Dimineaţa, aprilie 1910 (Anul 7, nr. 2188-2213)

1910-04-01 / nr. 2188

t < Á ANUL VII No. 2188 Jo! 1 Aprilie 19 ^0 PUBLICITATEA. CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii:­ ­Ml Lei 30.— I 6 Inn« Lei 11.— 3 Inni . . . Le 16.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONt Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 14 10 „ „ Provincia „ 14/90--~. M­M Străinătatea­­ 1w4&> &­t — 0 APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUME Legea repaosului duminical ■ s’a notat ieri la Cameră — Textul proectului de lege — In sfirșit putem inscrie și o lege bună la activul actualei sesiuni par­lamentare. Camera a votat ori după o scurtă discuție, legea repaosului duminical complect. Dacă d Orleans are cuvint să fie mulțumit că și-a trecut așa de ușor proectul, funcțio­narii comerciali au și mai mult cu­­vint să fie mulțumiți­ Iată textul complect al proectului, cu toata modificările introduse atît de comitetul delegaților, cit și de Ca­meră. Art. 1. Orî-ce impiegat, elev, (uce­nic), lucrător precum și meseriaș în­trebuințat în vre­ un stabiliment sau întreprindere industrială sau comer­cială, se va bucura de repaos în zi­lele de Duminică și sărbătorile mai jos notate, începînd de la orele 6 di­mineața pină a­­ doua zi la aceleiași ore. In acest timp stabilimentele co­merciale și­ industriale vor înceta de a funcționa și vor fi închise­ . Art. 2. Zilele cari, în afară de Du­minică, sînt hotărite a se păstra spre odihnă, sînt: Anul Nou (Sf­ Vasile); Botezul Domnului; Prima și a doua zi de Paști; Sf. Gheorghe; Zece Mai; Sf. Dumitru; Prima și a doua zi de Cră­ciun. Comitetul delegaților a intro­dus și ziua de­­ 24 Ianuarie. Art. 3. In comunele urbane, sub­urbane, și tîrgușoarele din comunele rurale, în cari Duminica sau zilele de sărbători prevăzute la art. 2 va fi vreun bîlciu, iarmaroc, obor, tirg săptămânal sau anual, stabilimentele comerciale ce desfac în detalii, lu­cruri necesare populațiunei rurale, vor putea fi deschise pină la 2 ore p. m. iar personalul întrebuințat va beneficia de repaos în alte zile, pe serii, pînă­ la complectarea a 24 de ore pe săptămână. Această dispozițiune nu se aplică dacă în aceiași localitate ar mai fi în cursul săptămînei și o altă zi de t­ărg­ săptămănal. Excepții Art. 4. Sunt exceptate dela obli­gațiunile art. 3 următoarele catego­rii: 1) Fabricațiunea și desfacerea pro­duselor alimentare destinate consu­­mațiunei imediate. 2) Hotelurile, restaurantele, debi­tele de băuturi spirtoase, cafenelele, cofetăriile și ceainăriile. 3) Chioșcurile de jurnale și debi­tele de tutun ce nu desfac și alte mărfuri de­cit cele specificate la art­ 60 din legea monopolului tutunuri­lor. 4) Spitalele, ospiciile, azilurile, casele de sănătate, farmaciile. 5) Stabilimentele de băi­ 6) Grădinile publice, teatrele, spectacolele, muzeele și în general întreprinderile ce servesc pentru dis­tracția publicului. 7) . Desfacerea florilor naturale, 8) întreprinderile de iluminat, de distribuție de apă, sau a fortei mo­trice, fabricile cari lucrează cu foc continuă, transportul pe apă și pe uscat, încărcări și descărcări. 9) Industriile în cari materiile ce servesc fabricărei sînt supuse stri­căciunei și s’ar deprecia, în cazul cînd s'ar întrerupe fabricațiunea­­ timp de 24 ore. In toate aceste cazuri personalul­­ stabilimentelor, împărțit în serii va avea o altă zi de repaos în cursul săptămînei. Art. 5. Cînd repaosul acordat în­tregului personal și închiderea unui stabiliment fie Duminica fie în zilele de sărbători arătate ,la art. 2, ar a­­duce prejudiciu publicului sau ar jigni funcționarea normală, a stabili­mentului, repaosul pentru întreg a­­nul sau numai pentru o anume e­­pocă a anului, va putea fi dat. 1) In altă zi a săptămînei fie pentru întreg personalul, fie numai pentru o parte din el; 2) De Duminică la prînz, pînă Luni la prînz, de asemenea fie pen­tru întreg personalul, fie numai pen­tru o parte din el. Cei ce vor vor să se folosească de una din aceste două excepțiuni, vor tre­bui să ceară și să obțină autorizarea specială conform prescripțiunei art. 9 din legea de față. Art­ 6. Pentru executarea lucrări­lor urgente în vederea organizarea măsurilor de salvare, pe uscat și apă, de prevenirea accidentelor sau de repararea accidentelor suferite de vase,, instalațiuni,­ material sau clădiri, ca și pentru curățirea și re­pararea mașinelor sau curățirea Sta­bilimentului, repaosul se va suspen­da pentru personalul necesar execu­­­tarei acestor lucrări urgente. In a­­ceste cazuri însă, personalul între­buințat va beneficia de o altă zi de repaos în cursul săptămînei-Art. 7. Stabilimentele comercia­le din comunele unde se a­­flă stațiunile­ balneare și cli­­­materice vor putea fi deschise în zilele de Duminică și sărbătorile prevăzute la art. 2 pe tot timpul sezonului. In acest caz persona­lul întrebuințat va trebui să­ aibe cel puțin o zi de repaos in timp de 15 zile. Art. 8. Cîrciumile și stabili­mentele comerciale vor fi deschi­se în comunele rurale, afară de tirgușoare. Duminica și în zilele de sărbători prevăzute la art. 2, între orele 12—6 p. m., afară de cazurile cînd Duminica sau săr­bătoarea este bilciu, tirg periodic sau obor în comună, cînd cîr­ciumile ca și celelalte stabili­mente comerciale vor putea ră­­mine deschise toată ziua. Perso­nalul întrebuințat în aceste sta­bilimente, nu va mai avea drep­tul de a cere un alt repaos com­pensator. _ _ »... Circiumele și­­ stability mu­ljȘ­inerciale 's LescHia Atitt iar numai pentru durata Meiu­lui, vor fi deschise în perma­nentă. Art. 9. Dacă vre­un stabiliment, oare­care va voi să beneficieza de vreuna din exceptiunile pre­văzute în art. 5, va trebui să a­­dreseze o cerere in scris ministe­rului industriei și comerțului, care cercetînd nevoile acelui sta­biliment și luind și avizul Came­rei de comerț din circumscripția din care face parte, va decide asupra cererei făcute. Camerele de comerț sunt ținute a-și da avizul lor în termen de cel mult o lună de la cerere. In caz contrariu, ministerul indus­triei si comerțului ,va decide motivat. Autorizațiunea acordată unul stabiliment va trebui să se întin­dă asupra tuturor stabilimente­lor similare dintr-o regiune de­terminată sau din toată tara. Contravenții și amenzi Art. 10. Contravențiunile la pre­zenta lege, se vor constata și ur­mări de: inspectorii ministerului industriei și comerțului, de mem­brii și secretarii Camerelor de comerț și al Camerelor de mese­rii în raza circumscripțiunei lor; de administratorii de plăși în plășile lor respective; de notari în raza comunelor lor; de poli­țai, comisari și sub-comisarii de poliție în circumscripțiile lor. Procesele verbale de contra­­vențiune vor face dovada în fa­ta justiției pînă la proba contra­rie. Art. 11. Ori­ce contravențiune la dispozițiunile prezentei legi se va pedepsi cu amendă dela 20—200 de lei. In folosul Camerei de co­merț din circumscripția din care fa­ce parte stabilimentul. Amenda se pronunță cu aplicarea art. 28 din co­dul penal. In caz de recidivă amenda se va îndoi. Șefii de întreprinderi precum și șefii stabilimentelor industriale sau comerciale, sunt civil răspunzători de amenzile pronunțate în con­tra directorilor și giranților. Art. 12. Aceste infracțiuni se vor judeca de urgentă în prima instanță de judecătorul de ocol, conform drep­tului comun. Art. 13. Un regulament de punere în aplicare a legei de față, întoc­mit de ministerul industriei și co­merțului, va regula amănuntele apli­­cărea acestei legi. Acest regulament va fi enumerarea tîrgușoarelor și stabilimentelor arătate în art. 3 și a­­liniatul 1 și 9 din art. 4, modul cum se va face rotația personalului arătat în art. 4, aliniatul penultim, stabili­mentele ce se vor bucura de dispozi­țiile art. 5, ca și ori-ce alte chesti­uni de cari se ocupă legea de față. Regulamentul va trebui să intre în vigoare cel mult două luni după pro­mulgarea lege­ de față. Art. 14- Dela această lege se ex­ceptează toate instituțiunile statului și administrațiunile publice, cari se administrează după legile și regula­mentele lor speciale. Art. 15. Ori-ce dispozițiuni con­trarii legei de față stat și rămîn a­­brogate. Acesta e textul complect al legei, așa cum a ieșit din votul Camerei. De remarcat faptul că chelnerii au fost și ei satisfăcuți prin proectul actual. In adevăr, ultimul aliniat al articolului 4 prevede că personalul întrebuințat în stabilimentele căro­ra li se permite a ține deschis Du­minica, va fi împărțit în serii și va avea o altă zi de repaos în cursul săptămînei. De asemenea a fost regulată situ­ația bărbierilor. Ei vor ține prăvăli­ile închise de Duminică de la prînz pî­nă Luni la prînz. Aceia cari vor vor să țină deschis Luni dimineața, vor da de asemeni repaos personalului pe serii pentru complectarea repaosului de 24 de ore. Legea prevede ca bărbierii, spre a beneficia de excepțiile de mai sus vor trebui să obțină autorizația mi­nisterului. D. Orleanu a declarat insă formal că autorizațiile vor fi neapărat date. După cît sîntem informați, intenția d-lui Orleanu este să aducă proectul în Senat, chiar în cursul acestei săp­­tămîni. In acest caz regulamentul va fi alcătuit imediat și, cel mai tîr­­ziu in cursul lunei Main legea va putea fi pusă în aplicare. IOSIF NĂDEJDE Moartea profesorului Manicatide din Ploești PLOEȘTI, 30 Martie. — "Alexan­dru Manicatide, profesor de ma­tematică la liceul local, a murit azi noapte la o soră a sa din Bu­curești. Liceul și clubul conservator al cărui membru era defunctul, au arborat drapele de doliu. Manicatide s-a născut în anul 1866, luna Aprilie. Era licențiat al facultății științelor de mate­matici din București. La liceul din Ploești era profesor din a­­nul 1904. Alexandru Manicatide se bu­cura de mari simpatii printre co­legii săi profesori. Inmormîntarea se va face la București. La funerarii va participa o de­legație din partea profesorilor li­ceului local în frunte cu d. di­rector Lăzărescu, o delegație din partea elevilor, corul ceremonial al liceului și o delegație din par­tea partidului conservator local. Decedatul lasă în urma sa re­grete unanime printre cei fiarî n .cunoșteau, Sfaggfr Ministerul instrucțiune! și crearea Operei române r— Se vor face tratative cu L-na Darclae —» Ideea înființărei unei trupe ro­mâne de operă, a prins tot mai multă tărie în cercurile conducă­toare al ministerului nostru de instrucțiune publică. Se știe de altfel, că și astăzi chiar minis­terul subvenționează cu două­zeci de mii de lei anual compania lirică a d-lui Grigoriu, impunîn­­du-i obligațiunea de a reprezenta douăzeci de opere pe an, utilizing în primul rînd, elemente romî­­nești. In ultimul timp fuind, Insă, a­vizul directorului Conservatoru­lui din București, ministerul a admis în principiu crearea și organizarea unei trupe române de operă, care să servească drept debușeu absolvenților celor două conervatoare de muzică, pe cari le avem la Iași și în Capitală. Chestiunea aceasta, care s-a mai studiat acum cîteva luni la ministerul de instrucție, a fost reluată cu prilejul reîntoarcerea în țară a d-nei Darclée, căreia ar urma să i se încredințeze sar­cina organizărei primei opere române. De altfel se spune chiar că d-na Darclée a căutat să organi­zeze așa fel de trupa de operă italiană, care va începe mîine seară ciclul reprezentațiilor la Teatrul Național, în­cit trupa d-sale să serve de model și ca organizare și ca montare a ope­­rilor trupei romînești, care even­tual s’ar înființa. D-na Darclée, în convorbirea pe care ne-a a­­cordat-o deunăzi, ne spunea chiar că a făcut sacrificii materiale enorme pentru a prezintă publi­cului romînesc o trupă de operă excepțional de bine organizată și cu un foarte bun ansamblu. Noi credem a Ști că condițiu­­nile excelente în cari d-na Dar­clée vine la noi, sunt pregăti­toare tratativelor pe cari le va avea cu ministerul instrucțiune­ și la baza cărora este, drept pri­mă condițiune, în conformitate cu vederile expuse în intervie­­wul acordat nouă, o trupă străi­nă în care să facă școală și să se formeze, încetul cu încetul, elementele romînești. Dacă tratativele vor reuși, e probabil ca prima încercare în această direcție să se facă la toamnă. Descoperire arh­eologică CORABIA, 29 Martie.—Locuitorul Crăciun Nicolae Colcea, din comuna Celeiui,săpînd în malul Dunărei din comuna Celeiu, pentru a extrage pie­triș, a găsit un dinte colosal ce se crede a fi de mastodont, în lungime de doi metri jumătate și gros de 60 centimetri- Pare a fi frînt. Pentru moment se află depus la primăria Celeia. Pe locul unde s’a găsit acel dinte a fost odinioară vechea cetate „Mal­va“ și unde s’au găsit încă alte multe antichități de valoare și sar­cofage­ — Marius ----------------­ Mișcare printre medicii veteri­nari din țară Pe ziua de 1 Aprilie C. s’a mai făcut următoarea mișcare printre medicii veterinari din țară : D. Ion Teodorescu, medic vete­rinar definitiv al orașului Ro­man se detașează cu serviciul pînă la noul dispozițiuni, la ora­șul Galați, în locul dilui medic veterinar Florin Begnescu, trans­ferat. 1 D. Nic. Leca, medic veterinar provizoriu al circ. C. F. R. Pi­tești și detașat la zona Sculeni, Iași, se detașează pînă la noul dispozițiuni la orașul Roman în locul d-lui modiic veterinar­ I. Teodorescu, detașat. D. D. Manoliu actual medic ve­terinar al circ. 2 Filiași jud. Dolj se detașează pînă la noul dispo­­zitivnî la despărțirea Sculeni jud. Iași în locul d-lui Ștefan Basote, detașat. D. Georgescu Eugeniu medic veterinar al circ. C. F. R. Seve­rin și detașat la circ. 2 Filiași, jud. Dolj, continuă a fi detașat la acel post. -------------------------­ Reține­­re din pensii Majoritatea Camerei a votat in total noua lege a pensiilor, și deși în chestia reținerilor s’au propus trei amendamente susți­nute în mod destul de documen­tat de către energicul conserva­tor-democrat, d. I. Th. Florescu, unul pentru reducerea reținerilor la 10 la sută, precum propunea chiar Camera din inițiativă par­lamentară, altul de 12 la sută pentru foștii pensionari in ge­nere, și al treilea de 14 la sută Pentru pensionarii cu pensii de la 300 lei lunar în sus și de 10 la sută, cel puțin, pentru pensiona­rii cu pensii mai mici de 300 lei; totuși după opunerea d-lui mi­nistru Costinescu, care între al­tele a amenințat pe pensionari cu o repartiție, iar pe Cameră că-și retrage proectul, majorita­tea s’a supus și a respins pe rînd cite rele amendamentele. Să spe­răm că maturul corp va admite reducerea reținerilor la 10 la sută, cel puțin pentru pensiona­rii cu pensii mai mici de 300 lei, soluțiune care a fost propusă chiar de către pensionari prin moțiunea votată de el în ultima lor întrunire de la 7 Martie c., moțiunea care a și fost depusă Camerei odată cu memoriul lor. Această reținere s’ar cuveni a se face mai cu seamă față de scumperea traiului KâîfiS Preș­­tiMá* Catolicismul în Romînia Cazul­­ canonicului Baud, a fă­cut să se discute mult, în ultimul timp, uneltirile și propaganda ca­tolică in țară. ..A­deverul“ de erî a relevat cu acest prilej cuprinsul unei bro­șuri datorită însuși capului bise­­ricei catolice din Romînia, mon­seniorului Netzhamer, care criti­ca cu asprime pe preoții și epis­copii rominî prezentîndu-î­­n cu­lorile cele mai negre. Broșura de care vorba e inti­tulată: „Religiunea de stat in Romînia și răscoalele țărănești“ și a apărut la Salzburg in limba germană după răscoalele din 1907. Palatul arhiepiscopului Netzhammer Ședința Consiliului com­ al Capitalei — — Votarea budgetului pe exercițiul anului 1910—1911 — Votarea budgetului Casei lucrărilor „București". Traseul liniilor noului tramvai electric comunal Bin la orele 5 după amiază, a avut loc la primăria Capitalei adunarea consiliului comunial sub președinția d-lui Procopie Demetrescu. Se citește sumarul ședinței tre­cute care este aprobat, înainte de a se intra în ordinea de zi, d. dr. Botescu, citește o a­dresă din partea soc. „Plinea zil­nică’’ prin care cere primăriei s­­i­ se concesioneze încă pe 3 ani Copătăria populară” . Cu această ocaziune d. dr. Bo­tescu expune d-lor consilieri, re­zu­ltatele escelente ce soc. „Pîi­nea zilnică” le-a obținut de cînd a luat sub îngrijirea sa „Ospătă­ria comunală”. D. Ioanin este și d-sa de păreri să se acorde societate­ comcesiu­nea căzuță și adaugă că ar f nimerit ca șii­osilul de noapte care se află lângă „Ospătăria co­munală”, să fie trecut sub aceiaș administrație. Consiliul aprobă cererea sf­e țuței. D. Procopie-Demetrescu face cunoscut că a primit din partea dareicțiunei generale a teatrului­­, adresă prin care cere să se dele­ge un­ domn consilier ca­re să facă parte din consiliul de lec­tură al teatrului. * Consiliul a delegat pe d. S­ait, să facă parte din acest comitet DISCUȚIUNEA BUDGETULUI D. Chiriță Mihăescu, directo­rul general al comptab­ilităței a citit proectul de budgati pe a­­nul 1910—1911, în sumă de 1.443.652 la venituri și cheltuel și care se prezintă cu un solo de 571.471 de lei fată de cel di acum un an. D. loanin luînd cel dinții cui vîntul la discutarea budgetului spune că și anul acesta ca și în anii trecut­, a rugat pe d­ pri­mar, să­ înainteze d-lor consi­lieri, cu două săptămîni înainte de discuția budgetului, cite un exemplar din­ proect spre a’l stu­dia. Căci din citirea proectului în timpul ședinței, nu putem prin­de to­ate punctele, astfel că nu putem face observațiunile nece­sare. D-sa întreabă dacă la avan­sări s’a avut în vedere pe micii funcționari, de­oarece aceștia ne­­filind în contact direct cu­ frunta­șii autorităților comunale, activi­tatea lor trece aproape neobser­vată.­­ D. Procopie Demetrescu dă ex­plicații asupra modului­ cum s’a întocmit budgetul. D-sa spune că s’a avut mai întîi în vedere orașului iar în urmă personalul primăriei. S’au creat noul posturi unde se simțea nevoe, și s’a mărit sala­riile existente, la funcționarii cari n’au mai f­ost avansați. Funcționarii au fost clasați în trie­ categorii în vederea Stabili­tatei. I. “’trobisiliul a aprobat apoi bud­getul pe exercițiul anului 1910— 1911. Budgetul casei lucrărilor ora­șului București a fost de aseme­nea aprobat. D. Ior. Botescu citește apoi mo­dul cum s’a întocmit traseul nouilor linii ale tramvaiului elec­tric comunal. Traseul este împărțit în două grupe: prima grupă de 10 km. lungime și cari se vor lucra In prima siesl­iuine, cuprinde 3 linii principale în legătură cu centrul și anume gara de Nord, șoseaua Kiseleff și gara Obor; a doua grupă este de 11 kilometri lun­gime și cuprinde 4 linii princi­pale : strada Polonă, bulevardul Ferdinand, bulevardul Maria și calea 13 Septembrie. După ce se dă cîteva explicații consiliul aprobă modul cum a fost înlocuit traseul. De asemenea se aprobă mai multe deschideri de credite. Ședința s’a ridicat la orele 7 seara.—G. C Un caz grav j Comisiunea istorică Au fost numiți în „Comisia is­torică a Romîniei“ creată prin le­gea promulgată la 20 Februarie. D. profesor Ion Bogdan, de­can la facultatea de litere din București, președinte; d. Onciu și I. Bianu, profesor universitari și membrii ai Academiei, d. Const. Giurescu și D. Russu, doctori în litere și filosofie, membri. Aceste numiri s’au făcut pe ter­men de 7 ani. Sătenii prigoniți dintr’o comună din jud. Brăila declară că vor emigra din țară Obștea sătească din comuna Tătaru, jud. Brăila, a adresat primului ministru o telegram prin care se plîng in contrar ad­ministratorului plășei și a nota­rului cari cu concursul primaru­lui și autorităților comunale a­u arendat islazul comunei unui grec. Acesta a arat păm­intul și aj semănat pepeni, iar vitele săte­nilor sunt amenințate acum să­ piară de foame. Țăranii declară că dacă nu li se va face dreptate vor emigra din ț oră, precum au făcut și alți zece locuitori din această comună cari au fost siliți să-și vândă pă­­mântul, casele și vitele și să ple­ce in America. ---------------­ Adunarea generală a „Uniunei studen­ților romîni“ Aseară la orele 9 a avut loc în localul „Uniune!“ din strada A­­cademiei adunarea generală­­ a membrilor. Prezidează d. Grigore Mihales­­cu. D-sa face un raport amănun­țit asupra gestiunei financiare a societăței, ne­ ajungîndu-se la nici un rezultat, s’a amînat dis­­cuțiunile pentru o dată ulte­rioară. S’a mai discutat asupra gre­vei universitare din săptămîna trecută și s’a hotărît publicarea următorului comunicat: Greva universitară n’a fost de­clarată la „Uniune“ ca societate generală studențească, ci de stu­denții întruniți în seara de 25 Martie în localul „Uniune!“. S’a decis la sfîrșit convocarea generală a studenților pentru constituirea percului invergitar. Procesele românilor din Ungaria Dr. Frantz Székely Dăm mai sus fotografia noului ministru de justiție ung­ar, care a debutat prin a închide toate procesele politice intentate frați­lor noștri de peste munți. Atitu­dinea aceasta a ministrului și a guvernului in general, se explică prin aceea că se apropie alege­rile, și guvernul are nevoe de concursul romînilor. Situația aceasta însă n'a durat nici atît de puțin cît se credea. Intr’adevăr se anunță acum ‘că alte nou’ procesa s’au intentat di­mm&Awm ä mUM* Corpurile CAMERA Ședina de la 30 Martie — Ședința se deschide la orele 2 și jumătate sub prezidenția d-lui M. Ferechide. Pe banca ministeriala d. general Crăiniceanu, T. Stelian. Se fac formalitățile obicinuite. D. C. Iarca adresează d-lui mi­nistru al justiției o interpelare pri­vitoare la înființarea unei nouă sec­ții pe lângă tribunalul de Buzäu, care este­­ prea împovărat cu pro­cese. D. M. Cantacuzino, a căruia in­terpelare în chestia­ neregulilor dela Maternitatea din Iași se pusese pen­tru azi la ordinea zilei, își exprimă regretul că d. prim ministru nu a venit la ședință pentru a se putea da curs interpelărei. D. M. Ferechide, președinte, răs­punde că d. prim ministru este re­ținut la Senat, așa că interpelarea d-lui M. Cantacuzino se va pune la ordinea zilei Joi. D. Al. Gheorghiu repetă cererea de a i se pune la dispoziție niște acte cu privire la contractul înche­iat între primăria Capitalei și ingi­nerul Lindley. * Se intră în ordinea de zi. Se repetă, votul rămas nul in șe­dința de orî, asupra lege­ pentru chemarea contingentului 1910. Se votează cu unanimitate de 74 vo­turi. Se pune la vot și se admite pro­ectul de lege prin care comuna Cons­­tanța este autorizată a face un schimb de terenuri cu ministerul de război, la vederea constituirea cîmpului de exerciții pentru trupe. D. T. Stelian, ministru de justiție, depune un proect de lege prin care comuna Iași este autorizată a per­cepe taxele privitoare la introduce­rea apel. Drepturile Dobrogenilor D. T. Stelian, roagă Camera să intervertească ordinea de zi și să ia in discuție proectul pentru modi­ficarea unor articole din legea pen­tru­ acordarea drepturilor politice dobrogenilor. Se admite: D. Al. Culogln, raportor, dă citire proectului. D. V. P. Sassu.—Prin proectul ac­­tual s’au acordat drepturile cetățe­nești locuitorilor dobrogeni cari, la Aprilie 1878 se gaseau supuși oto­mani. In al doilea rînd s’au acordat drepturile cetățenești locuitorilor ro­mâni de origină, proprietari de imo­bile rurale. Nu înțeleg de ce se face deosebi­rea aceasta între român­ii de origină proprietari rurali și proprietarii ur­bani. Nu este drept să excludem de la cetățenie pe industriașii și celelal­te profesiuni stabiliți în orașe unde afi și proprietăți ariane. Numai in Constanța sunt 1959 de capi de fa­milie, romîni, proprietari urbani, cari ar fi excluși de la cetățenie dacă s'ar admite legea așa cum se propune. D. ministru de justiție s'a raliat la părerea mea, care a fost împărtășită și de întreaga opoziție din Cameră. Este o înaltă chestie de patriotism ca să admiteți un amendament în a­­cest sens. (Aplauze). Proectul se ia în considerație. D. I. Lahovary ia cuvîntul pen­tru a propune un amendament în sensul celor susținute de d- V. P. Sassu. In jurul acestui amendament s’au raliat toate partidele din Ca­meră. El ar introduce încă 2000 de cențeni noul, de origină română, nu­mai în Constanța. Cu această ocazie d. Ion Lahovary atrage atenția Camerei că Consti­tuția noastră prevede votul indivi­dual numai pentru străinii cari cer înpămîntenirea, nu și pentru romî­­nii din orice parte, cari­ cer recunoaș­terea. In mod greșit li s’a aplicat pînă astăizi același tratament. Ro­­mînii din alte părți, stabiliți în ța­ră, ar trebui să fie recunoscuți în masă, făcîndu-se un tiraj cît de ri­guros (Aplauze). D. Toma Stelian răspunde că i­­deia amendamentului propus a fost primită de mult de guvern, totul era numai să se facă o statistică e­­xactă a romînilor aflați în acea ca­tegorie. Cu privire la afirmația d-lui Lahovary, că in mod greșit s’a pro­cedat pînă acum în acelaș fel cu privire la la pămînteniri și la re­cunoașteri, observă că chestiunea s’a discutat de multe ori și în mod con­stant Camera a hotărît că votul in­dividual trebuie menținut și pentru recunoașteri. Proectul se votează cu amenda­mentul d-lui I­ Lahovary, ca să nu se facă deosebire între romînii din Dobrogea proprietari rurali și pro­prietari urbani, se impune a fi închise și ele în a­­­cest timp. Ar trebui ca ele să ră­­mână deschise a doua zi, iar func­ționarilor comerciali să li se dea repauzul pe serii pînă la complec­­tarea repauzului de 24 de ore. D. C. Iarca combate propunerea d-lui I. Lahovary. Dacă s'ar permi­te ca prăvăliile să fie deschise Du­minica, țăranii, la loc să se ducă la biserică, ar veni la tîrg să se îmbete. Declară că comitetul de­legaților primește amendamentul d-lui Marghiloman la sensul ca magazinele cari țin deschis Dumini­ca pînă la ora 2 să deschidă și Luni dimineața, dar să dea repauz pe serii. D. M. Orleanu vorbește în ace­laș sens. Trebue să ajungem ca Du­minica să ajungă repaus complect, spune d-sa. D. ministru al industriei se ara­tă surprins că d. Lahovary, căruia i-a arătat proiectul și l’a aprobat, vine acum și-l combate. Admite pro­punerea d-lui Marghiloman, cu toa­te că controlul, dacă funcționarii comerciali au repaosul complect, e greu de făcut. D. I. Lahovary, răspunde că a­­tunci cînd d. Orleanu i-a cerut a­­vizul asupra proiectului, a arătat că nu se poate impune țăranilor să-șî părăsească munca cîmpului ca să vie la tîrg în zilele de lucru. Ora­torul crede că prin admiterea amen­damentului sau nu se răstoarnă de loc principiul legel. Amendamentul d-luí I. Lahovary se respinge. Art. 3 se votează cu modificarea propusă de d. Marghiloman. D. I. Th. Florescu ia cuvîntul la art. 5 și cere ca autorizația ce se impune bărbierilor s-o ceară de la ministerul comerțului, pentru a ți­ne deschis Duminică, să fie obliga­torie din partea ministerului. Ora­torul mai întreabă dacă autorizația odată dată­ se mai poate retrage. In cazul acesta bărbierii rămîn la discreția primului comisar de poli­ție, D. M. Orleanu, spune că autori­zația odată dată, ea rămîne perma­nentă, pînă ce motive tot așa de pu­ternice vor face ca să fie retrasă. Autorizația se retrage în urma avi­zului Camerei de comerț. Bărbieri­lor li se vor acorda autorizațiile. Roagă să se voteze articolul. Discuția se închide. Art. 5 se votează. De asemenea art. 6—8. D. N. Fleva ia cuvîntul în art. 9 și cere ca excepțiile piromise pen­tru bărbieri să fie prevăzute în mod special în lege. Altminteri se vor practica tot soiul de abuzuri cu a­­cordarea autorizațiilor. Și aceasta, ca toate ale d-voastră, este o lege guvernamentală. D. C. Iarca, răspunde că nu se pot prevedea în lege toate excep­țiunile. De altfel, legea aceasta este copiată întocmai după legea fran­ceză. Art. 9 și cele următoare se votea­ză nemodificate. Se votează apoi legea în total cu bil © .s Se ia în discuție proiectul pentru modificarea unor articole din legea sistemului metric. Se votează. Se ia în discuție proiectul de lege prin care ministerul industriei este autorizat a încheia o tranzacție cu societatea petroliferă „Regatul ro­mân". Se votează. Se votează proiectul de lege pen­tru sporirea contului curent din ca­re Capitala va face lucrări de cana­lizare.­ Se pune la vot proiectul prin care se declară de utilitate publică lucră­rile pentru aducerea apei la Fălti­ceni. Se adoptă. Se pune la vot proiectul pentru împrumutul orașului Caracal. Se pune la vot împrumutul ora­șului Bacǎu. Ședința se ridică la orele 5 și un sfert, insă’, ședință de noapte ca să sa continue discuția legilor. # Biuroul hotărește ca d-ni. dr­. Rîmniceanu și C. Dissescu să'șî des­volte interpelările și s­ă se facă șe­dințe de noapte pentru, continuarea discutiunei legei industriale. •­­ legiuitoare Legea repaosului duminical Se ia in discuție legea repau­­zului duminecal. D. C. laica, raportor, dă citire proectului. Articolele 1 și 2 se votează fără discuție. La articolul 3 iau cuvîn­tul: D. I. Lahovary, care propune ca în comunele urbane și tîrgușoare magazinele cari desfac articole, în­deosebi pentru țărani să poată fi deschise pînă la 2 după amiază, al­­minteri sătenii ar trebui să-șî pără­sească munca în zilele de lucru pen­tru a veni să-șî facă tîrguelile ne­cesare. D. Al. Marghiloman observă că se permite unor stabilimente să stea deschise Duminica pînă la orele 2; funcționarii comerciali vor fi li­beri a doua zi plnă la orele 2. E­rau însă că stabilimentelor acestSa U SENATUL — Ședința de la 30 Martie — înainte de deschiderea ședinței se afirma in culoare că, în urma intervenției guvernului, biuroul ar fi hotărît să respecte ordinea de zi, așa că interpelarea d-lui C. Dissescu, care e a douăsprezecea sa ordine, să nu poată fi dezvolta­tă în ședința de azi. Senatorii din minoritate, infor­mați de aceată intenție a biu­­roului, sunt h­otăriți­­ să protesteze cu energie.­­ Interpelarea d-lui Dissescu, a­­nunțată pentru azi, a făcut ca tri­bunele să fie complect ocupate încă înainte de ora 2 p. m. Culoarele din jurul sălii de șe­dință sunt de asemenea arhi-pli­­ne de publicul care reclamă per­misiuni de intrare la desbatere. Senatul face impresiunea zile­lor de mari desbateri. Atmosfera e foarte încărcată și se așteaptă dezbateri furtunoase. Ședința Se deschide la orele 2 și 30 p­­m. Prezidează d. general Budișteanu. Pe banca ministerială d. M. Or­leanu ministrul industriei, Ionel Brătianu, Spiru Haret și Alex. Dju­­vara, D. C. Dissescu ia cuvintul și cere ca Senatul să încuviințeze ca să-șî desvolte interpelarea la începutul ședinței. D. dr. Rîmniceanu. In cazul cînd se acordă cuvîntul d-lui Dissescu, eu am întietate și-mi mențin rîndul la interpelarea mea. D. I. Brătianu. Deși e contrar re­gulamentului, eu voi ca interpelările să se dezvolte, mai ales că, judecind după atmosferă, mi se pare că ora­­tmi­i rău pregătiți pentru Gef Interpelarea d-lui dr. Rîmniceanu — In chestia, broșurea d-nului * Sion — Cînd acum două săptămîni am e­­mis părerea că e bine ca guvernul să se grăbească... C­. Brătianu părăsind in­ acest timp banca ministerială, se pro­duce un violent incident între d. dr. Rîmniceanu și d. Alex. Dju­­va­ra, în cursul căruia vice-pre­­ședintele Senatului amintește ministrului de externe că in timpul opoziției­m­ite lupta să trimeată la Văcărești pe tatăl ac­tualului prim-ministru). Revenind la obiectul interpelărea,­­d. dr. Rîmniceanu spune că broșu­ra d-rulul Sion înseamnă o dovadă , t­­ai mult a vîntului anarhic care suflă în această țară. Azi ca să te procopsești, trebue să ștergi galoșii unui ministru, să te faci galoșar, dar nu să înveți și să muncești. Eu, însă, nu am șters ga­loșii niciodată. C. Brătianu nu a voit să-mi tri­mită actul cu care să dovedească că a pedepsit în adevăr pe d-rul Sion, a cărui broșură m’a surprins prin îndrăzneala ei. Această bro­șură, care pregătește revolte și sea­mănă vîntul anarhiei, e semnată de un funcționar public. Voi vedea dacă d. Ionel Brătia­nu îmi va răspunde ori nu. Eu am un obiceiu foarte vechi­, care nu e după moda nouă: să spun verde adevărul. Se pare, insă, că lucrul acesta nu place d-lui Ionel Brătia­nu, care e foarte diplomat. D. Brătianu mi-a făcut insulta să nu-mi rspundă la o trecută inter­pelare. De aceia, d-le prim ministru, nici nu țin să-mi răspunzi. Ai cre­­zat, însă, un rău precedent, d-le Brătianu, căci nu ești președinte in­­tr’o țară autocrată, ci intr’o țară constituțională. Anu­l trecut d. Brătianu a spus că dezaprobă articolele d-rului Sion. Socialiștii intrati în partidul libe­ral au voit să acapareze totul. D. dr. Rîmniceanu citează cazul d-lui Clemenceau in conflictul cu o comisiune a parlamentului fran­cez, pentru a da o lecție d-lui Bră­tianu cum trebue să se poarte cu parlamentul. După 14 luni de șefie a d-lui Brătianu, văd eu unde a ajuns acum partidul liberal. D-ta. d-le Brătia­nu, ai o mare dușmănie î­n contra tuturor soldaților bătrini din par­tid. Mentalitatea erei nouă din partid e să dărîme tot din temelie. Să vedem acum ce conține bro­șura d-rului Sion. E ceva ne­mai­pomenit ca un funcționar inferior să-și permită să scrie în asemenea termeni. Dacă guvernul viitor va ține să facă o anchetă la direcția sanitară, eu îi vor sta la dispoziție ca să-l ajut și să se dea astfel o lecție ti­neretului că nu trebue să se jefu­iască banul public, cum a făcut jl­ rul Sion. Domnul Cantacuzino a petrecut un an și jumătate în concediu și a lăsat direcția sanitară pe mîna d-ru­­­lui Sion. Să dăm cărțile pe față, pentru că credință mea e că ne sună coliva. D. Brătianu cunoaște toate, aces­te foarte bine și dacă nu le cunoaș­te, să-mi dea voe să nu-i fac com­plimentele mele. D. Ionel Brătianu a venit de-a gata la șefie. Tatăl d-sale, însă, și cu C. A. Rosetti au luptat și au stat chiar în pușcărie. D-rul Sion, în broșura sa, vrea să arate că tot ce s’a făcut și se face în țara asta, se datorește nu­mai marelui și micului Brătianu. Ei bine, eu nu accept teoria aceasta, deși sunt și voi rămîne în partidul­­ liberal. Se suspendă ședința pentru zece minute. La redeschiderea ședinței, d. dr­ Rîmniceanu continuă dezvoltarea interpelărei. E o tristă, o rea școală, spune d-sar aceea pe care o inaugurează direcția sanitară, atunci cind vrea să fal­sifice istoria sanitară. D-rul Sion e un funcționar care nu face cinste guvernului­ E curios și eu mă întreb; care e puterea acestui om, e un Samson?. Dacă­ ar fi așa, eu cel dinții i-ași smulge părul. Eu nu sunt diurnist. Și dacă m­­i-am pus candidatura la Credit, a fost ca să vă dovedesc că creditele și băn­cile nu sunt patrimoniul d-stră, ci­ al nostru al tuturor. Eu nu vrei să se inaugureze ideia că ceia ce nu vor cei trei frați Brătieni nu se poate, în țara aceasta. D-la, d-le Brătianu, nu ai dreptul să calci legea, pentru că­­ nu ești nemuritor pe fotoliul­­ de prim-ministru. Trebue să știi, d-le președinte al Consiliului, că profesorul dr. Sion a­ lipsit de la Universitate 132 de lec­­țiuni din 200, și, cu toate­ acestea, în­casează leafa. Mă întreb de ce d. Brătianu nu a voit să-mi răspundă, ce pedeapsă a­, dat d-rului Sion? Eu cred că nu i-a dat nici o pedeapsă. Nu mă trag! d-ta pe sfoară, d-le Brătianu, dar cu pe d-ta, poate, poate! Cu frica nu se conduce un par­tid, d-le Brătianu. Va­­de șeful pe care oștirile îl urmează de frică. Și cum tolerez! d-ta ca un func­ționar inferior să-șî bată joc de toți de­ toate în țara aceasta? Ran are să te astupe, a-Ie BigManuț,

Next