Dimineaţa, noiembrie 1909 (Anul 6, nr. 2047-2075)
1909-11-25 / nr. 2070
ANUL VI,—No. 2070 PUBLICITATEA : CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. BUCUREȘTI «tr. Karagreorgevici l$-Telefon 8/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 Miercuri 25 Noembrie 1909 DIRECTOR CONST. MINE Abonamente cu premii: tin an......................................iei 20 6 luni...................................... .113 lunî . ................................. Pentru străinătate prețul este îndoit TP 11 TAF .■& Direcția și Administrația N p. 14 10 Redacția cu Capitală 14 10 „ „ Provincia. 1n 1499 „ „ Străinătatea. „ 12 40 la St ea A pare zilnic cu cele din urmă știri ale nopței^g^fcg le ale Portugaliei la Paris Agi,a. Primul ministru francez, a tertanit o ferma regelui Manuel foc pentru aprinderea unei țigări. Logica faptelor La Ateneu se cînta Duminică „Eroica“ lui Beethoven și-mi făgăduisem din cursul săptamînei, ca o răsplată, ascultarea acestei opere de suverană îmbinare a celor mai curate simțiri cu gînduri din cele mai înnaripate. Cînd a venit Duminica, un îndemn puternic m'a mînat spre Universitate, unde se sărbătorea retragerea din învățămii in iul de stat a d-lui Maiorescu. Era și acolo ispita unui ceas de reculegere sufletească și era și acolo o operă de armonie superioară, dacă nu eternă, cel puțin vremelnică : armonia intelectualitățea acestei târî în ce privește datoria omagiului cuvenit omului care nu a fost unul dintre dascăli, ci marele dascăl al tuturor acelor cari ocupă un loc fie pe o catedră, fie la tribuna parlamentului, fie la tribuna publică, fie în coloanele ziarelor, fie în orice colt al cîmpului culturei și literilor românești, dincoace și dincolo de hotarele geografice ale Romîniei. Dacă ar fi fost numai frumoasa și mișcătoarea zugrăvire a satisfacțiunei dăscălești în relațiile dintre profesori și student! — satisfacțiunea descoperire! și stimulărea individualităților — dacă ar fi fost numai această minunată zugrăvire fixată și colorată de d. Maiorescu, precum și cuvintarea d-lui Dissescu — și încă însăși sărbătorirea profesorului pe urma căruia națiunea a tras atâtea foloase, n’ar fi rămas numai o sărbătoare, ci ar fi însemnat o faptă mai mult, un folos mai mult. D. Dissescu a fost, pare că preocupat ca din cuvîntarea sa care a fost nu numai în numele Universitate!, ci mai ales spre folosul și gloria Universităței — să facă o sepțiune de înaltă cugetare morală — ceea ce, mai mult ca orice apologie, era omagiul adus cugetătorului sărbătorit. Cu toate acestea, cînd am ascultat și cînd recitesc acum șirul lapidarelor cugetări ale celui ales să vorbească în numele Universităței, mi se pare că totuși o armonie a fost tulburată, o logică a fost răsturnată prin însăși împrejurarea că cel care a vorbit în numele Universităței a fost d. Dissescu. Sunt gazetar și mai mult ca oricui gazetarului îi incumbă să raporteze vorbele la fapte și faptele la vorbe, dacă prin aceasta urmărește cinstit sa contribuiască la formarea de caractere — și caracter este numai în omul la care fapta și vorba nu se resping, ci se contopesc. Cînd d. Dissescu a spus că logica nu poate fi meșteșugul de a împăca rațiunea pură cu rațiunea practică, mentalitatea mea gazetărească m’a dus la fapte nu tocmai depărtate , la acea mișcare făcută în jurul reformei învățământului universitar și în special a acelui de drept, strîns unit cu acela al filozofiei, logicei și moralei. M’ar a întrebat: cum se face ca numai după douî ani și ceva omul care atunci a fost cu forța împiedicat a realiza o reformă — întrebuințindu-se una din cele mai drastice forme de rezistență universitară — astăzi să fi ajuns decan al facultăței de drept, membru în senatul universitar și printr’o spirituală dacă nu iminentă coincidență,, chemat din chiar finul Universităței să spie cuvîntul eî îintr’o împrejurare atît, de specific universitară ca aceea a retragerei onorabilului d. Titu Maiorescu ? Răspunsul la această întrebare, îl găsesc în acea logică a faptelor de care vorbea d. Dissescu. Logica aceasta guvernează lumea și ea a făcut ca acea Universitate care acum două ani urgisea pe membrul ei, azi tot ea să facă dintr’însul purtătorul ei de cuvînt și așa se cuvenea . Universitatea să-și dea singură Secțiunea căci lecțiune nimeni nu e chemat să-i dea ei. Toată lumea e chemată să învețe din lecțiunile ei și mai ales din acele pe cari ea însăși crede nimenit să-și le dea. Cu atît mai mult vaj folosi această lecție de „logica faptelor*“ cu cit ea a fost ținută,'într’o împrejurare atît de solemnă și bine intenționată' ca sărbătorirea celui mai subtil și mai puternic logician pentru care valoarea morală a logicei era în „gîndul cel bun neîntinat de patimi și emoțiuni“. EMIL D FAGURE Dela romînii de peste munți IN JURUL ALEGEREI EPISCOPULUI MIRON CHISTEA Budapesta, 23 Noembrie, — Partidul national român nu fixase pînă în ultimele zile ale alegerii vre-un candidat, pentru a nu da partidului advers prilejul unei agitații opoziționiste. Săptămîna trecută au urmat, ce-î dreptul, tratative între partidul național român și între romînii moderați. Aceștia din urmă, însă, finind cu hotărâre la candidatul lor, arhimandritul Olariu, nu s’a putut ajunge la un rezultat-Partidul național român a avut, acum cîteva zile, întruniri la Verschesz și Temesvár, urmînd a alege între protosinghelii Roșca și Cristea. Din cauza numărului insuficient de membri, nu s’a ajuns la un rezultat. Vineri, deci, imediat înaintea alegerii, partidul national român s’a fixat asupra protosinghelului Miron Cristea In cercurile românești, însă, se crede că nici noul episcop, profesinghelul Miron Cristea, nu va fi confirmat. VICTIMELE PRIGOAREI MAGHIARE Budapesta, es Noembrie.—Acum cîteva zile s’a judecat la tribunalul din Timișoara procesul intentat socialistului român Pompeiu Cesar Tenecanul( ?) pentru o poezie intitulată „Sclavie in sclavie”. Poetul a fost condamnat la 3 luni închisoare și la o amenda de 100 coroane. Același tribunal a judecat, procesul unui alt socialist român, anume Petru Marinai: acuzatul a fost condamnat la 1<> zile închisoare. farmaciștilor Sindicatul farmaciștilor a publicat următorul manifest : COLEGI, Sîntem la cotitura unui drum, ce trebue să decidă de soarta noastră. Proectul de lege, sanitară e pe birourile corpurilor legiuitoare. Peste cîteva zile se va auzii sentința noastră de moarte, deși așteptăm una de reînviere. Pe linierii noștri se reazimă munca și viitorul farmaciei romînești și nu este îngăduit a permite ,altora, a trece așa de ușor peste ele. COLEGI. Am rabidiat multe. Toate nevoite creiaste de nedreapta organizație a farmaciei romînești, de 50 de ani pînă acum și, nu ne mai credeau vrednici, a îndura altele mai mari, cînd ne așteptăm la zile mai bune. Cu o farmacie la 8000 de tociîntoi î, ni ,se închid porțile comoesiunilor pentru 50 de ani. Cu plata taxelor de la 50—2000 lei, ni se face o nedreptate de care nu sîntem vinovați, nici noi, nici cei ce vin după noi COLEGI. Un singur lucru ne trial rămîne. In fața primejdiei ,,să ne unim”. Să punem stavilă cu piepturile noastre, furtuniel ce caută să ne sfarme pe toți de o potrivă și pentru tot dedumit. Avem dreptul da, o viață mai bună și dacă alții o nesocotesc, să le dovedim, că o putem pretinde, cu orice jertfe. Drept pildă să luăm jertfele celor mai mitei, cari mai un fel decît noi cuceresc mereu. COLEGI, In noi stă totul!!! Și hotărîrile noastre, alături cu sforțările noastre, vor decide zilele acestea dacă în adevăr trăim și dacă merităm soarta vitregă ce mi se hărăzește prin procetul de lege. COLEGI. Un ceas mai înainte vestim: Să luăm aminte, că acest moment pierdut, pierdut cămine și nu vom avea suficiente amărăciuni, să troenim in ruină, ce se apropie tot mai mult, ele profesiunea noastră și de, existența viitorului nostru. Comitetul sindicatului Beniăriie studenților din Dorohoi , DOROHOU , 2S Noembrie. — Asearti. In hala de gimnastică a gimnaziului „Grigore Ghica“ a avuit loc o șezătoare literară muzicală data de un gru de studenți în folosul Lisei pentru unitatea publuală a tuturor romînilor și crearei fondului pentru înființarea de biblioteci publice. S’au executat mai multe bucăți de primul tenor al soc. ,,Carmen“, șeful corului din Dumbrăveni, d. I. T. Căpriță, și de muzica militară a regimentului 29 Drago?, de sub conducerea d-Ui î ■locot. Vameșu. Șezătoarea a cuprins conferințe ținute de studenți, citiri din scriitorii romîni, cintări, recitări și muzică. A participat multă lume și printre studenți s’au observat trei din Bucovina, cari sunt găzduiți la d. maior P. Pustia, Dșui, prtofeson Ghibănescu și Tiberiu Ciudu de la gimnaziul local, au desfășurat o mare activitate pentru deplina reușită a serbare!. f Cazul Racovski în Sobrania bulgară care a adresat, în Sobranie, guvernului bulgar o interpelare asupra cazului doctorului Racovski, cetind,intre altele, ca să i se răspundă dacă este adevărat ceea ce s'a susținut inaintea instanțelor romînești că guvernul bulgar a servit o dată o bursă doctorului Racowski. Deputatul Mirsky Unde se va face înmormîntarea lui Robescu GALAȚI, 23 Noembrie. — In urma dispoziției luate de către membrii familiei, corpul regretatului Gogu Robescu va fi înmormîntat, la Galați, Joi. Mîine dimineață va fi adus în localitate, iar la 9 și jumătate transportat la, biserica Sf. Nicolae. Partidul conservator carpișt, și prietenii defunctului îî vor face o măreață înmormîntare. Vor asista delegați din partea primăriei, a prefecturii, al căreia a fost întrim timp Robescu, precum și o delegație a clubului conservator-carpist din Capitală. Val. Știri politice IAȘI. »3 Noembrie. — Aseară s'a întrunit comitetul executiv liberal, convocat de d. Stere. Au lipsiți mai umili membri. Cu toate acestea, comitetul, în principiu, a hotărît candidatura d-la. der. Vanicati de la locul vacant la colegiul îl de Senat. Pentru astă seară au fost convocați membrii clubului liberal, pentru a alege comitelui electoral, compus din 9 membri și,care, după statutele clubului, împreună cu comitelul, executiv, fixează candidaturile. — Dan. * In vederea campaniei electorale pentru scaunul vacant de deputat la colegiul II de Ilfov, partidul conservator-demo)crat a hotărît pînă acum să țină următoarele întruniri publice pe culori: Mercur în 5 Noembrie, la orele 9 seara, o întrunire publică cu alegătorii din culoarea de Roșu în sala Pomul Verde. Joi în Noembrie, la același oră de seară, întrunire publică cu alegătorii din culoarea de Galben în sala Solir. Vineri 97 Noembrie, la orele 9 seara. întrunire publică cu alegătorii din culoarea de Verde, în sala Oppler. Sălile în cari se vor me intrunirile cu alegătorii din culorile de Negrul și Albastru se vor fixa înîine. D. Take Ionescu va lua cuvintul la toate aceste întruniri. # Partidul conservator-democrat, va ține o a doua mare întrunire, publică în Capitală în ziua dlei 1 Decembrie, întrunirea va avea loc în sala Dacia la orele 3 p. m. Comitetuixecutiv al partidului conservator cârpiși, s'a întruni." Sîmbăta seara, sub președinția d-lui P. P. Carp, Comitelui s'a ocupat și de chestia alegerilor legislative parțiale, fixînd candidaturile următoare .I. M. DEȘLIU la col. II de. Cameră. de Ilfov. D. M. VL1DESCU la col, I de Senat, de. Muscel. I), dr. PER IDE la col. I de Senat, de Vaslui, I). C. MEISNER la col. II de Senat ele lași. l. IALIEN.CRISTESCU la col. II de Cameră, de Tutova. -34 n Alex. Constan Un eseu, noul. mister al domeniilor. ,f. fost Duminică la Bacău, și. insolit de d. prefect al județului. C,l laicii, a vizitat mai multe persoane din localitate, pe cari le-a, invitat, la un banchet, și apoi la o întrunire în sala hotelului ,,Central”. La banchet au luat parte vreo 90 de persoane, printre cari di-ni. R. C. Porumbaru, St. St. Șendrea, dr. Baroni, deputați, și C. Vlaicu. ÎNTRUNIREA CLUBULUI CONSERVATOR-DEMOCRAT DIN CRAIOVA CRAIOVA, 23 Noembrie. — Eri după amiază a avut loc o întrunire în sala clubului conservatordemocrat. S’a primit o listă de nouă membri, intre cari: d- dr. C. Schi nu, capit, C. Busurateanu, N. Naciulescu profesor, Dinică Florescu, Grig. I Căzănescu avocat, G. Mazilu avocat, iorgu M. Popovici mare proprietar din Băilești, H. C. Luca mare proprietar, Grig. Gabrieleden mare prop., Constatin Vulcănescu, Savu D. Modrescu proprietar din Craiova, Costică I. Dumitrescu, Chirițli G. Pani proprietar din Filiași, I. Dumitru Joanta, proprietar. întrunirea s'a ținut sub președinția d-lui Nicu Economii senator și șeful partidului din localitate. — A'.am. SCHIMBAREA SITUAȚIEI IN PRAHOVA PLOEȘTI, 13 Noembrie. — In cercurile politice locale se zvonește că d. Teodor Anghelescu, partizanul d-lui. C. I. Stoicescu, va fi numit prefect al județului în locul d-lui, C. D. Anghel. Numirea ca prefect a d-lui Teodor Anghelescu ar însemna o fastactic dată d-lui C. I. Stoicescu. In cercurile, liberalilor, amici ai d-lui Radovici, această versiune a stârnit mare senzație. Ei au început să se arate ostili atitudinei d-lui Ionel Brătianu. In vederea proectatei schimburi la prefectura locală, d. prefect. C. D. Anghel și d. Teodor Anghelescu se duc zilnic la București. Versiunile, ce circulă le dăm suit toată rezerva cuvenită.—Stavăr 41 IAȘI, 23 Noembrie— Astă-seară s’a ținut o întrunire în sala elubbului liberal sub prezidenția d-lui Stere-D- Stere aimit o scurtă cuvintare arătînd importanța alegere dela Iași,și cerind tuturor să contribue pentru succesul candidatului liberal. S’a procedat apoi la alegerea unui comitet electoral coompus din 9 persoane-Miine la orele 9 jumătate, comitetul executiv liberal împreună cu acest comitet electoral de 9, se înjurșile pentru a fixa pe candidat. Iar pentru mîine seara la orele 9, membrii clubului liberal sunt din nou convocați pentru a lua cunoștință,^«andidatul ales de aceste două comitete-Putem spune de pe acum, că candidatul va fi d- dr. .Vanicatide. Dan. OsrpikiG legiuita CHMERO * Ședința de la 23 Noembrie —Ședința se deschide la orele 3 fără un sfert. Prezidează d. M. Ferechide. Pe banca ministerială se află d-nii I. Brătianu, V. Gh. Alorțan, Toma Stelian. Lipsind cloni secretari, d. Ferechide cere Camerei să încuviințeze ca douî d omni deputati mai tifteri să înlocuiască pe secretarii cari lipsesc. Camera aprobă. Se face apelul nominal. Prezent! 91 domni deputați. Se aprobă sumarul ședinței trecute. D. Ion Lahovary, cere cuvîntul în chestie de regulament. D-sa crede că adunarea nu poate să încuviințeze ca ședința să se deschidă fără ca biroul să fie complectat cu secretarii titulari. In lipsa acestora Camera nu poate funcționa în mod titulat. Nici un text de lege, sau regulament nu ne autoriză să derogăm de la uzurile stabilite. D. președinte răspunde: Cred că nu e nevoe să se ia în considerație scrupulele d-lui Lahovary. Este necesar ca lucrările președintelui să fie iscălite de doi secretari; în lipsa titularilor se poate foarte bine ca ei să fie înlocuiți cu două colegi cari au aceiași calitate de deputat. Și apoi, spune d. Ferechide, Camera s'a pronunțat odată asupra acestei chestiuni, așa încît președintele nu mai poate reveni. # D. N. Fleva cere cuvîntul și vorbește de moartea fostului ministru italian De Fortis, căruia romîniî "i datoresc multă recunoștință. Am avut ocazia, spune d. Fleva să constat cu ajutor au căpătat romînii din Macedonia de la guvernul italian. Italia ne-a sprijinit în mod efectiv la Constantinopol. Cere președintelui să exprime familiei lui De Forlis părerea de rău a parlamentului pentru moartea acestui filo-romîn. O președinte declară că în urma încuviințarea Camerei va satisface propunerea d-lui Fleva. D. Em. Culoglu citește proectul de răspuns la mesagiu. D. N. Filipescu cere d-lui ministru de interne să-i pună la dispoziție unele dosare relative la o interpolare asupra constituirei izlazurilor comunale, deoarece chestiunea aceasta este atinsă și în proectul de răspuns la mesagiu. D. Brătianu răspunde că se lucrează acum la aceste dosare așa ■ că nu vor putea fi date, d-lui Filipescu decît maiorzim D. Ion Lahvary cere cuvîntul spre a pune două întrebări d-lui ministru de interne. B. Ferechide declară că nu poate încuviința aceasta fără aprobarea d-lui ministru, D. Ionel IBrătianu se învoește ca d. Lahovary să-și formuleze Întrebările. D. I. Lahovary vorbește de taxa de 9 lei pe care o plătesc țăranii spre a fi dispensați de straja comunală. Taxa aceasta e nedreaptă căci ea, alături de multe alte taxe pe cari le plătesc locuitorii satelor face ca, budgetul lor să fie foarte îngreuiat Ea o lna din motivele de nemulțumire ale sătenilor1). Lahovary relevă faptul că guvernul actual a desființat taxa de cinci lei pentru asigurare în caz de secetă, înființată de d-sa- Întreabă deci dacă nu este înțelept ca, dacă s’a desființat o taxă cum e aceea de ■asigurare în caz de secetă, să nu se pună alte taxe cari n'au nici un rost. Nu e nici o logică, nu e nici o continuitate în măsurile cari se iau la noi. Alta chestiune e următoarea: Jandarmii rurali intră în curțile țăranilor și fac proces verbal locuitorilor pentru că țin în bătătură grămezii de gunoi. Țăranul atunci ca să scape de amendă, ia gunoiul, îl duce la marginea satului și îi dă foc. Cu asta se crede că se salvează higiena la țară, dar se ia posibilitatea țăranilor de a-șî putea îngrășa pîmîntul cu gunoiu, care treime ținut mai mult timp în curte spre a se strînge mai mult și a fermenta. Se știe că, cu două pogoane îngrășate se produce mai mult decît cu pogoane neîngrășate. D. Ionel Brătianu. Legea comunală dispune ca acei cari vor să scape de paza comunală să fie dispensați în schimbul unei taxe. Se poate ca taxele să fie prea mari, vor face cercetări în aceasă privință. Taxa însă e foarte dreaptă. Cît despre chestiunea a doua nu pot da, cum voește d. Lahovary ordin,să nu se distrugă gunoaiele, căci trebue să avem în vedere și higiena satelor, pe lingă măsurile de îmbunătățire ale pămîntului. Se cere închiderea discuției și îi aprobă. D. președinte invită pe d-nii deputați în secțiuni spre a studia proectul de răspuns la mesagiul tronului. Apoi ședința se ridică, anunț.înduse cea viitoare pe mîine, cînd vor fi la ordinea zilei indigenate* SENATUL Senatul va ține vacanță Mercurî. pina EPIDEMII In comunele Bucșeștî și Obîrșia din Bacău s’a declarat epidemii de febră tifoidă In comunele Ostrov din Constanța și Cudalbii din Covurluiu s’a declarat epidemia de febra tifoidă. La Bucșeștî în Fălciu s’a stins difteria*. Chestia maltratărei sindicaliștilor D. G. Cristas cm., unul din sindicatiiig*!*'intertratați de către poliția Capitalei cu prilejul eveniimentelor :sîn Marelaise de Luni 10 Octombrie cor., a înaintat erl 'd-luî judecător de instrucție Negrea, o listă de 10 martori ai sindicaliștiilor. Intre acești Martori figurează și d. procuror Partheniu și d-ra dr. polaitemina Arbore. Martorii sunt de două feluri, linii, intre acei cari au fost arestați în noaptea de Luni- 19 Noembrie și deci au auzit țipetele victimelor, iar alții, dintre laicei cari au văzut. pe sindicailiști cînd au fost arestați și deci știu că eî nu erau atunci loviți. Din feluli acesta, de martori slaic parte l. procuror Pantheniu și d-ra dr. Ecaterina Arbore. * Pentru. Luni 30 Noembrie cor., simdlictailiștii sînt din, noii chemați la cabinierul I au d-lui judecător de instrucție Negrea. — A. Impresiile unui bucureștean încăpățănir.eia este un defect cunoscut al copiilor și al cucoanelor, adică al celora cari sunt deprinși a fi răsfățați și ași vedea toate capriciile împlinite. Ger scitite cucoanelor, ca să nu se supere, dar de sigur că știu și dumnealor că în lumea lui Dumnezeu mai există și un soia de animale nu tocmai grațioase, dar foarte încăpățînate! (Nu le spun numele Ca să nu se surpere cucoanele!) Ci nici un copilaș drăguț sau o cucoană idem, are acest defect, nu e tocmai supărător fiindcă se șade bine uneori, bătînnd din picioruș. Nue știți de ce însă am-l prinde de loc bine pe ministrul nostru care s’a încăpățînat să ne dea pe lingă Mite boclucurî și o „afacere Racovski“. N’am avut noi destuile scandaluri cu care ne iam compromis față de străini, ne mai lipsea și o încăpățînare ministerială? Ce nenorocire, ce calamitate va cădea asupra, țarei de va reintra Racowski in liniște, ușa 'Cuum a plecat? Oare poporul îl așteaptă numai pe el ca si înceapă a la cu bazilii în D-zeu? Va urupe cu el microbii foametei și ai disperarea? Acești dușmani se înmulțesc mereu sub oblăduirea firtnron c -veri-elor și nu prin exilarea și alungarea cîtorva inși vor dispare acești in’amici din țara noastra! Și dacă Racovski e înu’adevăr vinovat de ceva, de ce să nu-l judece și să-l trimeată la răcoare, decit să-i treacă asc.'derile pe bieții polițiști muștruluinld pe prietenii săi? El are o moșie în țarii, de ce nu i-o confiscă, să fie tacîmult complect; să nu mai aibă omul nici o grijă! Nu rău, prea e ridicolă și lipsită de grație, încăpățînarea guvernului nostru față de un om al cărui ochi nu-i mai plac! E ca își cînd m’așî duce ei la casa unei om, hîlseți, de patru lui Jhăicî și ișiși la afară, apoi i-ași zice că de failed pragul îl fac piftie! Ce iar face bietul om fără putere? Ai’ sta afară și ar sufla hi privinî pinii mi-iar trece mie hachițele. Deosebire,i e numai că efi ași ajun ® e de pecuiiind în mtalmia, pe cînd țara mea e de pomină în Europa întreagă! ,Să stăm deci Jiniiștiți (altfel iTe papa furia de la poliție!) pînă cînd vor trece laachițete giiwmnuluii și va putea omul Să-și vază de necazurile lui, în pace. Vorba e, o să-I treacă vr'odată ? El și Paca așa îmi place și așa fac! D’aia sîntem la putere, philiților! Stan Bolovan Marina Japoniei Amiralul Togo (jos), celebru din timpul războiului ruso-japonez, s-a retras și în locul lui a venit ca șef al amiralitatei japoneze amiralul Ijuin (sus). D-ranquiens și d. de Flagny în Capitală — Conferința Concert de la Ateneu — O noutate artistică interesantă pentru bucureșteni De două zile se află în Capitală cunoscutul conferențiar Lucien Groude Flagny, profesor superior la Academia de Muzică din Geneva, care e însoțit de data aceasta și de către d-ra Hélène M. Luguiens, o foarte apreciată cîntăreață în lumea muzicală străină). Lucien de Flagny și d-ra Luguiens vor da la noi, la sfîrșitul acestei săptămâni, o „conferință-concert", la care publicul va găsi istoricul cîntului francez din secolul al XII-a și pînă în secolul al XIV-a- Această conferință-concert va fi însoțită de proecțiuni luminoase reprezintînd gravuri din secolele trecute-D-ra Luquienis va cînta o serie de cîntece vechi, cari vor servi drept exemple pentru conferința d-lui de Flagny. Presa străină se întrece in elogii pentru talentul de distinsă cîntăreață al d-rei de Luquiens- „Figaro“, „Le Journal“, „Le monde musical”, „Times“, „Standard“ nu au decît cuvinte de multă laudă pentru această distinsă cîntăreață D- de Flagny și d-ra llélene Luquiens vin direct de la Viena, unde au ținut o asemenea conferință-concert în sala „Alianței franceze” în prezența ambasadorului Franței și a unui public foarte select.După conferință, ambasadorul Franței la Viena a dat un banchet în onoarea d-rei Luquiens și a d-lui de Flagny, banchet la care a participat membrii ambasadei franceze și consilierul legațiunei elvețiene. Conferință-concert la București se va da probabil în sala Ateneului român- D ra Héléne I uquiens D. Lucien Grou de i'Iaguy CRONICA JUDICIARA Procesul sfcietății „Aurora” TRIBUNALUL DE NOTARIAT SALVEAZA SOCIETATEA Procesul de milioane iscat în jurul societatei petrolifere „Aurora" —alții dată una din cele mai formidabile, astăzi însă adusă pe pragul falimentului — a fost tranșatori, în partea lui cea mai presantă, prin seniin la dată, de tribunalul Ilfov secția '.îiotarialului* Iată cum. Am arătat cu ocazia dezbaterilor cari au avut loc în cursul săptămînei trecute, să foc...Aurora” pentru industria petrolului, cu un capital de 6 milioane, luase cu împrumut' de la husiul olandez Maatschapij din Amsterdam, suma de 4 milioane fiorini olandezi ,și garantind acest împrumut cu o sapotecă de primul rang pe toate fubricele și instalatiunile ei. împrumutul s’a făcut, sub formă de obligațiuni, rambursabil la termen de vre-o 20 de ani. Afaceride .socieitățe, „Aurora” merglind rău și nefiind următoarei cu plata la trei cupola,ine . semestriale ionsecutive, miștiifl alaniiez. pe baza actului de hipotecă a început •urmărirea silită a debitoanel cerind tribimriluli de motiaficat scoaterea in vînzare a imobilelor ipotecate, fabricile și celelalte instalațiuni. Se și fixase mn termen de vînzare, cînd două societăți creditoare ale „Aurorei“ și anume „Steaua Romînă“ care a împrumutat coca 2 miliaire și jumătate pe hipotecă raingul al doilea și„Creditul Petrolifer“ creditoarei putro-galată cu vre-o 300.000 lei, s'a fi opus la vânzare, prin contestațiunile introduse la acelaș tribunal. Motivele de contestație., în număr de palm, au fost dezvoltate de d. G. Danielopol din partea „Creditului petrolifer“ și d-ni. Take Ionescu și Ad. Stern, din partea Stelei Române. Ele au fost combătute de d. P. Missir, avocat al trustului olandez. Intre,,motivele ridicate de contestație, era și •m-mătoril , că trust,hl Maatschapij nu are calitate de a" sta în instanță nefiind nici mandatară legală a deținătorilor de obligațiuni. Tribunalul, compuns din d-ni' Seltina' președinte, Ionescu -Dotji și Mirinescu judecători, a admis contestația pe baza acestui motiv, fără a mai discuta pe celelalte, cari se refereau, la nulitatea actului de hipotecă. ‘ Tribunalul in sentința sa lui va discuta decît primul motiv pe care la luat în cercetare Int primul rînd, deoarece el poartă asupra dreptului părții de a sta în instanță și a calității în baza căreia, face acțiunea de urmărire. CURȚI ȘI TRIBUNALE CHESTIUNEA JURAMINTULUI MORE-JUDAICO, VA FI DEDUSA ÎNAINTEA SECȚIUNILOR UNITE ALE CASAȚIEI. — D-nii dr. Niemrower din Iași și rabin Taubes din București, s’au văzut condamnați de diverse judecătorii de ocoale la penalități ce nu trec, de 50 de lei amendă pentru că refuzaseră asistența la depunerea jurământului „more judaico“, la care acele instante obligaseră pe împricinați evrei. Motivele refuzului, erau că dînși îi consideră soiul de jurămînt ca fiind contra conștiinței lor cum și contra spiritului religiunei ebraice. Din punct de vedere juridic el susțin ca jurământul nu trebue prestat în sinagogă ci în pretoriul instanțelor și că preotul nu poate fi asimilat, cu expertul și deci nu poate fi silit prin penalități a presta serviciile. Atît d. Nienhower cît și d. Taubes au făcut recurs înaintea Casației. Este locul să amintim că acum un an Curtea de Casație a admis un recurs identic al d-rului Niemrower stabilind că jurământul nu trebue prestat în forma impusă de anaforaua lui Vodă Mihail Sturdza și nici preotul nu poate fi silit ca im expert. De data aceasta aceiași secție a Curiei de Casație, a făcut divergență la o precedentă înfățișare. Emi recursul s’a judecat din*, nou du Gurbea, complectată, . Au pledat d-niî G. Dissescu și Oswald Teodoreanu. După o lungă deliberare Curtea a făcut din nou, divergință, astfel că afacerea se va judeca de către secțiunile unite ale Casației, stabilindu-se astfel o jurisprudentă definitivă asupra atestat chestiuni interesante și atît de controversată. FRATRICIDUL DIN BALANEȘTI. Două frați Ioan și Ștefan Bădiceanu träiau în comuna Bălănești, județul Buzău, dar nu veneau în contact, deoarece cel dinWT era tembel și leneș, pe cînd al douilea era harnic, om de ispravă și care își făcuse o slare de mult ,jinduită. Acesta nefiind însurat, fratele cel leneș și sărac , se mîngăia cu nădejdia că cel puțin va moșteni averea agonisirr. Cît preț,punea pe aceasta se vede din faptul că nu s’a sfiit să-l ucidă în mijlocul pădurei, cu pușca, cîrul a văzut că Ștefan a adoptat pe fața unei concubine, căreia îî lăsa averea. Condamnat la 5 ani recluziune du Curtea cu jurat din Buzău, fratele asasin a făcut recurs, care a fost respins erl de Curtea de Casație." UN CURIOS OMOR PRIN IMPRUDENTA. — D. 'Const. Popovici, agent,sanitar, pusese la cale cu ajutorul învățătorilor din comuna Breasla, județul Dolj,, o reprezentațiune în beneficiul cantinei școlare. Pentru ca serbarea să fie de efect, d-sa aduse, artificii și vor chiar sădea focuri de tun. Oeavă veche de tun, fiind găsită, d. Popovici puse pe Niculae Cap Alb și I. Ungureanu să o umple cu diferite materii explozibile inofensive. S'a întîmplat însă că explozia s’a produs în mod serios înainte de timp și țeava fiind prefăcută în bucăți, o așchie lovi, pe fata Leontina Radovici,omorînd-o. Pentru acest trist accident au fost făcuti responsabili • di. Popovici, N. Cap Alb .și Ungureanu, cărora tribunalul le-a dat cîte 15 zile închisoare. Curtea de Casație a confirmat erl pedeapsa prin respingerea recursului. DIVERSE. — D. judecător de instrucție V. Popovici. a continuat era cercetările în afacerea crimei din fundătura Roșca No. 5. S a p stabilit, că Gheorghe Scărlătescu, cumpărase cu două ore înaintea crimei cuțitul de la, negustorul P. Ganciu,pe care l-a dat surorei sale Alexandrina Scărlătescu, sfătuind-o, cum să ucidă cu el pe amantul ei, defunctul Iosif Dumitrescu. — Tot judecătorul cabinetului 4, a dat ordonanța definitivă contra lui Gh. Diaconescu, factor poștal, care fiind însărcinat pe lângă bijlicul de expediție al Poștei cu primirea fracilelor ce trebuesc operate se deda la falsuri. Cu chipul acesta furase peste 1200 lei. El a fost dat judecăței pentru fals și delapidare. Curtea de Casație, secția a 2-a, a respins erl recursul soților Marghioala și Nicolae Bratu din comuna Tufeștî, județul Putna, condamnat la cile 5 ani recluziune djurații acelui județ-Condamnații fiind în ceartă cu vecinul lor Costică Macovei sofia l-a luat în brate, în timp ce solul îî aplică o lovitură de topor iu cap. Lovitura nu a fost mortală-