Dimineaţa, ianuarie 1910 (Anul 7, nr. 2103-2185)
1910-01-01 / nr. 2103
vineri i ianuarie iwlU Pretutindeni cunoscătorii prefere renumita SAMFAOTS »EIME, produs francez autentic, la aristocrației universale. Cere în principalele magazine, a ^inP I m E 18 ■ f ill •d««ri q>i P*rettinerii franceze— ei mai citis Magazin — diet țarii —" J á L. SCBMMI J**»: i? ■ % "-----''pil București. Sic. Lipscani No. 57 §L Tefeion 2 ! 6 «•iS* Recunoscută în întreaga Par fa»** cu* cel u«ip§rafpus #% bine asortat în 1 IlPl If if *oi ce priveț«ei||U|S||$| t în noutăți — Jucării practice cu mecanisme ustractive pentru copil de orice vîrstă, de laine până la cele mai fine. înumetat de articole p. Pennul de prăsnim ! Prețuri sau iâmi0. ~ îi vinds ea M n prețuri As ed gn ssspi®wa * js F^í^T^^w^SW^sSí'^^^ESSlss^ g.<4aeag«HSgffiB^V<ga^iaUWigaSâfaXiiâ.wiaĂ^a^^ — Posesorilor de ©rastaoSosme — CERE'fl PÎIETIU'fl^DEVĂ CÂNTECE IMB ® fIREȘTI ZONOFON Lei 3—11? Lei 4 din Fabrica FIELDIHG & PLATT, Ltd GLANCESTER (Anglia) Sunt foarte economice, solide și practice Reprezentant General Inginer S. A. BIU8ESISER — Birou Technic — 89, Bulevardul Elisabeta, 39 — Telelőn 33 67 — — Telelőn 33/67 — cnniriüL nem — «Staat pe — Splaiul PISIQR GIRISÍ fi. 1 ®. 2 (linca Uzina Lemaitre) Sjînta Tramv. Sf. Gheorghe--Calea Văcărești Cea mai frumoasă și sănătoasă pozițiune a orașului Străzi pavate, canalizate cu instalațiuni Apa Cu., a’*», fan Administrație, oferă oud. P. T. case de locuit, moderne, bigieurise și sold construite spre cumpărare. — Vinde parcele de locuri de ori-ce mărime potrivit pentru casa de Umut, precum și pentru Ateliere și Fabrici. K Se insări,in casă a clădi după dorini,a, amatorilor case de locuit, Ateliere “* și Fabrici numai pa terenul nostru. jgsgN Condițiuni de vînzare avantagioase— Plățile în rate ța: Administrația O ăMUIUUJI l IiOPKK, Splaiul Maior Ginescu 2 Telefon 1S/5 APA DE MASA NATURALA ALCALINA M. MIHAILESCU & I DAVIDESCU isvor^il proprietatea M,. MIHAIA V Dacă vreți să aveți un, stoi Rap sănătos BEȚI MU MAS APA ALCALINa „HIGEYA“ țiP ! sa recomandă fie către somitățile j noastre medicale ! ca cuba mai buna APA MIHERALA !pentru comba te M m boalelor fio “imlffî Tecuci |Helt, beîS, Himsci și Besisirie — i»ee»«ee«»® ee © e © ® e ®«®»e@® ® ee»ee ® ® eee ®»eei CASSE DE BANI IN OȚEL — “ '■***- tt H in' Fabricați «ne i olandeza, garantată Sffl M contra focului, spargere și cădere» DEPOSIT: —5, Shraila Smarta», 5— (Vis-a-vis de Palatul Camerei de Comerț) ! am —Ygy! Reprezentant General: HAN CAROL HAinOVICI. București Marca Fabrice! TELEFON 2571 -f Lampa Tantal pentru vincvit* »v* toate speciile 20 240 volți 5—50 lumini Consum de energie electrică foar*“ M«vis Se lumnieează de: Sta. Eomțnă „Siermis-Schlickert“ — SSao•«•■:■•. V. •ți de ^’''ifi Si Tnín Sr^" «a ® ® ® © ®!® ©»® ®" De vînzare !» principalele magazine de consum, droguerii și farmacii din țară. Comenzile de en gros sunt a se adresa: Domnului I. DIVIDESCO Sg NUVELELE ..PlMINETEI CAIN ȘI BEL De VICTOR EFTIMIU An nou. Un an, doi, trei anî treizeci, patruzeci. Și’n patruzeci de anî, cite patruzeci de mătănii pe zi și cite cincizeci două de luminări pe an. Sfîntului Vasilie. Le fi iertat ? Clopotele-și picură lin cîntarea, su tot bolta de sticlă albastră a cerului, sub bolta care tremură înfiorată și răsună prelung. Iar pusnicul Evghenie se uită'n sus și se mirii de atîta lumină. Gimpia degera în razele dimineții și clipește din mii de ochi argintii și reci ai zăpezei. Iar pustnicul Evghenie, care în tinerețe fusese tîlhar și omorîse oameni.—se uite, dealungul cîmpiei, închide ochii de atîta strălucire și simte o inimă bucurie de copil. Par’că i-ar fi plouat o apă luminoasă In suflet și i ]’a curățat și i l’a umplut de raze. Ce vrei ? In patruzeci de ani, cite patruzeci de mătănii pe zi și cite cincizeci și doua de luminări pe an .Știutului Vasilie. Cum să nu-1 ierte ? Clopotele-și picură lin cartarea, ca o poveste fie demult. Pe dealuri, departe, semînate în zăpadă. Satele își suflă fumul in văzduhul limpei^e și lovesc bolta de sticlă albastră a cerului, cu ciocanele clopotelor. Iar aerul tremură prelung de peste tot, undele glasurilor de aramă se adună și vin spre pustnic în murmure de gârlă liniștită. Vin mereu, acum ca o mustrare, acum ca o mîngăere. Și-î spun povestea vieții lui, răzlețită’« codrii Epirului, adunată apoi in chilia aceea ’ntunecoasă din virful muntelui, lingă bisericuța Știutului Vasile. In vale, ,se taie drumurile. Unul o ia încolo, spre Ianina, iar altele spre tirgurile mărunte dintre dealuri. Iar pusnicul Evghenie stă sus și vede drumui mogîldețele ce trec pe cuite încrucișate. Stă sus și iarna 1 bat vânturile, iar lupii daui ocol, urlind, bisericuței și chiliei. Toamna, însă, vintul aduce de pretutindeni miros de cimbru, iar dirid înzăpezesc întiia oară crestele munților depărtați, ciorchinii din viișoară se intr.auresc și miros a smirnă și tămîie. Vin bun și vînturi răcoritoare are toată vara Evghenie anahoretul. De n’ar fi ele, s’ar duce dracului cele patruzeci de mătănii pe zi și nu l’ar mai ține încheeturile. Și nici luminare n i-ar mai aprinde Sfîntului Vasilie, Dumineca, dacă nu s’ar coborî de câteva ori, cu plosca plină de vin auriu, s’o vîndă turcului din capul târgului și să-eî cumpere smirnă și făclii de ceară curată. Lumea-l știe pe Evghenie Si-l iubește, că-i orp Ap. omenie și nu vorbește niUît. Are harnet -cai.uix.ua. închisî de ploapele groase, apasate de potcapiul greu ca,o căciulă.. De acolo însă, desubt sprâncenele stufoase, aruncă fie multe ori, priviri de bîndețe cari mînge. Drumeții vin la el în ceasurile vecerniei, ori Duminicele dimineața, ca să-î sfințească cu o fărîmă de anaforă și cu o urare de drum. Vin iișeroți și ciobani de tot felul, chiristigii greci, chirigii arnăuți, voinici albanezi și pescari bulgari de pe marginea lacului Ohridea. Iar Evghenie are vorbe bune pentru toți și sfaturi și câte un colț de prescură uscată, rămasă de la cine știe ce sărbătoare de demult. Intîî, de câte ori binecuvînta pe cineva, îi cam venea să râdă, dar apoi, se învățase. Vremile de altădată i se șterîgeau din minte încetul cu încetul și se credea vrednic, să-și încrucișeze două degete din mina dreaptă, ori de cite ori își pleca ochii la pământ, vr’un pribeag rătăcit pe virful muntelui. Bătrânele cari veninuin fiecare Sâmbătă din tîrg îi Sărutați mîna dreapta. Care învârtise junghiul de demult, și apăsase de trăgaciul carabinei. Nimeni nu știa cine fusese cuviosul anahoret, acum patruzeci de arii. Număr el — și clopotele cari bateau acum de pretutindeni și t?i trimiteau mănunchiurite de glasuri, răsfirîndu-le și adunîndule apoi într’unul singur, pe bolta limpede a cerului. Numai el știa — și clopotele cari îi voribeau de departe, din zarea satelor pe cari le cutreerase el în tinerețe, și-î aminteau viața lui de odinioară, păcătoasa vieță a zilelor de haiduc. Un an, doi ani, treizeci, patruzeci de ani trecuseră de atunci. Cine fusese el m’ai Înainte ? Un cline fără stăpân, bătut și alungat de pretutindeni, un drumeț fără cămin, gonit de umbre înfricoșate, de umbre și de remu,scări. Dormea în peșteri sau stufișe, mînca pâine neagră și tare. Astăzi cerșea, mâine flămânzea, iar poimâine ucidea oameni la răscrucea potecilor. Iar când îl răzbea foamea și era Se pitula în turnuri de biserică ori ln staule și le dădea foc. Rânjea în umbră și-i venea sa mănânce flăcările roșii, cari lingeau văzduhul și lăsau dâre de fum pe unde trecuseră, iarna degera în câte o văgăună de munte, ucidea corbi și îi mînca, mânca zăpadă ca să iși potolească setea, iar când despuia vr’un drumeț se ducea în târgurile cele mai vestite, ca să bea vin roșu, scump, dulce și grote. Se îmbăia atunci, începea sa urle ochii si se înroșea« silângea» apoi, cu lacrimi cu aluna. De ce plângea tîlharul în clipe de beție ? Într'o zi de Anul Nou, a văzut cerul albastru peste tot, tăpada albă, strălucind în soare, și- a auzit glasurile clopotelor șoptindu-i ceva lui urechiă. O duioșie nespusă îi copleși ieama, ceva depărtat, dintr’o altă față par’că, i se lăsa în suflet. Cum de «’auzise el clopotele pînă acum ? Simți dintr’o dată cum i se riștirează pieptul, și o bunătate și o milă fără seamăn » cuprinse eiL n’Dă de toți drumeții pe odrin pîuidise la drumul mare, de toate casele aprinse și de tot vinul scump pe care îl băuse din, atunci. Ii era dor de o viață nouă, fără zbucium și fără năluca aceia care-i urmărea veșnic și fără frica de oameni, și teama de pedeapsă și de remușcări. A doua zi, s-a dus la o mănăstire și a găsit un egumen bătrân. Călugărul, îl povățui cu bîndeța, îi ceru pușca și cuțitul, ii porunci, patruzeci de mătănii ,pe zi, vreme de patruzeci de ani și cite o luminare în toată Duminica, spre slava sfintului Vasile, care îi vorbise cu glas de clopote și-l întorsese pe calea adevărului..."n au a stat Evghenie în mănăstire și după un an, a trecut granița Epirului și a cătat pretutindeni o biserică a Sfintului Vasile. Dar n’a găsit, Intr’o zi a aflat că’n virful unui deal de la răscrucea drumului spre Ianina e o bisericuță pustiită, în care a putrezit de mult frînghia clopotului. Iir Evghenie a căutat o frînghiie nouă și a urcat dealul. A șters pînzele de păianjen de pe bolta bisericei, și astupat cu lut ochii găuriți ai sfinților de pe pereți și a aprins luminări și canidele la colțuri. Ioțî creștinii din cimpie Eau ajutat, cu ceva și s’au bucurat aflînd că va ramîne sus. Aveau unde să-și plece oamenii capul, o icoană la care să se închine, și un strop de aghiazmă la ziua Bobotezei. încet, încet, sihastrul își făcu o gospodărie, se ruiga lui Dumnezeu și începea să se îngrașe. Cum se deosebia viața de altădată de cea de acum ! Cltă caznă avea odinioară pină să-și găsească o Pâine sau un solondir cu vin, roșu! Acum, nu mai avea nici o grijă. Mînca mult, și bea vin auriu, mai bun ca cel roșu, și mult mai eftin. Acum, nu trebuia decit să se roage lui Dumnezeu. Să te rogi lui Dumnezeu nu e un lucru așa de greu. Iar lumea se uită la pustnici ca la sfinți, căci ei își închid, pasămite, viața, in singurătatea chiliei, în posturi, rugăciuni și mătănii. Ii era milă sihastrului de clinele de altădată, de urmașul lui Cain, rătăcitor în largul pămîntului, gonit de răzbunarea oamenilor și de minta lui Dumnezeu. Ii era milă acum sihastrului de tîlharul care își zdrobise picioarele de pietrele drumurilor și dormise cu capul pe bolovani și flămânzea prin pădurile neumblate. ...An non !... Bunul mahorfț ascultă, cionoidie cu smilue încrucișate pe cingătoarea umflată și se gîndiește la toată viațța lui de pîn’acum..Și, acum, cindi trecuse, un an, doi,, treîzeci... patruzeci de ani ’și făcuse cile patruzeci de mătănii pe zi și aprisese câte cinzeci și două de luminări pe an la icoana Sfîntului Vaisile, Evghenie Ana boierul simte că Dumnezeu i-atrtat păcatele din tinerețe. Clopotele iși picură lin cintat rea, subt bolta, de sticlă albastră a cerului, subt bolta care pare a tremura înfiorată și răsună prea lung. Giită clopotele mereu, acum ca o mustrare depărtată, acum ca o mânigîiere. Pe coșul chiliuței din vîrful muntelui, fumul se ridică, albătrui și drept spre cer, — drept cum s’a ridicat odinioară fumul jertfei lui Abel.. Și pustnicul Evghenie se uită de-a lungul cîmpiei, închide ochii de atîta strălucire și simte în inimă bucurie de copil. Pare că i-ar fi plouat în suflet, o apă luminoasă și i l’a curățat și i s’a umplut de raze.... ’PIGTGH EFTIMIU Buletiílíi sindicatelor Agitația r^etklurgiștilor. — Lucrătorii Bietaribigiiști vor țiine Dum^tifc'4 Í Ianuarie, la orele 2 a. m., Întrunire publică in sala sindicatelor din str. Piața Amzei 20*la care se va discuta asupra chestiunilor privitoare la această NOTE DIN ENGLITERA asmsite în lupta electorală Mai rar o campanie electorală așa de învierșunată ca cea din Englitera. De la violența vorbei s’a asjuns la violența, pumnului; argumemte de n’-au ajuns, mai intră în joc și loviturile. Și nu numai oratoriii sunt expuși, ci și soțiile și fiicele candidaților . Dar aceasta nu intimidează, pe nimeni și mai cu seamă asociațiile feministe se luptă cu o patimă fără pereche. Femeile sunt peste totu o întrunire la care să nu se ridice o femee, uneori o fată foarte tinără, ca să revendice drepturile nesocotite late femeilor, ca să sprijine sau să atace o candidatură. La Totales, soția candidatului reacționar, d-na Mildneau, a mobilizat vre-o sută de prietene, alese dintre cele mai ademenitoare și elegante, ca să viziteze pe alegători la domiciliu. Aceste tinere femei, circulă cu trăsura, cu automobilul, sună la porțile caselor, intră prin ateliere și prin fabrici, se opresc prin cîrciumițe publice unde fac risipă de cinste’,’, stau de vorbă cu muncitorii, cu vizitii, în sfîrșit, sînt de o sîrguință extraordinară. In Manchester, miss Violet Kemp face campanie pentru fratele ei mai mare, candidat radical, în fruntea a șaizeci de amazoane-La Birmingham, lady Beatrice Pole Carew ține opt până la zece discursuri pe zi, ca să obție voturi pentru bărbatul ei- La Croydon, d-na Beautham și cele două fiice ale ei, Florence și Sarah, se fac în patru pentru unchiul lor. d- Potter. Pe aloc vrea, de cum se deschide o întrunire, se ridică o sufrafetă și Întreabă; — Care vă e părerea asupra dreptului de vot la femei? Vă luați angajamentul să faceți ca legea să fie adoptată de urgență? Daca oratorul zăbovește cu aplicarea sau nu vrea să dea nici o apreciare, nu poate rosti nici zece cuvinte. Din pricina asta, s’a ajuns la o înțelegere între oratori ca mai înainte de a vorbi de budget și de privilegiile patriei, să facă o dizertație asupra feminismului. Uneori se urcă la tribună o feministă, cari își expune părerea asupra problemei electorale, și o face cu tact, cu autoritate și cu talent Expoziția S. Sanielevici in Calea Victoriei, colț cu str. Cosma, in trio prăvălie destinată desigur altor scopuri, decît să serve ca templu artei, — ii-a instalat expoziția un tînăr artist care a promis mult și — lucru rar — s’a ținut, de ce a făgăduit. Vorbim de d. S. Sanielevici. După ce a muncit mult la München și Paris, a venit să ne arate ce a făcut. " 1 Ne arată, nu întinai ultimele lucrări, ci tablorilî din diferite epoce ale activități sale, așa că ne putem face o mie despre dezvoltarea personalitaței sale artistice, dela primele tatonări ale individualitatei dare învinge pe școlar, pină la artistul care devine personal vni concepție, manieri și technicaj. Rezervindu-ne să revenim mai amănunțit asupra acestei expozițiuni, ne mărginim a o semnaliz&st&sLînțifțnmei publice, în special iubitorilor de artă. S notițele unuii tomoro Oamenii cari nu au slăbiciuni, sau pasiuni — cum voiți — sunt oameni comuni, banali^ sunt băcani sau negustori de mărunțișuri. Toți citi se pot ridica de-asupra nivelului acestor două specimene comune, au o slăbiciune, o pasiune, fie ea chiar pasiunea slujbei lor sau a vilei cu care fac negoț. Unii se extaziază pentru muzică, alții beau, alții iubesc.... fiecare cu slăbiciunea lui. Eu am slăbiciunea mea! Eu dorm! Dar dorm, nu sunî prăpăde,se vremea cu 7—8 ore de ,,odihnă". Mie nu-mi trebuie odihnă ci somn, somm cald, leneș, dulce, somn care te moleșește, te zmegțește, somn care nu cunoași pi«idicî. / Și de aceea dorm noaptea,, mic legăn în brațele lui Marfett spre ziuă, trag un sonmișor după ..masă, dorm cît pot la slujbă, picotesc nițel la cafenea, las po t prieteni să m’adoarmă cu brașoavele lor, ca apoi să dormitez în pace la teatru concert sab conferință. In sfîrșit dorm cind pot, unde pot, în lumină, la întuneric, pretutindeni, totdeauna, și sunt ca înțeleptul din poveste totdeauna gata... de somn înfiă„sau fie moarte. Dar somnul meuz nu-i odihnă brută, sforăitoare, somnul mett © , pasiune, artă sublimă, care te leagănă’între vis și viață, între viață și moarte, care întruchipează idealul unei vieți ,fără griji fără trebuinți și visul unei morți calde, atrăgătoare, vii. Celebrul humorist. Saphir a încercat odată să scrie „Arta de a adormi“ și n’a reușit pentru că a pornit dela o premiză greșită, a crezut că arta de a dormi înseamnă arta de a te plictisi. Bie>■tul Saphir a reușit într’adevăr să se flictiseasscă fiair n’a mai închis ochii toată noaptea. Somnul, e o artă, care se propovăduește însă nu, plictisindu-te pe tine, ci mai de grabă pe alții și picotind în căldura moleșitoare a unei plaragine roșii de jarul cărbunilor. Pic de somn...... I .E târziu și Anul Nou bate la ușă. Nu vreau să mă găsească treaz. Noapte banul Suroica Simeon Labin — Botoșani — Urează tuturor prietenilor și cunoscuților săi, cele mai sincere urări și felicitări cu ocazia T.ts"ex.crziîn țr «mo fails monezi de argint Pe ziua de 1 Ianuarie se pun în circulație noile monezi de argint, bătute In virtutea legei votate In sesiunea trecută de Corpurile legiuitoare. Reproducem aoi, într'un format mărit, două fotografii cari reprezintă noua monedă de 2 lei. Pe o parte se află efigia regelui Carol, executată după ultimele fotografii. Pe partea cealaltă, monezile poartă, de data aceasta, un desemn original și foarte drăguț, reprezentînd, o țărancă cu un fuior, cu inscripția „Rominia — 1909“. La drept vorbind, din moment ce normile monede sunt puse în circulație în anul 1910, se putea pune acest an în locul celui trecut. In sfîrșit, 1909 sau 1910,noi urăm cititorilor noștri ca să adune cît mai multe asemenea frumoase monede în amiul care începe miine- Mișcarea meseriașilor din Capitală Conform hotărîrii luată la întrunirea de la 27 Decembrie, va avea loc mîine 1 Ianuarie la oele 9 dimineața, o nouă întrunire la sediul clubului meseriașilor din str. Mihai Vodă, la care vor participa comitetele tuturor societăților de ajutor reciproc și corporațiilor din Capitală. La această întrunire se va citi memoriul redactat de comitetul executiv al clubului meseriașilor în chestia legei contra dreptului de asociație și grevă, memoriu care va fi apoi înaintat ministerului de industrie și comerț. Alb Pentru abonații noștri Domni abonați cari doresc a-șî schimba adresa sau a reînoi abonamentul pentru a nu fi expuși la întîrzieri în realizarea cererii lor sunt rugați ca să trimeatâ odată cu această cerere și ultima bandă de adresă sub care primesc ziarul Crima din strada Ionescu — Noul amănunte — CRIMINALUL SE PREDA SINGUR ANULUI JUDECĂTOR DE INSTRUCȚIE NEGRE* - ANCHETA. Asupra crimei din strada Ionescu săvârșită în ziua de Crăciun, putem da următoarele noul amănunte: Victima Dumitru Costea, după ce fusese lovit de criminalul Gheorghe Costache, zis Cap de fier, abia avu putere să meargă pînă la circumsicripția respectivă, unde în fața d-lui comisar Frunzetti, făcu o declarație prin care spunea că între familia sa și Gheorghe Cap de fier exista neînțelegeri familiare și nu-și explică de ce a fost lovit de Cap de fier, cînd cu acesta se afla în bune relații. A cerut apoi comisarului să fie transportat la vre-un spital, deoarece simte dureri îngrozitoare în cap. D. comisar Frunzetti a dispus.......-*•••- 1—-ficului udîeîitina, unde cu toate ajutoarele ce i s’au dat, încetă din viață în timpul nopței. Dimineața a fost transportat la institutul medico-legal, iar eri d. dr. Minovici și Gh. Andrei Ionescu i-au făcut autopsia. Din autopsia făcută s-a constatat că lovitura fusese dată cu atîta putere că a atins creerul. Predarea criminalului încă din primul mondent, d. comisar Frunzetti, a început cercetările pentru prinderea criminalului, insă toate nu au dus la nici un rezultat favorabil. De asemenea a fost imposibil să se găsească și corpul delict. Eri dimineață, insă, criminalul care de altfel este un vechiu client al Văcăreștilor, s’a predat singur d-lui judecător Negrea, in următoarele împrejurări. Eri dimineață, pe cînd d- judecător Negrea, se afla acasă la d-sa, în str- Brutari 15, se pomenește deodată cu Gheorghe Cap de fer, în cabinetul d-sale Intrebîndu-1 pe cauză, i-a răspuns: — Domnule judecător, eu sînt Gheorghe Cap de fer, și am mai fost cercetat de d-voastră pentru o rănire. De data aceasta mi s’a mai întîmplat Încă un bucluc- Am lovit cu un ciomag în cap pe ucenicul meu, însă fără să vreau, pentru că pindeam pe altcineva, care îmi făcuse un rău și cum era întuneric n’am văzut in cine da«. Tocmai cînd unchiul meu a început să strige, am văizut că greșisem . Am venit la d-voastră, domnule judecător, să mă predau și să vă rog să nu mă trimetefi la poliție, pentru că cei d’acolo o să mă smintească în bătăi, cum mi s'a intimplat și de data trecută In urmă, criminalul, a fost dus la parchet, unde după ce i s’a luat interogatorul a fost transportat la închisoarea Văcărești-S’a comunicat circ respective procedarea criminalului, iar astăzi vor fi chemați la instrucție cei doi frați ai victimei și alți martori spre a fi interogați G. C Moartea subită din gara de Nord Femeia Maria Sterie Mitică în etate de 25 ani de fel din comuna Vălenii de Munte, iar urma naștere unui copil a rămas suferindă de inimă. Boala agravindu-se din zi în zi femeia Maria Sterie a fost adusă în Capitală de soțul ei și internată în spital. Acum, în ultimele zile se pare că boala este în descreștere, din care cauză Maria Sterie a spus bărbatului ei că vrea să iasă din spital și să meargă acasă. Aseară femeia a eșit din spital și astăzi de dimineață ora 8.25 cu trenul de Predeal urma să plece la Ploești apoi la Văleni de Munte. Venind în vestibulul gărei de Nord însoțită de bărbatul ei Marin, deodată i se face râu și căzu jos. Avizîndui-se societatea de salvare, infernul de serviciu sosit în grabă n’a putut constata decit moartea femeei Maria Sterie. S’au avizat autoritățile în drept nauti <7 DIMINEAȚA se waBBIMgiBga,m:. Y 3 Sea Anon. Romană de ConicW București, Strada Smărdan IO . Prezintă Onor săi clienți cu ocazia ANULUI NOCI 1910, cele mai sincere urări de fericire și prosperitate. Din VIAȚA BUCUREȘTENILOR 1 -Crăciunul Coanei, Froiei Odată pe an e Crăciunul, ferice de cel care-1 ajunge cu sănătate și voe bună ! D’aia omul e dator să prăznuiască sfintele sărbători cu tot dichisul, să bea, să mănînce sdravăn, și să se plimbe la, aeli aurau ca să poată iarăși mirea și bea din belșug, căci slava Domnului în țara noastră încă n’a riimas creștinul fără de purcei la tarvă sau curcan pe varză in ziua de Crăciun... Coana Frosadis de dimineață în ajunul sf. sărbători, după ce și-a spălat ochii și miíune, s’a coborât cu humînărica în pivniță la curcanul cel dolofan căruia îi sosise pasă-mi-te Ceasul din urmă ! Pe tăcute, fără nici o șoaptă i-a turnat curcanului trei lingurițe de balamac pe gît ca să fie vesel la tăcire și să-i rănise carnea frageda cînd o sta în tavă pe masă împănat cu castane rumene •H gustoasa. Pe urmă a trimis pie Ioaniei de Lina să-l te la circiuma din colț, iar dumneaei a pus mâinile în covățica plină de alinat, de cozonaci și dă-i ! dă-î și dă-l ! pînă cînd s-a făcut, femeea toată o apă de oboseală și aluatul a început a crește văzând cu ochii. Toanta de Lima jumulea curcanul și trei găini, coana Stroia împletea și îravîrtea cozonacii ca la cofetărie, gravă, solemnă ca o bună gospodină conștienta de rolul ei măreț. In acea zi, conu Iorgu Busuioc, s’a mulțumit cu o fiertură de fasole cam crudă și o căpățînă de varză, că de aia postește omul, să poată mai bine mînca de sărbători. Pe la hirei. Lina, spoită pe față cu făină, funingină, untură, etc., a plecat cu tăvile la simigerie și după două ceasuri s’a întors cu următorul răspuns : — Don iță, cozonacii sunt gata la opt, dar curcanul va să mai aștepte. Tocmai pe la trei e gata. Of iaima cfianei Proses’o n’a îi avut, atunci nici dușmanii ! Dar s’a luat cu treburul?, cac’ e puțin lucru să ai cinci !.,de la masă și să faci opt feluri de bucate. Numai sarmalele în număr de 2500 s-au răpit cîteva păsuri, de bucatele ale delicata flioî mu mai vorbesc ; trebue să ai talentul dumneaei ca să le poți da gata după toate regulile artei Dar seara Știu în cartea au petrecut! Pe la opt au sosit oa^speții flămânzi și însetați; la 8 s’au așezat la masă și pini la 11 au mâncat într'tuna. Cei 111* nătăți D-.zeule! Conu Iorgu pensionar cu trei sute lei pt lună n’a făcut iconomie la nimic, toate grase, toate bune și din belșug, ca să vază rubedeniile că nu e om prost și știe să trăiască în lume! I După masă, cînd toți abia de mai puteau sta pe scaune, coana Frosa, a propus o plimbare pe bulivarul cu trăsura Dar trăsură foc! Haida hat, afi’ colindat vr’un ceas și a’-au întors acasă iar la masă. Și iar au mâncat și au băut cinstindu-se ca niște oameni cum se cade pînă când coana Frosa a simțit că-i vine leșin și a eșit repede la aer curat. Fugeau oaspeții care mai de care pe altă ușă, să respire aer curat și erau tot galbeni la față de par’că se întâmplase cine știe ce catastrofă! Apoi una câte una rudele au plecat pe la casele lor, lăsând-o pe biata coana Frosa să bolească în pace. Două zile a stat în pat. conu Iorgu, și coana Frosa, suferinddă de niște afurisite amețeli, dar nu se pling. A știu ei prea bine că și rudele nu vor fi fost tefere o zi două, dar cel puțin, au dat o masă bună în lege, au mâncat, și băut după pofta i urmei, căci, de, odată pe 1 an e Crăciunul și omul e dator să petreacă, că destule necazuri are el tot anu ! Stan Bolovan Elin nan Numărul viitor al 10!INETEI va apare Duminecă, la orele obicinuite. ADEVERUL va apare Sîmbătă. Cu ocaziunea anului ‘Nou 1910 ■ nu Va fi ceremonie oficială la Metropolie, nici nu va avea loc , recepțiunea obișnuită în acea zi. Se comunică societăței de geografie din Paris că consiliul de administrație al lui ,,National Geographic Society cercetând , documentele comandantului Pearx a" a atins polul Nord la 6 Aprilie 1909. Ni se comunică următoarele: Marele duce de Mekemburg, vărul primar al țarului Rusiei și nepot al împăratului Germaniei au plecat într'o mare expedițiune în Asia centrală, pentru care s’au angajat mari capitaluri. Intre însoțitorii marelui duce, se află și un tinăr român, Mihail Sturdza, fiul d-lui Radu Sturdza și a doamnei Maria Sturdza născută Jora S’a conferit ordinul Steaua României, în gradul de comandor, d-luî maior în retragere G. Pastia din Focșani. Și Coroana Rominiei, în gradul de cavaler, d-luî inginer N. Rădulescu, șeful secțiunii C. F. R. din Pitești. D. Niță M. Ionescu-Bumbiu, ne roagă să arătăm că nu mai face parte din comitetul de acțiune pentru ostenirea traiului. Aflăm cu plăcere logodna simpaticului fost deputat de Iași d. Lascar Antoniu, cu geniula d-nă Emilia Alexandrini, care a avut loc în ziua de 25 Decembrie la Iași. Felicitările noastre tinerei viitoare perechi. Regele a primit, din partea Marelui Duce de Mecklemburg-Schwerin, o scrisoare prin care notifică căsătoria unchiului sau Ducele Jean Albert de Mecklemburg. Regent al Ducatului de Brunswick, cu principesa Elisabeta de Stolberg-Rossla-dri dimineață orele 8, a plecat la Sinaia principele Ferdinand și principesa Maria- Seara se vor înapoia în Capitală. D- I. Lascu a fost numit medic veterinar cu titlul provizoriu la punctul de observație veterinară Fălciu. Vineri 1 ianuarie 1910 (anul nou) între orele 2—8 p. m va avea loc în saloanele Liedertafel matineul dansant organizat de cercul tinerime! „Dorul“ cu concursul profesorului de dans d. Gestenberg Bubi La acest matineu vor primi gratuit: cavalerii este o cocardă, iar domnișoarele este un plic cu decorațiuni. Cu privire la cele publicate în numărul de ore asupra incidentului de la balul sec „Transilvania", dîndu-ni-se toate deslușirile de către cel interesat în cauză, le-am găsit suficiente și declarăm incidentul închis. Laboratorul chimic comunal, a înaintat serviciului sanitar al județului Ilfov, rezultatul analizelor făcute asupra probelor de alimente și băuturi luate de medicii de plasă de pe la diferiți comercianți din comunele rurale. Din această analiză s’a constatat că mai ales băuturile puse în consumație sunt falsificate.. j La punctele veterinare sanitare de pe marginea Prutului s’au c luait din nou măsuri contra cazanilor de holeră cari s’au ivit în Rusia . Serviciul de desinfecție a Capitalei a făcut în cursul săptămînei trecute 30 de desinfecții cele mai multe de tuberculoză. In luna Ianuarie va începe a doua serie de conferințe, orgalizate de societatea „Femei of, române“. Conferințele se vor ține tot în sala soc. geografiice dií« Ateneu. Consiliul județian de Ilfov, va ține ședință extraordinnară, sub presidential (lui D. Niculescu-Dorobanțu, prefectul județului, in nimele 15 Turnul P în toralul prefecturei de Ilfov. ,,Anuarul presei și al hunei în C. litice” pe 1010 publică un foarte interesant și documentat articol privitor la Legea fesei, cu texte și comentarii datorit d-lui Ionescu-Dolj, magistrat. De asemenea, pe lingă adresele cele mai exacte în capitalism provincie, pe lingă notele biografice și fotografiile tuturor oamenilor politici, mai publică și un dicționar al tuturor scriitorilor și publiciștilor din țară și de peste hotare. Așa cum este alcătuit Anuarul presei pe loto interesează deopotrivă pe scriitori, publiciști, avocați, magistrați, ofițeri, comercianți, meseriași, etc. Prețul unui exemplar 5 lei. Pentru provincie a se adăuga porto 50 bani. Redacția și administrația, str. leilor No. 166, București. Ministerul lucrărilor publice a luat vacanță de astăzi pînă Luni, Ianuarie 1910. La ministerul de război, se va face pe ziua, de 1 Ianuarie 1910 o importantă mișcare. La asociațiunea, femeilor române „Sprijinul“ din strada Barbu Catargi No. 16. ..a avut loc Mercuri 30 Decembrie c. un frumos pom de Crăciun. S’au recitat versuri, s’au evitat bucăți alese și ]a sfîrșit. ..a foc Porut daruri copiilor săraci. Concertul anunțat pentru Stambătă 2 Ianuarie în palatul Ateneului, din diferite cauze se amină pentru Simbătă 30 ianuarie 1910, cînd va avea loc cu condusul di nei Tina, soprană lirică, al d-lui Vasiliu, tenor liric, al d-lui Nedelcu, bariton și al virtuosului Pianist Th. Fuchs, i Comisiunea generală a sindicatelor din România ne roagă să dezmințimi că ar fi luat disponțiunea ca să se dizolve sindicatele din dorurile Brăila, Ikolimf și T.Severin. Știrea dată in această privință de ziarele ,,Universul” și ,,Minerva" estre cu desăvârșire semnată. Comisiunea generală a luat hotărea de a se dizolva sindicatele, dar numai cele ale lucratorilor dela C. F. R. Lucrătorii legători de cărți au intruniit aseară in sala sindicatelor unde au discutat asupri legei contra dreptului de asociție și grevă. Au luat cuvântul d-niî Criste cu, Visilescu și Petrescu. Intrunirea a luat sfîrțit 1 orele 11 seara. Astă seară are loc la Erorile bicinuit bal anual de revel al societăței „Cultura"". Sindicatul lucrătorilor croați nu', așează o ședință puteri în săli sindicatelor la care a discutat asupra diferitelor cictiuni strivitoare la interesele cestor bresle. . Auorbit d-ni: D. Teodorescu N. Mihăileacu, Costică Ionescu, M. Tohulescu.