Dimineaţa, martie 1910 (Anul 7, nr. 2159-2187)
1910-03-01 / nr. 2159
Lunii Marth 1910 28 Februarie (13 Martie) 1910 CALENDAR Catolic: Par. Vasilie Ortortox « Eofroaina MEMENTO Autorități» — Toate autoritățile în echipei Judiciare. — Toate tribunalele închise. _ Conferințe. — La Ateneu, seara, d. Bogdan Ionescu va vorbi despre. ..Instituții de fapt și de drept*4. TEATRE TEATRUL NAȚIONAL.-Se va juca Un marchnefi î Brândușa, piesă în 3 acte de H. de Brieux; «vara: Gledra» tragedie în 5 acte de Sofocle. TEATRUL MODERA. - Compania lirică româna Grigoriu. Se va juca în matineu: Hnsarii la manevre; seara* 1001 de nopți TEATRUL LEOM POPESCU (fost Lyric).—Compania dramatică Davila va %ica In matried: Manasse, dramă în 4 acte de Ronetti Roman, seara: Bingumi, comedie în 3 acte de Georgea Feydeau. CINEMATOGRAFE Cinematograful „Volta“ (str. Doamnei). In fiecare seara, începînd de la ora p. a. spectacole orare de cinematograf. In fiecare Miercuri și Sîmbată program aoo Cinematograful „Volta“ (sala filistol.—Representațiuni orare de cinematograf, începlnd de la 6 p. m. pînă la 11 noaptea. Luni și Vineri program neschimbat Cinematograful «ete*. — In sala hotelului de Franța, in fiecare seară reprezentații cu vederi instructive și distractive. Sala Sărindar. — Cinematograful Blériot. Sala Apollo, (str. Doamnei).^In toate zilele cinematograf. Diferite spectacole CIRCUL SIIDOLI. Două reprezentațiuni date de circul regal român Cesar Sidoli: Una în matinesi, alta seara. TEATRUL DE VARIETĂȚI „IMPERIAL 44 str Cîmpineanu 16 In toate serile reprezentațiuni pentru familie. Debutează program cu totul nou angajat de la 25 Februarie pînă la 15 Martie, a. c. Stavil, Cuplescist Francez,Sudan. Primul comic român, creatorul Sacuelor de mahala,aer comic german, și cu alți artiști și artiste de primul rang noi pentru Romînia. Duminicile și sărbătorile Matineu de la orele 6-7 p. m. MUZEE BIOL.ÎN TEICI Muzeul geologic (șoseaua Kiselef) Deschis Duminica și sărbătorile, de la 1 dim.—1 d. a., și Jot dela 11 dim.—3 d. a Ateneul român (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—18 jum. 2~4 da* Taxa de intrare 5 bătu. luxeul de anticlina ț?, (Universitatea). Deschis Duminica și Joia, de la ^ U dim. pînă la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie, în toate zilele între aceleași ore. Muzeul etnografești de artă națională (Monetaria statului, șoseaua Kiselef). Deschis Joia și în zilele de sărbătoare dela orelele dim. pînă la 5 d.a. JBbiuloteca Academiei (Calea Victoriei No. 135). Deschisă în toate bilele de lucru între, s dim. și 6 seara. Fundațiunea Universitară Carol I (str. Vineri No. 1). Deschisă în fiecarei de lucru între orele 9~12 a. m., 2—1> &. n. și 7—10 seara. Biblioteca Populară» „daniel Marcu»* (str. Mircea-Vodă, 10) este deschisa Joia și Sîmbăta de la 8—10 seara și Duminicile de la S jum.—«6 d’ a EXPOZIȚII Expozițiune permanentă, de pictură și sculptura romînă, în localul revistei ..Arta“ din strada Lascar Catarg! No 4 deschisă în toate zilele de la 9 dim . pînă la 9 seara. Intrarea liberă. Toate operele de artă se vor schimba în prima Duminecă a fiecărei Luni. In atla palatul ni Ateneului expoziția dolui locotenent Petrescu-Mogoș. — La Ateneu expoziția pictorului Emilian Lăzărescu. — In saloanele cercului simfonic (calea Victorei No 101) expoziția desenatorilor humoriști Gic si Radu. iață ce a avut de a acorda ținerea acestor conferințe. D. dr. Nestor, după ce face un istoric acestor boale, trece la cauzele ce le produce și modul lor de răspîndire, descrie apoi simptomele boalelor, și diferitelor forme sub care se manifestă. Termină dînd o serie de sfaturi preventive și curative atunci cînd cineva a avut nefericirea de a le contracta. D. dr. Ștefan Anastasiu. vorbește de asemeni arătînd și insistînd asupra rolului pe cari trebuie să-l aibă ofițerii față de soldați, în ce privește măsurile de profilaxie a boalelor venerice- " D. colonel Dragalina, directorul școalei, mulțumește Ligei pentru inițiativa luată prin ținerea acestor conferințe de vulparizare a unor boale atît de periculoase pentru sănătatea indivizilor, și în special a militarilor. Urmează apoi o serie de proecțiuni electrice, foarte demonstrative. A azistat din partea. Ligei d. Grigoore Alexandrescu, președintele, d-. colonel, dr. Anghei Ștefăneacu. .dn Nestor. dr- Șt. Anastasia. dr. I. Mitulescu. etc. REFORME MILITARE Observațiuni asupra proectului de modificare a legei de inaintare in armată D. general Crăiniceanu, ministrul de războiu, întocmind proectul de lege relativ la adăugarea unui articol la legea de înaintare In armată, sîntem rugați să aducem la cunoștința Camerelor cîteva observații ale mai multor ofițeri. VECHIMEA UN GRAD Proectul de lege glăsuește într’o parte astfel: ......Căpitani, spre a se prezenta la examenul pentru gradul de maior, trebue să aibă cel puțin 5 ani împliniți de vechime în grad, la 1 Septembrie al anului de examen“. Aceasta insemnază că toți căpitanii înaintați într’un an începînd cu data de 1 Aprilie—cînd se aplică nouile tablouri de înaintare, pot să se prezinte la examenul de maior, cînd vor avea 15 ani la 1 Septembrie al anului de examen, iar căpitanii cari de și admiși de comitetul inspectorilor generali pe tablourile de înaintare odată cu cei prevăzuți mai sus, dar cari din diferite cauze, — de obicei, economii bugetare — au fost înaintați după data de 1 Septembrie, nu vor putea să treacă examenul de cit, după un an, adică cu aceea cari se vor admite pe tabloul de înaintare cu un an mai târziu. Și pentru o înțelegere mai bună, să concretizăm lucrul: căpitanii înaintați la 10 Maiti, 1 Iulie și 30 August 1909, pot da examen în vara anului 1914, iar căpitanii înaintați tot în 1909, însă la 3 Octombrie sau 58 Noembrie, nu pot da examen decât în vara lui 1915, adică exact cu un an mai tîrziu, dar tot în 1915 dați «samen și căpitani! cari vor fi înaintați în 1910 și cami nici vorbă aíi fi figurat pe tabloul celor din 1909. .. . După cum se vede, acest lucru nu e drept, căci dacă treci examenul cu un an mai tîrziu și noul grad îl capeți tot mai tîrziu, întrucît art. 23 din legea de Înaintare (modificată și promulgată la 29 Martie 1908), cere a se observa și rîndul seriei de exemen. De altfel, și art. 25 din citata lege este conceput tot în spiritul acestor vederi, el zice: „Tablourile de înaintare, după ce silit supuse aprobărei M. $. Regelui, devin obligatorii pentru înaintare, pînă la întocmirea altor tablouri. Ele vor fi întocmite, de aceea, numai pentru numărul de vacanțe probabile în cursul unui an...“ Cu alte cuvinte, tablourile fiind întocmite pentru un an, se înțelege de la sine, că toți cei înaintați în cursul întregului an au aceleași drepturi între ei, cînd e vorba de a trece diferite probe, examene, stagii și altele. Așa fiind, cerem dar ca la aliniatul relativ să se facă următoarea modificare, în loc de „data de 1 Septembrie a anului de examen“, să se zică: „data de 31 Decembrie a anului de examen“. CĂPITĂNII DE STAT MAJOR Intr’altă parte, tot acel proect de lege, spune: ."Examenul va fi teoretic-aplicativ și practic pe teren, pentru toate armele și serviciile. Căpitanii de stat major sînt scutiți de acest examen“. Avînd în vedere ,pregătirea ofițerilor de stat major, acest ultim aliniat ar fi foarte bine venit, cu condiția însă ca căpitanii de stat-major să inainteze numai în acest servicii, adică stat-majorul să constitue un fel de armă aparte, cum ar fi infanteria, cavaleria, artileria, etc. De îndată însă ce acești ofițeri concură la înaintare cu camarazii lor din aceeași armă, lucrurile se schimbă. A fi scutiți de examen, și încă de examenul practic, e cît se poate de nedrept. In adevăr, pentru ca cineva să fie căpitan, de Stat-major și se cere, să fi absolvit școala de războiui: să fie trecut cursul complimentar, să fi făcut un an de stagiu într’un birou de stat-major și un an de practică la trupă, într’o armă deosebită de a lor (art. 9—13 din legea pentru serviciul de stat-major). Prin urmare, căpitanul de stat major ca să ajungă aci, îî trebue 2 ani teorie pentru școala de războiu, un an teorie pentru cursul complimentar, un an servicii la birou de stat-major și un an practică la o trupă deosebită de a lui. Cu alte cuvinte, pe tot acest timp nu face aproape deloc practică la cîmp în arma lui, armă în care va urma să fie înaintat major fără nici o probă, ci face numai teorie aplicată adesea pe hartă și foarte rar,pe teren. Din cele arătate putem trage concluzia că, căpitanii de stat major — întrucît concură la înaintare cu camarazii din urma lor — trebue să dea și ei examenul practic, rămînînd bine scutiți de examenul teoretic-aplicativ, după cum se vede în proectul de lege. ABSOLVENȚII scoalei de raz- SOIU Dar acum se naște o altă întrebare: Ce se face cu căpitanii absolvenți cu succes ai școalei superioare de războiu, cari au o infrucție superioară și o bază de pregătire în vederea comandei și, conducerea unităților (art. din leg. școalei de razboiu) ? Acești căpitani, e drept că n’au trecut toate probele prevăzute mai sus, insă aceste probe n’au nimic de comun cu gradul de maior la trupă; aceste probe au fost introduse de legiuitor numai și numai pentru pregătirea în condiții bune a ofițerilor de stat-major, (a se vedea expunerea de motive a legei respective). Să facem și aci o mică judecată. Căpitanii absolvenți cu succes al școalei de războiu, ca să ajungă ca atare, a trebuit:: 1) Ca să intre în școală. Să fi fost foarte bine notați de copii ierarhici și să fi fost înaintați la alegere; să fi avut cel puțin doi ani serviciu efectiv la trupă și neîntrerupt; să fi fost foarte bine notați ca comandanți de unitate; să fi avut destule cunoștințe generale și militare ca să poată urma școala. (Art. 6 din regulamentul școalei) 2) Să fi trennt: examenul de admitere, în școală, examen care constă din : teme tactice pe teren și hartă; teme pe teren cu și fără trupe; ridicări topografice; călărie : limba franceză sau germană; convorbiri explicative asupra cunoștințelor generale și militare. Î Art. 8 din reg. școalei). 3) Să fi urmat întreg invațămintul școalei, adică : conferințe (analitice și critice), lucrări de studii și joc de razboiu, aplicații pe teren cu și fără trupă, vizite diferite și călătorii de instrucție, examene de materii și desine de an. (Art. 14 din reg. școalei). 4) Să fi absolvit școala de razboiu, adică să fi dat un examen general, o lucrare de aplicație scrisă și susținută in fața comisiei;discuții asupra, unui subiect militar; comanda pe teren a topul, detașament mixt, compus din cele 3 arme". (Art. 18 din reg. școalei) . Toate, acestea repetăm, ne dau încă odată convingerea cum că ofițerul absolvent cu succes al școalei de războiu, are o instrucție superioară și o bază, de, pre-gătire în vederea comandai și conducerea unităților—și ca atare în arma lor, pot fi considerați , în ce privește cunoștințele, —absolut egali cu căpitanii de statmajor, în plus că ei mai au și părțile frontului, și prin urmare e foarte drept ca și lor să li se aplice aceleași dispoziții din lege ca și căpitanilor de stat-major. Așa fiind, aliniatul relatat din proectul de lege se impune a fi modificat astfel: „absolvenții cu succes al vreunei școli superioare de războiu, sînt, scutiți de examenul teoretic-aplicativ, rămînînd a trece numai o probă, de modul cum să comandă pe teren, un detașament compus din cele trei arme“.— M. M. O. Cutia cu scrisori Domnule Director. Unele ziarele intenționat rau informate, au publicat zilele trecute acuzațiuni nedrepte la adresa mea, cu privire la facerea unui album în care trebuia să apară biografiile și portretele membrilor partidului conservator-democrat. Bazat pe imparțialitatea dv. și ,pentru ca opinia publică desinteresată să poată aprecia perfecta mea corectitudine, vă rog să publicați lămuririle alăturate in care se oglindesc cel mai curat adevăr. Cînd am conceput ideia acum un an de a face o operă de publicistică atît de mare și importantă, nu am putut prevedea în cîtă vreme voiți putea să o termin, fiind vorba nu numai de adunare de portrete și biografii din toată țara, dar de strîns autografe de lucrat clișee care constitue pentru cine știe să aprecieze, o muncă din cele mai anevoioase. Multe persoane din provincie nu au trimis nici pînă azi, unele fotografiile, altele biografiile. Țin la dispoziția oricui, aproape tot materialul gata, iar dovada că lucrarea a început de mult este că nu va vedea lumina cel mai tirziu peste 3 luni. Cît pentru aceia care vor să facă dintr’o lucrare de publicist care și-a întîrziat apariția din motive independente de voința lui, arme și polemici de partid. Îl las în plata Domnului, căci opinia publică i-a condamnat de mult. Al. Vlădoianu Conferința de la școala de ofițeri din Dealu Spirei Ascară s’a ținut de către Liga contra tuberculozei, sifilisului și alcoolismului o nouă conferină asupra boalelor venerice. D. colonel dr. Anghel Ștefănescu, promotorul și conducătorul acestor conferințe, după ce arată deosebita importanță pentru individ, familiei și societate. în ce privește boalele venerice, higiena și modul lor de tratament, dă cuvîntul d-lui dr- Neistor, mulțumind mai întîiunorminister de räzboiu. pentru buna vo Pits Giurgiu : GIURGIU, 27 Februarie.— Pentru ziua de azi consiliul comunal a fost convocat spre a precede la alegerea noului primar. Au fost prezenți, nouă consilieri, lipsind d-nii Săvescu și Teoharridi. După ce d. P. Drăgănescu a declarat ședință deschisă, d. Partenescu, fost primar, a luat cuvîntul spunînd că d-sa s’a ținut de angajamentul luat cînd s’a ales primar adică să demisioneze lăsând locul d-lui Guran. Și l’ar vota chiar, dar fiindcă d. Guran a votat moțiunea Împotriva sa, se vede în imposibilitate de a-l votai și declară că se abține. Gruparea tinerilor e reprezintată prin 5 consilieri plus ld. P. Guran, care e propus ca primar. Din grupul bătrînilor sînt numai 3 prezenți. Consilierul Drăgănescu deși face parte din gruparea tinerilor s’a abținut dela vot. D Parteniescu de asemenea s’a abținut, iar consilierii Grig. Manolescu și Andrei Sevastian spun că votează pe d. Tănase Guran cu condiția să nu dea afară pe niciun slujbaș al primăriei. D-sa promite că pe cei ce depind de d-sa nuri va înlocui, dar în ceea ce privește pe cei ce depind de consiliu nu-și ia angajament. Acest răspuns neplâcînd d-loi Manolescu și Sevastian se abțin de la vot. Despoindu-se scrutinul și văzînd că numai 5 consilieri au votat, su procedat la o nouă alegere fiindcă nu se întrunise majoritatea absolută de voturi. La a doua votare a întrunit d. Guran tot 5 voturi, dar s’a declarat ales cu majoritate, relativă. D. Guran a ținut o cuvîntare în care a mulțumit consilierilor și i-a rugat să-i dea concursul. Referindu-se la partea avută în conflictul civilo-militar, zice că n’a fost contra militarilor, ci din contra e un bun amic al armatei. Termină spunînd că va lucra pentru, comună. D. Ghiță Costinescu ajutor de primar zice că prin, ,alegerea d-lui Gurah s’a făcut un act de disciplini, sătre șeful partidului, și asigură, pe noul primar de concursul comsilier........... Propune ca să se numească și un secretar nou.la primărie și anume pe d. t’.obs i Bariu, st*cretar la județ. Mai propune ca stradă Portului să se numească Pe viitor strada Dimitrie Sturdza. Drinu Manolescu și Sevastian se ridică contra numire! d-lui Banu în locul unui slujbaș care are peste 20 de ani de serviciu la primărie și ambii protestează în contra acestui fel de a lucra. Se naște o vie discuție. Punîndu-se la vot această numire, consiliul prin cele cinci voturi, admite pe d. Banu în locul d-lui N. Popescu, care va fi trecut ca șef de biurou la of. stărei civile, iar madtard Iul., șef de biuroti rămîne pe dinafară. Primarul a declarat că această schimbare nu va dura deci o lună pînă la numirea d-lui Banu ,în altă slujbă. La această ședință a consiliului a asistat și d. D. Iuca vice-președinte al consiliului județean. D-sa avut misiunea de a stărui la alegerea primarului. D. Ș. Teoharidi propune să se trimită o telegramă familiei d-rului Lueger, propunerea se admite. Ședința s’a ridicat la orele. 6, uimind ca pînă la 10 ‘ Martie 'consiliul să se întrunească spre a se pronunța asupra cererii d-lu inginer Motoî, Idem. i mesageri destoinică se caută pentru o casă mare. A se adresa la Administrație. LOTERIA DE STAT Tragerea Clasei IP-a Lista complectă a tragerei de eri ZTUA IT-a Eti a continuat tragerea loteriei a j șeaptea, clasa î?-a a regatului român. Tragerea s’a început la orele 8 dimineața, în fața comisiunei prevăsute de lege. S’AU TRAS 800 NUMERE • Iată rezultatul: No. 49.092 a cîșTiGat LeI 10.000 ‘ și PREMIUL de 70.000 M No. 31.041 a cÎȘTIgat LEI 20.000 UN CÂȘTIG A 5000 LEI 17758 UN CÂȘTIG A 3000 LEI 13290 UN CÂȘTIG A 1500 LEI 47557 CÂȘTIGURI A 1000 LEI 1412B 5430 CÂȘTIGURI A 300 LEI 26391 3898P 38674 45295 48196 51322 53182 53360 23334 34733 CÂȘTIGURI A 250 LEI 131 3099 7099 8335 11308 12598 21716 26457 2S494 33696 34804 40031 42452 54124 5S758 4SC Í 4548 9888 45873 54830 41841 57315 31107 46532 47861 CIȘTIGURI A 170 LEI Gilrile negre dela margine arată mite 0 537 634 955 3 561 69 752 1 317 fis 193 25 178 812 17 949 852 210 778 7192 148 609 264 245 335 727 127 959 533 504 506 19 427 315 676 162 259 97 382 426 96 975 428 413 983 980 441 788 290 388 5 501 298 118 212 504 273 347 272 715 307 330 864 304 6 886 330 635 169 434 436 552 746 278 589 646 261 418 7 756 656 171 741 703 15 259 980 335 808 589 249 8 288 545 989 154 827 477 483 135 516 370 806 22 591 320 260 502 9 963 200 574 193 989 667 3767 424 834 396 703 463 328 997 104 687 10 889 982 115 243 405 326 11 911 504 731 150 213 845 194 95 773 572 415 319 12 214 198 907 840 419 176 154 339 506 803 789 237 689 136 256 507 151 801 13 815 3 957 494 435 146 740 68 951 60 640 728 296 698 14 681 433 200 805 304 55 510 436 658 697 305 542 526 854 8387 237 886 138 937 15 6604 945 892 178 272 237 502 200 16 483 916 293 834 598 45 666 10 208 249 669 726 626 102 ■2817 827 545 382 992 402 84 761 703 ‘358 18 910 552 514 619 817 734 697 338 647 942 247 425 417 578 230 ls .254, 8 i 8 562 424 595 899 97 898 590 861 176 632 20 917 663 245 326 183 211 111 897 659 48 673 743 592 945 677 933 400 908 450. 166 163 21 637 177 658 853 253 142 115 706 924 734 375 699 .742.257 431 904 22 830 850 209 947 998 705 521. 518 4? 603 157 01 437 829 308 356 316 428 904 162 23 "213 791 729 85 704 34 912 552 88 558 243 887 151 821. 372 947 724 288, 111’ 24 96 59 1. 310 ,255 959 415 152 555 725 834 25 749 315 706 918 68 436 152 856 850 439 775 20 01 8Ș7 568 243 428 536 928 685 27 261 447 613 264 338 940 600 119 14 367 242, 729 28 836. 993 289 833 820 172 87 697 90 246 737 237 863 672 2966 400 405 920 831 496 589 775 *444 314 977 106 30 274 466 M7 950 514 326 927 193 . 520 926 31 292 781 163 126 405 153 583 330 365 701 95 315 422 3264 466 571 154 572 121 272 358 854 48 897 412 218 441 749 33 105 96 768 816 373 998 32 702 174 769 5 751 230 34 170 415 242 283 345 517 14 335 827 356 35 401 498 366 135 496 973 926 760 843 756 636 298 591 423 860 827 538 374 96924 626 304 845 950 619 38 26 838 122 944 384 460 662 708 39 34 546 78 225 457 624 789 618 40 380 643 952 15 107 454 750 178 73 311 130 217 t41 876 634 691 486 90 47 931 403 42 635 624 940 565 682 390 928 251 112 3843 735 237 344 215 9 571 591 498 908 24 44 000 44 290 062 657 835 902 967 503 254 185 194 960 743 542 4558 855 965 662 602 750 599 80 970 46 420 46, 293 5 651 843 750 804 634 2361 409 914 953 374 798 562 575 168 47 352 786 116 558 687 370 393 737 322 223 168 220 661 267 76 164 193 20 3748 116 83 588 59 505 601 620 92 347 236 751 60 49 590 483 754 787 160 347 655 555 143 245 710 997 532 50 985 563 593 845 491 986 847 790 263 253 51 421 948 27 726 389 97 845 147 798 816 157 839 299 164 105 737 52 239 550 210 919 335 27 983 441 518 708 466 129 521 53 690 853 631 559 610 687 384 112 237 170 640 774 54 754 821 41 801 851 101 348 802 818 231 755 472 55 830,336 566 689 734 635 835 701 62 819 205 288 596 400 745 380 979 448 493 721 709 46 443 200 58 741 124 309 466 987 721 709 46 M3 408 904 326 668 978 355 311 .57 «47 454. .539. 522 483 755 204 58 188 514 309 277 355 360 750 204 605 197 847 954 59 39 “372 515 917 159 546 Ba ,521 833 1 805 tiel, a spus că lucrătorii brutari trebue să se agite pentru sporirea salariilor lor cari astăzi sînt de vre-o 60—70 lei lunar. Mai departe d. Cristescu a arătat că orele multe de muncă ce sînt, în atelierele de brutării, istovesc pe lucrători și în sprijinul afirmațiunilor sale, d-sa a citat cazuri cînd lucrătorii au murit chiar în timpul lucrului. După terminarea cuvîntărilor, s’a citit un memoriu adresat prefectului în care se spune că dacă nu se vor lua măsuri ca pe viitor corporația brutarilor să nu ■mai se fenestreze salariile lucrătorilor, aceștia vor declara greva generală a lucrătorilor brutari din Ploești. Memoriul [UNK] fi înmînat,,mîîne ,dimineață prefectului de către o delegație de lucrători compusă din lucrătorii : Mitică lonescu, Ion,Nicolescu, Ștefan Ionescu și Costica Ionescu. Mercur! 3 martie curent va avea loc o nouă întrunire a lucrătorilor brutali la care se va comunica rezultatul prefectului șidacă răspunsul nu va fi favorabil,lucrătorii sunt hotărîți să declare greva generală, MU älii CraiQ Filar Brutari düs Pîcești PLOEȘTI, 27 Februarie. —Printre lucrăorii brutari din localitate domnește de citva timp o vie agitație din cauză că corprația locală a brutarilor se semestrează salariile pentru cotizațiile ce-i dat cresc. Pentru a discuta asupra acestei chestiuni, lucrătorii brutari au ținut azi dimineață o întrunire în sala Grand-Hotel. întrunirea s’a deschis la orele 9 dimineața sub prezidenția lucrătorului Tănase Pitre care a arătat că scopul întrunirea este pentru a protesta in contra corporației Brutarilor care se innestrează salariile lucrătorilor de la patroni. Lucrătorul Mitică Ionescu luînd cuvîntul a făcut istoricul înființărei corporațiilor prin cari se urmărea îmbunătățirea stărei lucrătorilor. Aceste instituțiuni au dovedit însă că urmăresc mai mult înger mnchiarea lucrătorilor, decît îndreptarea stărei lor. Continuînd, vorbitorul a spus că atelierele sînt insalubre și că aceasta e o cauză care distrage fizicește pe lucrători. Lucrătorul Costieni Ionescu a explicat muncitorilor brutali că dacă nu, neglijați organizarea lor în sindicat, astăzi puteai cîștiga cu ușurință reformele de cari au nevoe. Vorbitorul a ■ încheiat îndemnînd la luptă. D. G. Cristescu din București, după ce a criticat faptele corpora Pfinger. Lucrătorul Constantin Grigorescu, dulgher, din strada Traian, ni se plînge că avînd o neînțelegere cu un misit anume Pavel Lundincă, a intervenit d. sub comisar Mărgăritescu, de la circumscripția 6, și l'a luat la bătae în plină stradă, pălmuindu-i fără nici un motiv. Apoi l'a trimis la secție unde de asemenea l'a insultat și maltratat din nou. DEMONSTRAȚIILE DIN BERLIN Mulțimea demonstrînd în fața Reichstagului contra proectului de reformă electorală. Se știe că poliția din Berlin interzisese aceste demonstrații ale socialiștilor. Demonstrata a avut totuși loc și s’au întîmplat grave ciocniri cu poliția „DREPTATE Chestia evreilor* din Romînia Sub acest titlu un grup de evrei păminteni a scos o broșură în care se găsește strîns în mod foarte sistematic și luminos, aproape tot materialul pentru studiarea acestui problem așa de complex care, prin forța lucrurilor, revine mereu la ordinea zilei, anume chestia evreească din Romînia. Autorii acestei broșuri nu se pierd in lungi documentări istorice pentru a dovedi că evreii se găsesc, stabiliți de veacuri în țările române. Acest lucru este astăzi necontestat, ceea ce unii mai susțin este ca imensa majoritate a evreilor aflători azi în România este de dată prea recentă și că foarte puțini sunt evreii cari pot invoca o vechime mare de multe generații. La această obiecțiune autorii broșurei relevă că chiar Verax, în cea mai pătimașe și nedreaptă lucrare ce s'a scris contra evreilor, arată el la migraii St ono (Ie evrei numai in Moldova, apoi fcă după o statistică oficială publicată în 1X60 de Constantin Kegruzzi, pe atunci capul serviciului statistic din Moldova sub ministeriatul lui A. Panu- numărul jidovilor pământeni. în.isso era, în 1Î iudele ale Moldovei (adică fără Cahulul și Ismailul), temut, iar jidovi supuși străini 4670. Teză deci că se ridică azi o a patra generație a jidovilor pămînteni constatați oficial în prima jumătate a secolului trecut și totuși ei sînt considerați și acum tot ca străini. Dar autorii broșurei cer ca autoritățile să proceadă acum la un nou recensămint cît de riguros pentru a ne stabili odată, cît mai exact posibil, numărul evreilor pămînteni adică al acelor evrei cari pot dovedi cîteva generațiuni în țară, fără să fi fost supuși străini, tot astfel se va putea în fine ști câți evrei supuși altor state avem în țară. Cum că întotdeauna, în toate timpurile, s’a făcut la noi o deosebire între evreii pămînteni și evreii străini, dovedesc numeroasele hrisoave domnești și — ceeace e și mai important — chiar legislația noastră dinainte de ultima revizuire a constituțiunei. Astfel prin legea comunală dela 1864, în art. 26, se prevedea că „Romînii de religiune israelită“ cari îndeplineau anume condițiuni puteau fi alegători. Această stare s’a menținut și în legea comunală modificată in 1874 și a fost abrogată abia în 1882. In ajunul modificărei arte din constituție s’a promis evreilor pămînteni că starea lor se va îmbunătăți mult după acea modificare. Autorii broșurei arată că lucrul s’a întâmplat tocmai dimpotrivă, căci dela 1879 încoace toți evreii din țară, fără nici o deosebire, sînt considerați ca străini , că toate legile cari se fac împotriva străinilor se aplică și evreilor pămînteni, — ceea ce nu era înainte de modificarea art. 7 din constituție. Aceasta — spun autorii broșura! — este o mare nedreptate care tinde să facă imposibilă viața evreilor pămînteni, li s’a interzis accesul a "nouă zecimi din teritoriul țarei, prin faptul că nu li se îșgădueșe'd’e'réa la țară, în orașe se strînge tot mai mult, cercul lor de activitate, cerîndu-se calitatea de cetățean român pentru îndeletniciri , ca vînzare de tutun, chibrituri, etc, apoi și pentru , exercitarea unor profesiuni ca farmaciști, droguiști, avocați, secretari de avocați , nu pot fi avansați în armată, nu sunt admiși ca voluntari, etc., etc. fe După ce autorii broșurei resping unele legende defavorabile evreilor, precum că: evreii ar fi: cămătari, d-nii D. Nenițescu și Affilepia (D Protopopescu) în lucrări documentate au arătat cu naționalii noștri Întrec in cămătărie tot ce s’a scris în această privință, evreii.... ar fugi de, armată, inexact, dovadă că eî au protestat energic cînd era vorba să li se de dreptul de a fi recrutați: evreii ar debita băuturi otrăvitoare. la țară, absolut fals, dovada că de cind evreii au fost goniți de la tara alcoolismul a luat proporții așa de mari, incît guvernul a venit cu monopolul circiumelor rurale. Evreii ar fi in număr de vr'o jumătate de milion și se înmulțesc grozav, eroare profundă, ultima statistică oficială spune că sunt vr’o 270 000 dr evrei, iar anual nașterile prisosesc cu 3000 decesele, dar pe de altă parte vr'o 3000 emigrează pe an. Un punct asupra căruia inzistă cu mai multă căldură și energie această broșură este ..dezastrul cu închiderea școalelor" statului pentru evrei. Aceștia sînt impiriși la ignoranță și li se refuză ceea ce se impune azi și ocnașilor- învățămîntul primar. Prin îndepărtarea din școlile publice s'a dat o mare lovitură și chestiune asimilărei. In adevăr, „ce poate contribui „mai mult la asimilare decît „școala ? Și nu școala separată, „izolată, particulară, ci creșterea „din copilărie alături cu elementul autohton. De pe banca școlară se leagă sentimentele de prietenie, de solidaritate, de comuuitate de vederi și de viață, de „legături culturale și de instincte patriotice, și mai presus de „toate cunoașterea vecinului tau“. Și aci autorii broșurei arată că evreii s’au arătat in toate țările, unde iî s'a înlesnit aceasta, foarte asimilabili devenind cei mai buni cetățeni Un capitol deosebit e consacrat în această broșură chestiunea împămîntenirilor și situației minorilor. Cu naturalizările individuale abia s’au împămîntenit vr’o două sute de evrei in timp de treizeci de ani. Apoi în nici o țară civilizată din lume nu se vede anomalia și nedreptatea dela noi ca împământenirea să nu folosească și copiilor minori al celui încetățenit. De aceea vedem situația ciudată că copiii celui naturalizat sunt rominl numai pe cît timp sunt minori și devin străini la majoratul lor! Autorii broșurei discută ace at important punct juridic, anume că pe nedrept Curtea de casație interpretează că recunoașterea calităței de român profită și minorilor, iar Impărtinenlna nu ® ofită acestora, căci și una și alta tot individual se acordă de către corpurile legiuitoare. * Ca încheere grupul de evrei pămînteni cere să se facă o lege prin,, care, să „se stabilească odată pentru totdeauna că prin străini se înțeleg numai acei care sunt supuși unui alt stat organizat, și astfel evreii pămînteni vor recăpăta situația ce au avut, în parte, înainte de modificarea art. 7 din Constituție, autoriate unei astfel de comisiuni, am âzisia la un conflict permanent intre ministru, care, fiind om de partid, ar avea o ideie, și între membri comisiunei, cari ar putea avea altă părere. Eu am socotit, însă, că e bine de făcut altceva. Am crezut că direcția judiciară din ministerul de justiție să ia o așa dezvoltare, încît acolo să se institue sîmburile, în jurul căruia să se poată grupa la nevoe somitățile chemate să discute o reformă. Lucrul l’am prevăzut în proiectul de organizare a departamentului meu. Acesta e punctul meu de vedere.De altfel erau ca un ministru să facă chestii de omor propriu dintr’o reformă a sa, pe care o modifică și o amendează un alt ministru și un alt Parlament, deoarece legile sunt rezultatul nevoilor sociale. D. Columbeanu — Nu se declară în totul mulțumit de răspunsul ministrului. „ * Se pine iarăși în discuție chestiunea Intervenției ordinei de zi pentru recunoașteri și împămintetiri. Președintele declară că nu va mai admite excepții, decit după ce se vor vota candidații puși pe listă la ordinea zilei. Se votează recunoașterile d-iotr Valeria Porra și Emil Cașoiesanu Ședința se ridică. 99 Corpurile legiuitoare CAMERA —Ședința de la 27 Februarie 1910— Ședința se deschide la orele 2 și jumătate, sub președinția d-lui Micescu. Pe banca ministerială: d-nii Spiru Haret, Al. Constantinescu, V. S. Moruzun, Orleanu și general Crăiniceanu Se fac formalitățile obicinuite. D. Poenaru-Bordea roagă biroul cu, în înțelegere cu d. ministru al domeniilor, să nu fixezeo zi pentru dezvoltarea interpelării sale asupra înstrăinării pământurilor rurale. D. Al. Constantinescu.—Sunt la dispoziția interpelatorului chiar acum. D. Poenaru-Bordea.—Pe Marți sau Miercuri! D. Nicolae Iorga— repetă cererea de a i se pune la dispoziție actele privitoare la restaurările de monumente făcute sub direcțiunea d-lui Lecomte du Nouy. D lorga speră că subvențiunea acordată d-lui du Nouy nu va mai figura și anul acesta în budget ca anul trecut, în dauna comisiunii monumentelor istorice. D. Spiru Ilatet răspunde că actele cerute se vor da chiar azi d-lui Iorga. D. dr. Gruescu cere dosarul privitor la fondul de 80.000 lei votat de trecuta, guvernare conservatoare pentru construirea unui palat al poștelor la T.Severin. D. Președinte invită Camera să treacă în secțiuni și ședința se suspendă. Ședința s’a ridicat apoi, anunțîndu-se cea viitoare pe Marți-SENATUL speră, că nu poate fi vorba de carnal. îmi pare ra fi că d. N. Ionescu a aruncat din nou bănuiala asupra generalilmi Averisen, lăsînd impresia că se ridică o nouă acuzație fostului ministru de război ș. Ceia să se acorde concediul. D general Bussigissan, spune că nu poate fi vorba de acuzări, ci de a se acorda sau nu concediul. Punîndu-se la vot cererea d-lui general Averescu, prin ridicare de minim, se face un simulacru de vot și concediul se respinge. înscenarea aceasta pusă de mîî înainte la cale în culisa, a produsc o detestabilă impresie chiar și asupra unor membri din majoritate. Ședința Se deschide la orele 2 și 30, sub președinția d-lui general Budișteanu. Pe banca ministerială d. Toma Stelian. Se intră în ordinea de zi. D. Burghele cere amînarea interpelare d-sale adresată ministrului de justiție pentru Marți. Interpelarea se amînă, D. Gr. Columbeanu, începe dezvoltarea interpelărei adresată d-lui Toma Stelian în chestia necesitatei înființarea unui consiliu legislativ care să aibă sarcina alcătuirei legilor. D-sa spune că numai prin înființarea unui consiliu legislativ se va împedeca necontenitele modificări de legi și se va pune ordine în legiuirile noastre D. Columbeanu amintește proectul lui Eugeniu Stătescu și arată, în trăsături generale, care era spiritul reformei decedatului fost ministru de justiție liberal. D. Toma Stelian, în răspunsul d-sale, crede că sarcina de a răspunde la această interpelare e foarte ușoară. După ce amintește proectul lui Eug. Stătescu în privința creării consiliului de stat, proect votat de Senat, și reluat apoi de d-ni. Alex. Djuvara și Paladi spune că de, atunci nici ministru de justiție nu a reluat proectul dela 1886. Nici chiar Eug. Stătescu nu a mai crezut, necesar proectul sau. Așa fiind, au fost rațiuni hotărîtoare pentru care s’a părăsit această idee. Greutățile pe caii le prezintă instituirea unei asemenea comisiuni sînt nesfîrșit de mari. Mai întîi trebue ca ea să fie compusă din oameni cu vaste cunoștințî în materie de știință de stat. Iar acei bărbați care ar avea asemenea însușiri ar trebui să se consacre muncel acestei activități. Adăugați la asta,, ce sacrificii ar trebui să facă statul pentru a-și asigura colaborarea unor asemenea bărbați de stat. De altfel pentru proectele de legi curente, utilitatea unei asemenea comisiimi e mai mult decât, problematică-La noi, mai ales, dacă s’ar da • —Ședința de la 27 Februarie 1910— Pînă acum s'au înscris la discuția Contenciosului d-niî . Al. A. Bădărău, Nicu Xenopol, Petru Missir și Polizu Micșunești , înainte de a se intra în ordinea de zi, d. senator Nicolae Ionescu ridică chestiunea concediului d-lui general Averescu. D-sa spune că, după ce a eșit din minister în condițiunile știute d. general Averescu a cerut concediu în permanență și nu a venit o singură dată la Senat ca să se explice asupra criticelor aduse administrațiunei d-sale la ministerul de războiu. D. Nicolae Ionescu cere respingerea concediului. D. G. Dissescu, intervenind în discuție spune că d. general Averescu, are concediu de la sine, în tot cazul d-sa e contra respingerea concediului, invocind Constituția, care spune că generalii cari sunt în activitate au calitatea de a fi în Senat. Așa fiind, și dat apoi faptul că d. general Aversen nu lipsește nemotivat, fiind în serviciul statului nu i se pot respinge concediile, mai ales că legiuitorul a înțeles, în DIMINEAȚA. credit lire de intusriașii muftii PUNCTELE PRINCIPALE DIN STATUTUL TIP în sine ... băncile populare pentru meseriași și muncitori, cerute cu atîta inzistență în congresele băncilor populare și cooperativelor sătești din anul trecut, și așteptate cu atîta nerăbdare de către cei interesați, sunt pe cale să ia ființă. Direcțiunea Băncilor populare și cooperativelor sătești, în urma unor conferințe ce a ținut Împreună cu o comisiune specială, a redactat definitiv statutele tip ale acestor bănci." Vom spune deocamdată numai cîteva cuvinte asupra punctelor principale ce cuprind aceste statute-tip, rămînînd să le comentăm ulterior. * Scopul acestor bănci este de a înlesni creditul pentru membrii lor, procurîndu-le prin împrumuturi sau scoutare de polițe. Capitalurile necesare pentru gospodăria, meseria sau comerțul lor, și de a fructifica economiile lor. Fle vor fi puse sub o tutelă strînsă a Cassei centrale a băncilor populare și cooperativelor sătești,— adică a statului,— deoarece principalul lor scop : împrumutarea membrilor lu vederea nevoilor de mai sus—nu se va putea face de rit cu aprobarea acestei Casse centrale Din ele, nu va putea face parte decit meseriași și muncitori, cari nu vor mai fi făcînd parte din alte instituțiuni similiare In cazul cînd vreuna din băncile înființate, din diferite motive nu va mai putea funcționa, fondul ce va avea strîns provenit din donatiile ce ar fi primit.. Se va vărsa la Cassa centrală a băncilor populare și cooperativelor sătești,—fără însă ca statutultip să prevadă în ce anume scop, —aceasta însă numai în cazul cînd in localitatea în care a funcționat pînă atunci banca, sau în împrejurimile ei nu ar fi existînd vre-o altă asemenea instituțiune, căreia să i se acorde acele fonduri, —și aceasta numai cu consimțimintul Cassei centrale a băncilor populare, nefiind de ajuns hotărîrea în acest fel, a consiliului băncer de meseriași și muncitori în chestiune. împrumuturile se vor acorda cu prefrință acelora cari vor dovedi că, le solicită în vederea unor scopuri productive, ca pentru procurarea de unelte, mașini, materii prime, și pentru alte nevoi ce solicitatorul ar avea pentru exercitarea și dezvoltarea comerțului sau meseriei sale. Suma pînă la care se pot acorda împrumuturile, se va fixa de către adunarea generală a membrilor băncei, iar consiliul de administrație al băncei, este în drept să nu acorde împrumuturi acelora dintre membrii cărora ar socoti el de cuviință,fără ca statutul tip să specifice în ce anume cazuri, consiliul poate proceda astfel: Acestea sunt dispozițiunile principale din statutul tip, ce a alcătuit Casa centrală a băncilor populare și cooperativelor sătești, și care se trimit tuturor acelora ce ar avea intențiunea să înființeze bănci pentru meseriași și muncitori, pentru a le avea de călăuză. El va putea fi modificat numai în unele părți, de către acei ce vor constitui viitoarele bănci, și numai atît întrucît actualele lui prevederi vor fi contrarii împrejurărilor speciale, în cari s’ar găsi banca în perspectivă de a fi înființată. Pe lîngă statutul tip s’a alcătuit și o circulară în care se prevede modul și condițiunile de înființare a băncilor, cuprinzlnd și dispozițiunea specială că, din aceste bănci, nu vor putea face parte decît acei meseriași sau muncitori manuali, cari vor dovedi cu carnetul de meseriaș, muncitor sau în alt mod, că este cetățean român. Stil. Conferința de la soc. Clevilor nieeniul Mihai Viteazu Era după amiază, la soc. elevii liceului „Mihai Viteazu“ d. Ciotori și-a dezvoltat conferința anunțată despre „Suedia”. Dezvoltîndu-și subiectul d. Ciotori face mai întii un mic istoric al Suediei, iar apoi trece la organizația socială a poporului Suediei. D-sa analizînd caracterul acestui popor găsește că suedezul este harnic, cinstit, blind și foarte ospitaller-Trecînd la partea culturală, d- Ciotori, se arată plin de admirarație pentru școlile și organizația școlară suedeză-Conferențiarul își închee conferința, printr-o interesantă descriere a orașelor Goetteborg, Stockholm și Upsala. A