Dimineaţa, martie 1910 (Anul 7, nr. 2159-2187)

1910-03-01 / nr. 2159

Luni­i Marth 1910 28 Februarie (13 Martie) 1910 CALENDAR Catolic: Par. Vasilie Ortortox « Eofroaina MEMENTO Autorități» — Toate autoritățil­e în echipei Judiciare. — Toate tribunalele în­chise. _ Conferințe. — La Ateneu, seara, d. Bogdan Ionescu­ va vorbi despre. ..Insti­tuții de fapt și de drept*4. TEATRE TEATRUL NAȚIONAL.-Se va juca Un marchnefi î Brândușa, piesă în 3 acte de H. de Brieux; «vara: Gled­ra» trage­die în 5 acte de Sofocle. TEATRUL MODERA. - Compania lirică româna Grigoriu. Se va juca în matineu: Hnsarii la manevre; sea­­ra* 1001 de nopți TEATRUL LEOM POPESCU (fost Lyric).—Compania dramatică Davila va %ica In matried: Manasse, dramă în 4 acte de Ronetti Roman, seara: Bin­gu­mi, comedie în 3 acte de Georgea Fey­deau. CINEMATOGRAFE Cinematograful „Volta“ (str. Doam­nei). In fiecare seara, începînd de la ora p. a. spectacole orare de cinematograf. In fiecare Miercuri și Sîmbată program aoo Cinematograful „Volta“ (sala filis­­tol.—Representațiuni orare de cinemato­graf, începlnd de la 6 p. m. pînă la 11 noaptea. Luni și Vineri program nes­chimbat Cinematograful «ete*. — In sala hotelului de Franța, in fiecare seară re­prezentații cu vederi instructive și dis­­tractive. Sala Sărindar. — Cinematograful Blériot. Sala Apollo, (str. Doamnei).^­In toate zilele cinematograf. Diferite spectacole CIRCUL SIIDOLI.­­ Două reprezen­­tațiuni date de circul regal român Cesar Sidoli: Una în matinesi, alta seara. TEATRUL DE VARIETĂȚI „IM­PERIAL 44 str Cîmpineanu 16 In toate serile reprezentațiun­i pentru familie. De­butează program cu totul nou­ angajat de la 25 Februarie pînă la 15 Martie, a. c. Stavil, Cuplescist Francez,­­­Sudan. Pri­mul comic român, creatorul Sacuelor de mahala,­­aer comic german, și cu alți artiști și artiste de primul rang noi pen­tru Romînia. Duminicile și sărbătorile Matineu de la orele 6-7 p. m. MUZEE­ BIOL.ÎN TEICI Muzeul geologic (șoseaua Kiselef) Deschis Duminica și sărbătorile, de la 1 dim.—1 d. a., și Jot dela 11 dim.—3 d. a Ateneul român (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis în fie­care zi 9—18 ju­m. 2~­4 d­a* Taxa de intrare 5 bătu. luxeul de anticlina ț?, (Universita­tea). Deschis Duminica și Joia, de la ^ U dim. pînă la 3 d. a., iar pentru vizita­torii străini sau cei din provincie, în toate zilele între aceleași ore. Muzeul etnografe­ști de artă na­țională (Monetaria statului, șoseaua Ki­­selef). Deschis Joia și în zilele de sărbă­toare dela orele­le dim. pînă la 5 d.a. JBb­iuloteca Academiei (Cale­a Victo­riei No. 135). Deschisă în toate bilele de lucru între, s dim. și 6 seara. Fundațiunea Universitară Carol I (str. Vineri No. 1). Deschisă în fie­care­i de lucru între orele 9­~12 a. m., 2—1> &. n. și 7—10 seara. Biblioteca Populară» „daniel Mar­­­cu»* (str. Mircea-Vodă, 10) este deschisa Joia și Sîmbăta de la 8—10 seara și Du­minicile de la­ S jum.—«6 d’ a EXPOZIȚII Expozițiune permanentă, de pictură și sculptura romîn­ă, în localul revistei ..Arta“ din strada Lascar Catarg! No 4 deschisă în toate zilele de la 9 dim . pînă la 9 seara. Intrarea liberă. Toate operele de artă­ se vor schimba în prima Dumi­necă a fiecărei Luni. In at­la palatul ni Ateneului expoziția dolui locotenent Petrescu-Mogoș. — La At­eneu­ expoziția pictorului Emi­lian Lăzărescu. — In saloanele cercului simfonic (calea Victor­ei No 101) expoziția desenatorilor humori­ști Gic si Radu. ­iață ce a avut de a acorda ținerea acestor conferințe. D. dr. Nestor, după ce face un is­toric acestor boale, trece la cauzele ce le produce și modul lor de răs­­pîndire, descrie apoi simptomele boa­lelor, și diferitelor forme sub care se manifestă. Termină dînd o serie de sfaturi preventive și curative atunci cînd cine­va a avut nefericirea de a le contracta. D. dr. Ștefan Anastasiu. vorbește de asemeni arătînd și insistînd asu­pra rolului pe cari trebuie să-l aibă ofițerii față de soldați, în ce privește măsurile de profilaxie a boalelor venerice- " D. colonel Dragalina, directorul școalei, mulțumește Ligei pentru inițiativa luată prin ținerea acestor conferințe de vulparizare a unor boa­le atît de periculoase pentru sănăta­tea indivizilor, și în special a mili­tarilor.­­ Urmează apoi o serie de proecți­­uni electrice, foarte demonstrative. A azi­stat din partea. Ligei d. Gri­­goore Alexandrescu, președintele, d-. colonel, dr­.­ Angh­ei Ștefăneacu. .dn Nestor. dr- Șt. Anastasia. dr. I. Mi­­tulescu. etc. REFORME MILITARE Observațiuni asupra proectului de modificare a legei de in­aintare in armată D. general Crăiniceanu, minis­trul de războiu­, întocmind proec­­tul de lege relativ la adăugarea unui articol la legea de înaintare In armată, sîntem rugați să adu­cem la cunoștința Camerelor cîte­­va observații ale mai multor ofi­țeri. VECHIMEA UN GRAD Proectul de lege glăsuește în­tr’o parte astfel: ......Căpitani, spre a se prezenta la examenul pentru gradul de maior, trebue să aibă cel puțin 5 ani împliniți de vechime în grad, la 1 Septem­brie al anului de examen“. Aceasta insemna­ză că toți că­pitanii înaintați într’un an în­­cepînd cu data de 1 Aprilie—cînd se aplică nouile tablouri de îna­intare, pot să se prezinte la exa­menul de maior, cînd vor avea 15 ani la 1 Septembrie al anului de examen, iar căpitanii cari de și admiși de comitetul inspectorilor generali pe tablourile de înainta­re odată cu cei prevăzuți mai sus, dar cari din diferite cauze, — de obicei, economii bugeta­re — au fost înaintați după data de 1 Septembrie, nu vor putea să treacă examenul de cit, după un an, adică cu aceea cari se vor admite pe tabloul de înaintare cu un an mai târziu. Și pentru o înțelegere mai bună, să concre­tizăm lucrul: căpitanii înaintați la 10 Maiti, 1 Iulie și 30 August 1909, pot da examen în vara a­­nului 1914, iar căpitanii înaintați tot în 1909, însă la 3 Octombrie sau 58 Noembrie, nu pot da exa­men decât în vara lui 1915, adică exact cu un an mai tîrziu­, dar tot în 1915 dați «samen și căpi­tani! cari vor fi înaintați în 1910 și cami nici vorbă aíi fi figurat pe tabloul celor din 1909. .. . După cum se vede, acest lucru nu e drept, căci dacă treci exa­menul cu un an mai tîrziu­ și noul grad îl capeți tot mai tîrziu­, în­­trucît art. 23 din legea de Înain­tare (modificată și promulgată la 29 Martie 1908), cere a se observa și rîndul seriei de exemen. De altfel, și art. 25 din citata lege este conceput tot în spiritul­ aces­tor vederi, el zice: „Tablourile de înaintare, după ce silit supuse aprobărei M. $. Regelui, devin obligatorii pentru înaintare, pînă la întocmirea altor tablouri. Ele vor fi întocmite, de aceea, numai pentru numărul de vacanțe pro­babile în cursul unui an...“ Cu alte cuvinte, tablourile fiind întocmite pentru un an, se înțe­lege de la sine, că toți cei înain­tați în cursul întregului an au­ a­­celeași drepturi între ei, cînd e vorba de a trece diferite probe, examene, stagii și altele. Așa fiind, cerem dar ca la ali­niatul relativ să se facă următoa­rea modificare, în loc de „data de 1 Septembrie a anului de exa­men“, să se zică: „data de 31 De­cembrie a anului de examen“. CĂPITĂNII DE STAT MAJOR Intr’altă parte, tot acel proect de lege, spune: ."Examenul va fi teoretic-aplicativ și practic pe te­ren, pentru toate armele și servi­ciile. Căpitanii de stat major sînt scutiți de acest examen“. Avînd în vedere ,pregătirea ofi­țerilor de stat major, acest ultim aliniat ar fi foarte bine venit, cu condiția însă ca căpitanii de stat-major să inainteze­ numai în acest servicii­, adică stat-majorul să constitue un fel de armă apar­te, cum ar fi infanteria, cavale­ria, artileria, etc. De îndată însă ce acești ofițeri concură la îna­intare cu camarazii lor din a­­ceeași armă, lucrurile se­­ schim­bă. A fi scutiți de examen, și încă de examenul practic, e cît se poate de nedrept. In adevăr, pentru ca cineva să fie căpitan, de Stat-major și se cere, să fi ab­solvit școala de războiui: să fie tre­­­cut cursul complimentar, să fi făcut un an de stagiu într’un bi­rou de stat-major și un an de practică la trupă, într’o armă deo­sebită de a lor (art. 9—13 din le­gea pentru serviciul de stat-ma­jor). Prin­ urmare, căpitanul de­ stat major ca să ajungă aci, îî trebue 2 ani teorie pentru școala de răz­boiu­, un an teorie pentru cursul complimentar, un an servicii la birou de stat-major și un an practică la o trupă deosebită de a lui. Cu alte cuvinte, pe tot a­­cest timp nu face aproape de­loc practică la cîmp în arma lui, ar­mă în care va urma să fie înain­tat major fără nici o probă, ci face numai teorie aplicată adesea pe hartă și foarte rar,pe teren. Din cele arătate putem trage concluzia că, căpitanii de stat major — întru­cît concură la îna­intare cu camarazii din urma lor — trebue să dea și ei exame­nul practic, rămînînd bine scutiți de examenul teoretic-aplicativ, după cum se vede în proectul de lege. ABSOLVENȚII scoalei de raz- SOIU Dar acum se naște o altă între­bare: Ce se face cu căpitanii ab­solvenți cu succes ai școalei super­­ioare de războiu­, cari au o inf­rucție superioară și o bază de pregătire în vederea comandei și, conducerea unităților (art. din l­eg. școalei de razboiu) ? Acești căpitani, e drept că n’au trecut toate probele prevăzute mai sus, insă aceste probe n’au nimic de comun cu gradul de maior la tru­pă; aceste probe au fost introdu­se de legiuitor numai și numai pentru pregătirea în condiții bu­ne a ofițerilor de stat-major, (a se vedea expunerea de motive a legei respective). Să facem și aci o mică jude­cată. Căpitanii absolvenți cu suc­ces al școalei de războiu, ca să a­­jungă ca atare, a trebuit:: 1) Ca­ să intre în școală. Să fi fost foarte bine notați de copii ie­rarhici și să fi fost înaintați la alegere; să fi avut cel puțin doi ani serviciu efectiv la trupă și neîntrerupt; să fi fost foarte bine notați ca comandanți de unitate; să fi avut destule cunoștințe ge­nerale și militare ca să poată ur­ma școala. (Art. 6 din regulamen­tul școalei) 2) Să fi trennt: examenul de ad­mitere, în școală, examen care constă din : teme tactice pe teren și hartă; teme pe teren cu și fără trupe; ridicări topografice; călă­rie : limba franceză sau germa­nă; convorbiri explicative asupra cunoștințelor generale și militare. Î Art. 8 din reg. școalei). 3) Să fi urmat întreg invață­­mintul școalei, adică : conferințe (analitice și critice), lucrări de studii și joc de razboiu, aplica­ții pe teren cu și fără trupă, vi­zite diferite și călătorii de ins­trucție, examene de materii și de­sine de an. (Art. 14 din reg. școa­­lei). 4) Să fi absolvit școala de raz­boiu, adică să fi dat un examen general, o lucrare de aplicație scrisă și susținută in fața­ comi­siei;­­discuții asupra, unui subiect militar; comanda pe teren a to­pul, detașament mixt, compus din cele­ 3 arme". (Art. 18 din reg. școalei)­ . Toate, acestea repetăm, ne dau încă odată convingerea cum că o­­fițerul absolvent cu succes al școalei de războiu, are o­ instruc­ție superioară și o bază, de, pr­e-­­gătire în vederea comandai și conducerea unităților—și ca atare în arma lor, pot fi considerați , în ce privește cunoștințele, —ab­solut egali cu căpitanii de stat­­major, în plus că ei mai au și părțile frontului, și prin urmare e foarte drept ca și lor să li se a­­plice aceleași dispoziții din lege ca și căpitanilor de stat-major. Așa fiind, aliniatul relatat din proectul de­ lege se impune a fi modificat astfel: „absolvenții cu succes al vre­unei școli superioa­re de războiu, sînt, scutiți de e­­xamenul teoretic-aplicativ, rămî­­­nînd a trece numai o probă, de modul cum să comandă pe teren, un detașament compus din cele trei arme“.— M. M. O. Cutia cu scrisori Domnule Director. Unele ziarele intenționat rau informate, au publicat zilele tre­cute acuzațiuni nedrepte la adre­sa mea, cu privire la facerea u­­nui album în care trebuia să a­­pară biografiile și portretele membrilor partidului conserva­tor-democrat. Bazat pe imparțialitatea d­v. și ,pentru ca opinia publică desin­­teresată să poată aprecia perfecta mea corectitudine, vă rog să pu­blicați lămuririle alăturate in ca­re se oglindesc cel mai curat a­­devăr. Cînd am conceput ideia acum un an de a face­ o operă de­ pu­blicistică atît de­ mare și impor­tantă, nu am putut prevedea în cîtă vreme voiți putea să o ter­min, fiind vorba nu numai de­­ adunare de portrete și biografii din toată țara, dar de strîns au­tografe de lucrat clișee care cons­titue pentru cine știe să aprecie­ze, o muncă din cele mai anevo­ioase. Multe persoane din provincie nu au trimis nici pînă azi, unele fotografiile, altele biografiile. Țin la dispoziția ori­cui, aproa­pe tot materialul gata, iar do­vada că lucrarea a început de mult este că nu va vedea lumina cel mai tirziu peste 3 luni. Cît pentru aceia care vor să facă dintr’o lucrare de publicist care și-a întîrziat apariția din motive independente de voința lui, arme și polemici de partid. Îl las în plata Domnului, căci opi­nia publică i-a condamnat de mult. Al. Vlădoianu Conferința de la școala de ofițeri din Dealu Spirei Ascară s’a ținut de către Liga con­tra tuberculozei, sifilisului și alco­olismului o nouă conferină asupra boalelor venerice. D. colonel dr. Angh­el Ștefănescu, promotorul și conducătorul acestor conferințe, după ce arată deosebita importanță pentru individ, familiei și societate­. în ce privește boalele venerice, higiena și modul lor de tratament, dă cuvîntul d-lu­i dr- Nei­­stor, mulțumind mai întîiu­­nor­­minister de räzboiu. pentru buna vo Pits Giurgiu­ : GIURGIU, 27 Februarie.— Pen­tru ziua de azi consiliul comunal a fost convocat­ spre a precede la alegerea noului primar. Au fost prezenți, nouă consilieri, lipsind d-nii Săvescu și Teoharridi. După ce d. P. Drăgănescu a de­clarat ședință deschisă, d. Par­­tenescu­, fost primar, a luat cu­vîntul spunînd că d-sa s’a ținut de­­ angajamentul luat cînd s’a a­­les primar adică să demisioneze lăsând locul d-lui Guran. Și l’ar vota chiar, dar fiindcă d. Guran a votat moțiunea Împotriva sa, se­ vede în imposibilitate de a-l vo­tai și declară că se abține. Gruparea tinerilor e reprezin­­tată prin 5 consilieri plus ld. P. Guran, care e propus ca primar. Din grupul bătrînilor sînt n­umai 3­­ prezenți. Consilierul Drăgănes­­cu deși face parte din gruparea tinerilor s’a abținut dela vot.­­ D Parteniescu de asemenea s’a abținut, iar consili­erii Grig. Ma­­nolescu și Andrei Sevastian spun că votează pe d. Tănase Guran cu condiția să nu dea afară pe nici­un slujbaș al primăriei. D-sa promite că pe cei ce de­pind de d-sa nuri va înlocui, dar în ceea ce privește pe cei ce de­pind de consiliu nu-și ia anga­jament. Acest răspuns neplâcînd d-loi­ Manolescu și Sevastian se abțin de la vot. Despoindu-se scrutinul și văzînd că numai 5 consilieri au votat, su procedat la o nouă alegere fiindcă nu se întrunise majorita­tea absolută de voturi. La a d­ou­a votare a întrunit d. Guran tot 5 voturi, dar s’a de­clarat ales cu­ majoritate, rela­tivă. D. Guran a ținut o cuvîntare în care a mulțumit consilierilor și i-a rugat să-i dea concursul. Re­­ferindu-se la partea avută în con­flictul civilo-militar, zice că n’a fost contra militarilor, ci din contra e un bun amic al armatei. Termină spunînd că va lucra pentru, comună. D. Ghiță Costinescu ajutor de primar zice că prin, ,alegerea d-lui Gurah s’a făcut un act de discipli­­ni­, sătr­e șeful partidului, și asi­gură, pe noul primar de concur­sul com­silier........... Propune ca să se numească și un secretar nou.la primărie și a­­nume pe d. t’.obs­ i Bariu, st*­cretar la județ. Mai propune ca stradă­­ Portului să se numească Pe­ viitor strada Dimitrie Sturdza. Drinu­ Manolescu și Sevastian se ridică contra numire! d-lui Banu în locul unui slujbaș care are peste 20 de ani de serviciu la pri­mărie și ambii protestează în contra acestui fel de a lucra. Se naște o vie discuție. Punîndu-se la vot­ această numire, consiliul prin cele­­ cinci voturi, admi­te pe d. Banu în locul d-lui N. Popescu, care va fi trecut ca șef de biurou­ la of. stărei civile, iar madtard Iul., șef­ de biuroti rămîne pe dinafară. Primarul a declarat că această schimbare nu va dura de­ci­ o lună pînă la numirea d-lui Banu ,în altă slujbă. La această ședință a consiliului a asistat și d. D. Iuca vice-preșe­­dinte al consiliului județean. D-sa avut misiunea de a stărui la alegerea primarului. D. Ș. Teoharidi propune să se trimită o telegramă familiei d-rului Lueger, propunerea se ad­mite. Ședința s’a ridicat la orele. 6, uimind ca pînă la­ 10 ‘ Martie 'consiliul să se întrunească spre a se pronunța asupra cererii d-lu inginer Motoî, Idem. i mesageri destoinică se caută pentru o casă mare. A se adre­sa la Administrație. LOTERIA DE STAT Tragerea Clasei IP-a Lista complectă a tragerei de eri ZTUA IT-a Eti a continuat tragerea loteriei a j șeaptea, clasa î?-a a regatului ro­mân. Tragerea s’a început la orele 8 dimineața, în fața comisiunei prevă­­sute de lege. S’AU TRAS 800 NUMERE • Iată rezultatul: No. 49.092 a cîșTiGat LeI 10.000 ‘ și PREMIUL de 70.000 M No. 31.041 a cÎȘTIgat LEI 20.000 UN CÂȘTIG A 5000 LEI 17758 UN CÂȘTIG A 3000 LEI 13290 UN CÂȘTIG­ A 1500 LEI 47557 CÂȘTIGURI A 1000 LEI 1412B 5430 CÂȘTIGURI A 300 LEI 26391 3898P 38674 45295 48196 51322 53182 53360 23334 34733 CÂȘTIGURI A 250 LEI 131 3099 7099 8335 11308 12598 21716 26457 2S494 33696 34804 40031 42452 54124 5S758 4SC­ Í 4548 9888 45873 54830 41841 57315 31107 46532 47861 CIȘTIGURI A 170 LEI Gilrile negre dela margine arată mi­te 0 537 634 955 3 561 69 752 1 317 fis 193 25 178 812 17 949 852 210 778 719­2 148 609 264 245 335 727 127 959 53­3 504­ 506 19 427 315­ 676 162 259 97 382 4­26 96 975 428 413 983 980 441 788 290 388 5 501 298 118 212 504 273 347 272 715 307 330 864 304 6 886 330 635 169 434 436­ 552 746 278 589 646 261 418 7 756 656 171 741 703 15 259 980 335 808 589 249 8 288 545 989 154 827 477 483 135 51­6 370 806 22 591 320 260 502 9 963 200 574 193 989 667 37­67 424 834 396 703 463 328 997 104 687 10 889 982 115 243 405 326 11 911 504 731 150 213 845 194 95 773 572 415 319 12 214 198 907 840 419 176 154 339 506 803 789 237 689 136 256 507 151 801 13 815 3 957 494­­ 435 146 740 68 951 60 640 728 296 698 14 681­ 433 200 805 304 55 510 436 658 697 305 542 526 854 83­87 237 886 138 937 15 6604 945 892 178 272 237 502 200 16­­ 483 916 293­­ 834 598 45 666 10 208 249 669 726 626 102 ■­28­17 827 545 382 992 402 84 761 703­­ ‘358 18 910 552 514 619 817 734 697 338 647 942 247­ 425 417 578 230 ls .254, 8 i­ 8 562 424 595 899 97 898 590 861 176 632 20 917 663 245 326 183 211 111 897 659 48 673 743 592 945 677 933 400 908 450. 166 163 21 637 177 658 853 253 1­42 115 706 924 734 375 699 .742.257 431 904 22 830 850 209 947 998 705 521. 518 4? 603 157 01 437 829 308 356 316 428 904 1­62­ 23 "213 791 729 85 704 34 912 552 88 558 243 887 151 821. 372 947 724 288, 111’ 24 96 59­ 1. 310 ,255 959 415 152 555 725 834 25 749 315 706 918 68 436 152 856 850 439 775 20 01 8Ș7 568 243 428 536 928 685 27 261 447 613 264 338 940 600 119 14 367­­ 242, 729 28 836. 993 289 833 820 172 87 697 90 246 737 237 863 672 29­66 400 405 920 831 496 589 775 *4­44 314 977 106 30 274 466 M7 950 514 326 927 193 . 520 926 31 292 781 163 126 405 153 583 330 365 701 95 315 422 32­64 466 571 154 572 121 272 358 854 48 897 412 218 441 749 33 105 96 768 816 373 998 32 702 174­ 769 5 751 230 34 170 415 242 283 345 517 14 335 827 356 35 401 498 366 135 496 973 926 760 843 756 6­36 298 591 423 860 827 538 37­4 969­24 626 304 845 950 619 38 26 838 122 944 384 460 662 708 39 34 546 78 225 457 624 789 618 40 380 643 952 15 107 454 750 178 73 311 130 217 t­41 876 634 691 486 90 47 931 403 42 635 624 940­­ 565 682 390 928 251 112 38­43 735 237 344 215 9 571 591 498 908 24 44 000 44 290 062 657 835 902 967 503 254 185 194 960 743 542 45­58 855 965 662 602 750 599 80 970 46 420 46, 293 5 651 843 750 804 634 23­61 409 914 953 374 798 562 575 168 47 352 786 116 558 687 370 393 737 322 223 168 220 661 267 76 164 193 20 37­­48 116 83 588 59 505 601 620 92 347 236 751 60 49 590 483 754 787 160 347 655 555 143 245 710 997 532 50 985 563 593 845 491 986 847 790 263 253 51 421 948 27 726 389 97 845 147 798 816 157 839 299 164 105 737 52 239 550 210 919 335 27 983 441 518 708 466 129 521 53 690 853 631 559 610 687 384 112 237 170 640 774 54 754 821 41 801­­ 851 101 348 802 818 231 755 472 55 830,336 566­ 689 734 635 835 701 62 819 205 288 596 400 745 380 979 448 493 721 709 46 443 200 58 741 124 309 466 987 721 709 46­­ M3 40­8 904 326 668 978 355 311 .­­57 «47 454. .539. 522 483 755 204 58 188 514 309 277 355 360 750 204 605 197 847 954 59 39­ “372 515 917 159 546 B­a ,521 833 1 805 tiel, a spus că lucrătorii brutari trebue să se agite pentru spori­rea salariilor lor cari astăzi sînt de vre-o 60—70 lei lunar. Mai departe d. Cristescu a ară­tat că orele multe de muncă ce sînt, în atelierele de brutării­, is­tovesc pe lucrători și în sprijinul afirmațiunilor sale, d-sa a citat cazuri cînd lucrătorii au murit chiar în timpul lucrului. După terminarea cuvîntărilor, s’a citit un memoriu adresat pre­fectului în care se spune că dacă nu se vor lua măsuri ca pe vii­tor corporația brutarilor să nu ■mai­­ se fenestreze salariile lucră­torilor, aceștia vor declara greva generală a lucrătorilor brutari din Ploești. Mem­oriul [UNK] fi înmînat,,mîîne ,dimineață prefectului de către o delegație de lucrători compusă din­ lucrătorii : Mitică lonescu, Ion,­­Nicolescu, Ștefan Ionescu și Costica Ionescu. Mercur! 3 m­­artie curent va­ a­­vea loc o nouă întrunire a lucră­torilor brutali la care se va co­­munic­a rezultatul prefectului și­­dacă răspunsul nu va fi favora­bil,­­lucrătorii sunt hotărîți să de­clare­ greva generală, MU älii CraiQ Filar Brutari düs Pîcești PLOEȘTI, 27 Februarie. —Prin­tre lucrăorii­ brutari din locali­tate domnește de citva timp o vie agitație din cauză că corp­­r­ația locală a brutarilor se sem­estrea­­ză salariile pentru cotizațiile ce-i dat cresc. Pentru a discuta asupra acestei chestiuni, lucrătorii brutari au ținut azi dimineață o întrunire în sala Grand-Hotel. întrunirea s’a deschis la orele 9 dimineața sub prezidenția lu­crătorului Tănase Pitre care a arătat că scopul întrunirea este pentru­ a protesta in­ contra cor­porației Brutarilor care se innes­­trează salariile lucrătorilor de la patroni. Lucrătorul Mitică Ionescu lu­­înd cuvîntul a făcut istoricul în­­ființărei corporațiilor prin cari se urmărea îmbunătățirea stărei lucrătorilor. Aceste instituțiuni au dovedit însă că urmăresc mai mult înger m­nchiarea lucrătorilor, de­cît în­dreptarea stărei lor. Continuînd, vorbitorul a spus că atelierele sînt insalubre și că aceasta e o cauză care distrage fizicește pe lucrători. Lucrătorul Costieni Ionescu a explicat muncitorilor brutali că dacă nu, neglijați organizarea lor în sindicat, astăzi puteai­ cîștiga cu ușurință reformele de cari au nevoe. Vorbitorul a ■ încheiat îndem­­­nînd la luptă. D. G. Cristescu din București, după ce a criticat faptele corpora­ Pfinger. Lucrătorul Constantin Grigores­­cu, dulgher, din strada Traian, ni se plînge că avînd o neînțele­gere cu un m­isit anume Pavel Lundincă, a intervenit d. sub­ co­­misar Mărgăritescu, de la circum­scripția 6, și l'a luat la bătae în plină­­ stradă, pălmuindu-i fără nici un motiv. Apoi l'a trimis la secție unde de asemenea l'a in­sultat și maltratat din nou. DEMONSTRAȚIILE DIN BERLIN Mulț­imea demonstrînd în fața Reichstagului contra proectului de reformă electorală. Se știe că poliția din Berlin interzisese aceste demonstrații ale socialiștilor. Demonstrata a avut totuși loc și s’au întîmplat grave ciocniri cu poliția „DREPTATE Chestia evreilor* din Romîn­ia Sub acest titlu un grup de evrei păminteni a scos o broșură în care se găsește strîns în mod foarte sistematic și luminos, a­­proape tot materialul pentru stu­­diarea acestui problem așa de complex care, prin forța lucru­rilor, revine m­ereu la ordinea zilei, anume chestia evreească din Romînia. Autorii acestei broșuri nu se pierd in lungi documentări isto­rice pentru a dovedi că evreii se găsesc, stabiliți de veacuri în ță­rile române. Acest­ lucru este as­tăzi necontestat, ceea ce unii mai susțin este ca imensa majoritate a­ evreilor aflători azi în Româ­­nia este de dată prea recentă și că foarte puțini sunt evreii cari pot invoca o vechime­ mare de multe generații. La această obiecțiune autorii broșurei relevă că chiar Verax, în cea mai pătimașe și nedreaptă lucrare ce s'a scris contra evrei­lor, arată e­l la mi­graii St ono (Ie evrei numai in Moldova, apoi fcă după­ o statistică oficială publi­cată în 1X60 de Constantin K­e­­gruzzi, pe atunci capul serviciului statistic din Moldova sub minis­teriatul lui A. Panu- numărul ji­dovilor pământeni. în.­isso era, în 1Î iudele ale Moldovei (adică fără Cahulul și Ismailu­l), temut, iar jidovi supuși străini 4670. Teză deci că se ridică azi o a patra generație a jidovilor pă­­mîn­t­eni constatați oficial în pri­ma jumătate a secolului trecut și totuși ei sînt considerați și acum tot ca străini. Dar autorii broșurei cer ca au­toritățile să proceadă acum la un nou recensămint cît de rigu­ros pentru a ne stabili odată, cît mai exact posibil, numărul evrei­lor pămînteni adică al acelor e­­vrei cari pot dovedi cîteva gene­­rațiuni în țară, fără să fi fost su­puși străini, tot astfel se va pu­tea în fine ști câți evrei supuși altor state avem în țară. Cum că în­totdeauna, în toate timpurile, s’a făcut la noi o deo­sebire între evreii pămînteni și evreii străini, dovedesc numeroa­sele hrisoave domnești și — ceea­­ce e și mai important — chiar le­gislația noastră dinainte de ulti­ma revizuire a const­it­uți­unei. Astfel prin legea comunală dela 1864, în art. 26, se prevedea că „Romînii de religiune israelită“ cari îndeplineau anume condi­­țiuni puteau fi alegători. Aceas­tă stare s’a menținut și în legea comunală modificată in 1874 și a fost abrogată abia în 1882. In ajunul modificărei art­e din constituție s’a promis evreilor pă­­mînteni că starea lor se va îmbu­nătăți mult după acea modifica­re. Autorii broșurei arată că­ lu­crul s’a întâmplat tocmai dimpo­trivă, căci dela 1879 încoace toți evreii din țară, fără nici o deo­sebire, sînt considerați ca stră­ini , că toate legile cari se fac împotriva străinilor se aplică și evreilor pămînteni, — ceea ce nu era înainte de modificarea art. 7 din constituție. Aceasta — spun autorii broșu­ra! — este o mare nedreptate care tinde să facă imposibilă viața e­­vreilor pămînteni, li s’a­ interzis accesul a "nouă zecimi din teritoriul țarei, prin faptul că nu li se îș­gădue­­șe'd’e'­­réa la țară, în orașe se strînge tot mai mult, cercul lor de activitate, cerîn­­du-se calitatea de cetățean român pentru îndeletniciri , ca vînzare de tutun, chibrituri, etc, apoi și pentru , exercitarea unor profe­siuni ca farmaciști, droguiști, a­­vocați, secretari de avocați , nu pot fi avansați în armată, nu sunt admiși ca voluntari, etc., etc. f­e După ce autorii broșurei res­ping unele legende defavorabile evreilor, precum că: evreii ar fi: cămătari, d-nii D. Nenițescu și­ Affilepia (D Proto­­popescu) în lucrări documentate au arătat cu naționalii noștri În­trec in cămătărie tot ce s’a scris în această privință, evreii.... ar fugi de, armată, ine­xact, dovadă că eî a­u protestat energic cînd era vorba să li se d­e dreptul de a fi recrutați: evreii ar debita băuturi otrăvi­toare. la țară, absolut fals, dova­da că de cind evreii au fost go­niți de la tara alcoolismul a luat proporții așa de mari, in­cît gu­vernul a venit cu monopolul cir­ciumelor rurale. Evreii ar fi in număr de vr'o ju­mătate de milion și se înmulțesc grozav, eroare profundă, ultima statistică oficială spune că sunt vr’o 270 000 dr­ evrei, iar anual nașterile prisosesc cu­ 3000 dece­sele, dar pe de altă parte vr'o 3000 emigrează pe an. Un­ punct asupra căruia inzistă cu mai multă căldură și energie această broșură este ..dezastrul cu închiderea școalelor" statului pentru evrei. Aceștia sînt im­piriși la ignoranță și li se refuză ceea ce se impune azi și ocna­șilor- învățămîntul primar. Prin îndepărtarea din școlile publice s'a dat o mare lovitură și chestiu­ne­ asimilărei. In adevăr, „ce poate contribui „mai mult la asimilare de­cît „școala ? Și nu școala separată, „izolată, particulară, ci creșterea „din copilărie alături cu elemen­­­tul aut­ohton. De pe banca școla­­­ră se leagă sentimentele de prie­tenie, de­­ solidaritate, de comu­­­­uitate de vederi și de viață, de „legături culturale și de instinc­te patriotice, și mai presus de „toate cunoașterea vecinului tau“. Și aci autorii broșurei arată că evreii s’au arătat in toate țările, unde iî s'a înlesnit aceasta, foarte asimilabili devenind cei mai buni cetățeni Un capitol deosebit e consacrat în această broșură chestiunea îm­­pămîntenirilor și situației mino­rilor. Cu naturalizările individu­ale abia s’au îm­pămîntenit vr’o două sute de evrei in timp de trei­zeci de ani. Apoi în nici o țară civilizată din lume nu se vede anomalia și nedreptatea dela noi ca împămân­tenirea să nu folosească și co­piilor minori al celui încetățenit. De aceea vedem situația ciudată că copiii celui naturalizat sunt ro­minl numai pe cît timp sunt mi­nori și devin străini la majoratul lor! Autorii broșurei discută ace at­ important punct juridic, anume că pe nedrept Curtea de casație interpretează că recunoașterea­ calităței de român profită și mi­norilor, iar Impărtinenlna nu­­ ® ofită acestora, căci și una și alta tot individual se acordă de către corpurile legiuitoare. * Ca încheere grupul de evrei pă­mînteni cere să se facă o lege prin,, care, să „se stabilească odată pentru totdeauna că prin străini se înțeleg numai acei care sunt supuși unui alt stat organizat, și astfel evreii pămînteni vor recă­păta situația ce au avut, în par­te, înainte de modificarea art. 7 din Constituție, autori­ate unei astfel de comisiuni, am âzisia la un conflict permanent intre ministru, care, fiind om de partid, ar avea o ideie, și între membri comisiunei, cari ar putea a­­vea altă părere. Eu am socotit, însă, că e bine de făcut altceva. Am­ crezut că direcția judiciară din ministerul de justiție să ia o așa dezvoltare, în­­cît acolo să se institue sîmburile, în­ juru­l că­ruia să se poată grupa­ la nevoe somitățile chemate să discute o re­­formă. Lucrul l’am prevăzut în pro­iectul de organizare a departamen­tului meu. Acesta e punctul meu de vedere.­De altfel e­rau ca un ministru să facă chestii de omor propriu dintr’o reformă a sa, pe care o modifică și o amendează un alt ministru și un alt Parlament, de­oare­ce legile sunt rezultatul nevoilor sociale. D. Columbea­nu — Nu se declară în totul mulțumit de răspunsul mi­nistrului. „ * Se pine iarăși în discuție ches­tiunea Intervenției ordinei de zi pentru recunoașteri și împămin­­teti­ri. Președintele declară că nu­ va mai admite excepții, decit după ce se vor vota candidații puși pe listă la ordinea zilei. Se votează recunoașterile d-iotr Valeria Porra și Emil Cașoi­esanu­ Ședința se ridică. 99 Corpurile legiuitoare CAMERA —Ședința de la 27 Februarie 1910— Ședința se deschide la orele 2 și jumătate, sub președinția d-lui Micescu. Pe banca ministerială: d-nii Spiru Haret, Al. Constantinescu, V. S. Moruzun, Orleanu și gene­ral Crăiniceanu Se fac formalitățile obicinuite. D. Poenaru-Bordea roagă bi­roul cu, în înțelegere cu d. mi­nistru al domeniilor, să nu fixeze­­o zi pentru dezvoltarea interpe­lării sale asupra înstrăinării pă­mânturilor rurale. D. Al. Constantinescu.—Sunt la dispoziția interpelatorului chiar acum. D. Poenaru-Bordea.—Pe Marți sau Miercuri! D. Nicolae Iorga­— repetă cere­rea de a­­ i se pune la dispoziție actele­­ privitoare la restaurările de monumente făcute sub direc­țiunea d-lui Lecomte du Nouy. D lorga speră că subvențiunea acordată d-lui du Nouy nu va mai figura și anul acesta în bud­get ca anul trecut, în dauna co­­misiunii monumentelor istorice. D. Spiru Ilatet răspunde că ac­tele cerute se vor da chiar azi d-lui Iorga. D. dr. Gruescu cere dosarul pri­vitor la fondul de 80.000 lei vo­tat de trecuta, guvernare conser­vatoare pentru construirea unui palat al poștelor la­ T.­Severin. D. Președinte invită Camera să treacă în secțiuni și ședința se suspendă. Ședința s’a ridicat apoi, anunțîn­­du-se cea viitoare pe Marți-SENATUL speră, că nu poate fi vorba de ca­rnal. îmi pare ra fi că d. N. Ionescu a aruncat din nou bănuiala asupra ge­­neralilmi Averisen, lăsînd impresia că se ridică o nouă acuzație fostu­lui ministru de război ș­. Ceia să se acorde concediul. D general Bu­ssigissan, spune că nu poate fi vorba de acuzări, ci de a se acorda sau nu concediul. Punîndu-se la vot cererea d-lui general Averescu, prin ridicare de minim, se face un simulacru de vot și concediul se respinge. înscenarea aceasta pusă de m­îî înainte la cale în culisa, a produsc o detestabilă impresie chiar și asu­pra unor membri din majoritate. Ședința Se deschide la orele 2 și 30, sub președinția d-lui general Budișteanu. Pe banca ministerială d. Toma Steli­an. Se intră în ordinea de zi. D. Burghele cere amînarea inter­pelare­ d-sale adresată ministrului de justiție pentru Marți. Interpelarea se am­înă, D. Gr. Columbeanu, începe dez­voltarea interpelărei adresată d-lui Toma Stelian în chestia necesitatei înființarea unui consiliu legislativ care să aibă sarcina alcătuirei legi­lor. D-sa spune că numai prin înfiin­țarea unui consiliu legislativ se va împedeca necontenitele modificări de legi și se va pune ordine în legiuirile noastre­ D. Columbeanu amintește proec­tul lui Eugeniu Stătescu și arată, în trăsături generale, care era spi­ritul reformei decedatului fost mi­nistru­ de justiție liberal. D. Toma Stelian, în răspunsul d-sale, crede că sarcina de a răs­punde la această interpelare e foarte ușoară. După ce amintește proectul lui Eug. Stătescu în privința creării consiliului de stat, proect votat de Senat, și reluat apoi de d-ni. Alex. Dju­vara și Paladi spune că de, atunci nici ministru de justiție nu a­­ reluat proectul dela 1886. Nici chiar Eug. Stătescu nu a mai crezut, necesar proectul sau. Așa fiind, au fost rațiuni hotărîtoare pentru care s’a pără­sit această idee. Greutățile pe caii le prezintă instituirea unei asemenea comi­­siuni sînt nesfîrșit de mari. Mai întîi trebue ca ea să fie compusă din oameni cu vaste cunoștințî în materie de știință de stat. Iar acei bărbați care ar avea asemenea însușiri ar trebui să se consacre muncel acestei activități. Adău­gați la asta,, ce sacrificii ar trebui să facă statul pentru a-și asigura colaborarea unor asemenea băr­bați de stat. De altfel pentru proectele de legi curente, utilitatea unei ase­menea comisiimi e mai mult de­cât, problematică-La noi, mai ales, dacă s’ar da • —Ședința de la 27 Februarie 1910— Pînă acum s'au înscris la discu­ția Contenciosului d-niî . Al. A. Bă­­dărău­, Nicu Xenopol, Petru Missir și Polizu Micșunești , înainte de a se intra în ordinea de zi, d. senator Nicolae Ionescu ri­dică chestiunea concediului d-lui ge­neral Averescu. D-sa spune că, după ce a eșit din minister în condițiunile știute d. general Averescu a cerut concediu în permanență și nu a venit o sin­gură dată la Senat ca să se explice asupra criticelor aduse administra­­țiunei d-sale la ministerul de răz­boiu. D. Nicolae Ionescu cere respinge­rea concediului. D. G. Dissescu, intervenind în dis­cuție spune că d. general Averescu, are concediu de la sine, în tot ca­zul d-sa e contra respingerea conce­diului, invocind Constituția, care spune că generalii cari sunt în acti­vitate au calitatea de a fi în Senat. Așa fiind, și dat apoi faptul că d. general Aver­sen nu lipsește nemo­­tivat, fiind în serviciul statului nu­­ i se pot respinge concediile, mai ales că legiuitorul a înțeles, în DIMINEAȚA. c­re­dit lire de in­tusriași­i mufti­i PUNCTELE PRINCIPALE DIN STA­TUTUL TIP în sine ... băncile populare pen­tru meseriași și muncitori, ceru­te cu atîta inzistență în congrese­le băncilor populare și cooperati­velor sătești din anul trecut, și așteptate cu atîta nerăbdare de către cei interesați, sunt pe cale să ia ființă. Direcțiunea Băncilor populare și cooperativelor sătești, în urma unor conferințe ce a ținut Împre­ună cu o comisiune specială, a redactat definitiv statutele tip a­­le acestor bănci." Vom spune deocamdată numai cîteva cuvinte asupra punctelor principale ce cuprind aceste sta­­tute-tip, rămînînd să le comen­tăm ulterior. * Scopul acestor bănci este de a înlesni creditul pentru membrii lor, procurîndu-le prin împru­muturi sau scoutare de polițe. Capitalurile necesare pentru gos­podăria, meseria sau comerțul lor,­ și de a fructifica economii­le lor. F­le vor fi puse sub o tute­lă strînsă a Cassei centrale a băncilor populare și cooperative­lor sătești,— adică a statului,— de­oarece principalul lor scop : împrumutarea membrilor lu ve­derea nevoilor de mai sus—nu se va putea face de rit cu­ aprobarea acestei Casse centrale Din ele, nu va putea face parte de­cit meseriași și muncitori, cari nu vor mai fi făcînd parte din alte in­stituțiuni similiare In cazul cînd vreuna din băn­cile înființate, din diferite moti­ve nu va mai putea funcționa, fondul ce va avea strîns provenit din donat­iil­e ce ar fi primit.. Se va vărsa la Cassa centrală a băncilor populare și cooperative­lor sătești,—fără însă ca statutul­­tip să prevadă în ce anume scop, —aceasta însă numai în cazul cînd in localitatea în care a func­ționat pînă atunci banca, sau în împrejurimile ei nu ar fi exis­­tînd vre-o altă asemenea institu­­țiune, căreia să i se acorde acele fonduri, —și aceasta numai cu consimțimintul Cassei centrale a băncilor populare, nefiind de a­­juns hotărîrea în acest fel, a consiliului băncer de meseriași și muncitori în chestiune. împrumuturile se vor acorda cu prefrință acelora cari vor do­vedi că, le solicită în vederea u­­nor scopuri productive, ca pentru procurarea de unelte, mașini, materii prime, și pentru alte ne­voi ce solicitatorul ar avea pen­tru exercitarea și dezvoltarea comerțului sau meseriei sale. Su­ma pînă la care se pot acorda îm­prumuturile, se va fixa de către adunarea generală a membrilor băncei, iar consiliul de adminis­trație al băncei, este în drept să nu acorde împrumuturi acelora dintre membrii cărora ar socoti el de cuviință,­fără ca statutul tip să specifice în ce anume cazuri, consiliul poate proceda astfel: Acestea sunt dispozițiunile prin­cipale din statutul tip, ce a alcă­tuit Casa centrală a băncilor po­­­pulare și cooperativelor sătești, și care se trimit tuturor acelora ce ar avea intențiunea să înfiin­țeze bănci pentru meseriași și muncitori, pentru a le avea de călăuză. El va putea fi modificat numai în unele părți, de către acei ce vor constitui viitoarele bănci, și numai atît întru­cît ac­tualele lui prevederi vor fi con­trarii împrejurărilor speciale, în cari s’ar găsi banca în perspec­tivă de a fi înființată. Pe lîngă statutul tip s’a alcătuit și o circulară în care se prevede modul și condițiunile de înfiin­țare a băncilor, cuprinzlnd și dispozițiunea specială că, din a­­ceste bănci, nu vor putea face parte de­cît acei meseriași sau muncitori manuali, cari vor do­vedi cu carnetul de meseriaș, muncitor sau în alt mod, că este cetățean român. Stil. Conferința de la soc. Clevilor nieeniul Mihai Viteazu Era după amiază, la soc. elevii­ liceului „Mihai­ Viteazu“ d. Ciotori și-a­ dezvoltat conferința anunțată despre „Suedia”. Dezvoltîndu-și subiectul d. Cio­tori face mai întii un mic istoric al Suediei, iar apoi trece la orga­nizația socială a poporului Suediei. D-sa analizînd caracterul acestui popor găsește că suedezul este har­nic, cinstit, blind și foarte ospi­­taller-Trecînd la partea culturală, d- Ciotori, se arată plin de admira­rație pentru școlile și organizația școlară suedeză-Conferențiarul își închee confe­rința, printr-o interesantă descriere a orașelor Goetteborg, Stockholm și Upsala. A

Next