Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)

1909-10-24 / nr. 2038

ANUL—VI. NO. 2038 Protestarea cetățenească a d-lui Fleva Alesul Capitalei va veni la „Dacia“ Directorul nostru pri­mește in ultimul moment ur­mătoarea scrisoare de la d. Nicolae Fleva, reprezentantul colegiului al doilea de Cameră din Capitală: Domnule Director. In urma tristelor scene din Seara de 19 Octombrie, am ci­tit astăzi în Harul „Diminea­ț­­a“ un manifest prin care cetă­țenii Capitalei sunt convocați pentru Duminica viitoare la o întrunire publică, în scop de a protesta contra ilegalităților comise si a maltratărilor exer­­­ citate de agenții publici asu­­pra cetățenilor arestați în po­liție. ■ Imi venea greu a crede cele ce s'au scris­ în această privin­ță prin ziare mai ales că ne găsim stăpîniți de un guvern ce se zice generos, și de oa­meni cu pretenții de a înoi tot ce e oficios și putred din sis­temul trecutului; și pentru a afla adevărul m'am prezen­tat ori la magistratul însărci­nat cu afacerea și i-am cerut permisiunea de a vedea pe de­tinuți și a mă informa dela dihșiî cum s'a petrecut fap­tul. D. jud. instructor, mi-a re­fuzat această favoare, și nici n'a voit a răspunde la întreba­rea mea nevinovată, dacă de­ținuții interogaț de d-sa i s'au plîns că au fost maltratați. Mi-a zis însă că i-ași putea vedea și comunica cu dînșii a doua zi. Astăzi în adevăr tre­buia ca preveniții să fie aduși de la temniță, înaintea tribu­nalului chemat să se pronun­țe asupra cererii de confirma­re a arestării. M'am prezentat dar astăzi, la palatul justiției și m'am convins din cele ce mi-au spus preveniții și din semnele de violentă rămase la unii din ei pe corp, că maltratările, de­nunțate prin presă, și de cari ei s'au plîns, au fost, din ne­norocire comise.­­ In urma acestei constatări atît dorința sufletească ce am, cît și datoria mea de reprezen­tant al cetățenilor Capitalei, îmi impun de a înfiera și în public această faptă urîcioasă. Vă rog dar să publicați că pentru aceasta voi­ lua parte și eu la întrunirea de protes­tare a concetățenilor mei, Du­minica viitoare. Primiți, vă rog o salutare amicală. Nicolae Fleva D. W. Fleva GREVA de protestare din Galați GALATI,, 22 Octombrie. —..Cu toate tbăsurile­­ cate spre a se împe­­deca declararea grevei pe ziua de azi, totuțî muncitorii aui dat o pu­ternică dovadă de solidaritate, pără­sind lucrul astăzi dimineață de la diferite fabrici. Toți muncitorii aceștia s'au­ în­dreptat în­corpore spre sediul sin­dicatelor din strada Tecuci unde au ținut o întrunire. ÎNTRUNIREA ■ Ambele, camere ale sindicatelor ,va fi complect pline de muncitori, nari au intonat diferite cîntece so­cialiste. Cu toate că de dimineață a ploua t uruțt, numărul muncitorilor azis­­tentî a fost foarta mare. La orele 10 și jumătate muncito­rul COSTICA DUMITRESCU a des­­c­­his intrunirea, mulțumind munci­torilor cari au părăsit lucrul și s’au asociat la protestul muncitorilor din toată țara contra brutalităților din București. Intre procedarea noastră spune d-sa — și a guvernanților este o foarte mare deosebire. Pe tied ei vor să ne înăbușe mișcarea prin bătăi și schingiuiri, noi protes­tăm in mod pacinic prin întruniri $1 greve. . . ■ .v. • Vorbește apoi muncitorul TRAIAN STOIANOVICI, care atacă cu vehe­mență guvernul și poliția din Capi­tală pentru samavolniciile săvirșite fată de muncitori. Veteranul IONIȚA ȘTEFAN atacă iarăși guvernul, care, după ce a înăbușit in singe mișcarea țără­nească, a vroit să înăbușe în singe­­r mișcarea muncitorească din oraș. Muncitorul DRAGOȘ protestează și energic contra politiei din Ca­pitală. Muncitorul VÎLCRAIîOF pune în evidentă valoarea întrunirilor mun­citorești prin care muncitorii se ri­dică in ochii tuturor oamenilor de bine. Astăzi — spune d-sa — in­­veititul liberal se zbate in convul­­siunea ultimelor momente. Muncitorul DAMIAN face un căl­duros apel la loji cei de fată, în­demnîndu-i la luptă, căci numai Ostiei vor căpăta dreptatea. Cel din urmă ia cuvintul munci, lotul GHEORGHE MUNTEANU, ca­re protestează ,contra reexpulzării d-iului Racovski și a schingiuirii muncitorilor din Capitală. Cu aceasta s’a terminat întruni­rea de dimineață. ÎNTRUNIREA DE DUPĂ AMIAZA blicată în ziarul „Adevărul“ în anul trecut, prin care se a­­rată mizeriile îndurate de ță­rani pe moșia­­ d-lui Take An­­tonescu. Apoi d-sa aduce mulțumiri publice directorului noștru­, d. Const. Mille, care, prin ziarele „Dimineața“ și „Adevărul“, a luat o sinceră și călduroasă apărare clasei muncitorești a­­tît de obijduită. Dispară va avea loc altă în­trunire. MASURILE MILITARE Toată ziua armata a fost concen­trată in cazărmi, iar un pinion de infanterie la prefectura de poliție. Mîine muncitorii­ vor relua lucrul. •Hr Cu toate inzistențele munci­torilor de a putea căpăta pen­tru Duminică o sală unde să fie o întrunire publică, nici un antreprenor n'a voit să le închirieze sala. • Dimineață s'au întîmplat multe incidente între munes­­tori și agenții polițienești. Val. In­ timpul nopții ni s’a comunicat din Bu­­da­ Pesta că d-rul Ra­­kowsky a izbutit in cele din urmă să a­­jungă in acel oraș. Ne grăbim a publica a­­ceastă veste, pentru că lipsa de știri des­pre d-rul Rakowsky alarmase publicul. In corpul ziarului cititorii vor găsi un interesant interview cu d-rul Rakowsky, in­terview pe care-l pu­blică ziarul Pester- Lloid, in numărul ce apare astăzi. "' întrunirea de după amia­ză, care s’a început la orele 4, au luat parte, pe lângă greviș­tii de dimineață, muncitorii de la fabricile Grünberg și Wolf, cari au părăsit de ase­menea lucrul. La această întrunire axistă și o delegație a muncitorilor de la fabrica de cînepă din comuna Sărdar. Pînă la deschiderea întruni­rii ziarul, „Adevărul“ a fost gmtilș din mîinile vînzătorilor și toți muncitorii protestau contra celor petrecute la Bucu­rești. La orele 5, sub preșidentia lui Traian Stoianovici, s’a dat cuvîntul muncitorului Dami­an, care a înfierat atitudinea guvernului fată de muncitori. In acelaș sens vorbesc mun­­t­orii Vîlceanoff și Marinache.. Cel din urmă a vorbit mun­ci­torul Munteanu, care a citit scrisoare­a unui țăran, pu­­cuat sala".—D.ag * Agitația din Iași O NOUA ÎNTRUNIRE IN CHESTIA RACOVIEI — D. STERE DES­PRE SCANDALUL DE DU­MINICA. IAȘI, 2 Octombrie.— Știrile des­pre cele petrecute la întrunirea muncitorilor din București au provocat și în localitate o vie im­presie și toată lumea așteaptă cu nerăbdare desfășurarea evenimen­telor. Pentru Duminică se anunță în localitate o întrunire naționalistă în chestia Racowski. Probabil că această întrunire se­ va ține la teatrul Sidoli. Am putut azi vedea pe un tânăr generos, amic intim al d-lui Ste­­re. La întrebările mele, prietenul d-lui Stere m­i-a spus: D. Stere dezaprobă cele pe­trecute Duminică în Iași și recu­noaște c'a fost o întrunire nu tocmai pe placul poliției. Regretă însă că muncitorimea nu era­­ mai bine organizată, căci altfel ar fi putut să restabilească liniștea și nici poliția n'ar fi cva­ hnciuiii­ mintea MMM .............. I­I «lasWaîTl Rijjlifai»­ I­II — Infirmarea mandatelor de arestare — Chestia schingiuirilor pri­ci-miî avocați: Const. Mille, Radu Rosetti, N. T. Cur­pen și N. D. Cocea s’au prezentat d-luî judecător de instrucție, cerînd ca să vadă pe muncitorii arestați cari au fost bătuți la poliție. Muncitorii au fost aduși și toți au declarat că au fost maltratați groaznic la poliție. Iată declarațiile pe cari ei le-au făcut, de față fiind și d. judecător Negrea : I. C. FRI­MU a fost bătut de către caporalul de gardă și alți 2 agenți. Are leziuni pe ambele urechi și pe degetele dela mina stingă. D. MARINESCU are enorme le­ziuni la ambele urechi. Falca stingă e foarte umflată, buza de jos ră­nită. GH. CRISTESCU are leziuni la urechi, împunsături de baionetă în ceafă, sub guler (ceia ce dovedește că­­ a fost bătut la poliție). P. ISTRATI declară că a fost bă­tut dar acum a fi dispărut urmele. AL. OPRESCU are toată fața um­flată. Se plînge de dureri la închee­­turi. MATAC, STĂNESCU etc. declară și ei că a fi fost bătuți peste corp, așa că numai a fi urme la 3 zile după bătăi. Toți arestații declară că Luni după orele 3 noaptea sergentul de pe gang a chemat pe Christescu. După aceia ați auzit lovituri straș­nice și țipetele lui Christescu. Toată l­oaptea dînșii n’afi putut dormi din cauza acestor țipete. Sergenții de stradă s’au purtat într’un mod foarte barbar. Toți a­­restațiî se pling de ei. Toți sergenții semneafi că a fi or­din de la șefi ca să bată fără milă o muncitorii arestați. Mîncare nu li s'a dat muncitori­lor de­cît pîine neagră. Azi la orele 2, cînd afi fost aduși la judecătorul de instrucția munci­­torii nu mîncaseră nimic de ori du­pă prînz. Nu li s­e dăduse nimic de mîn­care timp de aproape 24 de ore.! Mai multe persoane aflătoare la uniatul de justiție, precum și mai mulți prieteni de-ai muncitorilor a­­restațî, le-a fi procurat de mîncare și tutun, astăzi pe la orele 3.­­ Dimineața muncitorii au fost cercetați de medicul legist de­oarece toți făcuseră plîngere judecătorului de instrucție contra torturilor la cari erau supuși la poliție, duși cei opt acuzați. Fiecare din ei e urmat de un jandarm cu baioneta la armă. Toți au moralul ridicat, cu toate că pe față li se cunosc încă urmele lăsate de schingiuirile subalternilor d-lui Emil Petrescu. Ei sînt vădit impresionați de prezența marelui număr de sindicaliști veniți să-î îmbărbăteze. Sînt duși pe culoarul din josul secției II a tribunalului și așezați în rînd. Apărătorii îi­ întreabă din nori și ei confirmă încă odată tor­turile la cari au fost supuși. De altfel nu e nevoie de confirma­rea lor.­­ Poliția a avut grija să le lase pe obraji semnele orientalizmului ei. Ședința se deschide la orele patru fără douăzeci. P­rimul ia cuvîntul de procu­ror Ferechide, care arată că in seara zilei de 19 Octombrie, mun­citorii sindicaliști, după ce au ți­­nnut o întrunire l­a „Romînia Mun­ci­toarei’, au eșit ’ în stradă cîntînd „Internaționala“ și’,strigind „ura“. Poliția, a vrut, să-I oprească, cee­a ce­­ a dat naștere­­ conflictului cu­noscut. D-sa susține că muncitorii au atacat poliția cu cărămizi,­­iar comisarii n­’au făcut decit să se apere­ la pe­riod pe acuzați afirmând că fie­care in parte a fost găsit în stradă lovind. E nevoe deci ca ca toți să fie menținuți în stare de arest ca tulburători ai ordinei. Se trece la interogatoriul acuza­ților. Mai toți declară că nu a fi luat parte la încăerare, căci se afla și în sala cercului și deci nu putea fi fi în stradă. Muncitorul Matac spune că venea de la șosea, cînd s’a pomenit luat pe sus și dus la poliție. Toți muncitorii sînt gata să a­­ducă martori, cari să spulbere toate acuzările procurorului. D. CONST MILLE cere d-lui pro­curor să declare dacă recunoaște că cea mai mare parte din acuzații de față a fi fost găsiți sus, în sală, de unde a fi fost arestați. D. procuror Ferichide răspundă că trei din aceștia și anume munci­torii I. Frimu, D. Marinescu și Cristescu aui fost găsiți în adevăr sus, ascunși într’o cameră. Asta dovedește însă, după d. pro­curor, că­ci s’au coborît întîiji în stradă, au lovit apoi s’au urcat din nori sus, unde s’au ascuns. In definitiv, spune d. procuror, făptui unde și cum ați fost găsiți a­­cuzații n’are importanță. Avocații fac haz de această de­clarație ! D. judecător de instrucție NE­GREA complectează spusele d-lui procuror. D-sa spune că fiind mulți munci­tori în sală n'afi putut eși cu toții. Afi cști întîifi acuzații, afi tre­cut la biserica Albă, au pus mina pe cărămizi, afi dat în polițiști și pe urmă s’au retras în sală, sus. Apărătorii observă in mod ironic judecătorului de instrucție că a­­cest lucru nu era cu putință, căci gangul casei era ocupat de poliție. Apărarea D­intre apărători, cel dinul care ia c­uvîntul e d. N. Fleva. D -sa constată că în cazul de fa­ță nu se poate discuta dacă mun­citorii au lovit sau nu. Ceea ce trebue să știti e dacă muncitorii erau în legitimă apărare sau nu. Or, din dosarul afacere­ și din însăși pledoaria d-lui procuror, se constată că muncitorii își e­­xercitau dreptul lor de întrunire și de manifestare, drepturi ga­rantate prin constituție. Faptul că au strigat „ura !“ și că au cîntat „Internaționala“ nu poate să constitue un delict. Manifes­tația muncitorilor nu e prima manifestație în țară. D-sa amin­tește tribunalului că acum de cu­­rînd. In noaptea cînd d. I. Bră­­tianu a fost proclamat șef al par­tidului liberal, o întreagă mani­festație cu masalale și cu mu­zici au străbătut străzile Capita­­lei în toiul nopței. Ori ceea ce se permite masalagiilor d-lui Brătianu, să fie interzis celor­lalți cetățeni ? In cuvinte calde și însuflețite de entuziasm, d. Fleva arată cum în țara aceasta sunt drepturi sfin­te, garantate prin Constituție, cari nu pot fi călcate în picioare. D-nii judecători trebue să judece mai mult de­cît o chestie de drept, o chestie de înaltă oportu­nitate politică și de consacrare a libertăților cetățenești. D. Mites­cu, arată că selecțiu­­nea făcută printre cei arestați do­vedește că în acest proces nu se urmărește decit pedepsirea frun­tașilor mișcării sindicaliste. Ma­joritatea­ celor arestați­­ au fost găsiți în chiar localul Intrunkvel. M­artorii cari susțin că i-au văzut dind cu pietre, sunt agenți polițienești. Dar, continuă d-sa să admitem că muncitorii s’au­­ luptat cu poliția. Faptul acesta are zeci de precedente în trecut. Nu mai departe de cir acum doi ani, studenții au atacat forța po­lițienească î­n­ piața teatrului. Peste 30 din jandarmi au fost ră­niți atunci. Și totuși tribunalul chemat să-l judece le-a infirmat mandatele de arestare. In splendide cuvinte de revoltă sufletească, d. Mitescu se întrea­bă dacă tribunalul poate face vre-o deosebire între agresiunea unor studenți și aceea a unor muncitori. Oare vor exista în ceasta țară două măsuri ? Oare capetele a 80 de jandarmi prețu­­esc mai puțin decit obrazurile a 2—3 poliștî ? N­u domnilor, legile sînt egale pentru toți. Și hotărîrea d­ tră va arăta că justiția nu cunoaște de­cît o singură măsură, egală pen­tru cetățenii unei țări. D.­­Constantin Mille, directorul „Adevărului“ făcînd aluzie la ar­gumentul d-lui procuror că „In­ternaționala“ ar fi constituind un delict, arată ce este acest cîn­­tec comun tu­tu­ror muncitorilor din lumea întreagă. Prin acest cîntec proletariatul își exprimă nevoile și aspirațiile lui. Sunete­le Internationale­ leagănă astăzi milioane de oameni, cari înțeleg, printr’însul năzuințele de solida­ritate și de înfrățire universală. ^Internaționala;“ nu poate să constitue un delict, nu poate fi învinuită că seamănă ura împo­triva patriilor, căci acelaș om, deputatul socialist german Bebel, care a trăit o viață întreagă în armoniile acestui cîntec, a afir­mat totuși că în ajunul unui răz­­boiu pentru apărarea patriei toți proletarii germani vor lua ar­­mele în mină..­­Demonstrează după aceea că în măcelul de Luni seara, nu­mai agenții poliției au fost de vi­nă. Cu brutalitatea lor obicinuită ei au bruscat pe muncitori și sub cuvînt că mențin ordinea publică, au semănat desnădej­dea în sufletele muncitorilor ne­dreptățiți­ Sentința de infirmare a tribunalului va fi consfințirea libertăților cetățenești cucerite împotriva unei politii de provo­care și de scandal. D. Radu Rosetti, luînd cuvîn­­tuil,­­analizează depunerile­­ agenți­lor forței publice. Se întreabă ce temei se poate pune pe mărturiile unor oameni cari sunt siliți să as­culte orbește de superiorii lor, și cari sînt porniți în­totdeauna îm­potriva muncitorilor sindicaliști. Vreți o dovadă, a felului cum în­țelege poliția să-și îndeplinească datoria ? Priviti pe 'acești oameni! Și d. Rosetti cere arestaților să se dezbrace. Arată rana din spi­narea lui Gh. Cristescu; urechile învinețite 'ale lui I. C. Frimu, o­­brajii umflați și înegriți ai lui D. Marinescu. Și, continuă d-sa, acești agenți cari brutalizează pe­­ arestați împotrivă tuturor legilor, credeți d-voastră că vor umbla cu mănuși în fața unei întruniri de muncitori? Știm cu toții ce fel de purtări au acești agenți cari tero­rizează lumea liberă. Și vrem să priviți și d-voastră urmele lovitu­rilor primite de arestați, căci vom da în judecată pe slujbașii abu­zivi, și vă vom chema ca martori în fața instanțelor de judecată. D. Dincescu, avocat, rezumează pledoariile celorlalți d-ni avocați, și cere ca o supremă dovadă de dreptate pentru clasele nevoiașe și asuprite, infirmarea mandate­lor de arestare. Marinescu tipograf I. G. Frintu tîmplar Al. Stănescu turnător G. Cristescu plăpumar HfSaiac Zile lucrător la C. F. E. Infirmarea mandatelor de arestare EKi urma să se judece înaintea tribunalului secția II, confirmarea mandatului de arestare emis împo­triva celor opt sindicaliști menți­nuți in stare de arest. Se știe că a­­ceștia sunt: I. C. Frimu, D. Mari­­nescu, Gh. Cristescu, Al. Oprescu, Ilie ffilatac, Al. Stănescu, Panait Istrati și Tănescu. Pe culoarele palatului justiției o agitație neobișnuită. Mulți mun­citori veniseră să vadă, măcar în treacăt, pe tovarășii lor de idei care erau să apară în fața tribu­nalului, și să-i încurajeze cu pre­zența lor. Ve sala pașilor pierduți se for­mează grupuri,grupuri de cetă­țeni cari discută cu aprindere e­­venim­entul la ordinea zilei. Se țin adevărate discursuri, în cari atitudinea poliției e veștejită cum se cuvine. Mulți avocați își ex­primă indignarea pentru proceda­­dtarea barbară a poliției în aceast­­tă împrejurare. A produs o colosală impresie e­­dițiunea specială a ziarului Ade­verii­l, în care sunt descrise pe larg după însăși declarațiile sindica­liștilor arestați și apoi liberați, torturile inchizitoriale la cari au fost supuși în beciurile poliției. * C­urtea e compusă din d. Algiu președinte, asistat de d-nii jude­cători Antóniade și Ferechide. Fotoliul ministerului public e ocu­pat de d. procuror M. Ferechide. * La piele 3 si jumătate suni a- SUS: Ilie C. Rădulescu, lucrător tîmplar are o rană la cap, Ion Buzeanu, lucrător plăpumar a fost arestat și la plecare a fost bătut peste mîini cu o cravașe de comisarul Mărcu­­lescu. JOS: C. I. Teodorescu, lucrător tîmplar, are nasul fracturat, Carol Safrim, poleitor, are două răni la cap și una la un deget de la mîna stingă, rănile sunt datorite loviturilor de tesac ce i s'au­ aplicat........ Infirmarea La orele 4 tribunalul intră în deliberare. Nerăbdarea muncitorilor de pe culoar­e extremă. Arestații, cari au­ fost scoși afară, sunt foarte liniștiți și gata la orice. După o deliberare de un sfert de oră, se anunnță hotărîrea: TRIBUNALUL INFIRMA MAN­­DATELE DE ARESTARE. Satisfacția celor de fată e nemăr­ginită. Avocații felicită pe arestați, cari mulțumesc călduros apărători­lor lor cari i-a fi susținut cu atîta convingere. Vestea s’a răspîndit ca fulgerul în tot palatul justiției. Cînd cei opt sindicaliști își fac apariția pe culoar, publicul le face o călduroasă manifestație. LA „ROMÂNIA MUNCITOARE" Peste zece minute știrea era a­­dusă la „Romînia Muncitoare”. Sindicaliștii cari așteptau acolo au primit vestea într’un delir de a­­nlăuze și de strigăte: „trăiască jus­tiția”! Ori­cît se așteptau cu toții ca­­ procurorul să facă apel și prin urmare ca, deținuții să nu fie libe­rați imediat, în ochii tuturor se ci­tea entuziasmul și convingerea că dreptatea cauzei lor va trebui să triumfe. Apelul procurorului Contrar știrilor date aseară de „Independența romînă‘‘ cei opt muncitori n’a fi fost puși în liber­tate. Procurorul a declarat apel contra infirmării mandatelor de Prefațare emise contra celor opt m­u­ncitori. Apelul se va judeca chiar astăzi. Rcp. Sâmbătă 24 Octombrie 1909 Procesul colonelului Marian Ziua 111-a La ora 8 și jumătate precis șe­dința se deschide. Și tot astfel va continua cele 7 sau 8 zile cît se­­ prevede că va ține procesul. Se procedează la ascultarea mar­­­torilor. Cel dinții audiat este: PETRESCU, elev guard de geniu. D­-sa­ declară că a iscălit ordine de plată pentru mai mulți antrepre­nori cari nu știau carte. A semnat adesea și pentru­­ antreprenorul Os­man, care­­ nu prea știa să scrie ro­­mînește. In timp de 7 ani Ci­ a funcționat la serviciul de geniiu, a fost de două ori cu ordine de plată, unul la Theodoriade și una a lui Demetrescu, care se plînsese colo­nelului Marian că îe ține prea mult cu plata. Nu a luat nici od­ată bani cu vre-un ordin de plată, pentru colo­nelul Marian, nici nu poate afirma că cineva să fi luat vreodată bani în aceste condiții. D. MAIOR VASILESCU, răspun­de cu­ multă cumpătare la întrebă­rile ce­­ i se formulează. Declară că economii se făceau la diferitele lu­crări, prin reducerile asupra devi­zelor, iar sumele economisite se treceau la­ reparațiuni generale. Campl­urile, spune martorul, le ve­rificam noi’. D. CAROL BLAMATER. Pri­mind un acont de 5600 lei asupra unei lucrări ce executam la servi­ciul geniului, m’amm dus la corp ,să restituesc suma, după ce primisem prețul integral al lucrărei. N’am găsit pe d. colonel Marian și atunci i-am lăsat d-lul ac-tor Zamfirescu, în schimbul unei chitanțe provi­zorii. Comisarul Regal, — De ce ați dus banii la serviciu, în loc să-î duceți la comandamentul corpului, căci de acolo i-ați luat? Martorul. — Fusesem la casierul corpului, d, cap, Comdeescu, Har­d-sa m’a îndreptat la colonelul Ma­rian, spun­înd că pe­­ acesta îl pri­vește afacerea. Apărarea. — S’a­ asigurat marto­rul că banii au­ fost regulat înca­sați și astfel, d­ sar scăpat de orice răspundere? Martorul, — Da, Cirul m'am pre­zentat din nou’ la serviciul de ge­­niu, am cetit în ordinul de zi lăsat­ de colonelul Marian, care­­ plecase din capul serviciului, că era trecută în regulă primirea acelor bani, ast­fel că țineam, la dispoziția cancela­riei chitanța provizorie a fadorminis­­t­ratorului Zamfirescu, care însă nu mi-a fost cerută, astfel că­ o posed și astăzi. D. STATESCU VASILE, guard de geniu clasa I-a, spune că, controlînd niște reclamațiuni sosite contra colonelului Marian și pe­­ de altă parte urmărind pe baza unui me­­moriu al acestuia — în care se spu­nea că diferite corpuri și adminis­trații militare au rămas datoare serviciului însemnate sume de bani pentru diferite lucrări — a consta­tat din contra că acele corpuri plă­tiseră și că serviciul de geniu ră­măsese debitor cu unele lucrări. Re­zultatul net in deficit în adminis­trația serviciului de 25.000 lei. Președintele: — In privința nere­gulilor cu lemnele trimise la poli­gonul Dadilov, ce știți? Martorul, — Este adevărat ca am­­ găsit conturile majorate. Eu primi­sem pentru poligon o cantitate de i lemne și se îndurî, iar mai tîrziu am constatat din conturile existente­­ la București că s’au trecut canti­­­­tați mai mari de­cît cele furnizate. i Diferi­nța între realitate și conturi a era de 600 Lei. < D, colonel Saegiu, comisar regal, i — iMă declar mulțumit de răspun­­­sul dat. .’ . De notat că, martorul s'a­ ferit a a declara că neregulile de cari a vor­­i­bit ar avea de autor pe colonelul « Marian. » ION ADAMESCU, elev­ guard de 1 geniu, declară că adesea ori­cînd d. colonel Marian lipsea de acasă, lua 1 bani de­­ la administratorul Zamfi­­­­rescu 10, 20 lei de cît avea nevoi­le pentru diferitele trebuințe ale colo­­­­nelului Marian, dar pe cari acesta la­­ revenirea lui ln București, le achita­­ totdeauna. A cumpărat 25—30 mii de șițe, c­cu 800 lei pe cari i-a dat d. colonel c Marian acasă, șițe pe cari le-a tri­­a­mes jumătate la Dadilov, iar restul c la d. general Zossima, la Valea Că­­­­­lugărească, e întrebat dacă în adevăr s'a făcut un cont de plată pe numele lui Os­ 1r­man, pentru o lucrare făcută de­­ antreprenorul .Botez, martorul răs­­e­punde că nu știe precis. Dar se poate, pentru că își amintește de o g­resiune de bani, făcută de Botez lui I­l Osman, e întrebat de asemenea­ dacă se­­ ducea cu ordine de plată pe ,la an­­­­treprenori, răspunde că s’a­ dus o singură dată la antreprenorul Theo­­n­doriades, împreună cu elevul Grigo­­r­rescu, iar antreprenorul le-a dat o roată de cașcaval. Antreprenorul ls era bolnav în casă. Martorul dă S1 cîteva detalii asupra diferitelor re­­ci­parațiuni la cazărmi și magazii, fa­vorabile inculpatului. D. DUNUL HAGI TEODORAKI, ca președinte al Camerei de comerț din­ P. București, mare­ fabricant de cară­­ră­mizi, declară că în adevăr a dat o Cl [oaie de furnitură de cărămizi, în G alb, fără să fi efectuat în realitate furnitura. Dar aceasta se datorește un anul complex de formalități re- fi clamate de birocrația serviciului d­­e geniu, față de care a trebuit o fată să libereze acea foaie de chel­ Ș £ tuel, repr­­isoare la transportul a­bu­rilorva zeci de mii de cărămizi, i s- a călită în alb. întrebat de președinte dacă Ma­­li­cian a venit la dînsul să-î ceară o majorare a facturilor, martorul răs­punde negativ și declară că . co­ cl­onelul Marian i-a comandat cară­­­­­izile prin telefon și cu un preț ,­ foarte redus, 37 lei mia de kgr.­­ In cele din urmă d. Hagi Tudo­­raki este rugat a indica exact can­­di­ditățile de cărămizi supigat și Sfii« Ș­­viciului geniului, cum și prețul ca . a primit.. — Această furnizare de cifre, vai , servi comisarului regal, ca, cu o­­­cazia rechizitorului să le compare cu cantitatea atestată de colonelul­­ Marian că ar fi primit-o, cum și ce , sume a trecut colonelul a fi plătit­ă pentru acea furnitură. PAVE­L LEIBOVICI, antreprenor, care lucrează de 10 ani la serviciul geniului, declarase la instrucție ca­­ nu primise o sumă de vre-o 1300­­ lei, pen­tru o lucrare efectuată în 1905 la escadronul de tren, și pen­tru care plată există un cont is­călit de martor. Mai declarase atunci că nu efec­­tuase nici lucrarea în chestie. La­ întrebarea președintelui, martorul răspunde că, de la instrucție pînă acum a cercetat și a văzut că în­ adevăr a făcut lucrarea de la­ es­cadronul de tren și că a primit banii. Cauza confuziunii—declară moni­torul— este că de zece ani execut­atod nenumărate lucrari la servi­ciul geniului, s’a putut încurca și­ să uite unele lucrări. Prezentîndu-i-se mai multe ordine de plată iscălite de el, martorul își­ exprimă îndoiala dacă iscălitura es­te a lui. De altfel—declară.dînsul— am fost adesea pus de administra­torul Zamfirescu sau alt ofițer din cancelarie, să iscălesc conturi, a că­­rot sumă nu o puteam vedea, da­oarece ofițerii citați ascundeau cu mîna totalurile. Martorul Leibovicî 8S apoi amă­nunte cu privire la diferite lucrări executate de el—aceasta în urma în­trebărilor pe cari i le face apărarea, care are interes a dovedi că acele lucrări s’au făcut. Răspunsurile martorului in ge­­­nere sînt evazive, dar se referă, în cele mai multe cazuri, la depo­­zițiunea făcută la instrucție. — Martorul termină, afirmînd­ că raportorul special i-a prezenta fi la instrucție cîteva facturi, pe care iscălitura era falsificată, , ia. •" Ședința de după amiazi CONTINUAREA MARTORILOR ! ! Președintele redeschide ședința lu­ această oră și dispune introducerea­ celorlalți martori, în ordinea ur­­mătoare: ■ D. OCTAV BOI­AN, maior de ge­niu, fost ajutor al coloneluluu Ma­rian, declară că nu conlucra la ges­tiunea acestuia, de­oarece inculpa­tul îl cam ținea la distanță, atră­­gînd­u-i atenția ca să se ocupe nu­mai cu­ chestiunile teh­nice.­­Cînd lipsea colonelul, continua­ administrația serviciului în limitaj, instrucțiunilor ce i se lăsau. Președintele atrage atenția mar­torului că inculpatul susține că dacă l’a ținut la distanță este pen­tru faptul că ar fi cam irascibil, și D. MIHAIL ȘTEFAN, maior, f­i­­­­ind șef al șantierului de lucrări da la Dadilov,­­este întrebat de preșe­dinte dacă verifica materialele cel primea și dacă certifica de primi­­­rea lor, * . Martorul răspunde că verificarea­ o făcea după ce lucrarea era desă­­vîrșită, căci la aceasta se mărgineai răspunderea sa. ‘Certificarea de materialele pri­­­imite o făcea sau el ,sau ajutorul­ sau­i D. P. GHENADESCU, guard de geniu clasa I-a, spune că nu el la adevărat cum că colonelul Mariani cerea în­deobște să i se remită din­ nou ordinele de plată iscălite de dînsul și cari fuseseră odată imae­gistrate și achitate. D. S. ABRAMOVICI, comerciant, declară că a dat sublocot Zamfi­rescu două facturi în alb, cari apoi fuseseră complectate, trecîndu-ise la ele sume mai mari de­cît primise, cum și că ar fi furnizat, mărfurii pe cari nici nu le are în magazie. I D-NA IULIA OSMAN, soția de­functului antreprenor Josef Osman, femeie în vîrstă de 73 de ani, face declarațiuni fără nicî o importanță. Doar spune că soțul ei făcea risipă de bani și că lucra cîte­odată pentru colonelul Marian. D. HAIMOVICI, antreprenor, re­cunoaște că adesea ori îl iscălea pa ordinea de plată elevul Petrescu, dar adaogă că aceasta se făcea pentru­ ca formalitățile­ să meargă mai re­pede. Nu a luat bani mai puțini da­cît erau trecuți în conturi. D­IÎEC. GAETAN, declară că ri­nele din facturile de la dosar și or­dine de plată, nu erau semnate de el ci e falsificată iscălitura lui. D. TE­ODORIADE, antreprenor, re­vine asupra declarațiunilor de la­ instrucție cum că sumele primite de el ar­ fi fost mai mici de­cît cele des pe facturi și face o depozițiune fa­vorabilă colonelului Marian, D. SOCOT. ZAHARESCU, de ge­­niü, recunoaște că două conturi a­­flate la dosarul cauzei, cari poftită­ iscălitura d-sale, sunt falsificate, căci iscălitura este plăzmuită, dar nu­ știe nici de cine sunt scrise, nici cine i-a falsificat iscălitura. Martorul continuă: „Eram­ delegat să constat în spe­cial toate materialele ce ,se primeau­ pe șantierul taberei Mihai Bravu și verificam și certificam cu conștiin­ciozitate tot ce sosea, trimițînd con­turile, apoi, la serviciul de geniu“. Cu privire la diferite lucrări, martorul recunoaște că au fo­st exe­cutate —■ fapt ce vine în favoarea­ inculpatului. Orele fiind trecute de 6, ședință se suspendă pînă azi la orele 8 și umătate. |, Inundatii in Spania ........... I, Madrid, 22 Octombrie. —> Mari furtuni însoțite de ploi filuviene au pricinuit inun­­iatiuni aproape în toate pro­­diuciile ; poduri au fost luate de ape, multe localități sunt sub apă. Sunt și victime,

Next