Dimineaţa, noiembrie 1909 (Anul 6, nr. 2047-2075)

1909-11-25 / nr. 2070

ANUL VI,—No. 2070 PUBLICITATEA : CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. BUCUREȘTI «tr. K­aragreorgevici l$-Telefon 8/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 Miercuri 25 Noembrie 1909 DIRECTOR CONST. MIN­E Abonamente cu premii: tin an......................................iei 20 6 luni...................................... .11­3 lunî . ................................. Pentru străinătate prețul este îndoit TP­ 11 T­AF .­­■& Direcția și Administrația N­ p. 14 10 Redacția cu Capitală 14 10 „ „ Provincia. 1­n 14­99 „ „ Străinătatea. „ 12 40 la­­ St­­ ea A pare zilnic cu cele din urmă știri ale nopței^g^fcg le ale Portugaliei la Paris Agi,a. Primul ministru francez, a­ ter­tanit o ferma regelui Manuel foc pentru aprinderea unei țigări. L­ogica faptelor La Ateneu se cînta Dumi­nică „Eroica“ lui Beethoven și-mi făgăduisem din cursul săptamînei, ca o răsplată, as­cultarea acestei opere de su­verană îmbinare a celor mai curate simțiri cu gînduri din cele mai înnaripate. Cînd a venit Duminica, un îndemn puternic m'a mînat spre Universitate, unde se săr­bătorea retragerea din învăță­mii in iul de stat a d-lui Maio­­rescu. Era și acolo ispita unui ceas de reculegere sufletească și era și acolo o oper­ă de ar­monie superioară, dacă nu e­­ternă, cel puțin vremelnică : armonia intelectualitățea aces­tei târî în ce privește datoria omagiului cuvenit omului ca­re nu a fost unul dintre das­căli, ci marele dascăl al tu­turor acelor cari ocupă un loc fie pe o catedră, fie la tribuna parlamentului, fie la tribuna publică, fie în coloanele ziare­lor, fie în ori­ce colt al cîm­­pului culturei și literilor ro­mânești, dincoace și dincolo de hotarele geografice ale Ro­­mîniei. Dacă ar fi fost numai fru­­moasa și mișcătoarea zugrăvi­re a satisfacțiunei dăscălești în relațiile dintre profesori și­ student! — satisfacțiunea des­coperire!­­ și stimulărea­ indivi­dualităților — dacă ar fi fost numai această minunată zu­grăvire fixată și colorată de d. Maiorescu, precum și cu­­vintarea d-lui Dissescu — și încă însăși sărbătorirea profe­sorului pe urma căruia națiu­nea a tras atâtea foloase, n’ar fi răm­as numai o sărbătoare, ci ar fi însemnat o faptă mai mult, un folos mai mult. D. Dissescu a fost, pare că preocupat ca din cuvîntarea sa care a fost nu numai în numele Universitate!, ci mai ales spre folosul și glo­ria Universităței — să facă o sepțiune de înaltă cugetare morală — ceea ce, mai mult ca ori­ce apologie, era oma­giul adus cugetătorului sărbă­torit. Cu toate­ acestea, cînd am ascultat și cînd recitesc acum șirul lapidarelor cugetări ale celui ales să vorbească în nu­­mele Universităței, mi se pare că totuși o armonie a fost tul­burată, o logică a fost răstur­nată prin însăși împrejurarea că cel care a vorbit în numele Universităței a fost d. Dis­sescu. Sunt gazetar și mai mult ca ori­cui gazetarului îi incum­bă să raporteze vorbele la fap­te și faptele la vor­be, dacă prin aceasta urmărește cinstit sa contribuiască la formarea de caractere — și caracter este numai în omul la care fapta și vorba nu se resping, ci se contopesc. Cînd d. Dissescu a spus că logica nu poate fi meșteșugul de a împăca rațiunea pură cu rațiunea practică, mentalita­tea mea gazetărească m’a dus la fapte nu tocmai depărtate , la acea mișcare făcută în ju­rul reformei învățământului u­­niversitar și în special a ace­lui de drept, strîns unit cu a­­cela al filozofiei, logicei și moralei. M’ar a întrebat: cum se fa­ce ca numai după douî ani și ceva omul care atunci a fost cu forța împiedicat a realiza o reformă — întrebuințindu-se una din cele mai drastice for­me de rezistență universitară — astăzi să fi ajuns decan al facultăței de drept, membru în senatul universitar și prin­­tr’o spirituală dacă nu imi­nentă coincidență,, chemat din chiar finul Universităței să spie cuvîntul eî îintr’o împre­jurare atît, de specific univer­sitară ca aceea a retragerei o­­norabilului d. Titu Maio­rescu ? Răspunsul la această între­bare, îl găsesc în acea logică a faptelor de care vorbea d. Dissescu. Logica aceasta gu­vernează lumea și ea a făcut ca acea Universitate care a­­cum două ani urgisea pe mem­brul ei, azi tot ea să facă din­­tr’însul purtătorul ei de cuvînt și așa se cuvenea . Universita­tea să-și dea singură Secțiunea căci lecțiune nimeni nu e che­mat să­-i dea ei. Toată lumea e chemată să învețe din lecțiunile ei și mai ales din acele pe cari ea în­săși crede nimenit să-și le dea. Cu atît mai mult vaj folosi a­­ceastă lecție de „logica fapte­lor*“ cu cit ea a fost ținută,'în­tr’o împrejurare atît de solem­nă și bine­ intenționată' ca săr­bătorirea celui mai subtil și mai puternic logician pentru care valoarea morală a logicei era în „gîndul cel bun neîn­tinat de patimi și emoțiuni“. EMIL D FAGURE Dela romînii de peste munți IN JURUL ALEGE­REI EPISCOPU­LUI MIRON CHISTEA Budapesta, 23 Noembrie, — Par­tidul national român nu fixase pînă în ultimele zile ale alegerii vre-un candidat, pentru a nu da partidului advers prilejul unei agitații opozi­ționiste. Săptămîna trecută au­ urmat, ce-î dreptul, tratative între partidul na­țional român și între romînii mode­rați. Aceștia din­ urmă, însă, finind cu hotărâre la candidatul lor, arh­i­­mandritul Olariu, nu s’a putut ajun­ge la un rezultat-Partidul național român a avut, a­­cum cîteva zile, întruniri la Ver­­schesz și Temesvár, urmînd a alege între p­rotosinghelii Roșca și Cristea. Din cauza numărului insuficient de membri, nu s’a ajuns la un re­zultat. Vineri, deci, imediat înaintea ale­gerii, partidul national român s’a fixat asupra protosinghelului Miron Cristea­ In cercurile românești, însă, se crede că nici noul episcop, profesin­ghelul Miron Cristea, nu va fi confirmat. VICTIMELE PRIGOAREI MAGHIARE Budapesta, es Noembrie.—Acum cîteva zile s’a judecat la tribu­nalul­ din T­­imișoara procesul in­tentat socialistului român Pom­­peiu Cesar Tenecanul( ?) pentru o poezie intitulată „Sclavie in sclavie”. Poetul a fost condamnat la 3 luni închisoare și la o amenda de 100 coroane.­ ­ Același tribunal a judecat, pro­cesul unui alt socialist român, anume Petru Marinai: acuzatul a fost­ condamnat la 1<> zile închi­soare. farmaciștilor Sindicatul farmaciștilor a pu­blicat următorul manifest : COLEGI, Sîn­tem la cotitur­a unui dr­u­m­, ce trebue să decidă de soarta noas­tră. Proectul de lege, sanitară e pe birourile corpurilor legiuitoa­re. Peste cîteva zile se va auzii sentința noastră de moarte, de­și așteptăm una de reînviere. Pe li­nierii noștri se reazimă munca și viitorul farmaciei romînești și nu este îngăduit a permite ,alto­ra, a trece­­ așa de ușor peste ele. COLEGI. Am rabidiat multe. Toate nevoite creiaste de nedreapta organizație a farmaciei romînești, de 50 de ani pînă acum și, nu ne mai credeau vrednici, a îndura altele mai mari, cînd ne așteptăm l­a zile mai bune. Cu o farmacie l­a 8000 de tociîn­toi­ î, ni ,se închid porțile com­oesiunilor pentru 50 de ani. Cu plata taxelor de la 50—2000 lei, ni se face o nedreptate de care nu sîntem vinovați, nici noi, nici cei ce vin după noi COLEGI. Un­ singur lucru ne trial răm­î­­ne. In fața primejdiei ,,să ne u­­nim”. Să punem stavilă cu piep­turile noastre, furtuniel ce caută să ne sfarme pe toți de o potrivă și pentru tot­ dedumit. Avem drep­tul da, o viață mai bună și d­acă alții o nesocotesc, să le dovedim, că o putem pretinde, cu orice jertfe. Drept pildă să luăm jert­fele celor mai mitei, cari mai u­­n­­ fel de­cît noi cuceresc mereu. COLEGI, In noi stă totul!!! Și hotărîrile noastre,­­ alături cu sforțările noastre, vor decide zilele acestea dacă în adevăr trăim și d­acă me­rităm soarta vitregă ce mi se hă­răzește prin procetu­l de lege. COLEGI. Un ceas mai înainte vestim: Să luăm aminte, că­­ ace­st mo­ment pierdut, pierdut cămine și n­u vom avea suficiente amără­ciuni, să troenim in ruină, ce se apropie tot mai mult, ele profe­siunea noastră și de, existența viitorului nostru. Comitetul sindicatului Ben­iăriie studenților din Dorohoi , DOROHOU , 2S Noembrie. — A­­searti. In hala d­e gimnastică a gimnaziului „Grigore Ghica“ a avuit loc o șezătoare literară mu­zicală data d­e un gru­­ de stu­denți în folosul Lisei pentru uni­tatea pub­luală a tuturor romîni­­lor și crearei fondului pentru în­ființarea de biblioteci publice. S’au executat mai multe bucăți de primul tenor al soc. ,,Car­men“, șeful corului di­n Dumbră­veni, d. I. T. Căpriță, și de mu­zica militară a regimentului 29 Drago­?, de­­ sub conducerea d-Ui î ■locot. Vameșu. Șezătoarea a cuprins conferințe ținute de studenți, citiri din scri­itorii romîni, cintări, recitări și muzică. A participat multă lume și printre studenți s’au observat trei din Bucovina, cari sunt găzduiți la d. maior P. Pustia, Dșui, prtofeson Ghibănescu și Tiberiu Ciudu de la gimnaziul lo­cal, au­ desfășurat o mare activi­tate pentru deplina reușită a ser­bare!. f Cazul Racovski în Sobrania bulgară care a adresat, în Sobranie, gu­vernului bulgar o interpelare a­­supra cazului doctorului Racov­­ski, cetind,­­­intre altele, ca să i se răspundă dacă este adevărat ceea ce s'a susținut inain­tea in­stanțelor romînești că guvernul bulgar a servit o dată o bursă doctorului Racowski. Deputatul Mirsky Unde se va face înmor­­mîntarea lui Robescu GALAȚI, 23 Noembrie. — In ur­ma dispoziției luate de către membrii familiei, corpul regreta­tului Gogu Robescu va fi înm­or­­mîn­tat, la Galați, Joi. Mîine dimineață va fi adus în localitate, iar la 9 și jumătate transportat la, biserica Sf. Nico­­lae. Partidul conservator carpișt, și­­ prietenii defunctului îî vor face o măreață înmormîntare. Vor asista delegați din partea­ primăriei, a prefecturii, al cărei­a a fost într­im timp Robescu, precum și o delegație a clubului conservator-carpist din Capitală. Val. Știri politice IAȘI. »3 Noembrie. — Aseară s'a întrunit comitetul executiv li­beral, convocat de d. Stere. Au­ lipsiți mai umili membri. Cu toate acestea, comitetul, în principiu, a hotărît candidatura d-la. der. Vanicati de la locul va­cant la colegiul îl de Senat. Pentru astă seară au fost­ con­vocați membrii clubului liberal, pentru­ a alege comitelui electo­ral, compus din 9 membri și,care, după statutele clubului, împreună cu comitelul, executiv, fixează candidaturile. — Dan. * In­ vederea campaniei electorale pentru scaunul vacant de deputat la colegiul II de Ilfov, partidul conservato­r-demo)­crat a hotărît pînă acum să țină următoarele în­truniri publice pe culori: Mercur î­n 5 Noembrie, la orele 9 seara, o întrunire publică cu a­­legătorii din culoarea de­ Roșu în sala Pomul­ Verde. Joi în­ Noembrie, la același oră de seară, întrunire publică cu a­legătorii din culoarea de Galben în sala Solir. Vineri 97 Noembrie, la orele 9 seara. întrunire publică cu ale­gătorii din culoarea de Verde, în sala Oppler. Sălile în cari se vor­­ m­e intru­ni­rile cu alegătorii din culorile de Negrul și Albastru se vor fixa înîine. D. Take Ionescu va lua cuvin­­tul la toate aceste întruniri. # Partidul conser­vator-democrat, va ține o a doua mare întrunire, publică în Capitală în ziua dle­i 1 Decembrie, întrunirea va avea loc în sala Dacia la orele 3 p. m­. Comitetui­xecutiv al partidului conservator cârpiși, s'a întruni." Sîmbăta seara, sub președinția d-lui P. P. Carp, Comitelui s'a ocupat și de ches­tia alegerilor legislative parțiale, fixînd candidaturile următoare .­I­. M. DEȘL­IU la col. II de. Ca­meră. de Ilfov. D. M. VL1DESCU la col, I de Senat, de. Muscel. I), dr. PER IDE la col. I de Se­nat, de Vaslui, I). C. MEISNER la col. II de Se­nat ele lași. l­. I­ALIEN­.­­CRISTESCU la col. II de Cameră, de Tutova. -34 n Alex. Con­sta­n­ Un eseu, noul. m­­ister al­­ domeniilor. ,f. fost Duminică la Bacău, și. insolit de d. prefect al județului. C,­l laicii, a vizitat mai multe persoane din localitate, pe cari le-a, invitat, la un banchet, și apoi la o întrunire în sala hotelului ,,Central”. La ban­chet au­ luat parte vre­­o 90 de persoane, printre cari di-ni. R. C. Porumbaru­, St. St. Șendrea, dr. Baroni, deputați, și C. Vlaicu. ÎNTRUNIREA CLUBULUI C­ON­SERVATOR-DEMOCRAT DIN CRAIOVA CRAIOVA, 23 Noembrie. — Eri după amiază a avut loc o întru­nire în­ sala clubului conservator­­democrat. S’a primit o listă de nouă mem­bri, intre cari: d- dr. C. Schi nu, capit, C. Busurateanu, N. N­aciu­­lescu profesor, Dinică Florescu, Grig. I Căzănescu avocat, G. Mazi­­lu avocat, iorgu­ M. Popovici ma­re proprietar din Băi­lești, H. C. Luc­a mare proprietar, Grig. Ga­brieleden mare prop., Constatin Vulcănescu, Savu D. Mod­rescu­ proprietar d­in Craiova, Costi­că I. Dumitrescu, Chirițli G. Pa­ni pro­prietar din Fili­ași, I. Dumitru Joanta, proprietar. întrunirea s'a ținut sub preșe­dinția d-lui Nicu Economii sena­­tor și șeful partidului din locali­tate. — A'.am. SCHIMBAREA SITUAȚIEI IN PRA­HOVA PLOEȘTI, 13 Noembrie. — In cercurile politice locale se zvo­nește că d. Teodor Anghelescu, partizanul d-lui. C. I. Stoice­scu, va fi numit prefect al județului în loc­ul d-lui, C. D. Angh­el. Numirea ca prefect a d-lui Teo­dor Anghelescu ar însemna o fa­st­actic dată d-lui C. I. Stoicescu. In cercurile, liberalilor, amici ai d-lui Radovici, această versiune a stârnit mare senzație. Ei au în­ceput să se arate ostili atitudinei d-lui Ionel Brătianu. In vederea proectatei schimburi la prefectura locală, d. prefect. C. D. Angh­el și d. Teodor Angheles­cu se duc zilnic la București. Versiunile, ce cir­culă le dăm suit toată rezerva cuvenită.—Stavăr 41 IAȘI, 23 Noembrie— Astă-seară s’a ținut o întrunire în sala elubbu­­lui liberal sub prezidenția d-lui Stere-D- Stere a­­imit o scurtă cuvin­­tare arătînd­­ importanța alegere­ dela Iași,­­și cerind tuturor să contribue pentru succesul candidatului liberal. S’a­ procedat apoi la alegerea unui comitet electoral coompus din 9 per­soane-Miine la orele 9 jumătate, comite­tul executiv liberal împreună cu a­­cest comitet electoral de 9, se în­­ju­rș­il­e pentr­u­ a fixa pe candidat. Iar pentru mîine seara la orele 9, membrii clubului liberal sunt din nou convocați pentru a lua cunoștin­­ță,­­^«andidatul ales de aceste două comitete-Putem spune de pe acum, că can­didatul va fi d- dr. .Vanicatide. Dan. OsrpikiG legiuita CHMERO­ ­*­ Ședința de la 23 Noembrie —­Ședința se deschide la orele 3 fă­ră un sfert. Prezidează d. M. Ferechide. Pe banca ministerială se află d-nii I. Brătianu, V. Gh. Alorțan, Tom­a Ste­lian. Lipsind cloni secretari, d. Fere­­chide cere Camerei să încuviințeze ca douî d­ omni deputati mai tifteri să înlocuiască pe secretarii cari lip­sesc. Camera aprobă. Se face apelul nominal. Prezent! 91 domni deputați. Se aprobă sumarul ședinței tre­cute. D. Ion Lahovary, cere cuvîntul în chestie de regulament. D-sa crede că adunarea nu poate să încuviin­țeze ca ședința să se deschidă fără ca biroul să­ fie complectat cu se­cretarii titulari. In lipsa acestora Camera nu poate funcționa în mod titulat. Nici un text de lege, sau­ re­gulament nu ne autoriză să dero­găm de la uzurile stabilite. D. președinte răspunde: Cred că nu e nevoe să se ia în­­ considerație scrupulele d-lui Lahovary. E­ste ne­cesar ca lucrările președintelui să fie iscălite de doi secretari; în lip­sa titularilor se­­ poate foarte bine ca ei să fie înlocuiți cu două colegi cari au aceiași calitate de deputat. Și apoi, spune d. Ferechide, Camera s'a pronunțat odată asupra acestei chestiuni, așa încît președintele nu mai poate reveni. # D. N. Fleva cere cuvîntul și vor­bește de moartea fostului ministru italian De Fortis, căruia romîniî "i datores­c multă recunoștință. Am a­­vut ocazia, spune d. Fleva să cons­tat cu­ ajutor au căpătat romînii din Macedonia de la guvernul italian. Italia ne-a sprijinit în mod efectiv la Constantinopol. Cere președintelui să exprime fa­miliei lui De For­lis părerea de rău a parlamentului pentru moartea a­­cestui filo-romîn. O președinte declară că în urma încuviințarea Camerei va satisface propunerea d-lui Fleva. D. Em. Culoglu citește proectul de răspuns la mesagiu. D. N. Filipescu cere d-lui minis­tru de interne să-i pună la dispozi­ție unele dosare relative la o interpo­lare asupra constituirei izlazurilor­­ comunale­, de­oarece chestiunea a­­ceasta este atinsă și în proectul de răspuns la mesagiu. D. Brătianu răspunde că se lu­crează acum la aceste dosare așa ■ că nu vor putea fi date, d-lui­ Fili­pescu decît mai­orzim D. Ion Lahvary cere cuvîntul spre a pune două întrebări d-lui minis­tru de interne. B. Ferechide declară că nu poa­te încuviința aceasta fără aproba­­­rea d-lui ministru, D. Ionel IBrătianu se învoește ca d. Lahovary să-și formuleze Între­bările. D. I. Lahovary vorbește de taxa de 9 lei pe care­­ o plătesc țăranii spre­­ a fi dispensați de straja comu­nală. Taxa aceasta e nedreaptă căci ea, alături de multe alte taxe pe cari le plătesc locuitorii satelor fa­ce ca, budgetul lor să fie foarte în­greuiat­ Ea o l­na din motivele de nemulțumire ale sătenilor­1). Lahovary relevă faptul că gu­vernul actual a desființat taxa de cinci lei pentru asigurare în caz de s­ecetă, înființată de d-sa- Întreabă deci dacă nu este­ înțelept ca, dacă s’a desființat o taxă cum e aceea de ■asigurare în caz de secetă, să nu se pună alte taxe cari n'au nici un rost. Nu e nici o logică, nu e nici o continuitate în măsurile cari se iau la noi. Alta­ chestiune e următoarea: Jan­darmii rurali intră în curțile țăra­nilor și fac proces verbal locuito­rilor pentru că țin în bătătură gră­mezi­i de gunoi. Țăranul atunci­­ ca să scape de amendă, ia gunoiul, îl duce la marginea satului și­ î­i dă foc. Cu asta se crede că se salvează higiena la țară, dar se ia posibili­tatea țăranilor de a­-șî putea îngrășa pîmîntul cu gunoiu, care treime ți­nut mai mult tim­p în curte spre a se strînge mai mult și a fermenta. Se șt­ie că, cu două pogoane îngrășa­te se­ produce mai mult decît cu pogoane neîngrășate. D. Ionel Brătianu. Legea comuna­lă dispune ca acei cari vor să scape de paza comunală să fie dispen­sați în schimbul unei taxe. Se poate ca taxele să fie prea mari, vor face cer­cetări în aceasă privință. Taxa însă e foarte dreaptă. Cît despre chestiunea­­ a­ doua nu pot da, cum voește d. Lahovary ordin,­­să nu se distrugă gunoaiele­, căci trebue să avem în vedere și higiena satelor, pe lingă măsurile de îmbunătățire ale pămîntului. Se cere închiderea discuției și îi aprobă. D. președinte invită pe d-nii de­putați în secțiuni spre a studia pro­ectul de răspuns la mesagiul tro­nului. Apoi ședința se ridică, an­unț.îndu­­se cea viitoare pe mîine, cînd vor fi la ordinea zilei indigenate* SENATUL Senatul va ține vacanță Mercurî. pina EPIDEMII In comunele Bucșe­ștî și Obîrșia din Bacău s’a declarat epidemii de febră tifoidă­ In comunele Ostrov din Constanța și Cudalbii din Covurluiu s’a de­clarat epidemia de febra­ tifoidă. La Bucșeștî în Fălciu s’a stins dif­­teria*. Chestia maltratărei sindicaliștilor D. G. Cristas cm., unul din sin­di­­catiiig*!*'intertratați de că­tre poliția Capitalei cu prilejul eve­niimente­­lor :sîn Marelaise de Luni 10 Octom­brie cor., a înaintat erl 'd-luî ju­decător de­­ instrucție Negrea, o listă de 10 martori ai sindicaliș­­tiilor. Intre­ acești Martori figurează și d. procuror Parthen­iu și d-ra dr­. polaitemina Arbore. Martorii sunt de două feluri, linii, intre acei cari au fo­st ares­tați în­ noaptea de Luni- 19 Noem­­brie și deci au auzit țipetele vic­timelor, iar alții, dintre laicei cari au văzut. p­e sin­dicailiști cînd au­ fost­ arestați și deci știu că eî nu erau atunci loviți. Din feluli acesta, de martori slaic parte­­ l. procuror Pan­theniu și d-ra dr. Ec­ateri­na Arbore. * Pentru. Luni 30 Noembrie cor., sim­dlictailiștii sînt din, noii chemați la cabinieru­l I au­ d-lui judecător de instrucție Negrea. — A. Impresiile unui bucureștean încăp­ățănir.eia este un defect cunos­cut al copiilor ș­i­ al cucoa­nelor, adică al cel­ora cari sunt deprinși a fi răsfățați și ași ve­dea toate capriciile împlinite. Ger scitite cucoanelor, c­a să nu se supere, dar de sigur c­ă știu și dumnealor că în lumea lui Dum­nezeu mai există și un soia de animale nu tocmai grațioase, d­ar foarte încăpățînate! (Nu le spun numele Ca să nu se surpe­re cu­coanele!) Ci nici un copilaș dră­guț sau o cucoană idem, are a­­cest defect, nu e tocmai supără­tor fiindcă se șade bine uneori, bătînnd din picioruș. Nu­­e știți de ce însă am­-l prinde de loc bine pe ministrul nostru care s’a încăpățînat­ să ne dea pe lingă Mite boclucurî și o „a­­face­re Racovski“. N’am avut noi destuile scanda­luri cu care ne­ iam­ compromis față de străini, ne mai lipsea și o încă­pățînare ministerială? Ce nenorocire, ce calamitate va că­dea asupra, țarei de va reintra Racowski in liniște, uș­a 'Cuum a plecat? Oare poporul îl așteaptă numai pe el ca s­i înceapă a­­ la cu baz­ilii în D-zeu? Va­­ urupe cu el mi­crobii foametei și ai disperarea? Acești dușmani se înmulțesc mereu sub­ oblăduirea firtnron c -veri-elor și n­u prin exilarea și alung­a­rea cîtorva inși vor dis­pare acești in’amic­i din țara noa­­­stra! Și dacă Racovski e înu’a­­­devăr vinovat de ceva, de ce să nu-l­ judece și să-l trimeată la răcoare, decit să-i treacă asc.'de­­rile pe bieții polițiști muștru­­luinld pe prietenii săi? El are o moșie în țarii, de ce nu i-o con­fiscă, să fie tacîmult complect; să nu mai aibă omul nici o grijă! Nu rău, prea e ridicolă și lip­sită de grație, încăpățînar­ea gu­­vernului n­ostru f­ață de un om al­ cărui ochi nu-i mai plac! E ca își cînd m’așî duce e­i la casa unei om, h­îlseți, de patru lui Jhăi­cî și i­­șiși­­ la afară, apoi i-ași zice că de failed pragul îl fac piftie! Ce iar face b­ietul om fără pu­tere? Ai’ sta afară și ar sufla hi pr­ivinî pinii mi-iar trece mie ha­chițele. Deosebire­,i e numai că efi ași ajun­ ® e de pecuiiin­d în mtalmia, pe cînd țara­ mea e de pomină în Europa întreagă! ,Să stăm deci Jin­iișt­iți (altfel iTe papa furia de la poliție!) pînă cînd vor trece la­achițete­­ giiwm­­nuluii și va putea omul Să-și vază de necazurile lui, în pace. Vorba e, o să-I treacă vr'o­­dată ? El și­­ Paca așa îmi place și așa fac! D’aia sîntem la putere, philiților! Stan Bolovan Marina Japoniei Amiralul Togo (jos), celebru din timpul războiului ruso-japonez, s-a retras și în locul lui a venit ca­­ șef al amiralitatei japoneze amiralul Ijuin (sus). D-ra­­nquiens și d. de Flagny în Capitală — Conferința Concert de la Ateneu — O noutate artistică interesantă pentru bucureșteni De două zile se află în Capitală cunoscutul confe­rențiar Lucien Grou­de Flagny, pro­fesor su­perior la­­ Academia de Mu­zică din Geneva, care e însoțit de data aceasta și de către d-ra Hélène M. Luguiens, o foarte apreciată cîn­tăreață în lumea muzicală străină­­). Lucien de Flagny și d-ra Lu­­guiens vor da la noi, la sfîrșitul a­­cestei săptămâni, o „conferință-con­­c­ert", la care publicul va găsi isto­ricul cîntului francez din secolul al XII-a și pînă în secolul al XIV-a- Această conferință-concert va fi în­soțită de proecțiuni luminoase re­­prezintînd gravuri din secolele tre­cute-D-ra Luquienis va cînta o serie de cîntece vech­i, cari vor servi drept exemple­­ pentru conferința d-lui de Flagny. Presa străină se întrece in elogii pentru talentul de distinsă cîntă­­reață al d-rei de Luquiens- „Fi­garo“, „Le Journal“, „Le monde musical”, „Times“, „Standard“ nu au de­cît cuvinte de multă laudă pentru această distinsă cîn­tăreață­ D- de Flagny și d-ra llélene Lu­­quiens vin direct de la Viena, unde au ținut o asemenea conferință-con­­cert în sala „Alianței franceze” în prezența ambasadorului Franței și a­ unui public foarte select.După conferință, ambasadorul F­ranței la Viena a­ dat un banchet în onoarea d-rei Luquiens și a d-lui de Flagny, banchet la care a parti­cipat membrii ambasadei franceze și consilierul legațiunei elvețiene. Conferință-concert la București se va da probabil în sala Ateneului român- D ra Héléne I uquiens D. Lucien Grou de i'Iaguy CRONICA JUDICIARA Procesul sf­cietății „Aurora” TRIBUNALUL DE NOTARIAT SALVEAZA SOCIETATEA Procesul de milioane iscat în ju­rul societatei petrolifere „Aurora" —alții dată una din cele mai for­midabile, astăzi însă adusă pe pra­­gul­ falimentului — a fost tranșat­­ori, în­ partea lui cea mai­ presantă, prin seni­in la dată, de tribunalul Il­fov secția '.îiotarialului* Iată cum. Am arătat cu ocazia dezbaterilor cari au avut loc în cursul săptămînei trecute, să foc...Au­rora” pentru industria petrolului, cu un capital­­ de 6 milioane, luase cu împrumut' de la husiul­ olandez M­aatsch­apij din Amsterdam, suma de 4 milioane fiorini olandezi ,și garantind acest împrumut cu o sa­­­potecă de primul rang pe toate fu­bricele și instalatiunile ei. împrumutul s’a făcut, sub for­mă de obligațiuni,­ rambursabil la termen­ de vre-o 20 de ani. Afaceride .socieitățe,­ „Aurora” me­rglind rău și nefiin­d următoarei cu plata la trei cupola,ine . semes­triale i­on­­­secutive, m­iștiifl al­an­ii­ez. pe baza act­u­lui de hipotecă a început­ •urmărirea silită a de­bit­oan­el cerind tribimriluli de­­ m­otiaficat scoaterea in vînzare a imobilelor­­ ipotecate, fabricile și celelalte insta­lațiuni. Se și fixase mn termen de vîn­­zare, cînd două societăți credi­toare ale „Aurorei“ și anume „Steaua Rom­înă“ care a împru­mutat co­ca 2 miliaire și jumătate pe hipotecă raingul al doilea și­­„Creditul Petrolifer“ creditoarei pu­tro-g­al­at­ă cu vre-o 300.000 lei, s'a fi opus la vânzare, prin contes­­tațiuni­le introduse la­ acelaș tri­bunal. Motivele de contestație., în nu­măr de palm, au fost­ dezvoltate de d. G. Danielopol din partea „Creditului petrolifer“ și d-ni. Take Ionescu și Ad. Stern, din partea Stelei Române. Ele au fost combătute de d. P. Mis­sir, avocat al trustului olan­dez. Intre,,motivele ridicate de con­testație, era ș­i •m-mătoril , că trust,hl M­aatschapij nu are cali­tate de­ a" st­a în instanță nef­iind nici mandatară legală a dețină­­torilor de obligațiuni. Tribunalul, compuns din d-ni­' Selt­ina' președinte, Ion­escu -Dot­j­i și Mir­in­escu judecători, a admis­ contestația pe baza acestui motiv, fără­ a mai discuta pe celelalte, cari se refereau­, la nulitatea actu­lui de hipotecă. ‘ Tribunalul in sentința sa lui va discuta de­cît primul motiv pe care la luat în cerceta­re Int primul rînd, de­oarece el poartă asupra dreptului părții de a sta­ în instanță și a calității în baza căreia, face acțiunea de urmărire. CURȚI ȘI TRIBUNALE CHESTIUNEA JURAMINTULUI MORE-JUDAICO, VA FI DEDUSA ÎNAINTEA SECȚIUNILOR UNITE ALE CASAȚIEI. — D-nii dr. Niem­­rower din Iași și rabin Taubes din București, s’au văzut condamnați de­ diverse judecătorii de ocoale la pe­nalități ce nu trec, de 50 de lei a­­mendă pentru că refuzaseră asis­­­tența la depunerea jurământului „more judaico“, la care acele in­stante obligaseră pe împricinați­ e­­vrei. Motivele refuzului, erau că dînși î­i consideră soiul de jurămînt ca fiind contra conștiinței lor cum și contra spiritului religiunei ebraice. Din punct­ de vedere juridic el susțin ca jurământul nu trebue prestat în si­nagogă ci în pretoriul instanțelor și că preotul nu poate fi asimilat, cu expertul și deci nu poate fi silit prin penalități a presta serviciile. Atît d. Nienh­ower cît și d. Taubes au făcut recurs înaintea Casației. Este locul să amintim că acum un an Curtea de Casație a admis un recurs identic al d-rului Niemrower stabilind că jurământul nu trebue prestat în forma impusă de anafo­­raua lui Vodă Mihail Sturdza și nici preotul nu poate fi silit ca im expert. De data aceasta aceiași secție a­­ Curiei de Casație, a făcut diver­gență la o precedentă înfățișare. Emi recursul s’a judecat din*, nou­ du Gurbea, complectată, . Au pledat d-niî G. Dissescu și Os­wald Teodoreanu. După o lungă de­liberare Curtea a făcut din nou, di­­vergință, astfel că afacerea se va ju­deca de către secțiunile unite ale Casației, stabilindu-se astfel o ju­­rispruden­tă definitivă asupra ates­tat chestiuni interesante și atît de controversată. FRATRICIDUL DIN BALANEȘTI. Două frați Ioan și Ștefan Bădiceanu träiau în comuna Bălănești, județul Buzău, dar nu veneau în contact, de­oare­ce cel dinWT era­ tembel și leneș, pe cînd al douilea era har­nic, om de ispravă și care își făcuse o slare de mult­ ,jinduită. Acesta nefiind însurat, fratele cel leneș și sărac , se mîngăia cu nădejdi­a că cel puțin va moșteni averea agoni­sirr. Cît preț,punea pe aceasta se vede din faptul că nu s’a sfiit să-l ucidă în mijlocul pădurei, cu pușca, cîrul a văzut că Ștefan a adoptat pe fața unei concubine, căreia îî lăsa averea. Condamnat la 5 ani recluziune du Curtea cu jurat­ din Buzău, fratele asasin a făcut recurs, care a fost respins erl de Curtea de Casație." UN CURIOS OMOR PRIN IM­PRUDENTA. — D. 'Const.­ Popovici, agent­,sanitar, pusese la cale cu a­­jutorul învățătorilor din­­ comuna Breasla, județul Dolj,, o reprezenta­­țiune în beneficiul cantinei școlare. Pentru ca serbarea să fie de efect, d-sa aduse, artificii și vor chiar să­dea focuri de tun. O­­eavă veche de tun, fiind găsită, d. Popovici pu­se­­ pe Niculae Cap Alb și I. Ungu­­rea­nu să o umple cu diferite­ materii explozibile inofensive. S'a întîm­plat însă că explozia s’a­ produs în­­ mod serios înainte de timp și țeava fiind prefăcută în bucăți, o așchie lovi, pe­ fata Leontina Rado­­vici,­­omorînd-o. Pentru acest trist accident au­ fost făcuti responsabili • di. Popovici, N. Cap Alb .și Ungureanu, cărora tribunalul le-a dat cîte 15 zile în­­chisoare. Curtea de­ Casație­ a con­firmat erl pedeapsa prin­ respingerea recursului. DIVERSE. — D. judecător de in­strucție V. Popovici. a continuat era cercetările în afacerea crimei din fundătura Roșca No. 5. S­ a p­­ stabilit, că Gheorghe Scărlă­­tescu, cumpărase cu două ore înain­tea crimei cuțitul de­­ la, negustorul P. Ganciu,­­pe care l-a dat surorei sale Alexandrina Scărlătescu, sfă­­tuind-o, cum să ucidă cu el pe a­­mantul ei, defunctul Iosif Dumi­­trescu. — Tot judecătorul cabinetului 4, a dat or­donanța definitivă contra lui Gh. Diaconescu, factor poștal, care fiind însărcinat pe lângă bijl­icul de expediție al Poștei cu pri­mirea fracilelor ce trebuesc operate se deda la falsuri. Cu chipul acesta­ furase peste 1200 lei. El a fost dat judecăței pentru fals și delapidare.­­ Curtea­ de Casație, secția a 2-a, a respins erl recursul soților Marghioala și Nicolae Bratu din co­muna Tufeștî, județul Putna, con­damnat­ la cile 5 ani recluziune d­­jurații acelui județ-Condamnații fiind în ceartă cu vecinul lor Costică Macovei sofia l-a luat în brate, în timp ce solul îî aplică o lovitură de topor iu cap. Lovitura nu a fost mortală-

Next