Dimineaţa, aprilie 1910 (Anul 7, nr. 2188-2213)
1910-04-01 / nr. 2188
t < Á ANUL VII No. 2188 Jo! 1 Aprilie 19 ^0 PUBLICITATEA. CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Ml Lei 30.— I 6 Inn« Lei 11.— 3 Inni . . . Le 16.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONt Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 14 10 „ „ Provincia „ 14/90--~. MM Străinătatea 1w4&> &t — 0 APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUME Legea repaosului duminical ■ s’a notat ieri la Cameră — Textul proectului de lege — In sfirșit putem inscrie și o lege bună la activul actualei sesiuni parlamentare. Camera a votat ori după o scurtă discuție, legea repaosului duminical complect. Dacă d Orleans are cuvint să fie mulțumit că și-a trecut așa de ușor proectul, funcționarii comerciali au și mai mult cuvint să fie mulțumiți Iată textul complect al proectului, cu toata modificările introduse atît de comitetul delegaților, cit și de Cameră. Art. 1. Orî-ce impiegat, elev, (ucenic), lucrător precum și meseriaș întrebuințat în vre un stabiliment sau întreprindere industrială sau comercială, se va bucura de repaos în zilele de Duminică și sărbătorile mai jos notate, începînd de la orele 6 dimineața pină a doua zi la aceleiași ore. In acest timp stabilimentele comerciale și industriale vor înceta de a funcționa și vor fi închise . Art. 2. Zilele cari, în afară de Duminică, sînt hotărite a se păstra spre odihnă, sînt: Anul Nou (Sf Vasile); Botezul Domnului; Prima și a doua zi de Paști; Sf. Gheorghe; Zece Mai; Sf. Dumitru; Prima și a doua zi de Crăciun. Comitetul delegaților a introdus și ziua de 24 Ianuarie. Art. 3. In comunele urbane, suburbane, și tîrgușoarele din comunele rurale, în cari Duminica sau zilele de sărbători prevăzute la art. 2 va fi vreun bîlciu, iarmaroc, obor, tirg săptămânal sau anual, stabilimentele comerciale ce desfac în detalii, lucruri necesare populațiunei rurale, vor putea fi deschise pină la 2 ore p. m. iar personalul întrebuințat va beneficia de repaos în alte zile, pe serii, pînă la complectarea a 24 de ore pe săptămână. Această dispozițiune nu se aplică dacă în aceiași localitate ar mai fi în cursul săptămînei și o altă zi de tărg săptămănal. Excepții Art. 4. Sunt exceptate dela obligațiunile art. 3 următoarele categorii: 1) Fabricațiunea și desfacerea produselor alimentare destinate consumațiunei imediate. 2) Hotelurile, restaurantele, debitele de băuturi spirtoase, cafenelele, cofetăriile și ceainăriile. 3) Chioșcurile de jurnale și debitele de tutun ce nu desfac și alte mărfuri decit cele specificate la art 60 din legea monopolului tutunurilor. 4) Spitalele, ospiciile, azilurile, casele de sănătate, farmaciile. 5) Stabilimentele de băi 6) Grădinile publice, teatrele, spectacolele, muzeele și în general întreprinderile ce servesc pentru distracția publicului. 7) . Desfacerea florilor naturale, 8) întreprinderile de iluminat, de distribuție de apă, sau a fortei motrice, fabricile cari lucrează cu foc continuă, transportul pe apă și pe uscat, încărcări și descărcări. 9) Industriile în cari materiile ce servesc fabricărei sînt supuse stricăciunei și s’ar deprecia, în cazul cînd s'ar întrerupe fabricațiunea timp de 24 ore. In toate aceste cazuri personalul stabilimentelor, împărțit în serii va avea o altă zi de repaos în cursul săptămînei. Art. 5. Cînd repaosul acordat întregului personal și închiderea unui stabiliment fie Duminica fie în zilele de sărbători arătate ,la art. 2, ar aduce prejudiciu publicului sau ar jigni funcționarea normală, a stabilimentului, repaosul pentru întreg anul sau numai pentru o anume epocă a anului, va putea fi dat. 1) In altă zi a săptămînei fie pentru întreg personalul, fie numai pentru o parte din el; 2) De Duminică la prînz, pînă Luni la prînz, de asemenea fie pentru întreg personalul, fie numai pentru o parte din el. Cei ce vor vor să se folosească de una din aceste două excepțiuni, vor trebui să ceară și să obțină autorizarea specială conform prescripțiunei art. 9 din legea de față. Art 6. Pentru executarea lucrărilor urgente în vederea organizarea măsurilor de salvare, pe uscat și apă, de prevenirea accidentelor sau de repararea accidentelor suferite de vase,, instalațiuni, material sau clădiri, ca și pentru curățirea și repararea mașinelor sau curățirea Stabilimentului, repaosul se va suspenda pentru personalul necesar executarei acestor lucrări urgente. In aceste cazuri însă, personalul întrebuințat va beneficia de o altă zi de repaos în cursul săptămînei-Art. 7. Stabilimentele comerciale din comunele unde se află stațiunile balneare și climaterice vor putea fi deschise în zilele de Duminică și sărbătorile prevăzute la art. 2 pe tot timpul sezonului. In acest caz personalul întrebuințat va trebui să aibe cel puțin o zi de repaos in timp de 15 zile. Art. 8. Cîrciumile și stabilimentele comerciale vor fi deschise în comunele rurale, afară de tirgușoare. Duminica și în zilele de sărbători prevăzute la art. 2, între orele 12—6 p. m., afară de cazurile cînd Duminica sau sărbătoarea este bilciu, tirg periodic sau obor în comună, cînd cîrciumile ca și celelalte stabilimente comerciale vor putea rămine deschise toată ziua. Personalul întrebuințat în aceste stabilimente, nu va mai avea dreptul de a cere un alt repaos compensator. _ _ »... Circiumele și stability muljȘinerciale 's LescHia Atitt iar numai pentru durata Meiului, vor fi deschise în permanentă. Art. 9. Dacă vreun stabiliment, oarecare va voi să beneficieza de vreuna din exceptiunile prevăzute în art. 5, va trebui să adreseze o cerere in scris ministerului industriei și comerțului, care cercetînd nevoile acelui stabiliment și luind și avizul Camerei de comerț din circumscripția din care face parte, va decide asupra cererei făcute. Camerele de comerț sunt ținute a-și da avizul lor în termen de cel mult o lună de la cerere. In caz contrariu, ministerul industriei si comerțului ,va decide motivat. Autorizațiunea acordată unul stabiliment va trebui să se întindă asupra tuturor stabilimentelor similare dintr-o regiune determinată sau din toată tara. Contravenții și amenzi Art. 10. Contravențiunile la prezenta lege, se vor constata și urmări de: inspectorii ministerului industriei și comerțului, de membrii și secretarii Camerelor de comerț și al Camerelor de meserii în raza circumscripțiunei lor; de administratorii de plăși în plășile lor respective; de notari în raza comunelor lor; de polițai, comisari și sub-comisarii de poliție în circumscripțiile lor. Procesele verbale de contravențiune vor face dovada în fata justiției pînă la proba contrarie. Art. 11. Orice contravențiune la dispozițiunile prezentei legi se va pedepsi cu amendă dela 20—200 de lei. In folosul Camerei de comerț din circumscripția din care face parte stabilimentul. Amenda se pronunță cu aplicarea art. 28 din codul penal. In caz de recidivă amenda se va îndoi. Șefii de întreprinderi precum și șefii stabilimentelor industriale sau comerciale, sunt civil răspunzători de amenzile pronunțate în contra directorilor și giranților. Art. 12. Aceste infracțiuni se vor judeca de urgentă în prima instanță de judecătorul de ocol, conform dreptului comun. Art. 13. Un regulament de punere în aplicare a legei de față, întocmit de ministerul industriei și comerțului, va regula amănuntele aplicărea acestei legi. Acest regulament va fi enumerarea tîrgușoarelor și stabilimentelor arătate în art. 3 și aliniatul 1 și 9 din art. 4, modul cum se va face rotația personalului arătat în art. 4, aliniatul penultim, stabilimentele ce se vor bucura de dispozițiile art. 5, ca și ori-ce alte chestiuni de cari se ocupă legea de față. Regulamentul va trebui să intre în vigoare cel mult două luni după promulgarea lege de față. Art. 14- Dela această lege se exceptează toate instituțiunile statului și administrațiunile publice, cari se administrează după legile și regulamentele lor speciale. Art. 15. Ori-ce dispozițiuni contrarii legei de față stat și rămîn abrogate. Acesta e textul complect al legei, așa cum a ieșit din votul Camerei. De remarcat faptul că chelnerii au fost și ei satisfăcuți prin proectul actual. In adevăr, ultimul aliniat al articolului 4 prevede că personalul întrebuințat în stabilimentele cărora li se permite a ține deschis Duminica, va fi împărțit în serii și va avea o altă zi de repaos în cursul săptămînei. De asemenea a fost regulată situația bărbierilor. Ei vor ține prăvăliile închise de Duminică de la prînz pînă Luni la prînz. Aceia cari vor vor să țină deschis Luni dimineața, vor da de asemeni repaos personalului pe serii pentru complectarea repaosului de 24 de ore. Legea prevede ca bărbierii, spre a beneficia de excepțiile de mai sus vor trebui să obțină autorizația ministerului. D. Orleanu a declarat insă formal că autorizațiile vor fi neapărat date. După cît sîntem informați, intenția d-lui Orleanu este să aducă proectul în Senat, chiar în cursul acestei săptămîni. In acest caz regulamentul va fi alcătuit imediat și, cel mai tîrziu in cursul lunei Main legea va putea fi pusă în aplicare. IOSIF NĂDEJDE Moartea profesorului Manicatide din Ploești PLOEȘTI, 30 Martie. — "Alexandru Manicatide, profesor de matematică la liceul local, a murit azi noapte la o soră a sa din București. Liceul și clubul conservator al cărui membru era defunctul, au arborat drapele de doliu. Manicatide s-a născut în anul 1866, luna Aprilie. Era licențiat al facultății științelor de matematici din București. La liceul din Ploești era profesor din anul 1904. Alexandru Manicatide se bucura de mari simpatii printre colegii săi profesori. Inmormîntarea se va face la București. La funerarii va participa o delegație din partea profesorilor liceului local în frunte cu d. director Lăzărescu, o delegație din partea elevilor, corul ceremonial al liceului și o delegație din partea partidului conservator local. Decedatul lasă în urma sa regrete unanime printre cei fiarî n .cunoșteau, Sfaggfr Ministerul instrucțiune! și crearea Operei române r— Se vor face tratative cu L-na Darclae —» Ideea înființărei unei trupe române de operă, a prins tot mai multă tărie în cercurile conducătoare al ministerului nostru de instrucțiune publică. Se știe de altfel, că și astăzi chiar ministerul subvenționează cu douăzeci de mii de lei anual compania lirică a d-lui Grigoriu, impunîndu-i obligațiunea de a reprezenta douăzeci de opere pe an, utilizing în primul rînd, elemente romînești. In ultimul timp fuind, Insă, avizul directorului Conservatorului din București, ministerul a admis în principiu crearea și organizarea unei trupe române de operă, care să servească drept debușeu absolvenților celor două conervatoare de muzică, pe cari le avem la Iași și în Capitală. Chestiunea aceasta, care s-a mai studiat acum cîteva luni la ministerul de instrucție, a fost reluată cu prilejul reîntoarcerea în țară a d-nei Darclée, căreia ar urma să i se încredințeze sarcina organizărei primei opere române. De altfel se spune chiar că d-na Darclée a căutat să organizeze așa fel de trupa de operă italiană, care va începe mîine seară ciclul reprezentațiilor la Teatrul Național, încit trupa d-sale să serve de model și ca organizare și ca montare a operilor trupei romînești, care eventual s’ar înființa. D-na Darclée, în convorbirea pe care ne-a acordat-o deunăzi, ne spunea chiar că a făcut sacrificii materiale enorme pentru a prezintă publicului romînesc o trupă de operă excepțional de bine organizată și cu un foarte bun ansamblu. Noi credem a Ști că condițiunile excelente în cari d-na Darclée vine la noi, sunt pregătitoare tratativelor pe cari le va avea cu ministerul instrucțiune și la baza cărora este, drept primă condițiune, în conformitate cu vederile expuse în interviewul acordat nouă, o trupă străină în care să facă școală și să se formeze, încetul cu încetul, elementele romînești. Dacă tratativele vor reuși, e probabil ca prima încercare în această direcție să se facă la toamnă. Descoperire arheologică CORABIA, 29 Martie.—Locuitorul Crăciun Nicolae Colcea, din comuna Celeiui,săpînd în malul Dunărei din comuna Celeiu, pentru a extrage pietriș, a găsit un dinte colosal ce se crede a fi de mastodont, în lungime de doi metri jumătate și gros de 60 centimetri- Pare a fi frînt. Pentru moment se află depus la primăria Celeia. Pe locul unde s’a găsit acel dinte a fost odinioară vechea cetate „Malva“ și unde s’au găsit încă alte multe antichități de valoare și sarcofage — Marius ---------------- Mișcare printre medicii veterinari din țară Pe ziua de 1 Aprilie C. s’a mai făcut următoarea mișcare printre medicii veterinari din țară : D. Ion Teodorescu, medic veterinar definitiv al orașului Roman se detașează cu serviciul pînă la noul dispozițiuni, la orașul Galați, în locul dilui medic veterinar Florin Begnescu, transferat. 1 D. Nic. Leca, medic veterinar provizoriu al circ. C. F. R. Pitești și detașat la zona Sculeni, Iași, se detașează pînă la noul dispozițiuni la orașul Roman în locul d-lui modiic veterinar I. Teodorescu, detașat. D. D. Manoliu actual medic veterinar al circ. 2 Filiași jud. Dolj se detașează pînă la noul dispozitivnî la despărțirea Sculeni jud. Iași în locul d-lui Ștefan Basote, detașat. D. Georgescu Eugeniu medic veterinar al circ. C. F. R. Severin și detașat la circ. 2 Filiași, jud. Dolj, continuă a fi detașat la acel post. ------------------------- Reținere din pensii Majoritatea Camerei a votat in total noua lege a pensiilor, și deși în chestia reținerilor s’au propus trei amendamente susținute în mod destul de documentat de către energicul conservator-democrat, d. I. Th. Florescu, unul pentru reducerea reținerilor la 10 la sută, precum propunea chiar Camera din inițiativă parlamentară, altul de 12 la sută pentru foștii pensionari in genere, și al treilea de 14 la sută Pentru pensionarii cu pensii de la 300 lei lunar în sus și de 10 la sută, cel puțin, pentru pensionarii cu pensii mai mici de 300 lei; totuși după opunerea d-lui ministru Costinescu, care între altele a amenințat pe pensionari cu o repartiție, iar pe Cameră că-și retrage proectul, majoritatea s’a supus și a respins pe rînd cite rele amendamentele. Să sperăm că maturul corp va admite reducerea reținerilor la 10 la sută, cel puțin pentru pensionarii cu pensii mai mici de 300 lei, soluțiune care a fost propusă chiar de către pensionari prin moțiunea votată de el în ultima lor întrunire de la 7 Martie c., moțiunea care a și fost depusă Camerei odată cu memoriul lor. Această reținere s’ar cuveni a se face mai cu seamă față de scumperea traiului KâîfiS PreștiMá* Catolicismul în Romînia Cazul canonicului Baud, a făcut să se discute mult, în ultimul timp, uneltirile și propaganda catolică in țară. ..Adeverul“ de erî a relevat cu acest prilej cuprinsul unei broșuri datorită însuși capului bisericei catolice din Romînia, monseniorului Netzhamer, care critica cu asprime pe preoții și episcopii rominî prezentîndu-în culorile cele mai negre. Broșura de care vorba e intitulată: „Religiunea de stat in Romînia și răscoalele țărănești“ și a apărut la Salzburg in limba germană după răscoalele din 1907. Palatul arhiepiscopului Netzhammer Ședința Consiliului com al Capitalei — — Votarea budgetului pe exercițiul anului 1910—1911 — Votarea budgetului Casei lucrărilor „București". Traseul liniilor noului tramvai electric comunal Bin la orele 5 după amiază, a avut loc la primăria Capitalei adunarea consiliului comunial sub președinția d-lui Procopie Demetrescu. Se citește sumarul ședinței trecute care este aprobat, înainte de a se intra în ordinea de zi, d. dr. Botescu, citește o adresă din partea soc. „Plinea zilnică’’ prin care cere primăriei si se concesioneze încă pe 3 ani Copătăria populară” . Cu această ocaziune d. dr. Botescu expune d-lor consilieri, rezultatele escelente ce soc. „Pîinea zilnică” le-a obținut de cînd a luat sub îngrijirea sa „Ospătăria comunală”. D. Ioanin este și d-sa de păreri să se acorde societate comcesiunea căzuță și adaugă că ar f nimerit ca șiiosilul de noapte care se află lângă „Ospătăria comunală”, să fie trecut sub aceiaș administrație. Consiliul aprobă cererea sfe țuței. D. Procopie-Demetrescu face cunoscut că a primit din partea dareicțiunei generale a teatrului, adresă prin care cere să se delege un domn consilier care să facă parte din consiliul de lectură al teatrului. * Consiliul a delegat pe d. Sait, să facă parte din acest comitet DISCUȚIUNEA BUDGETULUI D. Chiriță Mihăescu, directorul general al comptabilităței a citit proectul de budgati pe anul 1910—1911, în sumă de 1.443.652 la venituri și cheltuel și care se prezintă cu un solo de 571.471 de lei fată de cel di acum un an. D. loanin luînd cel dinții cui vîntul la discutarea budgetului spune că și anul acesta ca și în anii trecut, a rugat pe d primar, să înainteze d-lor consilieri, cu două săptămîni înainte de discuția budgetului, cite un exemplar din proect spre a’l studia. Căci din citirea proectului în timpul ședinței, nu putem prinde toate punctele, astfel că nu putem face observațiunile necesare. D-sa întreabă dacă la avansări s’a avut în vedere pe micii funcționari, deoarece aceștia nefilind în contact direct cu fruntașii autorităților comunale, activitatea lor trece aproape neobservată. D. Procopie Demetrescu dă explicații asupra modului cum s’a întocmit budgetul. D-sa spune că s’a avut mai întîi în vedere orașului iar în urmă personalul primăriei. S’au creat noul posturi unde se simțea nevoe, și s’a mărit salariile existente, la funcționarii cari n’au mai fost avansați. Funcționarii au fost clasați în trie categorii în vederea Stabilitatei. I. “’trobisiliul a aprobat apoi budgetul pe exercițiul anului 1910— 1911. Budgetul casei lucrărilor orașului București a fost de asemenea aprobat. D. Ior. Botescu citește apoi modul cum s’a întocmit traseul nouilor linii ale tramvaiului electric comunal. Traseul este împărțit în două grupe: prima grupă de 10 km. lungime și cari se vor lucra In prima siesliuine, cuprinde 3 linii principale în legătură cu centrul și anume gara de Nord, șoseaua Kiseleff și gara Obor; a doua grupă este de 11 kilometri lungime și cuprinde 4 linii principale : strada Polonă, bulevardul Ferdinand, bulevardul Maria și calea 13 Septembrie. După ce se dă cîteva explicații consiliul aprobă modul cum a fost înlocuit traseul. De asemenea se aprobă mai multe deschideri de credite. Ședința s’a ridicat la orele 7 seara.—G. C Un caz grav j Comisiunea istorică Au fost numiți în „Comisia istorică a Romîniei“ creată prin legea promulgată la 20 Februarie. D. profesor Ion Bogdan, decan la facultatea de litere din București, președinte; d. Onciu și I. Bianu, profesor universitari și membrii ai Academiei, d. Const. Giurescu și D. Russu, doctori în litere și filosofie, membri. Aceste numiri s’au făcut pe termen de 7 ani. Sătenii prigoniți dintr’o comună din jud. Brăila declară că vor emigra din țară Obștea sătească din comuna Tătaru, jud. Brăila, a adresat primului ministru o telegram prin care se plîng in contrar administratorului plășei și a notarului cari cu concursul primarului și autorităților comunale au arendat islazul comunei unui grec. Acesta a arat pămintul și aj semănat pepeni, iar vitele sătenilor sunt amenințate acum să piară de foame. Țăranii declară că dacă nu li se va face dreptate vor emigra din ț oră, precum au făcut și alți zece locuitori din această comună cari au fost siliți să-și vândă pământul, casele și vitele și să plece in America. --------------- Adunarea generală a „Uniunei studenților romîni“ Aseară la orele 9 a avut loc în localul „Uniune!“ din strada Academiei adunarea generală a membrilor. Prezidează d. Grigore Mihalescu. D-sa face un raport amănunțit asupra gestiunei financiare a societăței, ne ajungîndu-se la nici un rezultat, s’a amînat discuțiunile pentru o dată ulterioară. S’a mai discutat asupra grevei universitare din săptămîna trecută și s’a hotărît publicarea următorului comunicat: Greva universitară n’a fost declarată la „Uniune“ ca societate generală studențească, ci de studenții întruniți în seara de 25 Martie în localul „Uniune!“. S’a decis la sfîrșit convocarea generală a studenților pentru constituirea percului invergitar. Procesele românilor din Ungaria Dr. Frantz Székely Dăm mai sus fotografia noului ministru de justiție ungar, care a debutat prin a închide toate procesele politice intentate fraților noștri de peste munți. Atitudinea aceasta a ministrului și a guvernului in general, se explică prin aceea că se apropie alegerile, și guvernul are nevoe de concursul romînilor. Situația aceasta însă n'a durat nici atît de puțin cît se credea. Intr’adevăr se anunță acum ‘că alte nou’ procesa s’au intentat dimm&Awm ä mUM* Corpurile CAMERA Ședina de la 30 Martie — Ședința se deschide la orele 2 și jumătate sub prezidenția d-lui M. Ferechide. Pe banca ministeriala d. general Crăiniceanu, T. Stelian. Se fac formalitățile obicinuite. D. C. Iarca adresează d-lui ministru al justiției o interpelare privitoare la înființarea unei nouă secții pe lângă tribunalul de Buzäu, care este prea împovărat cu procese. D. M. Cantacuzino, a căruia interpelare în chestia neregulilor dela Maternitatea din Iași se pusese pentru azi la ordinea zilei, își exprimă regretul că d. prim ministru nu a venit la ședință pentru a se putea da curs interpelărei. D. M. Ferechide, președinte, răspunde că d. prim ministru este reținut la Senat, așa că interpelarea d-lui M. Cantacuzino se va pune la ordinea zilei Joi. D. Al. Gheorghiu repetă cererea de a i se pune la dispoziție niște acte cu privire la contractul încheiat între primăria Capitalei și inginerul Lindley. * Se intră în ordinea de zi. Se repetă, votul rămas nul in ședința de orî, asupra lege pentru chemarea contingentului 1910. Se votează cu unanimitate de 74 voturi. Se pune la vot și se admite proectul de lege prin care comuna Constanța este autorizată a face un schimb de terenuri cu ministerul de război, la vederea constituirea cîmpului de exerciții pentru trupe. D. T. Stelian, ministru de justiție, depune un proect de lege prin care comuna Iași este autorizată a percepe taxele privitoare la introducerea apel. Drepturile Dobrogenilor D. T. Stelian, roagă Camera să intervertească ordinea de zi și să ia in discuție proectul pentru modificarea unor articole din legea pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor. Se admite: D. Al. Culogln, raportor, dă citire proectului. D. V. P. Sassu.—Prin proectul actual s’au acordat drepturile cetățenești locuitorilor dobrogeni cari, la Aprilie 1878 se gaseau supuși otomani. In al doilea rînd s’au acordat drepturile cetățenești locuitorilor români de origină, proprietari de imobile rurale. Nu înțeleg de ce se face deosebirea aceasta între românii de origină proprietari rurali și proprietarii urbani. Nu este drept să excludem de la cetățenie pe industriașii și celelalte profesiuni stabiliți în orașe unde afi și proprietăți ariane. Numai in Constanța sunt 1959 de capi de familie, romîni, proprietari urbani, cari ar fi excluși de la cetățenie dacă s'ar admite legea așa cum se propune. D. ministru de justiție s'a raliat la părerea mea, care a fost împărtășită și de întreaga opoziție din Cameră. Este o înaltă chestie de patriotism ca să admiteți un amendament în acest sens. (Aplauze). Proectul se ia în considerație. D. I. Lahovary ia cuvîntul pentru a propune un amendament în sensul celor susținute de d- V. P. Sassu. In jurul acestui amendament s’au raliat toate partidele din Cameră. El ar introduce încă 2000 de cențeni noul, de origină română, numai în Constanța. Cu această ocazie d. Ion Lahovary atrage atenția Camerei că Constituția noastră prevede votul individual numai pentru străinii cari cer înpămîntenirea, nu și pentru romînii din orice parte, cari cer recunoașterea. In mod greșit li s’a aplicat pînă astăizi același tratament. Romînii din alte părți, stabiliți în țară, ar trebui să fie recunoscuți în masă, făcîndu-se un tiraj cît de riguros (Aplauze). D. Toma Stelian răspunde că ideia amendamentului propus a fost primită de mult de guvern, totul era numai să se facă o statistică exactă a romînilor aflați în acea categorie. Cu privire la afirmația d-lui Lahovary, că in mod greșit s’a procedat pînă acum în acelaș fel cu privire la la pămînteniri și la recunoașteri, observă că chestiunea s’a discutat de multe ori și în mod constant Camera a hotărît că votul individual trebuie menținut și pentru recunoașteri. Proectul se votează cu amendamentul d-lui I Lahovary, ca să nu se facă deosebire între romînii din Dobrogea proprietari rurali și proprietari urbani, se impune a fi închise și ele în acest timp. Ar trebui ca ele să rămână deschise a doua zi, iar funcționarilor comerciali să li se dea repauzul pe serii pînă la complectarea repauzului de 24 de ore. D. C. Iarca combate propunerea d-lui I. Lahovary. Dacă s'ar permite ca prăvăliile să fie deschise Duminica, țăranii, la loc să se ducă la biserică, ar veni la tîrg să se îmbete. Declară că comitetul delegaților primește amendamentul d-lui Marghiloman la sensul ca magazinele cari țin deschis Duminica pînă la ora 2 să deschidă și Luni dimineața, dar să dea repauz pe serii. D. M. Orleanu vorbește în acelaș sens. Trebue să ajungem ca Duminica să ajungă repaus complect, spune d-sa. D. ministru al industriei se arată surprins că d. Lahovary, căruia i-a arătat proiectul și l’a aprobat, vine acum și-l combate. Admite propunerea d-lui Marghiloman, cu toate că controlul, dacă funcționarii comerciali au repaosul complect, e greu de făcut. D. I. Lahovary, răspunde că atunci cînd d. Orleanu i-a cerut avizul asupra proiectului, a arătat că nu se poate impune țăranilor să-șî părăsească munca cîmpului ca să vie la tîrg în zilele de lucru. Oratorul crede că prin admiterea amendamentului sau nu se răstoarnă de loc principiul legel. Amendamentul d-luí I. Lahovary se respinge. Art. 3 se votează cu modificarea propusă de d. Marghiloman. D. I. Th. Florescu ia cuvîntul la art. 5 și cere ca autorizația ce se impune bărbierilor s-o ceară de la ministerul comerțului, pentru a ține deschis Duminică, să fie obligatorie din partea ministerului. Oratorul mai întreabă dacă autorizația odată dată se mai poate retrage. In cazul acesta bărbierii rămîn la discreția primului comisar de poliție, D. M. Orleanu, spune că autorizația odată dată, ea rămîne permanentă, pînă ce motive tot așa de puternice vor face ca să fie retrasă. Autorizația se retrage în urma avizului Camerei de comerț. Bărbierilor li se vor acorda autorizațiile. Roagă să se voteze articolul. Discuția se închide. Art. 5 se votează. De asemenea art. 6—8. D. N. Fleva ia cuvîntul în art. 9 și cere ca excepțiile piromise pentru bărbieri să fie prevăzute în mod special în lege. Altminteri se vor practica tot soiul de abuzuri cu acordarea autorizațiilor. Și aceasta, ca toate ale d-voastră, este o lege guvernamentală. D. C. Iarca, răspunde că nu se pot prevedea în lege toate excepțiunile. De altfel, legea aceasta este copiată întocmai după legea franceză. Art. 9 și cele următoare se votează nemodificate. Se votează apoi legea în total cu bil © .s Se ia în discuție proiectul pentru modificarea unor articole din legea sistemului metric. Se votează. Se ia în discuție proiectul de lege prin care ministerul industriei este autorizat a încheia o tranzacție cu societatea petroliferă „Regatul român". Se votează. Se votează proiectul de lege pentru sporirea contului curent din care Capitala va face lucrări de canalizare. Se pune la vot proiectul prin care se declară de utilitate publică lucrările pentru aducerea apei la Fălticeni. Se adoptă. Se pune la vot proiectul pentru împrumutul orașului Caracal. Se pune la vot împrumutul orașului Bacǎu. Ședința se ridică la orele 5 și un sfert, insă’, ședință de noapte ca să sa continue discuția legilor. # Biuroul hotărește ca d-ni. dr. Rîmniceanu și C. Dissescu să'șî desvolte interpelările și să se facă ședințe de noapte pentru, continuarea discutiunei legei industriale. • legiuitoare Legea repaosului duminical Se ia in discuție legea repauzului duminecal. D. C. laica, raportor, dă citire proectului. Articolele 1 și 2 se votează fără discuție. La articolul 3 iau cuvîntul: D. I. Lahovary, care propune ca în comunele urbane și tîrgușoare magazinele cari desfac articole, îndeosebi pentru țărani să poată fi deschise pînă la 2 după amiază, alminteri sătenii ar trebui să-șî părăsească munca în zilele de lucru pentru a veni să-șî facă tîrguelile necesare. D. Al. Marghiloman observă că se permite unor stabilimente să stea deschise Duminica pînă la orele 2; funcționarii comerciali vor fi liberi a doua zi plnă la orele 2. Erau însă că stabilimentelor acestSa U SENATUL — Ședința de la 30 Martie — înainte de deschiderea ședinței se afirma in culoare că, în urma intervenției guvernului, biuroul ar fi hotărît să respecte ordinea de zi, așa că interpelarea d-lui C. Dissescu, care e a douăsprezecea sa ordine, să nu poată fi dezvoltată în ședința de azi. Senatorii din minoritate, informați de aceată intenție a biuroului, sunt hotăriți să protesteze cu energie. Interpelarea d-lui Dissescu, anunțată pentru azi, a făcut ca tribunele să fie complect ocupate încă înainte de ora 2 p. m. Culoarele din jurul sălii de ședință sunt de asemenea arhi-pline de publicul care reclamă permisiuni de intrare la desbatere. Senatul face impresiunea zilelor de mari desbateri. Atmosfera e foarte încărcată și se așteaptă dezbateri furtunoase. Ședința Se deschide la orele 2 și 30 pm. Prezidează d. general Budișteanu. Pe banca ministerială d. M. Orleanu ministrul industriei, Ionel Brătianu, Spiru Haret și Alex. Djuvara, D. C. Dissescu ia cuvintul și cere ca Senatul să încuviințeze ca să-șî desvolte interpelarea la începutul ședinței. D. dr. Rîmniceanu. In cazul cînd se acordă cuvîntul d-lui Dissescu, eu am întietate și-mi mențin rîndul la interpelarea mea. D. I. Brătianu. Deși e contrar regulamentului, eu voi ca interpelările să se dezvolte, mai ales că, judecind după atmosferă, mi se pare că oratmii rău pregătiți pentru Gef Interpelarea d-lui dr. Rîmniceanu — In chestia, broșurea d-nului * Sion — Cînd acum două săptămîni am emis părerea că e bine ca guvernul să se grăbească... C. Brătianu părăsind in acest timp banca ministerială, se produce un violent incident între d. dr. Rîmniceanu și d. Alex. Djuvara, în cursul căruia vice-președintele Senatului amintește ministrului de externe că in timpul opozițieimite lupta să trimeată la Văcărești pe tatăl actualului prim-ministru). Revenind la obiectul interpelărea,d. dr. Rîmniceanu spune că broșura d-rulul Sion înseamnă o dovadă , tai mult a vîntului anarhic care suflă în această țară. Azi ca să te procopsești, trebue să ștergi galoșii unui ministru, să te faci galoșar, dar nu să înveți și să muncești. Eu, însă, nu am șters galoșii niciodată. C. Brătianu nu a voit să-mi trimită actul cu care să dovedească că a pedepsit în adevăr pe d-rul Sion, a cărui broșură m’a surprins prin îndrăzneala ei. Această broșură, care pregătește revolte și seamănă vîntul anarhiei, e semnată de un funcționar public. Voi vedea dacă d. Ionel Brătianu îmi va răspunde ori nu. Eu am un obiceiu foarte vechi, care nu e după moda nouă: să spun verde adevărul. Se pare, insă, că lucrul acesta nu place d-lui Ionel Brătianu, care e foarte diplomat. D. Brătianu mi-a făcut insulta să nu-mi rspundă la o trecută interpelare. De aceia, d-le prim ministru, nici nu țin să-mi răspunzi. Ai crezat, însă, un rău precedent, d-le Brătianu, căci nu ești președinte intr’o țară autocrată, ci intr’o țară constituțională. Anul trecut d. Brătianu a spus că dezaprobă articolele d-rului Sion. Socialiștii intrati în partidul liberal au voit să acapareze totul. D. dr. Rîmniceanu citează cazul d-lui Clemenceau in conflictul cu o comisiune a parlamentului francez, pentru a da o lecție d-lui Brătianu cum trebue să se poarte cu parlamentul. După 14 luni de șefie a d-lui Brătianu, văd eu unde a ajuns acum partidul liberal. D-ta. d-le Brătianu, ai o mare dușmănie în contra tuturor soldaților bătrini din partid. Mentalitatea erei nouă din partid e să dărîme tot din temelie. Să vedem acum ce conține broșura d-rului Sion. E ceva nemaipomenit ca un funcționar inferior să-și permită să scrie în asemenea termeni. Dacă guvernul viitor va ține să facă o anchetă la direcția sanitară, eu îi vor sta la dispoziție ca să-l ajut și să se dea astfel o lecție tineretului că nu trebue să se jefuiască banul public, cum a făcut jl rul Sion. Domnul Cantacuzino a petrecut un an și jumătate în concediu și a lăsat direcția sanitară pe mîna d-rului Sion. Să dăm cărțile pe față, pentru că credință mea e că ne sună coliva. D. Brătianu cunoaște toate, aceste foarte bine și dacă nu le cunoaște, să-mi dea voe să nu-i fac complimentele mele. D. Ionel Brătianu a venit de-a gata la șefie. Tatăl d-sale, însă, și cu C. A. Rosetti au luptat și au stat chiar în pușcărie. D-rul Sion, în broșura sa, vrea să arate că tot ce s’a făcut și se face în țara asta, se datorește numai marelui și micului Brătianu. Ei bine, eu nu accept teoria aceasta, deși sunt și voi rămîne în partidul liberal. Se suspendă ședința pentru zece minute. La redeschiderea ședinței, d. dr Rîmniceanu continuă dezvoltarea interpelărei. E o tristă, o rea școală, spune d-sar aceea pe care o inaugurează direcția sanitară, atunci cind vrea să falsifice istoria sanitară. D-rul Sion e un funcționar care nu face cinste guvernului E curios și eu mă întreb; care e puterea acestui om, e un Samson?. Dacă ar fi așa, eu cel dinții i-ași smulge părul. Eu nu sunt diurnist. Și dacă mi-am pus candidatura la Credit, a fost ca să vă dovedesc că creditele și băncile nu sunt patrimoniul d-stră, ci al nostru al tuturor. Eu nu vrei să se inaugureze ideia că ceia ce nu vor cei trei frați Brătieni nu se poate, în țara aceasta. D-la, d-le Brătianu, nu ai dreptul să calci legea, pentru că nu ești nemuritor pe fotoliul de prim-ministru. Trebue să știi, d-le președinte al Consiliului, că profesorul dr. Sion a lipsit de la Universitate 132 de lecțiuni din 200, și, cu toate acestea, încasează leafa. Mă întreb de ce d. Brătianu nu a voit să-mi răspundă, ce pedeapsă a, dat d-rului Sion? Eu cred că nu i-a dat nici o pedeapsă. Nu mă trag! d-ta pe sfoară, d-le Brătianu, dar cu pe d-ta, poate, poate! Cu frica nu se conduce un partid, d-le Brătianu. Vade șeful pe care oștirile îl urmează de frică. Și cum tolerez! d-ta ca un funcționar inferior să-șî bată joc de toți de toate în țara aceasta? Ran are să te astupe, a-Ie BigManuț,