Dimineaţa, ianuarie 1910 (Anul 7, nr. 2103-2185)

1910-01-01 / nr. 2103

vin­eri i ianuarie iwlU Pretutindeni cunoscătorii prefere renumita SAMFAOTS »EIME, produs francez autentic, la aristocrației universale. Ce­re în principalele magazine, a ^in­P I m E 18­­ ■ f ill •d««ri q>i P*rettinerii franceze­­— ei mai citis Magazin — diet țarii —" J á L. SCBMMI J**»: i? ■ % "-----''pil București. Sic. Lipscani No. 57 §L Tefeion 2 ! 6 «•iS*­ Recunoscută în întreaga P­ar­­ fa»** cu* cel u«ip§rafpus #% bine asortat în 1 IlPl­ If if *oi ce priveț«ei||U|S||$| t în noutăți — Jucării practice cu mecanisme ustractive pentru copil de ori­ce vîrstă, de la­­ine până la cele mai fine. înu­metat de articole p. Pennul de prăsnim ! Prețuri sau iâmi0. ~ îi vinds ea M n prețuri As ed gn ssspi®wa * js F^í^T^^w^SW^sSí'^^^ESSlss^ g.<4aeag«HSgffiB^V<ga^iaUWigaSâfaXiiâ.wiaĂ^a^^ — Posesorilor de ©rastaoSosme — CERE'fl PÎIETIU'fl^DEVĂ CÂNTECE IMB ® fIREȘTI ZONOFON Lei 3—11? Lei 4­­ din Fabrica FIELDIHG & PLATT, L­td­­ GLANCESTER (Anglia) Sunt foarte economice, solide și practice Reprezentant General Inginer S. A. BIU8ESISER — Birou Technic — 89, Bulevardul Elisabeta, 39 — Telelőn 33 67 — — Telelőn 33/67 — cnniriüL nem — «Staat pe — Splaiul PISIQR GIRISÍ fi. 1 ®. 2 (linca Uzina Lemaitre) Sjînta­ Tramv. Sf. Gheorghe--Calea Văcărești Cea mai frumoasă și sănătoasă pozițiune a orașului Străzi pavate, canalizate cu instalațiuni Apa Cu., a’*», fan Administrație­, oferă oud­. P. T. case de locuit, moderne, bigieuris­e și sol­d construite spre cumpărare. — Vinde parcele de locuri de ori-ce mărime potrivit­ pentru casa de Umu­t, precum și pentru Ateliere și Fabrici. K Se insări,in casă a clădi după dorini,a, amatorilor case de locuit, Ateliere “* și Fabrici numai pa terenul nostru. jgsgN Condițiuni de vînzare avantagioase— Plățile în rate­­ ța: Administrația O ăMUIUUJI l­ IiOPKK­, Splaiul Maior Ginescu 2 Telefon 1S/5 APA DE MASA NATURALA ALCALINA M. MIHAILESCU & I DAVIDESCU isvor^il proprietatea M,. MIH­AI­A V Dacă vreți să aveți un, stoi R­ap sănătos BEȚI MU MAS APA ALCALINa „HIGEYA“ țiP ! sa recomandă fie­­ către somitățile j noastre medicale ! ca­­ cuba mai buna APA MIHERALA !pentru comba te M­­ m boalelor fio “imlffî Tecuci |Helt, b­eîS, Him­sci și Besisirie — i»ee»«ee«»® ee © e © ® e ®«®»e@® ® ee»ee ® ® eee ®»eei CASSE DE BANI IN OȚEL — “ '■***- tt H in' Fabricați «ne i olandeza, garantată Sffl M contra focului, spargere­ și cădere» DEPOSIT: —5, Shraila Smarta», 5— (Vis-a-vis de Palatul Camerei de Comerț) ! am —Ygy! Reprezentant General: HAN­ CAROL HAinOVICI. București Marca Fabrice!­­ TELEFON 25­71 -f Lampa Tantal pentru vincvit* »v* toate speciile 20 240 volți 5—50 lumini Consum de energie electrică foar*“ M«vis Se lumnieează de: Sta. Eomțnă „Siermis-Schlickert“ — SSao•«•■:■•. V. •­­ți de ^’''ifi Si Tnín Sr^" «a ® ® ® © ®!® ©­»® ®" De vînzare !» principalele maga­zine de consum­, droguerii și far­macii din țară. Comenzile de en gros sunt a se a­­dresa: Domnului I. DIVIDESCO Sg NUVELELE ..PlMINETEI CAIN ȘI BEL De VICTOR EFTIMIU An nou. Un an, doi, trei anî treizeci, patruzeci. Și’n patruzeci de anî, cite pa­truzeci de mătănii pe zi și cite cincizeci două de luminări pe an. Sfîntului Vasilie. L­e fi iertat ? Clopotele-și picură li­n cîntarea, su tot bolta de sticlă albastră a cerului, sub bolta care tremură înfiorată și răsună prelung. Iar pusnicul Evghenie se uită'n sus și se mirii de atîta lumină. Gim­­pia degera în razele dimineții și clipește din mii de ochi argintii și reci ai zăpezei. Iar pustnicul Evghenie, care în tinerețe fuse­se tîlh­ar și omorîse oameni.—se ui­te, dealungul cîmpiei, închide ochii de­ atîta strălucire și simte­ o inimă bucurie de copil. Par’că i-ar fi plouat o apă luminoasă In suflet și i ]’a curățat și i l’a um­plut de raze. Ce vrei ? In patru­zeci de ani, cite patruzeci de mă­tănii pe zi și cite cincizeci și doua de luminări pe an .Știutu­lui Vasilie. Cum să nu-1 ierte ? Clopotele-și picură lin cartarea, ca o poveste fie demult. Pe dea­luri, departe, semînate în zăpadă. Satele își suflă fumul in văzdu­hul limpei^e și lovesc bolta de sticlă albastră a cerului, cu cio­canele clopotelor. Iar aerul tre­mură prelung de peste tot, un­dele glasurilor de aramă se adu­nă și vin spr­e pustnic în murmu­re de gârlă liniștită. Vin mereu, acum ca o mustrare, acum ca o mîngăere. Și-î spun povestea vie­ții lui, răzlețită’« codrii Epirului, adunată apoi in chilia­ aceea ’n­­tunecoasă din virful muntelui, lingă bisericuța Știutului Vasile. In vale, ,se taie drumurile. U­­nul o i­a încolo, spre Ianina, iar altele spre tirgurile mărunte dintre dealuri. Iar pusnicul Ev­ghenie stă sus și vede drumui mo­­gîldețele ce trec pe cu­ite încruci­șate. Stă sus și iarna­ 1 bat vân­turile, iar lupii daui ocol, urlind, bisericuței și chiliei. Toamna, în­să, vintul aduce de pretutindeni miros de cimbru, iar dirid înză­pezesc întiia oară crestele munți­lor depărtați, ciorchinii din vii­­șoară se intr.auresc și miros a smirnă și tămîie. Vin bun și vînturi răcoritoare are toată vara Evghenie anahore­tul. De n’ar fi ele, s’ar duce dra­cului cele patruzeci de mătănii pe zi și nu l’ar mai ține încheetu­­rile. Și nici luminare n­ i-ar mai­­ aprinde Sfîntului Vasilie, Dumi­neca, dacă nu s’ar coborî de câte­va ori, cu plosca plină de vin au­riu­, s’o vîndă turcului din capul târgului și să-eî cumpere smirnă și făclii de ceară curată. Lumea-l știe pe Evghenie Si-l iubește, că-i orp Ap. omenie și nu vorbește niUît. Are h­arnet -cai.ui­x.ua.­ înch­isî de ploapele groase, apa­­sate de potcapiul greu ca,o că­ciulă.. De acolo însă, de­s­ubt sprâncenele stufoase, aruncă fie multe ori, priviri de bîndețe cari mîng­e. Drumeții vin l­a­ el în ceasurile vecerniei, ori Duminice­­le dimineața, ca să-î sfințească cu o fărîmă de anaforă și cu o urare de drum. Vin i­ișeroți și ciobani de tot felul, chiristigii greci, chi­rigii arnăuți, voinici albanezi și pescari bulgari de pe marginea lacului Ohridea. Iar Evghenie a­­re vorbe bune pentru toți și sfa­turi și câte un colț de prescură uscată, răm­asă de la cine știe ce sărbătoare de demult. Intîî, de câte ori binecuvînta pe cineva, îi cam venea să râdă, dar apoi, se învățase. Vremile de altă­dată i se șterîge­au­ din minte înce­tul cu încetul și se credea vred­nic, să-și încrucișeze două degete din mina dreaptă, ori de cite ori își pleca ochii la pământ, vr’un pribeag rătăcit pe virful munte­lui. Bătrânele cari venin­u­­in fie­care Sâmbătă din tîrg îi Sărutați mîn­a­ dreapta. Care învârtise jun­ghiul de demult, și apăsase de trăgaciul carabinei. N­im­en­i nu știa cine fusese cuviosul anaho­ret, acum patruzeci de arii. Nu­­m­ăr el­ — și clopotele cari ba­teau acum de pretutindeni și t?i trim­iteau mănunchiurite de gla­suri, răsfirîndu-le și adunîndu­­le apoi într’unul singur, pe bol­­­ta limpede a cerului. Numai el știa­ — și clopotele cari îi vori­­be­au­ de departe, din zarea sate­lor pe cari le cutreerase el în ti­nerețe, și-î am­inteau viața lui de odinioară, păcătoasa vieță a zi­lelor de haiduc. Un an, doi ani, treizeci, patru­zeci de ani trecuseră de atunci. Cine fusese el m’ai Înainte ? Un cline fără stăpân, bătut și alungat de pretutindeni, un drumeț fără cămin, gonit de umbre înfricoșa­te, de­ umbre și de remu,scări. Dormea în peșteri sau stufișe, mînca pâine neagră și tare. As­tăzi cerșea, mâine flămânzea, iar poimâine ucidea oameni la răs­crucea potecilor. Iar când îl răzbea foamea și e­­ra Se pitula în turnuri de bise­rică ori ln staule și le dădea foc. Rânjea în umbră și-i venea sa mănânce flăcările roșii, cari lin­geau­ văzduhul și lăsau­ dâre de fum pe unde trecuseră, iarna de­gera în câte o văgăună de munte, ucidea corbi și îi mînca, mânca zăpadă ca să iși potolească setea, iar când despuia vr’un drumeț se ducea în târgurile cele mai vestite, ca să bea vin roșu, scump, dulce și grote. Se îmbăia atunci, începea sa urle ochii si se înroșea« si­­lân­gea» apoi, cu lacrimi cu­ aluna. De ce plângea tîlharul în clipe de beție ? Într'o zi de Anul­ Nou­, a văzut cerul albastru peste tot, tă­pada albă, strălucind în soare, și- a auzit glasurile clopotelor șoptin­­­du-i ceva lui urechiă. O duioșie nespusă îi copleși i­­e­ama, ceva depărtat, dintr’o altă față par’că, i se lăsa în suflet. Cum de «’auzise el clopotele pî­­nă acum ? Simți dintr’o dată cum i se ri­ști­rează pieptul, și o bunătate și o milă fără seamăn »­ cuprinse ei­L n’Dă de toți drumeții pe odri­n pîuidise la drumul mare, de toate casele aprinse și de tot vinul scump pe care îl băuse din, atunci. Ii era dor de o viață nouă, fără zbucium și fără nălu­ca aceia care-i urmărea veșnic și fără frica de oameni, și teama de pedeapsă și de remușcări. A doua­ zi, s-a­ dus la o mănăs­tire și a găsit un egumen bătrân. Călugărul, îl povățui cu bîndeța, îi ceru pușca și cuțitul, ii po­runci, patruzeci de mătănii ,pe zi, vreme de patruzeci de ani și cite o luminare în toată Duminica, spre slava sfintului Vasile, care îi vorbise cu glas de clopote și-l întorsese pe calea adevărului...­­­"n au a stat Evghenie în mă­năstire și după un an, a trecut granița Epirului și a cătat pre­tutindeni o biserică a Sfintului Vasile. Dar n’a găsit, Intr’o zi a aflat că’n virful unui deal de la răscrucea drumului spre Ianina e o bisericuță pustiită, în care a putrezit de mult frînghia clo­potului. Iir Evghenie a căutat o frînghiie nouă și a urcat dealul. A șters pînzele de păianjen de pe bolta­ bisericei, și astupat cu lut ochii găuriți ai sfinților de pe pereți și a aprins luminări și cani­dele la colțuri. Ioțî creștinii din cimpie Eau ajutat, cu ceva și s’a­u bucurat aflînd că va ramîne sus. Aveau unde să-și plece oamenii capul, o icoană la care să se închine, și un strop de aghiazmă la ziua Bobotezei. încet, încet, sihastrul își făcu o gospodărie­, se ruiga lui Dum­nezeu și începea să se îngrașe. Cum se deosebia viața de altădată de cea de acum ! Cltă caznă avea odinioară pină să-și găsească o Pâine sau un solondir cu vin, roșu! Acum, nu mai avea nici o grijă. Mînca mult, și bea vin auriu, mai bun ca cel roșu, și­ mult mai ef­tin. Acum, nu trebuia decit să se roage lui Dumnezeu. Să te rogi lui Dumnezeu­ nu e un lu­cru așa de greu­. Iar lumea se ui­tă la pustnici ca la sfinți, căci ei își închid, pasămite, viața, in singurătatea chiliei, în posturi, rugăciuni și mătănii. Ii era milă sihastrului de cli­nele de altădată, de urmașul lui Cain, rătăcitor în largul pămîn­­tului, gonit de răzbunarea oame­nilor și de minta lui Dumnezeu. Ii era milă acum sihastrului de tîlharul care își zdrobise picioa­rele de pietrele drumurilor și dormise cu capul pe bolovani și flămânzea prin pădurile neum­blate. ...An non­ !... Bunul m­ahorfț ascultă, ciono­­idie cu sm­ilue încrucișate pe cin­­gătoarea umflată și se gîndiește la toată viațța lui de pîn’acum.­­.Și, acum, cindi trecuse, un­ an, doi,, treî­zeci... patruzeci de ani ’și fă­cuse cile patruzeci de­­ mătănii pe zi și ap­risese câte cinzeci și două de luminări pe an la icoana Sfîntului Vaisile, Evghenie Ana b­oierul simte că Dum­nezeu i­-at­rtat păcatele din tinerețe. Clopotele iși picură lin cintat rea, subt bolta, de sticlă albastră a­ cerului, subt bolta care pare a tremura înfiorată și răsună prea lung. Giită clopotele mereu, a­­cum ca o mustrare depărtată, a­­­cum ca o mânigîiere. Pe coșul chi­­liuței din vîrful muntelui, fumul se ridică, albătru­i și drept spre cer, — drept cum s’a ridicat o­­dinioară fumul jertfei lui Abel.. Și pustnicul Evghenie se uită de-a lungul cîmpiei, închide ochii de atîta strălucire și simte în inimă bucurie de copil. Pare că i-ar fi plouat în suflet, o apă luminoasă și i l’a curățat și i s’a umplut de raze.... ’PIGTGH EFTIMIU Buletiílíi­ sindicatelor Agitația­ r^etklu­rgiștilor. — Lu­­­crăto­rii Bietaribigiiști vor țiine Du­­m^tifc'4 Í Ianu­arie, la orele 2 a. m­., Întrunire publică in sala sindicatelor din­ str. Piața Amzei 20*la­­ care se va discuta asupra chestiunilor privitoare la această NOTE DIN ENGLITERA asmsite în lupta electorală Mai rar o campanie electorală așa de învierșunată ca cea din En­gli­­tera. De la violența vorbei s’a as­­juns la violența­­, pumnului; argu­­memte de n’-au ajuns, mai intră în joc și loviturile. Și nu numai oratoriii sunt expuși, ci și soțiile și fiicele candidaților­ . Dar aceasta nu intimidează, pe ni­meni și mai cu seamă asociațiile feministe se luptă cu o patimă fără pereche. Femeile sunt peste tot­­­­u o în­trunire la care să nu se ridice o fe­­mee, uneori o fată foarte tinără, ca să revendice drepturile nesocotite late femeilor, ca să sprijine sau să atace o candidatură. La Totales, soția candida­tului reac­ționar, d-na Mildneau, a mobilizat vre-o sută de prietene, alese dintre cele mai ademenitoare și elegante, ca să viziteze pe alegători la domi­ciliu. Aceste tinere femei, circulă cu trăsura, cu automobilul, sună la porțile caselor, intră prin ateliere și prin fabrici, se opresc prin cîr­­ciumițe publice unde fac risipă de cinste’,’, stau de vorbă cu munci­torii, cu vizitii, în sfîrșit, sînt de o sîrguință extraordinară. In Manchester, miss Violet Kemp face campanie pentru fratele ei mai mare, candidat radical, în fruntea a ș­aizeci de amazoane-La Birmingham, lady Beatrice Pole Carew ține opt până la zece discursuri pe zi, ca să obție voturi pentru bărbatul ei- La Croydon, d-na Beautham și cele două fiice ale ei, Florence și Sarah, se fac în patru pentru unchiul lor. d- Potter. Pe aloc vrea, de cum se deschide o întrunire, se ridică o sufrafetă și Întreabă; — Care vă e părerea asupra drep­­­­tului de vot la femei? Vă luați an­­­­gajamentul să faceți ca legea să fie adoptată de urgență? Daca oratorul zăbovește cu apli­carea sau nu vrea să dea nici o a­­precia­re, nu poate rosti nici zece cuvinte. Din pricina asta, s’a ajuns la o înțelegere între oratori ca mai înainte de­ a vorbi de budget și de privilegiile patriei, să facă o di­­zertație asupra feminismului. Uneori se urcă la tribună o fe­ministă, cari își expune părerea a­­supra problemei electorale, și o face cu tact, cu autoritate și cu talent­ Expoziția S. Sanielevici in Calea Vi­ctoriei, colț cu str. Cosm­a, in trio prăvălie destinată de­sigur altor scopuri, de­cît să serve ca templu artei, — ii-a ins­talat expoziția un tînăr artist care a promis mult și — lucru rar — s’a ținut, de ce a făgăduit. Vorbim de d. S. Sanielevici. După ce a muncit mult la Mün­chen și Paris, a venit să ne arate ce a făcut. " 1 Ne arată, nu întinai ultimele lucrări, ci tab­lorilî din diferite epoce ale activități sale, așa că ne putem fac­e o mie despre dez­­voltarea persona­litaței sale artis­tice, dela primele tatonări ale individualitatei dare învinge pe școlar, pină la artistul care de­vine personal vni concepție, ma­nieri și technicaj. Rezervindu-ne­­ să revenim mai amănunțit asupra acestei expo­­zițiuni, ne mărginim a o semna­­liz&st&sL­înțifțnmei publice, în special iubitorilor de artă. S notițele unuii tomoro Oamenii cari nu au slăbiciuni, sau pasiuni — cum voiți — sunt oameni comuni, banali^ sunt bă­cani sau negustori de­ mărunți­șuri. Toți citi se pot ridica de-a­­supra nivelului acestor două spe­cimene comune, au o slăbiciune, o pasiune, fie ea chiar pasiunea slujbei lor sau a vilei cu­ care fac negoț. Unii se extaziază pentru mu­zică, alții beau, alții iubesc.... fiecare cu slăbiciunea lui. Eu am slăbiciunea mea! Eu dorm! Dar dorm, nu sunî prăpă­­­de,se vremea cu 7—8 ore de ,,o­­dihnă". Mie nu-mi trebuie odihnă ci somn, som­m cald, leneș, dulce,­­ somn care te moleșește, te z­m­eg­țește, somn care nu cunoași pi«i­­dicî. / Și de aceea dorm noa­ptea,, m­ic legăn în brațele lui Marfett spre ziuă, trag u­n sonmișor după ..ma­să, dorm c­ît pot la slujbă, pico­tesc nițel la cafenea, las po t prie­teni să m’adoarmă cu brașoavele lor, ca apoi să dormitez în pace la teatru concert sab­ conferință. In sfîrșit dorm cind pot, un­de pot, în lumină, la întuneric, pretutin­deni, totdeauna, și sunt ca înțe­leptul din poveste totdeauna ga­ta... de somn înfiă„sau fie moarte. Dar somnul meuz nu-i odihnă brută, sforăitoare, somnul mett © , pasiune, artă sublimă, car­e te leagănă’între vis și­ viață, între viață și moarte, care întruchipea­ză idealul unei vieți ,fără griji fără trebuinți și visul unei morți calde, atrăgătoare, vii. Celebrul humorist. Saphir a în­cercat­ odată să scrie „Arta de a adormi“ și n’a reușit pentru că a pornit dela o premiză greșită, a crezut că arta de a dormi în­seamnă arta­ de a te plictisi. Bie>­­■tul Saphir a­ reușit într’a­devăr­ să se f­lictiseasscă fiair n’a mai în­chis ochii toată noaptea. Somnul, e o artă, care se pro­­­povăd­uește însă nu, plictisindu-te pe tine, ci mai de grabă pe alții și picotind în­ căldura moleșit­oare a unei plaragine roșii de jarul cărbunilor. Pic de somn...... I .E târziu și Anul Nou bate la­ ușă. Nu vreau să mă găsească treaz. Noapte banul Suroica Simeon Labin — Botoșani — Urează tuturor prietenilor și cunoscuților săi, cele mai sin­cere urări și felicitări cu ocazia T.ts"ex.crz­iîn țr «mo fails monezi de argint Pe ziua de 1 Ianuarie­­ se pun în circulație noile monezi de argint, bătute In virtutea legei votate In sesiunea trecută de Corpurile le­giuitoare. Reproducem aoi, într'un format mărit, două fotografii cari repre­zintă noua monedă de 2 lei. Pe o parte se află efigia regelui Carol, executată după ultimele fotografii. Pe partea cealaltă, monezile poartă, de data aceasta, un de­semn original ș­i foarte drăguț, reprezentînd, o țărancă cu­ un fu­ior, cu inscripția „Rominia — 1909“. La drept vorbind, din moment ce normile monede sunt­­ puse în cir­culație în anul 1910, se putea pu­ne acest an în locul celui trecut. In sfîrșit, 1909 sau 1910,­­noi urăm cititorilor noștri ca să a­­­dune cît mai multe asemenea fru­moase monede în amiul care începe miine- Mișcarea meseriașilor din Capitală Conform hotărîrii luată la în­trunirea de la 27 Decembrie, va avea loc mîine 1 Ianuarie la o­­­ele 9 dimineața, o­ nouă întru­nire la sediul clubului meseria­șilor din str. Mihai Vodă, la care vor participa comitetele tuturor so­cietăților de aj­utor reciproc și corporațiilor din Capitală. La această întrunire se va citi memoriul redactat de comitetul executiv al clubului meseriașilor în chestia legei contra dreptului de asociație și grevă, memoriu care va fi apoi înaintat ministe­rului de industrie și comerț. Alb Pentru abonații noștri Domni­ abonați cari doresc a-șî schimba adresa sau a reî­noi abonamentul pentru a nu fi expuși la întîrzieri în re­alizarea cererii lor sunt ru­gați ca să trimeatâ odată cu această cerere și ultima bandă de adresă sub care primesc ziarul Crima din strada Ionescu — Noul amănunte — CRIMINALUL SE PREDA SINGUR A­NULUI JUDECĂTOR DE IN­STRUCȚIE NEGRE* - AN­CHETA. Asupra­ crimei din strada Ionescu săvârșită în ziua de Crăciun, putem da următoarele noul amănunte: Victima Dumitru Costea, după ce fusese lovit de criminalul Gheor­ghe Costache, zis Cap de fier, abia avu putere să meargă pînă la cir­­cumsicripția respectivă, unde în fața d-lui comisar Frunzetti, făcu o de­clarație prin care spunea că între familia sa și Gheorghe Cap de fier exista neînțelegeri familiare și nu-și explică de ce a fost lovit de Cap de fier, cînd cu acesta se afla în bune relații. A cerut apoi comisarului să fie transportat la vre-un spital, de­oa­rece simte dureri îngrozitoare în cap. D. comisar Frunzetti a dispu­s­­......­­.-*•••- 1—-fic­ului udîeîi­­tina, unde cu toate ajutoarele ce i s’au dat, încetă din viață în timpul nopței. Dimineața a fost transportat la institutul medico-legal, iar eri d. dr. Minovici și Gh. Andrei Ionescu i-au făcut autopsia. Din autopsia făcută s-a constatat că lovitura fusese dată cu atîta pu­tere că a atins creerul. Predarea criminalului încă din primul mondent, d. comi­sar Frunzetti, a început cercetările pentru prinderea criminalului, insă toate n­u au dus la nici un rezultat favorabil. De asemenea a fost imposibil să se găsească și corpul delict. Eri dimineață, insă, criminalul care de altfel este un vechiu client al Văcăreștilor, s’a predat singur d-lui judecător Negrea, in următoa­rele împrejurări. Eri dimineață, pe cînd d- judecă­tor Negrea, se afla acasă la d-sa, în str- Brutari 15, se pomenește de­odată cu Gheorghe Cap de fer, în ca­binetul d-sale­ Intrebîndu-1 pe cauză, i-a răspuns: — Domnule judecător, eu sînt Gheorghe Cap de fer, și am mai fost cercetat de d-voastră pentru o ră­nire. De data aceasta mi s’a mai în­­tîmplat Încă un bucluc- Am lovit cu un ciomag în cap pe ucenicul meu, însă fără să vreau, pentru că pindeam pe alt­cine­va, care îmi făcuse un rău și cum era întuneric n’am văzut in cine da«. Tocmai cînd unchiul m­eu a în­ceput să strige, am văizut că greși­sem­­ . Am venit la d-voastră, domnule judecător, să mă predau și să vă rog să nu mă trimetefi la poliție, pentru că cei d’acolo o să mă smintească în bătăi, cum m­i s'a intimplat și de data trecută In urmă, criminalul, a fost dus la parchet, unde după ce i s’a luat in­terogatorul a fost transportat la în­chisoarea Văcărești-S’a comunicat circ­ respective procedarea criminalului, iar astăzi vor fi chemați la instrucție cei doi frați ai victimei și alți martori spre a fi interogați­ G. C Moartea subită din gara de Nord Femeia Mari­a Sterie Mitică în etate de 25 ani de fel din comuna Vălenii de Munte, iar urma naște­re­ unui copil a rămas suferindă de inimă. Boala agravindu-se din zi în zi femeia Maria Ste­rie a fost adusă în Capitală de soțul ei și interna­tă în spital. Acum, în ultimele zile se pa­re­ că boala este în descreștere, din care cauză Maria Ste­rie a spus bărbatului ei că vrea să iasă din spital și să meargă acasă. Aseară femeia a eșit din­ spital și astăzi de dimineață ora 8.25 cu trenul de Predeal urma­ să plece la Ploești apoi la Văleni de Munte. V­enind în vestibulul­­ gărei de Nord însoțită de­ bărbatul ei Ma­rin, de­odată i se face râu și căzu jos. Avizîndui-se societatea de salva­re, infernul de­ serviciu sosit în grabă n’a putut constata decit moartea fe­meei Maria Sterie. S’au avizat autoritățile în drept naut­i <7 DIMINEAȚA se waBBIMgiBga,m:. Y 3 Sea Anon. Romană de ConicW București, Strada Smărdan IO . Prezintă Onor­ săi clienți cu ocazia ANULUI NOCI 1910, cele mai sincere urări de fericire și prosperitate. Din VIAȚA BUCUREȘTENILOR 1 -Crăciunu­l Coanei, Froiei Odată pe an e Crăciunul, ferice de cel care-1­­ ajunge cu sănătate și voe­ bună ! D’aia omul e dator să prăznuiască sfintele sărbători cu tot dichisul, să bea, să mă­­nînce sdravăn, și să se plimbe la, aeli aurau­ ca să poată iarăși mi­r­ea și bea din belșug, căci slava Domnului în țara noastră încă n’a riim­as creștinul fără de pur­cei la tarvă sau curcan pe varză in ziua de Crăciun... Coana Frosa­dis de dimineață în ajunul sf. sărbători, du­pă ce­­ și-a spălat ochii și miíune, s’a coborât cu h­umînăr­ica în pivniță la curcanul cel dolofan căruia îi sosise pasă-mi-te Ceasul din ur­mă ! Pe tăcute, fără nici o șoaptă i-a turnat curcanului trei lingu­rițe de balam­ac pe gît ca să fie vesel la tăcire și să-i rănise carnea frageda cînd o sta în ta­vă pe masă împănat cu castane rumene •H gustoasa. Pe urmă a trimis pie Ioaniei de Lina să-l t­e la circiuma din colț, iar dumneaei a pus mâinile în covățica plină de alinat, de co­zonaci și dă-i ! dă-î și dă-l ! pî­nă cînd s-a făcut, feme­ea toată o apă de oboseală și aluatul a în­ceput a crește văzând cu ochii. Toanta de Lima jumulea curca­nul și trei găini, coana Stroia îm­pletea și îravî­rtea cozonacii ca la cofetărie, gravă, solemnă ca o bună gospodină conștienta de ro­lul ei măreț. In acea zi, conu Iorgu Busuioc, s’a mulțumit cu o fiertură de fa­sole cam crudă și o căpățînă de varză, că de aia postește omul, să poată mai bine mînca de săr­bători. Pe la hirei. Lina, spoită pe fa­ță cu făină, funingină, untură, etc., a plecat cu tăvile la­ simi­gerie și după două ceasuri s’a în­tors cu următorul răspuns : — Don­ iță, cozonacii sunt­ gata la opt, dar curcanul va să mai aștepte. Tocmai pe la trei e gata. Of­­ iaima cfianei Prose­s’o n’a îi a­vut, atunci nici dușmanii ! Dar s’a luat cu tre­buru­l?, cac’ e puțin lucru să ai cinci !.,de la masă și să faci opt feluri de bu­cate­. Numai sarmalele în număr d­e 2500 s-au răpit cîtev­a păsuri, de bucatele ale delicata flioî mu mai vo­rbesc ; trebue să ai talen­tul dumneaei ca să le poți da ga­ta după toate regulile artei­ Dar seara Știu în cartea au petrecut! Pe la opt au sosit oa^­speții flămânzi și însetați; la 8 s’au așezat la masă și pini la 11 au mâncat într'tuna. Ce­i 111* nătăți D-.zeule! Conu Iorgu pen­sionar cu­ trei sute lei pt lună n’a făcut iconomie la nimic, toate grase, toate bune și din bel­­șug, ca să vază rubedeniile că nu e om prost și știe să trăiască în lume! I După masă, cînd toți abia de mai puteau sta pe scaune, coana Frosa, a propus o plimbare pe bu­livarul cu trăsura Dar trăsură foc! Haida­ hat, afi’ colindat vr’un ceas și a’-au întors­ acasă iar la masă. Și iar au mâncat­ și au­ băut cinstindu-se ca niște­ oameni cum se cade pînă când coana Frosa a simțit că-i vine leșin și a eșit repede la aer curat. Fugeau oaspeții care mai de care­ pe altă ușă, să respire aer curat și erau tot­ galbeni la față de par’că se întâmplase cine știe ce catastrofă! Apoi una câte una rudele au plecat pe la casele lor, lăsând-o pe biata coana Frosa să bolească în pace. Două zile a­ stat în pat. conu Iorgu, și coana Frosa, suferi­­nddă de niște afurisite amețeli, dar nu se pling. A știu ei prea bine că și rudele nu vor fi fost tefere o zi două, dar cel puțin, au dat o masă bună în lege, au mâncat, și băut după pofta i­ urmei, căci, de, odată pe 1 an e Crăciunul și omul e dator să petreacă, că destule necazuri are el tot anu ! Stan Bolovan E­lin nan Numărul viitor al 1­0!INE­­­TEI va apare Duminecă, la­­ orele obicinuite. ADEVERUL­­ va apare Sîmbătă. Cu ocaziunea anului ‘Nou 1910 ■ nu Va­ fi ceremonie oficială la Metropolie, nici nu va avea loc , recepțiunea obișnuită în acea zi. Se comunică societăței de geo­grafie din Paris că consiliul de administrație al lui ,,National Geographic Society cercetând , documentele comandantului Pea­­­rx­ a" a atins polul Nord la 6 Aprilie 1909. Ni se comunică următoarele: Marele duce de Mek­­emburg, vă­rul primar al țarului Rusiei și ne­­pot al împăratului Germaniei au plecat într'o mare expedițiune în A­­sia centrală, pentru care s’au an­gajat mari capitaluri. Intre însoțitorii marelui duce, se află și un tinăr român, Mihail Sturd­­za, fiul d-lui Radu Sturdza și a doamnei Maria Sturdza născută Jora­ S’a conferit ordinul Steaua României, în gradul de comandor, d-luî maior în­ retragere G. Pas­­tia­­ din Focșani. Și Coroana Ro­­miniei, în gradul de cavaler, d-luî inginer N. Rădulescu, șeful sec­țiunii C. F. R. din Pitești. D. Ni­ță M. Ionescu-Bumbiu, ne roagă să arătăm că nu­ mai face parte din­­ comitetul d­e acțiune pentru ostenire­a traiului. Aflăm cu plăcere logodna sim­paticului fost deputat de Iași d. Las­car Antoniu, cu geniu­la d-nă Emilia Alexandrini, care a avut loc în ziua de 25 Decembrie la Iași. Felicitările noastre tinerei vii­­to­are perechi. Regele a primit, din partea Ma­relui Duce de Mecklemburg-Schwe­­­rin, o scrisoare prin ca­re­­ notifică căsătoria unchiului sau Ducele Jean Albert de Mecklemburg. Regent al Ducatului­­ de Brunswi­ck, cu princi­pesa Elisabeta de Stolberg-Rossla-dri dimineață orele 8, a ple­cat la Sinaia principele Ferdinand și principesa Maria- Seara se vor înapoia în Capitală. D- I. Lascu a fost numit medic veterinar cu titlul provizoriu la punctul de observație veterinară Fălciu. Vineri 1 ianuarie 1910 (anul nou) între orele 2—8 p. m­ va avea loc în­­ saloanele Liedertafel matineul dansan­t organizat de cercul tineri­me! „Dorul“ cu concursul profeso­rului de dans d. G­estenberg Bubi­ La acest matineu vor primi gra­tuit: cavalerii este o cocardă, iar domnișoarele este un plic cu deco­­rațiuni. Cu privire la cele publicate în numărul de ore asupra incidentului de la balul sec­ „Transilvania", dîn­­du-ni-se toate deslușirile de către cel interesat în cauză, le-am găsit suficiente și declarăm incidentul în­chis. Laboratorul chimic comunal, a înaintat serviciului sanitar al județului Ilfov, rezultatul anali­zelor făcute asupra probelor de alimente și băuturi luate de me­dicii de plasă de pe la diferiți­­ comercianți din comunele ru­­­­rale. Din această analiză s’a consta­tat că mai ales băuturile puse în­­ consumație sunt falsificate.. j La punctele veterinare sanitare­­ de pe marginea Prutului s’au­ c lu­ait din nou­­ măsuri contra ca­zanilor de holeră cari s’au ivit­­ în Rusia­ . Serviciul de desinfecție a­ Ca­­­pitalei a făcut­ în cursul săptă­­mînei trecute 30 de de­sinfecții cele mai multe de tuberculoză. In luna Ianuarie va începe a doua serie de conferințe, orgali­­zate de societatea „Femei­ of, ro­mâne“. Conferințele se­­ vor ți­ne tot în sala soc. geografiice­ dií«­ Ateneu. Consiliul județian­ de Ilfov, va ține ședință extra­ordinna­ră, sub presidential (lui D. Niculescu-Do­­robanțu, prefectul județului, in nim­­ele 15 Turnul­ P în toralul prefecturei de Ilfov. ,,Anuarul presei și al hunei în C. litice” pe 1010 publică un foarte interesant și documentat articol privitor la Legea fesei, cu te­xte și comentarii datorit d-lui Ion­es­­cu-Dolj, magistrat. De asemenea, pe lingă ad­resele cele mai exacte în capitali­sm provincie, pe lingă notele biogra­fice și fotografiile tuturor oame­nilor politici, mai publică și un dicționar al tuturor scriitorilor și publiciștilor din țară și de pes­te hotare. Așa­ cum este alcătuit Anuarul presei pe loto interesează de­o­potrivă pe scriitori, publi­ciști, avocați, magistrați, ofițeri, comercianți, meseriași, etc. Pre­țul unui exemplar 5 lei. Pentru provincie a se adăuga porto 50 bani. Redacția și administrația, str. leilor No. 166, București. Ministerul lucrărilor publice a luat vacanță de astăzi pînă Luni, Ianuarie 1910. La ministerul­­ de război, se va face pe ziua, de 1 Ianuarie 1910 o importantă mișcare. La asociațiu­nea, femeilor româ­ne „Sprijinul“ din strada Barbu Catargi No. 16. ..a avut loc Mer­­cur­i 30 Decembrie c. un frumos pom de Crăciun. S’au recitat versuri, s’au evitat bucăți alese și ]a sfîrșit. ..a foc Poru­t daruri copiilor săraci. Concertul anunțat pentru Stam­­bătă 2 Ianuarie în palatul Ate­neului, din diferite cauze se ami­nă pentru Sim­bătă 30 ianuarie 1910, cînd va avea loc cu cond­u­­sul di nei Tina, soprană lirică, al d-lui Vasiliu, tenor liric, al d-lui Nedelcu, bariton și al virtuosului Pianist Th. Fuchs, i Comisiunea generală a sindi­­catelor din România ne roagă să dezmințim­i că ar fi luat dispon­­­țiunea ca să se dizolve sindica­tele din dorurile Brăila, Ikolimf și T.­Severin. Știrea dată in această privință de ziarele ,,Universul” și ,,Mi­nerva" estre cu desăvârșire sem­­nată. Comisiunea generală a luat hotă­rea de a­ se dizolva sindica­­tele, dar numai cele ale lucrato­rilor dela C. F. R. Lucrătorii­­ legători de cărț­i au intruniit aseară in sala sin­dicatelor unde au discutat asupri legei contra dreptului de asoci­ție și grevă. Au luat cuvântul d-niî Criste cu, Visilescu și Petrescu. Intrunirea­ a luat sfîrți­t 1 orele 11 seara. Astă seară are loc la Erorile bicinuit bal anual de revel­ al societăței „Cultura"".­­ Sindicatul lucrătorilor croa­­­ți nu', așează o ședință puteri în săli sindicatelor la care a discutat asupra diferitelor cic­tiuni strivitoare la interesele cestor bresle. . Au­orbit d-ni: D. Teo­dorescu N. Mihăileacu, Costică Ionescu­, M. Tohulescu.

Next