Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)
1909-10-24 / nr. 2038
ANUL—VI. NO. 2038 Protestarea cetățenească a d-lui Fleva Alesul Capitalei va veni la „Dacia“ Directorul nostru primește in ultimul moment următoarea scrisoare de la d. Nicolae Fleva, reprezentantul colegiului al doilea de Cameră din Capitală: Domnule Director. In urma tristelor scene din Seara de 19 Octombrie, am citit astăzi în Harul „Dimineața“ un manifest prin care cetățenii Capitalei sunt convocați pentru Duminica viitoare la o întrunire publică, în scop de a protesta contra ilegalităților comise si a maltratărilor exer citate de agenții publici asupra cetățenilor arestați în poliție. ■ Imi venea greu a crede cele ce s'au scris în această privință prin ziare mai ales că ne găsim stăpîniți de un guvern ce se zice generos, și de oameni cu pretenții de a înoi tot ce e oficios și putred din sistemul trecutului; și pentru a afla adevărul m'am prezentat ori la magistratul însărcinat cu afacerea și i-am cerut permisiunea de a vedea pe detinuți și a mă informa dela dihșiî cum s'a petrecut faptul. D. jud. instructor, mi-a refuzat această favoare, și nici n'a voit a răspunde la întrebarea mea nevinovată, dacă deținuții interogaț de d-sa i s'au plîns că au fost maltratați. Mi-a zis însă că i-ași putea vedea și comunica cu dînșii a doua zi. Astăzi în adevăr trebuia ca preveniții să fie aduși de la temniță, înaintea tribunalului chemat să se pronunțe asupra cererii de confirmare a arestării. M'am prezentat dar astăzi, la palatul justiției și m'am convins din cele ce mi-au spus preveniții și din semnele de violentă rămase la unii din ei pe corp, că maltratările, denunțate prin presă, și de cari ei s'au plîns, au fost, din nenorocire comise. In urma acestei constatări atît dorința sufletească ce am, cît și datoria mea de reprezentant al cetățenilor Capitalei, îmi impun de a înfiera și în public această faptă urîcioasă. Vă rog dar să publicați că pentru aceasta voi lua parte și eu la întrunirea de protestare a concetățenilor mei, Duminica viitoare. Primiți, vă rog o salutare amicală. Nicolae Fleva D. W. Fleva GREVA de protestare din Galați GALATI,, 22 Octombrie. —..Cu toate tbăsurile cate spre a se împedeca declararea grevei pe ziua de azi, totuțî muncitorii aui dat o puternică dovadă de solidaritate, părăsind lucrul astăzi dimineață de la diferite fabrici. Toți muncitorii aceștia s'au îndreptat încorpore spre sediul sindicatelor din strada Tecuci unde au ținut o întrunire. ÎNTRUNIREA ■ Ambele, camere ale sindicatelor ,va fi complect pline de muncitori, nari au intonat diferite cîntece socialiste. Cu toate că de dimineață a ploua t uruțt, numărul muncitorilor azistentî a fost foarta mare. La orele 10 și jumătate muncitorul COSTICA DUMITRESCU a deschis intrunirea, mulțumind muncitorilor cari au părăsit lucrul și s’au asociat la protestul muncitorilor din toată țara contra brutalităților din București. Intre procedarea noastră spune d-sa — și a guvernanților este o foarte mare deosebire. Pe tied ei vor să ne înăbușe mișcarea prin bătăi și schingiuiri, noi protestăm in mod pacinic prin întruniri $1 greve. . . ■ .v. • Vorbește apoi muncitorul TRAIAN STOIANOVICI, care atacă cu vehemență guvernul și poliția din Capitală pentru samavolniciile săvirșite fată de muncitori. Veteranul IONIȚA ȘTEFAN atacă iarăși guvernul, care, după ce a înăbușit in singe mișcarea țărănească, a vroit să înăbușe în singer mișcarea muncitorească din oraș. Muncitorul DRAGOȘ protestează și energic contra politiei din Capitală. Muncitorul VÎLCRAIîOF pune în evidentă valoarea întrunirilor muncitorești prin care muncitorii se ridică in ochii tuturor oamenilor de bine. Astăzi — spune d-sa — inveititul liberal se zbate in convulsiunea ultimelor momente. Muncitorul DAMIAN face un călduros apel la loji cei de fată, îndemnîndu-i la luptă, căci numai Ostiei vor căpăta dreptatea. Cel din urmă ia cuvintul munci, lotul GHEORGHE MUNTEANU, care protestează ,contra reexpulzării d-iului Racovski și a schingiuirii muncitorilor din Capitală. Cu aceasta s’a terminat întrunirea de dimineață. ÎNTRUNIREA DE DUPĂ AMIAZA blicată în ziarul „Adevărul“ în anul trecut, prin care se arată mizeriile îndurate de țărani pe moșia d-lui Take Antonescu. Apoi d-sa aduce mulțumiri publice directorului noștru, d. Const. Mille, care, prin ziarele „Dimineața“ și „Adevărul“, a luat o sinceră și călduroasă apărare clasei muncitorești atît de obijduită. Dispară va avea loc altă întrunire. MASURILE MILITARE Toată ziua armata a fost concentrată in cazărmi, iar un pinion de infanterie la prefectura de poliție. Mîine muncitorii vor relua lucrul. •Hr Cu toate inzistențele muncitorilor de a putea căpăta pentru Duminică o sală unde să fie o întrunire publică, nici un antreprenor n'a voit să le închirieze sala. • Dimineață s'au întîmplat multe incidente între munestori și agenții polițienești. Val. In timpul nopții ni s’a comunicat din Buda Pesta că d-rul Rakowsky a izbutit in cele din urmă să ajungă in acel oraș. Ne grăbim a publica această veste, pentru că lipsa de știri despre d-rul Rakowsky alarmase publicul. In corpul ziarului cititorii vor găsi un interesant interview cu d-rul Rakowsky, interview pe care-l publică ziarul Pester- Lloid, in numărul ce apare astăzi. "' întrunirea de după amiază, care s’a început la orele 4, au luat parte, pe lângă greviștii de dimineață, muncitorii de la fabricile Grünberg și Wolf, cari au părăsit de asemenea lucrul. La această întrunire axistă și o delegație a muncitorilor de la fabrica de cînepă din comuna Sărdar. Pînă la deschiderea întrunirii ziarul, „Adevărul“ a fost gmtilș din mîinile vînzătorilor și toți muncitorii protestau contra celor petrecute la București. La orele 5, sub preșidentia lui Traian Stoianovici, s’a dat cuvîntul muncitorului Damian, care a înfierat atitudinea guvernului fată de muncitori. In acelaș sens vorbesc muntorii Vîlceanoff și Marinache.. Cel din urmă a vorbit muncitorul Munteanu, care a citit scrisoarea unui țăran, pucuat sala".—D.ag * Agitația din Iași O NOUA ÎNTRUNIRE IN CHESTIA RACOVIEI — D. STERE DESPRE SCANDALUL DE DUMINICA. IAȘI, 2 Octombrie.— Știrile despre cele petrecute la întrunirea muncitorilor din București au provocat și în localitate o vie impresie și toată lumea așteaptă cu nerăbdare desfășurarea evenimentelor. Pentru Duminică se anunță în localitate o întrunire naționalistă în chestia Racowski. Probabil că această întrunire se va ține la teatrul Sidoli. Am putut azi vedea pe un tânăr generos, amic intim al d-lui Stere. La întrebările mele, prietenul d-lui Stere mi-a spus: D. Stere dezaprobă cele petrecute Duminică în Iași și recunoaște c'a fost o întrunire nu tocmai pe placul poliției. Regretă însă că muncitorimea nu era mai bine organizată, căci altfel ar fi putut să restabilească liniștea și nici poliția n'ar fi cva hnciuiii mintea MMM .............. II «lasWaîTl Rijjlifai» III — Infirmarea mandatelor de arestare — Chestia schingiuirilor prici-miî avocați: Const. Mille, Radu Rosetti, N. T. Curpen și N. D. Cocea s’au prezentat d-luî judecător de instrucție, cerînd ca să vadă pe muncitorii arestați cari au fost bătuți la poliție. Muncitorii au fost aduși și toți au declarat că au fost maltratați groaznic la poliție. Iată declarațiile pe cari ei le-au făcut, de față fiind și d. judecător Negrea : I. C. FRIMU a fost bătut de către caporalul de gardă și alți 2 agenți. Are leziuni pe ambele urechi și pe degetele dela mina stingă. D. MARINESCU are enorme leziuni la ambele urechi. Falca stingă e foarte umflată, buza de jos rănită. GH. CRISTESCU are leziuni la urechi, împunsături de baionetă în ceafă, sub guler (ceia ce dovedește că a fost bătut la poliție). P. ISTRATI declară că a fost bătut dar acum a fi dispărut urmele. AL. OPRESCU are toată fața umflată. Se plînge de dureri la încheeturi. MATAC, STĂNESCU etc. declară și ei că a fi fost bătuți peste corp, așa că numai a fi urme la 3 zile după bătăi. Toți arestații declară că Luni după orele 3 noaptea sergentul de pe gang a chemat pe Christescu. După aceia ați auzit lovituri strașnice și țipetele lui Christescu. Toată loaptea dînșii n’afi putut dormi din cauza acestor țipete. Sergenții de stradă s’au purtat într’un mod foarte barbar. Toți arestațiî se pling de ei. Toți sergenții semneafi că a fi ordin de la șefi ca să bată fără milă o muncitorii arestați. Mîncare nu li s'a dat muncitorilor decît pîine neagră. Azi la orele 2, cînd afi fost aduși la judecătorul de instrucția muncitorii nu mîncaseră nimic de ori după prînz. Nu li se dăduse nimic de mîncare timp de aproape 24 de ore.! Mai multe persoane aflătoare la uniatul de justiție, precum și mai mulți prieteni de-ai muncitorilor arestațî, le-a fi procurat de mîncare și tutun, astăzi pe la orele 3. Dimineața muncitorii au fost cercetați de medicul legist deoarece toți făcuseră plîngere judecătorului de instrucție contra torturilor la cari erau supuși la poliție, duși cei opt acuzați. Fiecare din ei e urmat de un jandarm cu baioneta la armă. Toți au moralul ridicat, cu toate că pe față li se cunosc încă urmele lăsate de schingiuirile subalternilor d-lui Emil Petrescu. Ei sînt vădit impresionați de prezența marelui număr de sindicaliști veniți să-î îmbărbăteze. Sînt duși pe culoarul din josul secției II a tribunalului și așezați în rînd. Apărătorii îi întreabă din nori și ei confirmă încă odată torturile la cari au fost supuși. De altfel nu e nevoie de confirmarea lor. Poliția a avut grija să le lase pe obraji semnele orientalizmului ei. Ședința se deschide la orele patru fără douăzeci. Primul ia cuvîntul de procuror Ferechide, care arată că in seara zilei de 19 Octombrie, muncitorii sindicaliști, după ce au ținnut o întrunire la „Romînia Muncitoarei’, au eșit ’ în stradă cîntînd „Internaționala“ și’,strigind „ura“. Poliția, a vrut, să-I oprească, ceea ce a dat naștere conflictului cunoscut. D-sa susține că muncitorii au atacat poliția cu cărămizi,iar comisarii n’au făcut decit să se apere la period pe acuzați afirmând că fiecare in parte a fost găsit în stradă lovind. E nevoe deci ca ca toți să fie menținuți în stare de arest ca tulburători ai ordinei. Se trece la interogatoriul acuzaților. Mai toți declară că nu a fi luat parte la încăerare, căci se afla și în sala cercului și deci nu putea fi fi în stradă. Muncitorul Matac spune că venea de la șosea, cînd s’a pomenit luat pe sus și dus la poliție. Toți muncitorii sînt gata să aducă martori, cari să spulbere toate acuzările procurorului. D. CONST MILLE cere d-lui procuror să declare dacă recunoaște că cea mai mare parte din acuzații de față a fi fost găsiți sus, în sală, de unde a fi fost arestați. D. procuror Ferichide răspundă că trei din aceștia și anume muncitorii I. Frimu, D. Marinescu și Cristescu aui fost găsiți în adevăr sus, ascunși într’o cameră. Asta dovedește însă, după d. procuror, căci s’au coborît întîiji în stradă, au lovit apoi s’au urcat din nori sus, unde s’au ascuns. In definitiv, spune d. procuror, făptui unde și cum ați fost găsiți acuzații n’are importanță. Avocații fac haz de această declarație ! D. judecător de instrucție NEGREA complectează spusele d-lui procuror. D-sa spune că fiind mulți muncitori în sală n'afi putut eși cu toții. Afi cști întîifi acuzații, afi trecut la biserica Albă, au pus mina pe cărămizi, afi dat în polițiști și pe urmă s’au retras în sală, sus. Apărătorii observă in mod ironic judecătorului de instrucție că acest lucru nu era cu putință, căci gangul casei era ocupat de poliție. Apărarea Dintre apărători, cel dinul care ia cuvîntul e d. N. Fleva. D -sa constată că în cazul de față nu se poate discuta dacă muncitorii au lovit sau nu. Ceea ce trebue să știti e dacă muncitorii erau în legitimă apărare sau nu. Or, din dosarul afacere și din însăși pledoaria d-lui procuror, se constată că muncitorii își exercitau dreptul lor de întrunire și de manifestare, drepturi garantate prin constituție. Faptul că au strigat „ura !“ și că au cîntat „Internaționala“ nu poate să constitue un delict. Manifestația muncitorilor nu e prima manifestație în țară. D-sa amintește tribunalului că acum de curînd. In noaptea cînd d. I. Brătianu a fost proclamat șef al partidului liberal, o întreagă manifestație cu masalale și cu muzici au străbătut străzile Capitalei în toiul nopței. Ori ceea ce se permite masalagiilor d-lui Brătianu, să fie interzis celorlalți cetățeni ? In cuvinte calde și însuflețite de entuziasm, d. Fleva arată cum în țara aceasta sunt drepturi sfinte, garantate prin Constituție, cari nu pot fi călcate în picioare. D-nii judecători trebue să judece mai mult decît o chestie de drept, o chestie de înaltă oportunitate politică și de consacrare a libertăților cetățenești. D. Mitescu, arată că selecțiunea făcută printre cei arestați dovedește că în acest proces nu se urmărește decit pedepsirea fruntașilor mișcării sindicaliste. Majoritatea celor arestați au fost găsiți în chiar localul Intrunkvel. Martorii cari susțin că i-au văzut dind cu pietre, sunt agenți polițienești. Dar, continuă d-sa să admitem că muncitorii s’au luptat cu poliția. Faptul acesta are zeci de precedente în trecut. Nu mai departe de cir acum doi ani, studenții au atacat forța polițienească în piața teatrului. Peste 30 din jandarmi au fost răniți atunci. Și totuși tribunalul chemat să-l judece le-a infirmat mandatele de arestare. In splendide cuvinte de revoltă sufletească, d. Mitescu se întreabă dacă tribunalul poate face vre-o deosebire între agresiunea unor studenți și aceea a unor muncitori. Oare vor exista în ceasta țară două măsuri ? Oare capetele a 80 de jandarmi prețuesc mai puțin decit obrazurile a 2—3 poliștî ? Nu domnilor, legile sînt egale pentru toți. Și hotărîrea d tră va arăta că justiția nu cunoaște decît o singură măsură, egală pentru cetățenii unei țări. D.Constantin Mille, directorul „Adevărului“ făcînd aluzie la argumentul d-lui procuror că „Internaționala“ ar fi constituind un delict, arată ce este acest cîntec comun tuturor muncitorilor din lumea întreagă. Prin acest cîntec proletariatul își exprimă nevoile și aspirațiile lui. Sunetele Internationale leagănă astăzi milioane de oameni, cari înțeleg, printr’însul năzuințele de solidaritate și de înfrățire universală. ^Internaționala;“ nu poate să constitue un delict, nu poate fi învinuită că seamănă ura împotriva patriilor, căci acelaș om, deputatul socialist german Bebel, care a trăit o viață întreagă în armoniile acestui cîntec, a afirmat totuși că în ajunul unui războiu pentru apărarea patriei toți proletarii germani vor lua armele în mină..Demonstrează după aceea că în măcelul de Luni seara, numai agenții poliției au fost de vină. Cu brutalitatea lor obicinuită ei au bruscat pe muncitori și sub cuvînt că mențin ordinea publică, au semănat desnădejdea în sufletele muncitorilor nedreptățiți Sentința de infirmare a tribunalului va fi consfințirea libertăților cetățenești cucerite împotriva unei politii de provocare și de scandal. D. Radu Rosetti, luînd cuvîntuil,analizează depunerile agenților forței publice. Se întreabă ce temei se poate pune pe mărturiile unor oameni cari sunt siliți să asculte orbește de superiorii lor, și cari sînt porniți întotdeauna împotriva muncitorilor sindicaliști. Vreți o dovadă, a felului cum înțelege poliția să-și îndeplinească datoria ? Priviti pe 'acești oameni! Și d. Rosetti cere arestaților să se dezbrace. Arată rana din spinarea lui Gh. Cristescu; urechile învinețite 'ale lui I. C. Frimu, obrajii umflați și înegriți ai lui D. Marinescu. Și, continuă d-sa, acești agenți cari brutalizează pe arestați împotrivă tuturor legilor, credeți d-voastră că vor umbla cu mănuși în fața unei întruniri de muncitori? Știm cu toții ce fel de purtări au acești agenți cari terorizează lumea liberă. Și vrem să priviți și d-voastră urmele loviturilor primite de arestați, căci vom da în judecată pe slujbașii abuzivi, și vă vom chema ca martori în fața instanțelor de judecată. D. Dincescu, avocat, rezumează pledoariile celorlalți d-ni avocați, și cere ca o supremă dovadă de dreptate pentru clasele nevoiașe și asuprite, infirmarea mandatelor de arestare. Marinescu tipograf I. G. Frintu tîmplar Al. Stănescu turnător G. Cristescu plăpumar HfSaiac Zile lucrător la C. F. E. Infirmarea mandatelor de arestare EKi urma să se judece înaintea tribunalului secția II, confirmarea mandatului de arestare emis împotriva celor opt sindicaliști menținuți in stare de arest. Se știe că aceștia sunt: I. C. Frimu, D. Marinescu, Gh. Cristescu, Al. Oprescu, Ilie ffilatac, Al. Stănescu, Panait Istrati și Tănescu. Pe culoarele palatului justiției o agitație neobișnuită. Mulți muncitori veniseră să vadă, măcar în treacăt, pe tovarășii lor de idei care erau să apară în fața tribunalului, și să-i încurajeze cu prezența lor. Ve sala pașilor pierduți se formează grupuri,grupuri de cetățeni cari discută cu aprindere evenimentul la ordinea zilei. Se țin adevărate discursuri, în cari atitudinea poliției e veștejită cum se cuvine. Mulți avocați își exprimă indignarea pentru procedadtarea barbară a poliției în aceasttă împrejurare. A produs o colosală impresie edițiunea specială a ziarului Adeveriil, în care sunt descrise pe larg după însăși declarațiile sindicaliștilor arestați și apoi liberați, torturile inchizitoriale la cari au fost supuși în beciurile poliției. * Curtea e compusă din d. Algiu președinte, asistat de d-nii judecători Antóniade și Ferechide. Fotoliul ministerului public e ocupat de d. procuror M. Ferechide. * La piele 3 si jumătate suni a- SUS: Ilie C. Rădulescu, lucrător tîmplar are o rană la cap, Ion Buzeanu, lucrător plăpumar a fost arestat și la plecare a fost bătut peste mîini cu o cravașe de comisarul Mărculescu. JOS: C. I. Teodorescu, lucrător tîmplar, are nasul fracturat, Carol Safrim, poleitor, are două răni la cap și una la un deget de la mîna stingă, rănile sunt datorite loviturilor de tesac ce i s'au aplicat........ Infirmarea La orele 4 tribunalul intră în deliberare. Nerăbdarea muncitorilor de pe culoare extremă. Arestații, cari au fost scoși afară, sunt foarte liniștiți și gata la orice. După o deliberare de un sfert de oră, se anunnță hotărîrea: TRIBUNALUL INFIRMA MANDATELE DE ARESTARE. Satisfacția celor de fată e nemărginită. Avocații felicită pe arestați, cari mulțumesc călduros apărătorilor lor cari i-a fi susținut cu atîta convingere. Vestea s’a răspîndit ca fulgerul în tot palatul justiției. Cînd cei opt sindicaliști își fac apariția pe culoar, publicul le face o călduroasă manifestație. LA „ROMÂNIA MUNCITOARE" Peste zece minute știrea era adusă la „Romînia Muncitoare”. Sindicaliștii cari așteptau acolo au primit vestea într’un delir de anlăuze și de strigăte: „trăiască justiția”! Oricît se așteptau cu toții ca procurorul să facă apel și prin urmare ca, deținuții să nu fie liberați imediat, în ochii tuturor se citea entuziasmul și convingerea că dreptatea cauzei lor va trebui să triumfe. Apelul procurorului Contrar știrilor date aseară de „Independența romînă‘‘ cei opt muncitori n’a fi fost puși în libertate. Procurorul a declarat apel contra infirmării mandatelor de Prefațare emise contra celor opt muncitori. Apelul se va judeca chiar astăzi. Rcp. Sâmbătă 24 Octombrie 1909 Procesul colonelului Marian Ziua 111-a La ora 8 și jumătate precis ședința se deschide. Și tot astfel va continua cele 7 sau 8 zile cît se prevede că va ține procesul. Se procedează la ascultarea martorilor. Cel dinții audiat este: PETRESCU, elev guard de geniu. D-sa declară că a iscălit ordine de plată pentru mai mulți antreprenori cari nu știau carte. A semnat adesea și pentru antreprenorul Osman, care nu prea știa să scrie romînește. In timp de 7 ani Ci a funcționat la serviciul de geniiu, a fost de două ori cu ordine de plată, unul la Theodoriade și una a lui Demetrescu, care se plînsese colonelului Marian că îe ține prea mult cu plata. Nu a luat nici odată bani cu vre-un ordin de plată, pentru colonelul Marian, nici nu poate afirma că cineva să fi luat vreodată bani în aceste condiții. D. MAIOR VASILESCU, răspunde cu multă cumpătare la întrebările ce i se formulează. Declară că economii se făceau la diferitele lucrări, prin reducerile asupra devizelor, iar sumele economisite se treceau la reparațiuni generale. Camplurile, spune martorul, le verificam noi’. D. CAROL BLAMATER. Primind un acont de 5600 lei asupra unei lucrări ce executam la serviciul geniului, m’amm dus la corp ,să restituesc suma, după ce primisem prețul integral al lucrărei. N’am găsit pe d. colonel Marian și atunci i-am lăsat d-lul ac-tor Zamfirescu, în schimbul unei chitanțe provizorii. Comisarul Regal, — De ce ați dus banii la serviciu, în loc să-î duceți la comandamentul corpului, căci de acolo i-ați luat? Martorul. — Fusesem la casierul corpului, d, cap, Comdeescu, Hard-sa m’a îndreptat la colonelul Marian, spunînd că pe acesta îl privește afacerea. Apărarea. — S’a asigurat martorul că banii au fost regulat încasați și astfel, d sar scăpat de orice răspundere? Martorul, — Da, Cirul m'am prezentat din nou’ la serviciul de geniu, am cetit în ordinul de zi lăsat de colonelul Marian, care plecase din capul serviciului, că era trecută în regulă primirea acelor bani, astfel că țineam, la dispoziția cancelariei chitanța provizorie a fadorministratorului Zamfirescu, care însă nu mi-a fost cerută, astfel că o posed și astăzi. D. STATESCU VASILE, guard de geniu clasa I-a, spune că, controlînd niște reclamațiuni sosite contra colonelului Marian și pe de altă parte urmărind pe baza unui memoriu al acestuia — în care se spunea că diferite corpuri și administrații militare au rămas datoare serviciului însemnate sume de bani pentru diferite lucrări — a constatat din contra că acele corpuri plătiseră și că serviciul de geniu rămăsese debitor cu unele lucrări. Rezultatul net in deficit în administrația serviciului de 25.000 lei. Președintele: — In privința neregulilor cu lemnele trimise la poligonul Dadilov, ce știți? Martorul, — Este adevărat ca am găsit conturile majorate. Eu primisem pentru poligon o cantitate de i lemne și se îndurî, iar mai tîrziu am constatat din conturile existente la București că s’au trecut cantitați mai mari decît cele furnizate. i Diferința între realitate și conturi a era de 600 Lei. < D, colonel Saegiu, comisar regal, i — iMă declar mulțumit de răspunsul dat. .’ . De notat că, martorul s'a ferit a a declara că neregulile de cari a voribit ar avea de autor pe colonelul « Marian. » ION ADAMESCU, elev guard de 1 geniu, declară că adesea oricînd d. colonel Marian lipsea de acasă, lua 1 bani de la administratorul Zamfirescu 10, 20 lei de cît avea nevoile pentru diferitele trebuințe ale colonelului Marian, dar pe cari acesta la revenirea lui ln București, le achita totdeauna. A cumpărat 25—30 mii de șițe, ccu 800 lei pe cari i-a dat d. colonel c Marian acasă, șițe pe cari le-a triames jumătate la Dadilov, iar restul c la d. general Zossima, la Valea Călugărească, e întrebat dacă în adevăr s'a făcut un cont de plată pe numele lui Os 1rman, pentru o lucrare făcută de antreprenorul .Botez, martorul răsepunde că nu știe precis. Dar se poate, pentru că își amintește de o gresiune de bani, făcută de Botez lui Il Osman, e întrebat de asemenea dacă se ducea cu ordine de plată pe ,la antreprenori, răspunde că s’a dus o singură dată la antreprenorul Theondoriades, împreună cu elevul Grigorrescu, iar antreprenorul le-a dat o roată de cașcaval. Antreprenorul ls era bolnav în casă. Martorul dă S1 cîteva detalii asupra diferitelor reciparațiuni la cazărmi și magazii, favorabile inculpatului. D. DUNUL HAGI TEODORAKI, ca președinte al Camerei de comerț din P. București, mare fabricant de carărămizi, declară că în adevăr a dat o Cl [oaie de furnitură de cărămizi, în G alb, fără să fi efectuat în realitate furnitura. Dar aceasta se datorește un anul complex de formalități re- fi clamate de birocrația serviciului de geniu, față de care a trebuit o fată să libereze acea foaie de chel Ș £ tuel, reprisoare la transportul aburilorva zeci de mii de cărămizi, i s- a călită în alb. întrebat de președinte dacă Malician a venit la dînsul să-î ceară o majorare a facturilor, martorul răspunde negativ și declară că . co clonelul Marian i-a comandat carăizile prin telefon și cu un preț , foarte redus, 37 lei mia de kgr. In cele din urmă d. Hagi Tudoraki este rugat a indica exact candiditățile de cărămizi supigat și Sfii« Șviciului geniului, cum și prețul ca . a primit.. — Această furnizare de cifre, vai , servi comisarului regal, ca, cu ocazia rechizitorului să le compare cu cantitatea atestată de colonelul Marian că ar fi primit-o, cum și ce , sume a trecut colonelul a fi plătită pentru acea furnitură. PAVEL LEIBOVICI, antreprenor, care lucrează de 10 ani la serviciul geniului, declarase la instrucție ca nu primise o sumă de vre-o 1300 lei, pentru o lucrare efectuată în 1905 la escadronul de tren, și pentru care plată există un cont iscălit de martor. Mai declarase atunci că nu efectuase nici lucrarea în chestie. La întrebarea președintelui, martorul răspunde că, de la instrucție pînă acum a cercetat și a văzut că în adevăr a făcut lucrarea de la escadronul de tren și că a primit banii. Cauza confuziunii—declară monitorul— este că de zece ani executatod nenumărate lucrari la serviciul geniului, s’a putut încurca și să uite unele lucrări. Prezentîndu-i-se mai multe ordine de plată iscălite de el, martorul își exprimă îndoiala dacă iscălitura este a lui. De altfel—declară.dînsul— am fost adesea pus de administratorul Zamfirescu sau alt ofițer din cancelarie, să iscălesc conturi, a cărot sumă nu o puteam vedea, daoarece ofițerii citați ascundeau cu mîna totalurile. Martorul Leibovicî 8S apoi amănunte cu privire la diferite lucrări executate de el—aceasta în urma întrebărilor pe cari i le face apărarea, care are interes a dovedi că acele lucrări s’au făcut. Răspunsurile martorului in genere sînt evazive, dar se referă, în cele mai multe cazuri, la depozițiunea făcută la instrucție. — Martorul termină, afirmînd că raportorul special i-a prezenta fi la instrucție cîteva facturi, pe care iscălitura era falsificată, , ia. •" Ședința de după amiazi CONTINUAREA MARTORILOR ! ! Președintele redeschide ședința lu această oră și dispune introducerea celorlalți martori, în ordinea următoare: ■ D. OCTAV BOIAN, maior de geniu, fost ajutor al coloneluluu Marian, declară că nu conlucra la gestiunea acestuia, deoarece inculpatul îl cam ținea la distanță, atrăgîndu-i atenția ca să se ocupe numai cu chestiunile tehnice.Cînd lipsea colonelul, continua administrația serviciului în limitaj, instrucțiunilor ce i se lăsau. Președintele atrage atenția martorului că inculpatul susține că dacă l’a ținut la distanță este pentru faptul că ar fi cam irascibil, și D. MIHAIL ȘTEFAN, maior, fiind șef al șantierului de lucrări da la Dadilov,este întrebat de președinte dacă verifica materialele cel primea și dacă certifica de primirea lor, * . Martorul răspunde că verificarea o făcea după ce lucrarea era desăvîrșită, căci la aceasta se mărgineai răspunderea sa. ‘Certificarea de materialele priimite o făcea sau el ,sau ajutorul saui D. P. GHENADESCU, guard de geniu clasa I-a, spune că nu el la adevărat cum că colonelul Mariani cerea îndeobște să i se remită din nou ordinele de plată iscălite de dînsul și cari fuseseră odată imaegistrate și achitate. D. S. ABRAMOVICI, comerciant, declară că a dat sublocot Zamfirescu două facturi în alb, cari apoi fuseseră complectate, trecîndu-ise la ele sume mai mari decît primise, cum și că ar fi furnizat, mărfurii pe cari nici nu le are în magazie. I D-NA IULIA OSMAN, soția defunctului antreprenor Josef Osman, femeie în vîrstă de 73 de ani, face declarațiuni fără nicî o importanță. Doar spune că soțul ei făcea risipă de bani și că lucra cîteodată pentru colonelul Marian. D. HAIMOVICI, antreprenor, recunoaște că adesea ori îl iscălea pa ordinea de plată elevul Petrescu, dar adaogă că aceasta se făcea pentru ca formalitățile să meargă mai repede. Nu a luat bani mai puțini dacît erau trecuți în conturi. DIÎEC. GAETAN, declară că rinele din facturile de la dosar și ordine de plată, nu erau semnate de el ci e falsificată iscălitura lui. D. TEODORIADE, antreprenor, revine asupra declarațiunilor de la instrucție cum că sumele primite de el ar fi fost mai mici decît cele des pe facturi și face o depozițiune favorabilă colonelului Marian, D. SOCOT. ZAHARESCU, de geniü, recunoaște că două conturi aflate la dosarul cauzei, cari poftită iscălitura d-sale, sunt falsificate, căci iscălitura este plăzmuită, dar nu știe nici de cine sunt scrise, nici cine i-a falsificat iscălitura. Martorul continuă: „Eram delegat să constat în special toate materialele ce ,se primeau pe șantierul taberei Mihai Bravu și verificam și certificam cu conștiinciozitate tot ce sosea, trimițînd conturile, apoi, la serviciul de geniu“. Cu privire la diferite lucrări, martorul recunoaște că au fost executate —■ fapt ce vine în favoarea inculpatului. Orele fiind trecute de 6, ședință se suspendă pînă azi la orele 8 și umătate. |, Inundatii in Spania ........... I, Madrid, 22 Octombrie. —> Mari furtuni însoțite de ploi filuviene au pricinuit inuniatiuni aproape în toate prodiuciile ; poduri au fost luate de ape, multe localități sunt sub apă. Sunt și victime,