi. Scos­­ la licitație, a ră­mas asupra proprietarului, pentru suma de 1250 lei. Premiul Teilor a revenit grajdiu­­lui Negroponte, care a­­ reușit a­ cîș­tiga cu ambii reprezentanți, în spe­cial Bălae, la care nu se aștepta nimenea. Premiul Criteriu a revenit grajdi’ului Marghiloman­, care a reu­șit a-șî plasa ambii concurenți îna­intea lui Duo care era favoritul cursei. Al doilea Criteriu, a fost cîștigat într’un stil destul de ușor de Firfi­rica, reprezentantul casacei tricolo­re , predominind în tot timpul cursei adversarii săi. Saint-L­eger Roman, a fost lipsit de interes prin lipsa lui Fruntaș, ră­­mînînd Walkover. REZULTATUL TECHNIC Pr. Paradox 2000 metri. — Pr. I 2000 lei. II 200 lei 1 Chab­a. 4 a. 58 kgr. (Le Samari­­tain sau Cosroes și Coise) al d-lor lt. Butivioiu și sub­ lt. Totescu. (Mak Cozmik). 2. Peterdi jug. 4 a. 60/­ kgr. al d-lor Zissu (Charpentier). Neplasați: Pe­rusal, Dame de Meuse, Malvina, Go­od Bye, Medve­ Ianko. Pariu mutual, unitate 5 lei: C. 52, P. 16.50, 21.50. Pr. Herăstrăft 1600 nr.—Pr. I 2500 lei. II 250 lei 1. St. Jules a. 4 a. 59 jum., kgr. (St. Julien și Salabacca) al d-luî Al. Marghiloman (Buxton). 2. Girelle e. 3 a. 53 jum.., kgr. al d-luî Zănescu (Philips). Neplasați: Lovely și Juvenal. Pariu mutual, unitate 5 tei: C. 14. P. 5.50, 5.50. Pr. Teilor 1000 m.—Pr. I 2000 lei. II 250 lei. 1. Tok­a. 2 a. 5.9 kgr. (Tok .și Ju­venal) al d-lui S. Negroponte (Rossi­­). Bătac­e. 2 a. 54 jum., kg.r. a d-lui Negroponte (Imre). Neplasați: Belise III, Meesine Armas), Premiul mutual, unitate 5 lei. C. 10 P. 9.50 23.ug. P., literiu 1000 metri.—Pr. I 3000 lei, îl S00 lei, HI 250 lei 1. Vifor a. 2. a. 58 kgr. al d-lui (Heed). Neplasați Marghiloman Cuc. Pariu mutual, unitate 5­9.50. Al doilea Criteriu 1000 m.—Pr. 3000 lei, Iî 500 lei, HI 250 lei 1. Firfirica e. 2 a. 58 kgr. a d-lui Negroponte (Bulford). Neplasați: La­crima și Corniana. Pariu mutual, unitate 5 lei, C 13.50, P. 7.50, G.50. Saiîit-Leqsr Romín 3000 m.—Pr. I 8125 lei, II 890 lei, HI 400 lei 1. La Ghatarina. e. 3 a. 59 kr. (Col­lar și Manacle) a , d-lui Negroponte (Rossiter). 2. Onoarea e. 3 a. 54 kgr. a d-luî Negroponte (Imre) Walkover, lei, C. Delegațiunea giurgiuvenilor la gen. Căpitanovicî GIURG­U 13 Septembrie. — Am anu­­ța­t” cetățenii giurgiuveni au decis ca o delegațiune ■ să se prezinte d-luî gen .ral Căpitano­­vicî și să-l roage a renunța la ideea de a părăsi orașul nostru. Azi la orele 4 d. a., o delega­­țiune compusă din d-nii­lie. La­­zăres­ cu, fost senator, M. Pascal, M. Urluiu, Aurel Scurtu, Costică Karnabat, Gr. Grimăzi, N. Dumi­­triu, Costică Rădulescu, N. G. S’toian, Andrei Subastian, dr. Po­­pescu și Mihalache Ionescu Gam­beta, s’a prezentat d-lui general. D. Lăzărescu, a înaintat d-lui general procesul-verbal al giur­giuvenilor și i-a cerut să renunțe la ideea de a părăsi orașul. D. Căpitanovici a răspuns că e prea tîrzie această intervenția de­oarece dînsul este absolut decis să­­ se mute la București. Spune că n’ar fi plecat din Giur­giu dar fiindcă giurgiu­venii i-au adus mari supărări acuma la bă­­trînețe, Patt făcut să ia această hotărîre. De asemenea, în ultimi­­i timp a primit o mulțime de scrisori ano­nime, prin cari era amenințat și batjocorit. D. Lăzărescu a mai cerut d-lui general să intervină ca regimen­tul 10 roșiori să fie rechemat la Giurgiu. D-sa a răspuns că la 17­­ Septem­brie se află la București și că va căuta să intervină la minister atit­cit va fi posibil. Delegația inzistînd din nou a­­supra renunțărea de a pleca din Giurgiu, d. general a promis că va căuta să’l­­ satisfacă. La orele 4 și jun. delegația s’a retras.—idem Marți 15 Septembrie 1000 mK-EICTOR. CONST. MIN­E Abonamente cu premii. eu «....«••* Lei Ză • Inul . . . . V...................... > luni . . . 6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Sedacția cu Capitală. . „ 14/10 » » Provincia . 14/99 Străinătatea,*^ 12/40 CRIZA DIN UNGARIA JL. 3L/nR.a­ fost ministru de finanțe, despre care se afirmă că — în cazul cînd demisiunea ministerului Wekerle va fi acceptată — va fi însărcinat cu formarea noului guvern. NUVELELE „DIMINEȚEI” P­ovestea lui Păcală Fines’ll­ ini Moali de IOAN ADAM Cum stăteau cîte trei frații, cu capetele plecate și privind în jos la cea de sub copac, Păcală de sus se văită, șop­tind­ că nu mai poate ținea ușa și c’o să-i dea drumul. Ceia îl țistuesc și-î fac sem­ne s’o țină cum o putea, că altfel se dau de gol și cine știe ce pățesc în inmnă. — VeJeű, că nu mai pot, na.. N’a apucat . Păcală să mai zică a doua oară valea și un bufnit rostogolit s’a­­.Fie prin­tre crengile copacului ca în­­tr’o răscoală neașteptată, care a umplut de zgomot noaptea neguroasă. Bieții călători de jos, în prima lor zăpăceală, au­ crezut că se prăbușește ce­rul peste dînșii și de frică au apucat care încotro, fugind de să mănînce pămîntul. Cei din copac s’au dat a­ lunci jos și cotrobăind prin carele și coropcele negustori­lor, a luat care ce-a apucat, căci nu era vreme de ales și s’au despărțit, ca de la o răs­­pîntie, apucînd fiecare cite pe un drum deosebit, ca să li se piardă urma. — Ne-ajunge și nouă cu frăția, ca să nu ni se înfunde odată. — Că bani avem de ajuns. Păcală văzind că ceilalți doi apucă pe drumuri deose­bite, zice din urmă : — Să fie turn ziceți voi, măi fraților. Și o apucă și el în spre ră­sărit, săltîndu-șî în spinare sacul cu tămîe, —­ căci atîta luase el de la marchidani din toate mărfurile și bogățiile a­­f­ate acolo. Mergând ei așa ca în pribegie, își zicea singur un gînd, mingîindu-se cu vorba : — Și de ce ași fi luat a­­dică altceva decit tămîe, că bani, dacă-mî trebuea aveam destui acasă... Tămîia se chia­­mă că-i mirodenia lui Dum­­nezeu și ei, cum și pînă acum am destule păcate,— lasă pe cele cari le-oi mai face,—am mare nevoe de îndurarea celui de sus... Cine-șî aduce aminte de D-zeu la bine, nu-1 uită nici el la necaz. Lui Păcală i se făcuse ziuă pe drum și a întins-o la mers înainte pînă a înoptat iară, uitîndu-se din cînd în cînd și înapoi, ca să­ nu-i ajungă din urmă, hoții de păgubași. După cîteva zile de drum, cînd a socotit Păcală că nu mai e nici un pericol din ur­mă, s’a oprit pe un creștet de deal, ca să se odihnească mai mult. Numai acum­, cînd sor­­bia el cu toată gura din ae­rul răcorit de pe zare și cînd privia în voe ia tot co­­prinsul dinprejur, înțelegea și agusta în plin viață, bucurin­­du-se de toată libertatea sa: —Ce-am trăit eu pînă acum Și ridicînd ochii în sus și­­făcut cruce fără să vrea, gin­dindu-se la cltă grije poart­ D-zeu tuturor oamenilor, ci unii mai de­vreme, de aiți mai tírziu... dar aducîndu-ș aminte de toți pînă la urma. In pătrunderea aceasta sfîn­tă, care-1 năpădise din toat părțile, ca Într’o învăluire d lumină, Păcală vede jos sacii cu tămîe și se gîndește să­­aducă întreg jertfă lui D-zeă A făcut degrabă un foc d găteje și cînd l’a văzut încin bine, a turnat deasupra toată tămîia, care s’a aprins ca p un rug închinat. Păcală s’a pus ia genunchi și și-a ridi­cat ochii la cer, urmărind e­vlavios sulurile de mirodeni sfintă, cari se înal­au in ro­tocoaie fumurii pină la cer înecînd tot cuprinsul de mi­resme ne­mai pomenite. E nu știa rugăciuni și nici ni se bătea în piept, dar crede­ în Dumnezeu și era om cins­tit și cum sta el în genunch și se gîndea ce o fi crezîrn Dumnezeu de sacrificiul lui numai ce vede prin vîrteju fumului de lăm­îe, cum s deschide cerul ca să primeas­că vălvările sfinte. Urmărim el mai bine vâlvătăile de mi­rodenie, îi clipește în och­iutii ca o părere, apoi vedi tot mai limpede cum se des­lușesc chipurile, pină cînd nu se poate stăpîni, întinzînd mîinile la cer, strigă ca co­piii care-și văd părinții ve­nind de la tn­g­— Uite, Dumnezeu drăgu­țul!... Și-n adevăr era Dumnezei bătrînul, cu Hristos și tot sfinții, cu arh­anghelii și în­gerii strînși ca la o­­ mare slujbă, ca să primească jertfi­rea curată și bogată. Dumnezeu vede pe Păcăli și se bucură, rîzind în barba lui albă că era pe pămînt și un creștin de cei adevărați și înduioșat face din crucea Ce­ ruluî un semn din deget și ridică pe închinătorul cuviin­cios, la el în cer, iu toată a­­dunarea acea strălucită. Bietul Păcală, cînd s’a vă­zut într’atîta lumină, s’a pros­tit cu totul și mumai își în­­vîrtea căciula în mină, și rîdea singur uitîndu-se la toate minunățiile, decit să nu crea­dă ochilor de ce vede. Arh­anghelii îl impingeau din urmă ca pe un neînde­­mănatec, ca să-l aducă pînă în fața Atotputernicului, care se uită la el ca la un miel crud. Vocea lui Dumnezeu era slabă și tremurată, așa că pă­­mînteanul cel norocos, nu auzea Citiți in pagina Iha urmarea noului nostru roman, is tora Wkim SAXS Victima călmârițelor catolic

Next