Dimineaţa, decembrie 1909 (Anul 6, nr. 2076-2102)

1909-12-01 / nr. 2075 (2076)

'Marți l,T­ecémbre 1909 Inaugurarea noului local Cassei școalelor și Cassei bisericilor Erî la orele 10 jum. s’a săvîrșit inaugurarea noului local al Cassei școalelor și Cassei bisericilor, în hala cea mare a localului. .. Solemnitatea sa început prin oficierea unui servici­­ divin, ofi­ciat de arhiereul Meletie Gălățea­­­nu, asistat de un numeros cler. . In numeroasa asistentă erau :U­nii: Spiru Haret, ministrul ins­­trucțiunei, V. G. Morțun, minis­trul lucrărilor publice, m­itropoli­­­­tul primat, episcopii Dionisie al Buzăului, Nifon al Dunărei de Jos, Donici al Hușului, arh­iereii Sofronie Vulpescu, Valerian Rrm­­iniceanu, Meletie Gălăteanu, apoi tâ­niî I. Kalinderu, administratorul domeniilor­­ Coroanei, P. Poni, fost ministru al instrucțiunei, C. Costescu Com­aneanu, vice pre­ședinte ai­ Senatului, deputații C. Banu, Ștefan Ion, dr. Anghelescu, D. Pfu­rășcanu­, M. Popescu, ad­ministrator al Cassei școalelor, P. Griboviceanu, administrator al Cassei bisericilor, V. Antastasu­x și Iulian, subadministratorii Cas­sei școalelor și a­ bisericei, C. Do­­brescu, șeful co­mptabil al Cassei școalelor. Al Filimon, șeful comptabil al Cassei bisericilor, precum și Întregul personal al a­­celor administrații. Din ministerul instrucțiunei au asistat următorul personal supe­rior:­­D. D. R. Teodorui, secretar gene­ral al ministerului, C. Ionescu și N. Dumitrescu, directorul și sub­directorul învățămintului secun­dar, M. Bratici și M. Pascal, di­­rectorul și subdirectorul înv­ăță­­mîntului­ profesional, Sp. Popescu și A. B. Sinișteanuu, directorul și subdirectorul învățămintului pri­mar, D-nii St. Sihteanu și I­uptt An­ton­escu, inspectorii generalii ai învățămintului secundar și supe­rior; G. Aduanescu­ și S. Holița, inspectori generali ai invățămtn­­tului primar; I. Vala­ori si C. Ki­­ritescu, inspectorii învățământului secundar;­­ C. Popovici-Bripa, ins­pectorul învățământului agricol, inginer Hazu, inspectorul învă­țământului meseriilor: G. Si­mio­­n­escu și Alexianu, inspectorii în­­vâțămințilui particular, N. Nico­­laescu, inspector al învățământu­lui primar; G. Dianu și Ghiață, revizori ai Capitalei, St. Efti­­mescu, defesor eclesiastic, etc. Răspusurile la slujba religioasă au fost­ date de către un cor com­pus din elevii școalei normale a societate­ pentru învățătura popo­rului român, sub conducerea ma­estrului N. Bănulescu, directorul corului mitropolitan din Capita­lă. . .­­ La orele 11 jum. serviciul divin a luat sfirșit. Discursurile ü. M. Popescu, administratorul j Cassei școalelor spune: ,,Cassa bisericilor și Cassa școa­lelor prin și linsa lor legătură ci­­ o­ar cu cele două focare ale ori­cărei civilizațiuni și culturi ome­nești, — cu biserica și școala. — au ajuns să aibă o importanță din ce în ce mai­­ mare și să arate tot mai lămurit prin progresele rea­lizate pe terenul activităței lor. fost de binefăcător a fost gtndul Acelora, cari au văzut nevoia, și au avut putința de a le da ființă. „înrâurirea acestor două foarte tinere așezăminte, asupra culturei și educațiunei nationale, se desfă­șoară de pe acum In proporții cari ne Îndreptățesc să le Întreve­dem în viitor ca pe două dintre cele mai însemnate institutiuni, nu numai ale țării noastre, ci ale neamului întreg. In urmă de administrator al Cassei școalelor face o largă ex­punere a activităței celor două in­­stituțiuni: Cassa școalelor și Cas­sa bisericilor, încă de la înființa­rea lor. Enumără pe rînd toate clădirile de biserici și școli, executate de aceste două instituțiuni de cultu­ră națională, evidențiind foloase­le binefăcătoare ce le-au a­vut pentru propășirea școalei și a bi­­sericei. In privința bibliotecilor școlare, spune că Cassa școalelor a înfiin­țat un nu­măr de peste 640 aseme­nea biblioteci și a ajutat peste 400 înființate din inițiative particu­lare. D. M. Popescu termină astfel­ Mă întorc acum spre d-ta d-le ministru și d-le Popii, pentru ca d-voastră în special trebue să vă irapultatî de înflorirea ac­estor două așezăminte și de progresul pe care îl ați atins. D-voastră d-le ministru a­ți dat suflarea de via­ță, pe una­ creînd-o pe alta în­­druimind-o: «Iar din puținul mate­rial ce l-ațî găsit, ațî creat u­i organizat viu. Vă rugăm ca împreună să pás­­irat­ acestor așezăminte, totdea­una aceiași dragoste părintească, și acelaș devotament. Să trăiască M. S. Regele, tră­iască familia regală, tră­iască țara și neamul, trăiască aceste instituții folositoare. DISCURSUL D-LUI LP C. HARET Min­istret( instrucțiune1) vorbește despre marea influentă pe care au­­ avut-o aceste două instituti­oni pentru școală și biserică, cele două mari izvoare ale cul­turei naționale. Cassa Școalelor, pregătită te principal de mult, n'a luat ființă de ciz­ia, 1896, din inițiativă vred­nicului minist­ru al instracțiunei de pe atunci, d. P. Poni, care dădu ființă și însufleți artera de viață a școalelor. Cassa Școalelor .aduse foloase reale școalelor, clădiri de loca­luri, biblioteca populare, cercuri culturale. în sfârșit o întreagă­­ ac­tivitate, caire nu se poate com­para de ort cu vrednica și repe­dea înălțare a statului român, la moare, nu se­­ poate contesta­, în cea mai mare parte că a contri­buit școala. D. M. Popescu, administrato­rul Cassei școalelor, în cuvinta­­re­a sa a fost însă oare-putin ne­drept D­ sa a spus: impulsiunile, râvna, conducerea înțeleaptă, se diastârește actualului mini­st­ru a! instrucțiune!. N­ut! Nu mie, ci domniilor­ lor le revine merit«], d­ar M. Popescu, administiratorul Gasset școmb­ilor și P. Gîrbovicea­­nu, administratorul Ca­ssel bise­ricilor, le revine meritul condu­­cereii înțelepte a acestor două in­­stit­uitiuni, și pot mărturisi ,că mut odată! tot! trei ne-­am bătut capul și am chibzuit, cum să fa­cem mai bine și cum să resolvăm prin înțeleptește lucrurile. .și acuma grodul nostrui trebue­ al să se îndrepte spre acela care de aproape o jumătate de veac pri­­veghează cu ochi neadormiți la înălțarea tarei romînești, spre a­­cela care a prezidiat și a îmboldit cele mai mari evenimente a..e „tăreî, apare M. S. Regele Carol I ști cu toti să strigăm să­­ trăiască suveranul țăreî noastre, împreu­na cu în­trea­­ga lui familie. * Dtu­pă terminarea solemnităteî, două , boga­te bufeturi au servit șampanie invitaților. — Rep r A apărut: fulmanarhul • ziarelor fide varuUm­ineața ------ pe 1910 ------­Un volum de 200 pagini cu un sumar din cele mai alese și numeroase ilustra­țiuni in text. De vinzare la librari și la lo[i depozitarii de ziare din ț oră. 0 30 bani exemplarul e Ultime infruitctiuni O nouă condamnare a „Gazetei Transilvaniei1' . 0 A vgiu’Ilin Folea a fost con­damnat Simbălă, de către Curtea ai jurați: din Mureș-O­sor­heii (Transilvaniaia a luni închi­soare și top coroane amendă pen­tru o corespondență publicată in ..Gazeta Transilvaniei". Cum­ se vede, justiția ungureas­că șira­ pus In gind să desființeze cu orice preț cel mai vechi și or­gan românesc de publicitate. Și noi...."­­ La 25 Main 1910, orele 2 sp. m. se va ține concurs la Eforie, pen­tru postul de medic al spitalului Zossima din com­. Armășești jud. Ialomița, ce se află ocupat provizo­­riu. Condițiunile de admitere și pro­grama concursului sunt publicate în Monitorul Oficial No. 278 din 11 Martie 1900. Citim In „La Ttuirquie“ din Con­­stantinopole: ..Ministrul Romîniei a fost­ la ministerul de externe și-a rugat pe ministru să activeze lucrările co­­m­isiune, care s'a format pentru încheierea tratatului comercial turco-roman, pentru ca acest tra­iat sa poată fi lüUfiml <în Ca­mera romană In cursul seziunei actuale". Medicii comunali însărcinati cu "anchetarea stărei sociale a celor cari ar­ cerut ajutoare pentru stv­ Dăturile Crăciunului, vor depune, în omnia acestei săptămînî, ra­portul de cite constatate. Eri dimineață la orele 10 a. m. a avut loc In localul „Bursei Mun­­ceî" o ceonsfătuire intimă a tipogra­filor membri . ai soc. „Gutenberg“ în vederea inbunătățirei soartei lor. I Astă­zi se va întruni la primăria Capitalei, comisiunea instituită a resolvi ofertele primite la licitațiu­­nea ce a avut loc zilele trecute pen­tru furnizarea aparatelor necesare­­ noilei usini electrice. In ședința consiliului de higiena al Capitalei care va avu­t loc Marti la primărie, sub președinția d-lui dr­ Orleanu, se va continua discuția a­­supra gropilor de var. Se știe că d- Hagi­ Tudorache, prim ajutor de primar, a înmînat d-lui Vintilă Brătianu un raport asupra actualului mod de funcționare a fa­­bricelor de cărămizi din Capitală și a emis câteva păreri pentru regle­mentarea lor-Zilele acestea vor fi convocate la primărie, mai mult! fabricant! de cărămidă, in vederea acestei regle­mentări. O t­elegram­ă din fu­rlad anunță că doi fruntași ai partidului con­­servator-carpist, d-nii: N. Grego­­riade și Ion Lupu, foști deputați, s'au înscris în partidul conserva­tor-democrat. Astăzi vor lua cuvintul la Ca­meră, in discuția, la mesagiu, d-nii N. Fl­ev­a, și N. Filip­escu, din partea opoziției și d-nii­ Mitescu. Vintilă Brătianu și I. Brătianu era la orele 5 după amiază, functionarii­ comerciali s'au în­­t­rumit în sala „Aurora" sub pre­ședinția d-lui Sptik­ea Gheorghiu. S’a hotărît­ să se tină în fiecare Duminecă cite o întrunire­­ a func­ționarilor comerciali și să lupte cu forțe unite pînă ar putea ob­ține repauzul duminical. Ziarul Baminul din America care apare la New-Yoirk sub di­recția părintelui dr. Epaminonda Lucaiciu, fiul energicului­ deputat dr. V. Luteaciu din Camera ungu­rească, ne anunță că românii din statul Texas au hotărît să înf­iin­­țe­ze o colonie romînească, căreia i se va da numele Lucăcești. ■ Dimiterie Dumitru, pensio­nar, în vîrstă de 70 ani, s­-a sinucis cu un glonte de revolver în cimiti­rul biseriitoei din comuna Hudeștî (Dorohoî), unde lo­cuia de cițiva ani. Eri la orele 5 după amiază membrii societăței esisperant­iste au ținut In amfiteatrul liceului Matei Basarab a 7-a lecție de lim­ba esperanto sub președinția d-lui dr. Robin. In co­mmuna Cojasca dlim­. Dîmbo­vița s’a stins epidemia de anghi­na diftetrică. In comuna Balcul din Dîmbo­vița s’a stins epidemia, de pojar. ..Unii tumei" măcelăriilor evrei" din Capitală a ținut orî ședință în­ localul școalei „Construcția" din strada Cantemir, pentru alegerea unui nou comitet. Au fost, ales­ d-niî: B. Miarou«, președinte; Tuchtem, vi­cepreș­e­­dinte; I. Eisenstein, casier; A Herșcovi­cî, controlor general: A. Hartmanm, Simon Bercovicî și­­ Preiss, membrii­ consilieri. CAPITALA O victimă a vintului de emi Erî toată ziua Capitala a fost chic­­tuită de un vint puternic și rece. Mai multe firme au fost doborîte la pământ și unele case de pe la mar­gine descoperite. Din ravagiile făcute de această vijejie cea mai crudă a fost urmă­toarea : O biată bătrînă, cu un picior în groapă, dar care și-a păstrat trupul sănătos pînă la vîrsta destul de î­­­naintată de 76 ani, a fost lipsită de piciorul sting și poate chiar de viață-Nefericita plecase de la locuința sa din str. Stupinei No. 26 pentru a se duce la o rudă a sa mal cu dare de mînă, de la care voia să se împru­mute cu niște parale spre a-șî pro­cura cele strict ,necesare, căci fu­sese apucată de iarnă fară de nici unele. Eșise în B-dul Pache Proto­­popescu și după ce a parcurs în lung tot bulevardul pînă la statuia lui Brătianu, fără să i se întîmple nimic, deși vântul, umilindu-i-se în haine, o ridica pe sus- A luat’o a­­poi pe str. [• C- Brătianu. Spre nenorocirea ei,—ce coinci­dență fatală—tocmai cind trecea pe la No­ 28, vlntul a desprins poarta caselor și a­­ rinlit-o năprasnică asu­pra sărmanei bătrine, care a căzut la pămînt dând un țipăt sfîșietor. Trecătorii au anunțat societatea de salvare care a trimis o ambulan­ță cu d- d-randd Rosenblatt. Internul salvărea a constatat că victima vi­jeliei are o rană la fia­p și țiiciorul­­ ing rupt. După ce i-a dat primele îngrijiri d. d-rand a transportat'o la spitalul Colțea, unde a fost in­terna­tă. intoxicarea din­­ strada Vișinilor D-na Ana Popescu, in virstă de 25 ani, soția d-lui Radu Popescu, I­tuli­ei fiinoiar din str. Vișină,lor 33, I «seara pe la orele 9 după ce a­­ mâncat sta, simti­t răfi de tot.­­ Dîriuța a început, să strige de­i dureri. La ții,pete­le sale au alergat­­ niște vecini din curte, care au­­ încercat să o vindece. Toate incer­­cările lor însă au fost zadarnice: d-na Popescu asta din ce în ce mai rău, i Atunci soțul sau a anunțat so­cietatea de salvare. Infernul Sai­­dae sosit în grabă cu­ ambulanța a făcut spălători stomacale pa­cientei. " I Probabili că d-na Popescu se in­toxicase cu ailitmennte. In urma ajutorului grabnic ce i s’a dat, bolnava este în 'afară d­e orice pericol. " MĂRUNTE Maria Tudose, de 35 ani, în­grijitoare la serviciul apelor, pe cînd să afla afară pe calea Vic­toriei lingă Teatrul Naționali, a căznit și s'a rănit la cap. Salvarea ha dat ajtutor. — La spitalul Colentina a fost adus eri, băiatul Marin Rădu­­lescu, care s'a împușcat, din g­re­­șea­­ă la mina drea­ptă, cu un glonț de revolver calibru 12. — La spitalul Fil­antrop­ia s’a interzis, co începere de el­. , in­trarea nudelor și cunoscuților boi m­atinillor, chiar și în zi­leii,e de Joi și Duminică în secțiunea nașteri­lor. In cie­lelalte secțiuni se initră ca și mai înainte. întrunirea conservatorilor­democrați din Bîrlad — Sosirea delegaților — BIRLAD, 29 Noembrie. — După cum am anunțat, în vederea alege­rilor de la 13 Decembrie, are loc sistă­zi în sala teatrului din locali­­tate întrunirea publică convocată de­­ partidul conservator democrat. In acest scop au sosit aci cu tre­­­­nul de 10 dimineața șeful­i partidu­­­­lui, d. Take Ionescu, însoțit de d-ni. N. Fleva, Nestor Cincu, Nicu Xeno­­pol și numeroși delegați din județe­le Putna, Tecuci și Covurlui. Iar cu trenul de 12 a sosit d. Bă­­­dărău, însoțit de alte­­ dele­gațiuni din județele Iași, Fălciu și Vaslui- In gară, un publi­c­ imens compus din partizani ai conservatorilor de­mocrați, în frunte cu șeful local d. Teodor Emandi și corpul veteranilor­ din județul Tutova, au făcut oaspe­­­­tilor o entuziastă primire.­­ In aclamărî nesfîrșite d. Take . IVUIIOLU Și ‘I­u-jaiu, țiu,­cum și cei veniți în întîmpinare au pornit în trăsuri spre locuința d-lui Emandi, unde s’a servit o mică gus­­­tare. Trecerea pe stradă a impozantu­lui oorigiu, a produs în tot orașul o mișcare neobișnuită. LA CLUBUL CONSERVATOR DE­MOCRAT La orele 11 au vizitat clubul conservator-democrat din str. Prin­­­cipală. Aci după ce s'au făcut mai multe , recomandativul d. căpitan Voines­­cu, președintele societăței veterani­­­lor tutoveni a înmânat d-lui Take Ionescu un memoriu, din partea ve­­­teranilor, rugîndu-i ca să susțină în parlament cîte­va cereri de ale lor menționate in memoriu. D- Tache Ionescu promite că va examina memoriul și va căuta s­â stăruie să se aducă la îndeplinire, tot ce va fi posibil, din­ cele cerute- D- Teodor Eomandi șeful partidu­lui conservator democrat local, ex­: pune situația organizațiunea demo­cratice din localitate și își exprimă satisfacția că mulți partizani din toate straturile societate­, vin mereu să sporească rîndurile conservato­­rilor-democrati din localitate- Termină, incredințînd pe șef de devotamentul sincer al organizației­­ locale. . D. Tache Ionescu răspunde căert la Cameră un deputat s'a exprimat că partidul conservator-democrat e compus din toți nemulțumiții celor 2 partide. Chiar așa fiind—zice d-sa—sunt de deplâns cele două partide, dacă creiază atîtea nemulțumiri-Prezintă partidul conservator-de­mocrat­, ca matca unui partid trans­format și m­obilat cu tot ce a fost mai bun în partidele adverse- D- N. Fleva luînd cuvîntul se re­comandă ca icoana nemulțumiților din cele 2 partide și explică cauza nemulțumirilor-La urmă d- Take Ionescu salută pe d-nii Neculae Gri­goriade și Ion Lupu, demisionat! din partidul câr­piși și înscriși aseară in partidul democraț­ii consideră ca vechi prieteni și îl asigură că în partidul democrat vor găsi dreptate și libertatea de acți­une­ La orele 2 p. m­. grupuri de ce­tățeni se îndreaptă spre sala teatru­lui unde are loc întrunirea—Sulf- BIRLAD. 29 Noembrie —întrunirea a fost impozantă atît în ce privește numărul cit și calitatea persoanelor prezenți. La intrarea d4or Take Ionescu ca­­­re era însoțit de d-ni. Fleva. Bădă­­rău, Xenopol, Manolescu, sala a iz­bucnit ovațiitine nesfârșite, întrunirea s’a deschis la ora 3 d. aj. sub prezidenția d-r di­ Emandi. ’care, după ce mulțumește ospeților și asistențeî, a acordat cuvîntu­l pro­fesorului local d. Ștefan Drăgănes­­cu. D-sa. consideră administrația lo­cală comunală și județiană ca o ad-i­mini­strație neglijentă și arbitrară. Scoate in relief activitatea și meri­tele d-lui Emandi, ca fost deputat, primar și termină cu îndemnul pen­­­tru reușita a­cestuia, la cuvântul d. Ștefănescu, avo­­­­cat, care analizează activitatea și reformele liberalilor. Expune, a­­poi nevoile poporului român, fapt , care­­ a derterm­inat înființarea , .partidului democrat D. Origome Patriciu,’ ținu un dis­curs remarcabil. Produce o enormă senzație ve­nirea la tribună 'a d-lui Constan­tin Al’ghir, vechiu liberal, fo­st deputat, care își anunță înscrie­rea în partidul democrat. D-sa explică ce Ta adus în acest partid, și anume faptul că el e al viitoru­lui. La­­ cererea de înscriere s’a sărutat cu șefii partidului­, în timp ce aplauzele mulțimei nu m­ai conteneau. D. avocat Ioan Ionescu anali­zează situația fiecări candidat, pe a celui liberal, ,pe 'a celui car­­pist și a celui democrat și spune că cel mnai demn e d. Emandi, a cărui muncă stăruitoare, a fost pusă la­ încercare și a dat rezul­tate folositoare birlădenilorr. D. George Tașcă, fost deputat, ex­plică conservatismul și democrația partidului fachist, apă­­ arată cum înțeleg democrații solidaritatea și cum o înțeleg liberalii. Analizează cauza succesului partidului demo­crat-BIRLAD, 29 Noembrie.— D. dr. Mau ölesen, profesor, luînd în con­siderație capacitatea genială a d-lui Take Ionescu și valoarea statului­­major ce-l înconjoară, afirmă cu în­­credere viitorul străluicit al­­ partidu­­lui democrat. Atacă direcția servi­ciului sanitar și dovedește incapaci­tatea de guvernare a actualului gu­vern. D. Bădăran, expune acțiunea par­tidului democrat, arată că toate ins­tituțiile de credit din țară sunt su­cursalele partidului liberal, care tin­de ca și justiția să devie sucursala lui. Atinge chestia contenciosului,­ care are ca scop înfrînarea arbitra­­riului administrativ Nu pune nici o speranță în menținerea guvernului­ liberal la putere și dovedește necesi­tatea venirea partidului democrat. D­ Xenopol dovedește incapacita­tea guvernului și în special a pri­tV» 11111 i m i­ni d­­rit . Critică toate reformele guvernului și constată risipa în finanțele țărei, toate cheltuelile avînd în vedere nu­­­­mal întărirea partidului liberal. 1 D- Fleva mulțumește vechiului d-sale amic politic Constantin Ar­­ghir, fost liberal, care a procedat cu­minte venind astăzi în rîndul de­mocrației.­­ Susține că toate legile guvernului­­ actual au ca obiectiv sugrumarea libertaiei cetățenești-Scoate în relief principiile parti­dului democrat care cere ca guver­nul să fie de la cetăteni pentru ce­­* taten!-1 D. Take Ionescu e primit în urale prelungite- D-s» se scuză c* deși ' președinte al clubului democrat local n­'a venit in mijlocul partizanilor săi, căci pînă acum nu putea aduce de­cit făgaduelî, astăzi insă poate vorbi despre fapte îndeplinite. Atribue în mare parte partidului democrat deșteptarea opiniei publice, precum și asanarea moravurilor po­litice. Am ghicit ceasul în care clo­cotea în sufletele romînilor d­orința de a fi stăpini pi destinele tarei și­­e-am inspirat încredere in puterea și v­iitorul lor-Arată că idealul actualului guvern este regimul mincimel. Face apel la alegătorii birladeni să dea la 13 Dec­­sentința de dezaprobare guvernului care a reușit să nemulțumească toată lumea. Junimiștii susțin că au puterea asigurată. Nimeni nu o afirmă în deplină sinceritate și convingere. Depinde mult de manifestarea dv­­de la 13 Decembrie, încheie recomandând pe candida­tul Emandi ca cel mai de seamă om din Bîrlad și solicită pentru a­­cesta încrederea alegătorilor. Impozanta întrunire s’a terminat în plin entuziasm la ora 7 seara.La ora 9, tot în sala teatrului, s’a dat un mare banchet de 150 tacâ­muri-La șampanie primul toast a fost ridicat de d. Take Ionescu în sănă­tatea regelui, a partidului democrat local și a candidatului Emandi, adă­­ugind că în atmosfera de campanie din București pentru triumful legel și al dreptății veți lupta pentru ale­gerea d-lui Emandi. Să ne trăiască candidatul, D. Fleva, toastează pentru căderea guvernului și sănătatea bîrlădenni­­­for. Susține cu convingere că regele n'ar dori desființarea contenciosului, arată apoi că guvernul n'are respec­tul către tron și sentimentul dato­riei către țară. Deci nu mai trebue să stea la scrima statului. D. Emandi, în numele conserva­­torilor-democrați, urează­­ numele tutora sănătate șefului căruia îî a­­duce elogii călduroase, asiguradul de dragostea și devotamentul partiza­nilor Bîrladoiluî. D. profesor Patriciu, pentru omul acțiune­, d- Bădărău, numindu-l vul­turul Moldovei și onoarea energiei partidului democrat. D- avocat Ionescu pentru d- Fleva-D. profesor Simionov pentru sa­van­tul sociolog și economist d- Xe­nopol­ D- Gregoriade pentru d. profesor Manolescu și Constantin Arghir-D- Xenopol în sănătatea birladu­­lui naționalist. D- Saabner Tudori pentru delega­ții diferitelor județe- D- Bădărăă răspunzind <3-lui Pa­triciu explică secretul acțiune­ d-sa­­le politice­ și bea în sănătatea tine­retului birlădean care a luat cuvân­­tul la întrunirea de azi- D. Georgescu-Bîrlad, avocat, toas­tează in sănătatea d-lui Emandi și a întregului partid local- D. Arton, avocat, toastează in să­nătatea fruntașilor Istrati și Dis­­sescu. D Gorgos-Vaslul in sănătatea a­ Banchelu, s'a terminat in plim­ă a­­nimatie la ora 2 noaptea­ — Sori. Serata sindicatului lucrătorilor cizmari Aseară a avut loc în sala sindica­­telor din piața Amzei 26 o serată literară-artistică organizată de sin­­­­dicatul lucrătorilor cizmari din Ca­­­pitală în scop de a se mări fondul­­ acestui sindicat.­­ Serata a început la orele 9 seară­ sub președinția d-lui !■ Zamfirescu. j D- Neculai Deb­reanu a declamat­ „Decebal către popor" de G- Coș­ !• buc. D. Ion Mindin a citit o nuvelă" „Iapa căpitanului" de Jean Bart­ j D. Jean Avramescu a declamat" „Ucigașul fără voe" de Grigore A­­­­lexa­­drescu-I­. D. Marinescu a ținut o confe­­­rin­ță despre „Cauze și efecte".­­ D. Samuel A Grinberg a spus un­­ monolog humoristic „Toroipan".­­ D. Bisleg a executat diferite cîn­­­tece, din flaut­ i D- Jean Descidente a declamat „Noaptea de 19 Octombrie". D. Ion Manu a citit „O răzbuna­­­re" de d. G. Ranelli și a declamat „Anul nod" de d- Const- Miire și Bun de plată" de d. A. Steuer­mann­ i . Romanowski a executat diferite cintece din flaut­ . D. Spiridoni Georgescu a declamat „1907" de dl. A- Vlăhuță. D- Nae Stoenescu a­ spus mal­ multe monoloage hum­­oristice. Corul sindicatelor a cîntat i­mnuri socialiste la diferite intervale.­­ Serata a luat sfîrșit la orele 11 seara­ — Alb. Lupta pentru­ repausul Duminical ÎNTRUNIREA FUNCȚIONARILOR COMERCIALI­ Eri la orele 4 după amiază func­ționarii comerciali s'au întrunit în sala „Aurora" sub președinția d-lul I Spiru Gheorghiu—pentru a se­­­ oa­­ sfătui în chestiunea repauzului du­­­­minicale D. Spiru Gheorghiu ia cuvîntul a­,­rătind lupta care au dus-o pînă în­ prezent funcționarii comerciali în vederea repauzului duminical. Protestează apoi energic contra patronilor din Buzau, cari au înain­tat un memoriu ministerului de comerț—memoriu unde ei sunt în contra repauzului duminical. >­­u­- Gaiuan­i zice ca participa cu­­ mult entuziasm la actuala mișcare pentru repauzul duminical. D. H- Teodora arată însemnătatea, întrunirea de față și laudă inițiativa comercianților de a face un congres la T.­Severin in interesul repau­zului duminical Laudă școlile de adulți și, arată legătura lui cu chestiunea repauzu­­lui duminical. ‘j Tratează de lași pe comercianții, cari au protestat contra deciziei Ca­merei de comerț d'a legifera repau­zul duminical-D. Berman, face apel la funcționa­rii comerciali de a lupta tot­ cu forte­­ unite. D- Georgescu vorbește de mișcarea masselor, arătînd importanța lor. D- Gheorghiu încheie seria cuvîn­­tărilor anu­nțînd că funcționarii co­merciali vor ține întruniri ln fiecare Duminică în vederea repausului du­­­minicale întrunirea s'a terminat la orele 6­1 seara. — Mi*. De La Liga contra tuberculoze La Liga con­tra tuberculozei, si­filisului ș­i lau­cocpismiuilui din Str. Cov­a­ci 19. «-'a ținut. ori după a­­miaza a zecea Conferință publică din­ ciclul conferințelor organiciza­­t­e­­ de această­­ conferință contra celor 3 mari plăgi .soci­alte. D. Kentler ,vorbește d-e­spre ,,Al­coolism". D-sa demonstrează e­­f­ectel­e­­ de­zastroase pe­­ care l­e ar­e alcoolul] asupra organismului. D. dr. Milulescu vorbește de a­­semen­ta despre „Alcoolism" și arată că beția este al 3-lea flagel care decimează populația la noi. D-sa­­ spune că pretutindeni &u­­torititățiie au luat m­ăsuri­ foarte energice­­ pent­ru fragrădinea alcoo­­lismului. Conferi­intia d-ilimî Mitulesciui a fost însoțită d­e proecțiuni lumi­noase. I Ședința se termină anunțîndu­­se pent­ru Duminica viitoare co­n­­fertivista d-l­ui colonel dr. Ște­fănes­­cu.— M. întrunirea podgorenilor din jud. Putna ODOBEȘTI, 29 Noembrie—Astăzi la ora 3 d. a­ a avut loc în sala ca­­zinului comercial din localitate o mare întrunire a podgorenilor din județul Putna, convocată de către societatea podgorenilor Centrala O­­dobești. Au luat parte peste 300 de fruntași podgoreni Ședința se deschide sub președien­­­ția d-lui George Negroponte, preșe­dintele societate!, care a dat cuvîn­­tul d-lui N- Teodor Odobeșteanu-D-sa a dat citire memoriului în­tocmit și care urmează să fie înmî­nat d-lui ministru I. Brătianu, me­moriu ce a fost aprobat cu­ unani­mitatea­­ celor presente. Ședința s'a terminat la ora 6 seara­ — Cor- | Teatru Leon Popescu -LYRIG­Opera Franceză Ultimele 4 reprezentații Miercuri 2 D-brie, R­andon cu d-ra Korsoff și d-nii Leon Davdli și Blancard Joî 3 Decembrie : Faust pentru debutul tenorului DAESAL Vineri 4 Dec. Werth­er cu d-na Marie­l Isle și d. L. David Duminică 6 Dec. Mignon cu d-r­a Alarie de l'Isle și Dom­nif David și Blancard dimineața CEI MAI RENUMIȚI ȘOȘONI și GALOȘI ÎN 13 ST. PETERSBU­RG MARCA: 1 THIUNGH­IUIC SE VINO INTOR-emfsOASINELE DE ÎNCĂLȚĂMINTE și MIM­OZftCTURĂ VȘI-BIU * A Of, T.RA.P.M­­.FJETE PRO Prb’ 1860 în „TRIUNGHIU“ SINGURII CONTRACTANȚI: Messtorff Behn ® Co.» Reprezentant General: OTTO MÜNTZER, Hotel de France, București i Agravarea boalei regelui Leopold Accidentul Morului Blériot s’a înălțat cu cîțiva metri; aeropla­nul însă, Iuat de vint, a fost lovit­­ edeos­e­­pusi a ‘snissip it used o ap siijean esni PROCESUL FRIEDJUNG — Comentariile gazetelor — Agram, 29 Noembrie. — Dezba­terile de ori ale procesului Fried­jung au produs mari agitații la­ Agram. Ziarele comentează pro­cesul din punctul de vedere al partizilor cari se inspiră. „Șu­pobran“ declară că Fried­­jung este un mincinos ordinar. „Pokret“ spune că Șupila va dovedi că fiecare cuvînt al lui Friedjung este o minciună. Organul partidului Frank spu­ne că după dezbaterile de ori soar­ta, coaliției sârbo-croate este ho­­tărită. „Noro­dne No­vine“ spune că sentința Curtei cu juri din Viena­ va dovedi maturitatea politică pe care se face coaliția sîrbo-croată.­­ Din cauza neliniștii care dom­nește la oraș, armata este consem­nată. ASCENSIUNI CU ACCIDENTE Paris, 29 Noembrie. — Eri a fost­ o zi fie nonocoasă pentru avia­­­­țiu­ne. Primul care a fost prejtr­ [ diciat a fost Santos Dumont, care voia să bată recordul de distanță al lui Fabrian. Aviatorul a căzut, cu aparatul­­ său: Dumont a scăpat fără nici­ o vătămare, motorul, însă, a sufe­­­­rit pagube însemnate. Alt­ accident s’a întîmplat avia­torilor Visconti și Perrato, cari au făcut o ascensiune în apropie­re de Paris. Motorul mașinei lor s’a stricat. NELINIȘTE IN MADAGASCAR Bordeaux. 99 Noembrie: — Va­porul ..Afrique" care a sosit eri aci anunță că pe coasta de fildeș (Madagascar) situația este foarte primejdioasă. Intre francezi și in­digeni se produc dese ciocniri. Pînă acum francezii au pierdut 900 de oameni. In­ ultima ciocnire au­­ fost bătu­ți, cei drept, indige­nii; francezii insă au suferit mari pagube. JAPONEZII INTRA IN POSESIU­NEA DEFINITIVA A PORTULUI ARTHUR Berlin, 19 Noembrie. — Din Pe­­­­­tersburg se anunță că guvernă­­mintul japonez din Quantung va fi ridicat, cu consimtimintul Chi­nei. In schimb japonezii vor intra in stăpînirea definitivă a Portu­lui Arthur și a localității Daldy. Numai autoritățile civile vor fi populate cu chinezi. RELAȚIILE TURCO-GRECE Constantinopol. 19 Noembrie.—­­ Președintele parlamentului turc a făcut o vizită ambasadorului grec din Constantinopol și i-a exprimat dorința guvernului de a face po­sibilă o apropiere cu Grecia. Ambasadorul a răspuns că în curînd va pleca la Atena, poate că atunci se va găsi o modalita­te de­ rezolvire a chestiei cretane. CONVOCAREA CAMEREI UNGARE Budapesta. 29 Noembrie—D- We­­kerté și președintele Camerei, Gali, au căzut de acord spre a convoca pe Joi Camera O CATASTROFA IN FUNDUL­ MAREI — Numeroase victime — Neapole, 29 Noembrie—In cursul­­ unor lucrări în fundul măreț, la 500 metri adincime, pa plaja Gratuiti,­­ lanțul unei case de aer comprimat s’a rupt prorocind un grav accident . Două cadavre de lucrători au fost­­ scoase. 4 lucrători au fost scoși vii din apă dar în stare absolut gravă. Sunt temeri că 7 lucrători să se afle încă în camera de aer. Autoritățile, crucea­­ roșie, pom­pierii se află la fața locului. i 3* Neapole. 29 Noembrie —Opera de­­ salvare a victimelor catastrofei de­­ azi dimineață a rămas fără succes; cei șapte lucrători ce lucrau în fun­dul mărei au fost striviți. Constantinopole, 29 Noembrie. — Aviatorul francez Blériot făcînd azi ,­­Bruj[elle!!! 29 Noem­brie._ Se­con­ după amiazi o ascensiune la Pera,­firmă că s­area­­ , înrăată- m fa{a uner numeroase asistente, ijr Principele moștenitor, secretarul particular al regelui și ministrul Schollaert, se află lângă­ suveran. * **“**»­i»>un w«wui wuin­jia spic lîi trip­tată astăzi la orele cinci după a­­miază. Starea regelui este serioasă, dar nu disperată. Consiliul de miniștri s’a întrunit azi după amiază. » Bruxelles, 99 Noembrie.— Bule­tinul publicat, da­r seara, zice că durerile reumatismale au­ scăzut, regele suferă însă de o boală care inspiră îngrijiri în regiunea in­ferioară a pimecehwî. Se afirmă că suveranul ar fi a­­vut ma­i multe leșinuri. Circulă felurite versiuni cu pri­vire la natura boalei declarată in partea inferioară a pînticeluî și care e mult umflată. Ttegele se află Intr'un pavilion al castelului Lacken. CONVOCAREA PARLAMENTULUI ITALIAN Roma­. 29 Noembrie— Parlamen­tul a fost convocat pe ziua de 18 Decembrie si n., spre a i se aduce la cunoștiință formarea cabinetu­lui. GUVERNUL SÂRB SI PROCESUL FRIEDLUNG Belgrad. 29 Noembrie.— Ministrul de externe a declarat că documen­tele produse de istoricul Friedjung, in cunoscutul proces, sunt false, cel puțin cele ce se referă la guvernul și diplomația sîrbeas­că. Nici unul din documentele puse în cauză de Friedjung n'au fost­ plătite de gu­vernul sîrbesc nici direct nici indi­­rect. DE LA INSTITUTUL INTERNAȚIO­NAL DE AGRICULTURA Ram­a, 29 Noemibrie.­-* A doua seziune­ d­e lucrări a In­stitutului­ internațional de argh­iculltură a ost deschisă. 50 d­e națiuni sînt­­ prezentate. Azi după amiază a avut loc recepțiunea solitemnă a d­elegațlilor străini de către suve­ranul Italiei. Regele a­ sosit în­­soțițt­ de un aghiotant și s-a î­ntre­­ținut amabili cu nouri delegați.­­ ÎMPRUMUTUL SERBIEI Belgrad, 29 Noembrie—Skupsti­­ja a început discuțiunea proectului d e împrumut. Ministrul Protiei a ex­­pus necesitatea împrumutului relu­­înd cauzele pentru cari a fost im­­p­posibil a se obține acel împrumut i­n condițiuni mai favorabile. La observația progresistului Pav­­l­ovici că împrumutul bulgar a fost­ ma­ favorabil.— ministrul a răspuns c­ă trebuește să se mai aștepte spre putea avea un împrumut mai fn­­orabil. TURBURARI PE COASTA DE IVORIU Paris. 99 Noembrie.— Știri ofi­­iale de pe Coasta de Ivoriu, sem­­­alcand o serie­ de operațiuni de olifie in cursul cărora francezii a avut 1 locotenent și 9 fixal­orî, ciși. 49 răniți. Triburile răsvră­­t­te s'a supus și au­ predat 11.009 r­ușii. Guvernatorul din Senegalul de S­us telegrafiază că trupele au fost împrăș­ate de fugari la Așerat d­upă o luptă crîncenă. Au că­lit 1 căpitan, 10 tiraliori uciși, S răniți­. DIN MAROC Madrid. 29 Noembrie.— Minis­­tua. războiul miî 'a prîțiuit o diete­­l a comandantului suprem din letiția semnalînd, fără însă a aranj­a­­ veracitatea informațiuni­­lr. că, emisarii pretind că o tru­­ă indigenă franceză ar fi făcut incursiune în direcțiunea Ela­­im Sidimeluk. SCENSIUNEA DIRIGIABILULUI AUSTRIAC Presburg, 29 Noembrie.— Dir­­­ibilul austriac Parseval a făcut ascensiune azi dimineață ple­­ind din Viena. A sosit de­asupra o’așulu­i aia amiază, trei cînd Dimă­­ta, a făctuit mai multe evo­luiții UTI t­imp de o jumătate, oră deasupr­a­­nașu­lui la 150 metri înălțime înt­orcîndu-s­e apoi la Vienn­a.. MOARTEA UNUI PROFESOR j, ILUSTRU München, 29 Noeimb­rie. — Pro­­fesorul Krumtjaichier, Hustevutt bi­­zanti­niclSit, a încetat din viață., MARE FURTUNA Salonic, 99 Noembrie. — O pu­ternică furtună bîntue aci prici­nuind pagube vaselor și clădi­rilor. i CALATORIA REGELUI BULGARIEI Brunswick, 29 Noembrie.— Re­gele și regina Bulgariei au sosit aci. Au fost salutați la gară de ducele regent. O­ran, 29 Noembrie.— Este abso­lut fals că o expedițiune militară franceză ar fi pornit din Oudja spre Sidimelik. Nici o operațiune d­e acest fel nu se pune la cale. AFACEREA NAVIGAȚIUNEI IN MESOPOTAMIE Constantinopol, 19 Noembrie. — Ziarul ,,Tanin" spune că majori­­taea partidului tinăr turc, dindu­­se seamă că o criză ministerială ar fi acuma o primejdie pentru țară, a hotărît să considere afa­cerea navigațiunei în Mesopota­­mia ca o concesiune ce nu impu­ne statului obligațiuni financiare și in consecință să nu mai ceară ca acea convențiune să fie supusă aprobărei Camerei. Totuși, in fi­nul acelui partid, este un grup opozițional, a cărui forță nu se cunoaște exact spre a se ști hotă­­rirea ce se va lua. Presa turcească, cu și de acord în chestiunea de principiu că ar fi trebuit să se supună apr­obărei Camerei concesiunea, evită să provoace o criză ministerială. PRINȚUL BUE­LOW IN AUDIENȚA LA PAPA Roma, 29 Noembrie. — Prințul și principesa Buelow au­ fost primiți ori într’o audiență de o jumătate de oră, de către papa­ Buelow și soția sa au vizitat apoi pe secretarul Mery del Val- NENOROCIRE DE CALE FERATA — 3 morți, 60 răniți — Paris, 29 Noembrie.—La Champos a deraiat un tren ca lucrători Sunt trei morți și 60 grav răniți Pagubele sunt foarte mari. CONVOCAREA DIETEI DIN BUCO­VINA Viena, 29 Noembrie­—Președintele dietei din Bucovina, baronul Wasil­­ko a sosit aci și va fi primit mîina in audiență de împărat. Wasilko se silește acum să obție aprobarea guvernului pentru convo­carea dietei din Bucovina pe ziua de 27 Decembrie într'o seziune de Ș zile- VICTIMELE FURTUNE­ DE LA NORD Hamburg, 29 Noembrie—E pro­­b­abil că cele 11 bărci de pescari, ca su dispărut tei timpul furtunei dela 3 Decembrie, s’au înecat în Marea Nordului împreună cu 40 pescari­ ATENTATUL CONTRA GENERA­­LULUI VERAND Paris. 29 Noembrie—Supusul al­­­erian Endersi care a atentat la vin­­a generalului Verand luindu-l drept ministrul de razboi, a apărut azi n faa judecătorului de instrucție, îl s’a plîns că a fost încontinuu, persecutat și destituit. In tot timpul interogatoriului a­­tentatoral nu și-a putut stăpini fă­­­­râmi­le. CIRCU­L SIKMHLI Cehii și convenția austro-romînă Praga. 29 Noembrie—Cehii cântă să influențeze acum asupra agrarie­nilor cehi să-șî retragă moțiunile urgente pe cari le-au depus pentru a împiedeca dezbaterea convenției cu Romînia. ■-* jjiummc bc va ju«s miine- Astăzi Luni 30 Noembrie 1909 Marele Theatrograf Scene Picante Tablous*i Wont Sch­imb­ate Numai pentru Domni și S-ne Prețuri populare. eu

Next