Dimineaţa, mai 1910 (Anul 7, nr. 2214-2244)
1910-05-01 / nr. 2214
No. 2214 itetiJL VH PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului:i -Str. Sărindar No. 11 - -----——— „ „ provincia „ 14,90 mT| |M __ T~ m „ Străinătatea „ 12/49 ^.q-ladia-A ................... -----------,n „ vinii<vn--~.n-i-i*------------------0 = 11 APARE IN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA “ București DIRECTOR CONST.UINE Abonamente cu premii: Vini an Lei 20__1 6 luni Lei 11____ 7 luni ... Le 6.— Remai străinătate prețul este îndoit TELEFON• Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitala „ 14/10 Provincia „ 14,90 Străinătatea .. 12/49 3îmb&t& 1 Mată !9îft Sosirea d-lui Take Ionescu de pe la orele 4 lum. o mulțime imensă se află pe peronul gării de Nord, așteptînd sosirea d-lui Take Ionescu. Sînt prezenți toți membrii clubului conservator-democrat, aproape toți fruntașii și reprezentanții în parlament conservatordemocrați aflători în Capitală. Toată lumea citește și comentează cu aprindere convorbirea cu d. Take Ionescu pe care Adevărul a reușit s-o publice încă înainte de sosirea în Capitală a șefului conservatorilor democrați. Trenul intră in gară la orele 5 și 40. La apariția trenului, cei prezenți au izbucnit în entuziaste strigăte de „Ura !“ „Trăiască Take Ionescu !“ Trăiască partidul conservator-democrat !“ Apoi, în urale și ovațiuni, d. Take Ionescu a fost condus pînă în piața gărei, unde s’a suit în automobil împreună cu d Victor Ionescu, ducîndu-se acasă De aci, d. take Ionescu s'a dus apoi la clubul conservator-democrat care gemea de lume. La clubul conservator - democrat întrunirea Dela gară toți cel cari eșise în întîmpinarea d-lui Take Ionescu, au mers la clubul conservator -democrat, unde se anunțase că va veni și d. Take Ionescu, pentru a rosti o cuvîntare asupra situațiunei politicei interne. D. Take Ionescu sosește la club la orele 5 și 30; i se face aceeași primire entuziastă cu care a fost salutat la sosirea în gara fiord. de & întrunirea dela club e prezidată de d. Cantacuzino-Pașcanu. D-sa anunță succesul de la Roman spunînd că și-a făcut datoria de conservator-democrat, oferind d-lui Take Ionescu la sosirea sa, un nou scaun, în loc de plin. Alegerea dela Roman, a doveau, însă, că junimiștii care la București combat guvernul, la ROSS votează cu liberalii. Numai „nebunii“ mai pot crede azi că ă. Carp va forma guvernul V.Barbu Păltineanu. Azin.,e în numele tuturor salutarea de bună venire șefului partidului. Primirea de la gară și întrunirea de aci, arată că e ceva în atmosfera politică în care cuvintul m.e doved« •că suntem de acord cu d-sa nn direcțiunea ideală pe care a partidului, făcîndu-ne să facem o opoziție reală, legală și reală. 1 Avem marea mulțumire de a constata că nu e numai nedreptate în lume și că d. Take Ionesc“ tapată recompensa politicei sale încet dar de la toți. Conservatoii din jurul d-lui Carp au pierdut totul Și teamă îmi e că vor pierde și onoarea. Noi n’am pierdut onoarea și am convingerea iă pînă în cele din urmă vom ciștiga și victoria. încetul cu incertul fiecare om e pus la locul lui, pentru că singur ișî dă măsura puterei sale. Azi personalitatea d-lui Take [Ionescu s’a ridicat așa fel Incit e 0 fericire nu numai pentru partid ci și pentru țara întreagă. D-lor, n’am avut să tratez cu nimeni, pentru că nimeni n’a venit să trateze cu mine, și nu eu vom începe vreodată (Apl. pref) Și iată de ce: Am intrat în ultima fuziune cu perfectă bună credință. Aveam convingerea că după dezordinea de la țară nu e permisă dezordine la oraș- De aceea am refuzat să fiu proclamat șef, atunci cînd poate toată Camera și Senatul m’ar fi urmat. Am pierdut prin aceasta ceva numericește, dar am cîștigat sufletește. Eu n’am plecat de bună voie din partid, am fost gonit, și nu gonitul poate face propuneri de împăcare- Vă afirm deci, încă odată, că nu mi s’a făcut nici o propunere de fuziune. Tot ce se spune contrarul, e iluzie. Dacă acum măsurăm cele făcute pînă azi, putem spune că nici un partid n’a făcut atît de mult în atft de scurt timp. Astăzi situația politică e limpede: avem un guvern mort, și un partid conservator, care și-a adus aminte acum o lună, că e partid de opoziție. (Aplauze). Am fost totdeauna leal față de rege. Eu nu pot să cer regelui să mă aducă la putere, pot însă să cer țărei să mă indice. Aceasta am făcut-o, țara s’a pronunțat pentru noi. Prin urmare succesiunea guvernului trebue să fie a noastră. (Aplauize și urale prelungite). Cu aceasta întrunirea a luat sfîrșit. La plecarea dela club i -s’a făcut. d-lui Take Ionescu ovații nesfîrșite. R. Porter Discursul d-lui Take Ionescu ! Cînd am plecat, au fost mulți fcart credeau că fac o greșală. Eram convins că la reîntoarcere pomi găsi situația politică așa cum am lăsat’o. . S’a întîmplat un singur eveniment politic: alegerea de la Roman, care a confirmat adevărul că viața politică a țarei s’a schimbat. Și zic singurul eveniment, pentru că micele scandaluri nu [au importantă pentru mine. c Manifestațiile de stradă din t înainte își aveau explicația și nu erau periculoase, pentru că cele două partide puteau să le dea un caracter teatral. [ De cîțiva ani lucrurile însă s’au schimbat. Și dacă manifestațiile de stradă ar fi viața curentă a .. țarei acestea, pe ce ordine ne-am putea sprijini ?e întinderea vieței politice și deștepptarea corpului electoral, se datorește a partidului nostru și avem dreptul ți să vorbim cu mîndrie de ele. Pe câtă vreme nu se prezintă o chestie mare, ci o chestie pe care trebue s’o oprești cu orice preț, viața politică trebue ri menținută pe terenul legal. Mi s’a spus că sunt fricos. Sunt cuminte, oi (Vil apl.) Și cînd s’au schimbat astfel lucruririle in țara aceasta, trebue să tragi înlin evenimentele petrecute azi în invățămîntul care se impune. Și învățămîntul este că alegerea de la Roman ce a confirmat din nou, ca și trecutele la alegeri parțiale, că partidul conservator-democrat e partidul pe care-1 vrea țara și, voindu-i țara, va fi și guvernul de mîine. 9 Și acum pot să vă spun și părerea mea asupra situației politicei interne. , Iată ce cred eu despre viitor: „ Nu vreau să arăt deliciile budgetare partidului ca să-l duc la putere, or dar azi pot să afirm în convingerea sa mea adîncă, că d- Carp nu poate să nu vie la putere. (Apt- pres.) Pu Aceasta e convingerea mea adîncă pr și nestrămutată. ne M’ați urmat cu încredere, vă rog te, să mă urmați și de aci înainte, căci nu luă pe sufletul meu răspunderea viitorului- (Aplauze prelungite)- mi Dar mai e o chestie. Multă lume, din dorința ca guvernul să e adăldii mai repede, a vorbit de împăcare, sa. •-------**----- Consfătuirea carpiștilor din Buzău BUZĂU, 29 Aprilie. — Aseară a avut loc la clubul carpist o consfătuire intimă a membrilor partidului de aci, la care a luat parte și d. Marghiloman, șeful partidului buzoian. S’a discutat, între altele, chestiunea întrunirei de parțea viitoare care va vea loc la Buzău și s’a hotărît plecarea unui număr de delegați de aci, la întrunirea care are loc astăzi la R.Sărat. D. Al. Marghiloman care a rămas și azi la Buzău, a primit vizita mai multor fruntași amici politici de aci la vila Albatros. --------- Sandu Congresul din Pitești al cercurilor comerciale și industriale Iată programul Ziua 1 — Duminică 9 Main 1) Plecarea din gara de Nord spre Pitești la ora 7 dim, a congresiștilor Cercurilor din București, Giurgiu, Călărași, Slobozia și Țîndărei. 2) Intîlnirea la Chitila, la ora 7.14, cu congresiștii Cercurilor din Iași, Dorohoi, Tecuci, Galați, Brăila, R.-Sărat, Buzau, Mizil, Ploești și Sinaia. • 3) Intîlnire, la ora 1013- in gara Pitești cu congresiștii Cercurilor din T.-Severin, Craiova, T.-Jiu, R.-Vlcea, Drăgășani, C.-Lung, T.-Măgurele, Zimnicea, Roșiori, Corabia, Tîrgoviște și Pitești 4) La ora 10-32, plecarea tuturor congresiștilor în escursiune din gara Pitești la C-de-Argeș și în munții lui Țepeș-Vodă. 5) Seara, înapoiarea congresiștilor la Pitești și primirea. Ziua II. — Luni 10 Main 1) La ora 8 jum. dim. serviciü divin la biserica Sf. Vineri, la care vor participa toți congresiștil. 21 La ora 10—12 dezbaterile congresului în sala „Universala“, ampla următoarelor puncte: a) înființarea de bănci pe lingăercuri. b) Ușurarea impozitelor ) Cestiunea cooperativelor, liberatea comerțului, măsurilor sumare, comerțul ambulant și repaosul duminical. d) Educațiunea și ridicarea nivelului cultural al comercianțior și industriașilor. e) Naționalizarea și ocrotirea comerțului și industriei romînești. f) Mijloacele rin cari s’ar putea în mod demn practic ajunge la strîngerea legăturilor de prietenie între membrii tuturor cercurilor din ț oră. 3) Dela ora 12—2 p. m. timp fier rezervat mesei. ( 4) Dela ora 2—6 p. m. continuara și închiderea dezbaterilor. ( 5) Dela ora 6—8 p. m. vizitarea Iașului. ( 6) La ora 8 seara masă frățească de despărțire a congresiștilor "<■ L pavilionul dealului de la „Tri-b alea“. £ înscrierile se vor face la toate arcurile din țară, cel mult pînă 1a 6 Mai și în București la c arcul tentral în str. Izvor No. 14. s * a Congresul se va ține în zilele de c și 10 Mai. ’------*-----' I n Știri politice Din sorginte autorizată patem afirma că d. Carp a trimis vorbă amicilor săi fruntași că în caz cînd n’ar dezaproba excesele de Mercurî noaptea ale agenților carpiști, d-sa va acorda o convorbire, sau va adresa o scrisoare, dezaprobindu-le. ( In urma acestora, a apărut în „Conservatorul" de aseară următoarea notă „Astă noapte, după terminarea întrunirei de la Dacia, s’a întîmplat unele fapte pe cari nu putem decit să le regretăm. Mulțimea agitată a mers la locuințele d-lor Brătianu, Costinescu și Haret și a manifestat ostil, dedîndu-se și la oarecare acte violente. Regretăm că s’aă întîmplat aceste lucruri, cu atît mai mult cu cît ele nu sînt necesare, actualul regim fiind în agonie. Dezaprobînd faptele de astă noapte, nu putem însă, a ne opri să recunoaștem că vina este a guvernului care, sfidînd sentimentul public, a întins coarda ticăloșiei sale atît de mult încît a ajuns să umple de revoltă și sufletele celor mai pacinicîi cetățeni." De la rindul sau Epoca1 explică astfel cele petrecute: „Am publicat azi dimineață o dare de seamă a întrunirei de aseară și manifestației care a urmat. S’am petrecut cu acest prilej scene pe cari le regretăm, dar din fericire fără nici o importantă ori gravitate. De altfel ținem de pe acum să aratăm că autorii lor sînt tocmai in rîndurile poliției. Atît în sala de întrunire cit și în cortegiul manifestanților, unde intențiile cele mai liniștite domneau, se strecuraseră mai mulți agenți, cari n’au făcut decît pe provocatorii la dezordini. Iată și numele lor: Mavrogea, Andreescu, Retezeanu, Diesen, Ion Ionescu, Popescu-Țiganu, Pancu, Mateescu, etc. Și pentru a stabili și mai bine faptul vom reveni în numărul de mîine precizînd și care fost rolul fiecăruia." 1 -----*---- Nenorocirea din Oltenița Parchetul de Ilfov a fost avizat telegrafic de următorul accident mortal întîmplat în Oltenița. Copilul Tudor Gh. Boboc, în vîrstă de 9 ani, venind de la școală cu mai mulți elevi de aceiași seamă cu el, cu care se juca, ajunse fără să bage de seamă între caii de la căruța săteanului I. Niculae Radu, care trecea pe stradă. Ne mai avînd vreme să se retragă, fu trîntit jos și apoi călcat de toate Bietul copil muri pe loc. H. *----#— Inundațiile din jud. R.-Vilcea la ministerul de interne s’au primit două telegrame din partea prefecturei jud. R.-Vilcea, prin care se arată ravagiile ce au făcut ploile in acest județ. in ziua de 19 c. orele 5 p. m. pină a doua zi dimineață a plouat torențial, cum nu s’a văzut în acest județ, din care cauză foarte multe poduri și șosele au fost stricate. S'au luat urgente măsuri pentru repararea lor. Astă noapte de asemenea a plouat și azi timpul este neuros. In altă telegramă prefectura comunică ministerului că ploaia continuă. Apele au eșit din matcă și au distrus podurile de pe apele Verdea și Mitofani. S'au luat măsuri de apărare.—Rep. Furtuna din Ploești A PLOEȘTI, 29 Aprilie.— Azi pe la cele cinci și un sfert după amiază, „i deslănțuit asupra orașului nos ^ ”, o furtună însoțită de ploaie și ternice manifestațiuni electrice, acum și grindină în mărimea aluli. Durata a fost de vre-o 15 minut 7 Stradele orașului au fost complect cundate de apă, si Ploaia și grindina a căzut în mal ra alte părți ale județului. Nu se știe pînă acum dacă grinda a cauzat stricăciuni recoltelor amolot,—Slavăij *-----*— întrunirea sec. de patronaj „Matei Basarab“ Membrii sec. de patronaj „Matei Basarab“ s’au întrunit în adunarea generală erî la orele 6 după amiaza în sala de bibliotecă a sus zisului Liceu, sub președinția d-lui C. I. Stoicescu. ( Erau de ară d-niî C. I. Stoicescu, fost ministru, Take Protopopescu, dr. M. Minovici, N. Tomescu, Tzigara - Samurcaș, Mircea Poenaru Bordea, Brătilă, directorul învățămîntulu profesional, G. Banu, D. Constantinescu, directorul liceului Matei Basarab, etc. D. Gh. Dem. Teodorescn D-trn, se- j Metarul societăței, dă cetire statuteor societăței, cari sînt în parte molificate. D. di. Malinescu, exprimă dorința sa pentru data de 16 Noembrie 1910, cînd se va serba a 50-a aniversare a fondarea liceului Matei Basarab, societatea să-șî aibă clădit un local P l1 sau. 1 D-ni. C. I. Stoicescu și Take Protopopescu, sînt de părere ca mai întiu să se închirieze un local unde să se instaleze internatul și tocmai cînd r fi fonduri mari, să se înceapă o clădire. La sfîrșit s’a ales următorul 00- liter:u D-nii C. I. Stoicescu, președinte, J. Gogu și Tuluc, profesori ca cenîru ori, D. Constantinescu, directorul lite sului, casier, Const. S. Banu, dr. N. C omescu, dr .M. Mirinescu și M. Brărelă, ca membrii în delegație. te cu întrunirea s’a terminat la orele anunțîndu-se ca foștii elevi ai liceului cari nu s’au înscris încă în accietate, să-șî trimită — dacă dorresc—cererile directorului liceului. m. >^1 ju /srtrr^ * ta Manifestația din Capitală! Locuința d-lui Spiru Haret unde au venit ori mai mulți cetățeni pentru a vedea devastările făcute după întrunirea de la Dacia ind Procesul preotului Vasilescu ----------------- In jurul gravelor acuzațiuni aduse mitropolitului primat Preotul Vasilescu a fost natopicR tri ia orele 3 după amiază si a început judecarea preotului Constantin Vasilescu, din comuna Surani, care după cum se știe a adus prin ziare grave acuzațiuni mitropolitului primat. Acuzatul este dat judecăței pentru că a părăsit postul fără învoirea mitropolitului. Preotul Vasilescu a fost judecat de către consstoriul spiritual al parohiei de Ilfov, în palatul mitropoliei. Consistoriul se compunea din preoții: Ștefan Călinescu președinte, Ilie Iordănescu, de la biserica Lucaci, C. Dumitrescu dela biserica Icoanei, Constantinescu Lucaci dela biserica Sf. Vineri, Gr. Georgescu dela biserica Slobozia, membri. Acuzațiile au fost aduse de către preotul Georgescu, iar din partea ministerului de instrucție publică se afla d. Eftimescu revizor eclesiastic Preotul Vasilescu Reclamantul a fost primarul comunei Surani. Martorii în acest proces sunt în număr de 18, toți din comuna Surani și anume: I. A. Ștefan, M. Presda, Ilie Chirițescu, Ion Ionescu, Gh. Rădulescu, Gh. Stănescu, N. Alexandrescu, Marin I. Călin, D-tru Ionescu cîntăreț, Francu Dumitru, C. I. Herdescu, Gr. Georgescu, N. Constantinescu, Gh. Iancu, Stoica Ionescu, G. Rădulescu, G. Rădulescu, N. Stănescu și Gh. Anghel. Preotul Vasilescu s’a prezentat singur fără nici un apărător. UN INCIDENT Imediat ce s’a deschis ședința preotul Vasilescu a cerut cuvintul în chestiune prealabilă. D-sa a spus că consistoriul spiritual nu are competința de a’l judeca pentru motivele următoare:S'a violat regulamentul Sf. Sinod care cere ca înainte de a se ia un preot în judecată trebue acută ancheta, lucru ce nu s’a făcut. Al doilea pentru că a înaintat ziua de 11 Martie, acțiune conta mitropolitaului primat acuîndu-l de fapte imorale și de eezie și această judecată nefiind erminată, nu se poate judeca aum. Adaugă că nu poate fi judecate consistoriu pentru motivul că cesta reprezintă pe mitropolitul rimat cu care se judecă și că art. 18 din Cartagena poruncește. Episcopul mi-și poate judeca judecata sa“, ci judecata să se acii de către Sinodul eparhiei, a dică de Sf. Sinod. .’a Membrii consistoriului n au voit n- să țină de loc seama de acesteia puncte și au opinat pentru judeacarea procesului. nI PREOTUI. VASILESCU IMPIEDECAT SA VORBEASCĂ ră Preotul Vasilescu S. cerut apoi și i s’a admis de către consistocitească un memoriu cu aj privire la acest proces. După ce a citit punctele prin care arată că nu poate fi judecat de consistoriu a ajuns la partea privitoare la faptele imorale se_vîrșite de mitropolitul primat. .". Atunci o violentă discuție s’a a iscat între membrii consistoriului și preotul Vasilescu. I s’a interzis de a mai continua cu citirea și nu i s’a dat voe nici chiar să vorbească. l" Preotul Vasilescu a depus meritoriul pe biroul consistoriului și a părăsit sala de ședință. ACUZAREA Imediat ce preotul Vasilescu a părăsit sala de ședință, revizorul Georgescu a citit actul de acuzare prin care preotul Vasilescu este chemat în judecata consistoriului Din actul de acuzare reese că primarul comunei Surani a făcut cunoscut mitropoliei că populația comunei suferă din cauză ca preotul Vasilescu a părăsit comuna. Ancheta a fost făcută de către protoereul județului Prahova- De notat că la această anchetă nu a fost chemat și preotul Vasilescu. Este interesant ceea ce a constatat ancheta și care constituție punctele principale din acuzație.Preotul Vasilescu ține discursuri politice în biserică, a depus jurămînt fără învoirea mitropolitului, a citit leturghia după ora 4 și a mîncat carne in Vinerea Crăciunului. ASCULTAREA MARTORILOR După ce s’a citit actul de acuzare, s’a început ascultarea martorilor. Au fost ascultați 9 martori din ' 16 și anume: Constantin Marinescu, Ion Ionescu, N. Alexandrescu, comersant. Marin Ion Radu, Frîncu Dumitrescu, loan Ștefănescu, Dumitru Ionescu, Ghiță Anghel și Ilie Chirițescu. 1 Restul de 7 martori, n’au mai fost ascultați. s In urmă revizorul Georgescu a i citit rechizitorul din care reese ! Că preotul Vasilescu s’a făcut vinovat de 6 abateri dela dogmele și canoanele religiunei creștine - ortodoxe, d ij A mîncat carme în vinerea- Crăciunului. 2) A depus odată jurămînt fără c să ceară consimțimîntul mitropolitului. S) Cuvîntările lui din biserică au un caracter politic. 4) t A ținut liturghia după amiază. 5) d N’a miruit într’o Duminică și al 6i a părăsit postul fără să donmunice din vreme. ci Revizorul Georgescu încheind a d cerut să i se aplice maximul de pedeapsă. a Sentința ^ CATERISIREA PREOTULUI CI La orele 8 membrii consistorialui au intrat în deliberare care a finnt nu pînă la orele 10, cină preotul Călionescu, președinte, a dat verdictul prin la care în unanimitatea membrilor, preotul Vasilescu, pentru abaterile constatate ce prodoeria din Prahova și j^ relevate de revizorul Georgescu în ședință a fost caterisit, cu drept de apel la Sinod. Sentința a fost dată în fața martorilor, acuzatul fiind absent Gn. — Incidentul Creangă - Dobrovici Un comunicat oficial . Demisia d-lui Dobrovicî primită E cunoscut incidentul dintre d-nii Creangă, secretarul general al ministerului industriei și d. Dobrovicî director la acel minister, — incident în urma căruia d. Dobrovicî și-a înaintat demisia de la. D. Orleanu cercetând amănunțit acest caz, a dat acum prin presă următorul comunicat: „Ministerul industriei și comercialui dă cea mai formală desmințire a tuturor svtonurilor răspîndite prin presă asupra unor pretinse nereguli , ce s’ar fi întîmplat in minister. Totul se reduce la o ceartă veche dintre d-nii Dobrovicî, fost șef al serviciului comerțului și Rădulescu- Stroița, fost șef al serviciului informațiilor.Cînd d. Dobrovicî a devenit director, a cerut ministrului ca, de la serviciul informațiilor ce se afla de la 1 Aprilie în direcția comerțului, d. Rădulescu-Stroița să fie mutat in altă parte, ministerul, pentru a aduce liniște. Încuviințează această mutare. Cînd totul se credea sfirșit, d- Dobrovici cere a se precede imediat la recepțiiunea serviciului ce d. Rădulescu părăsea. I se obiectează de ministru că în vederea vacanței, acest lucru se putea aminti pînă după Paști. D. Dobrovici insistă din nou pe motivul neregulelor ce s’ar găsi în serviciul ce d- Rădulescu părăsea, formulînd contra d-sale acuzația că și-ar fi însușit sumele de 500 și 300 lei, ordonanțate pentru scopurile ministerului- Se deleagă dn secretar general cu facerea anchetei, care constată că cele două sume se găseau la minister în ette un plic, deasupra cărora era scrisă destinația banilor . Vâzînd că această acuzație nu-i reușește, d. Dobrovici face o nouă at euizare, de astă dată în contra d-lui Muzicescu, fost funcționar, că și-ar fi Însușit suma de 825 lei, menită să fie trimisă la Viena atașatului nostru comercial. D. secretar general făcînd și această anchetă, constată la Banca Marmorosch Blank, prin însăși dhitanța atașatului comercial, că acești bani erau trimiși la destinație. Cu ocazia primei anchete, d. l Dobrovicî găsește putința să fie i ireverențios cu d. secretar general. _ c Ministrul, luind cunoștință de ■. toate aceste fapte, a aplicat d-luî s Dobrovicî avertismentul; acesta, ț, nemulțumit, și-a prezntat demisia, la care ministrul i-a răspuns prin j a-î da mai întîi un termen de a gîndire, apoi, revenind, i-a prini mit’o. La aceasta se reduce tot incidentul și e regretabil că funcționari înalți, uitînd ceea ce datoresc lor și superiorilor lor, fac ca atari ocaziuniî să se producă“. ^ jupsisarsis evadare HUȘI, 29 Aprilie. — În dimineața zilei de 28 Aprilie a. c„ pe la orele 6, cînd se făcea curățenie prin camerele arestului preventiv, un minor, anume Petrescu Ioan, care se afla în prevenție, inculpat de mai multe furturi, se furișă într’o parte cu un hărlet în mină și, văzămîndu-l de zid, se urcă pe el și sări în dreptul santinelei No. 2. In primul moment santinela, care era soldatul Drosu loan, nu’l observă, însă evadatul rupînd’o de fugă, a fost văzut și somat să stea. Văzînd însă că el își continuă fuga, santinela trase două focuri de armă, fără ca vre-un glonte să lovească pe evadat. Acesta însă, speriat, s’a culcat la pămînt. In acast timp sosind la fata locului două companii dela batalionul local și auzind descărcături, s’au îndreptat spre arest. Evadatul a fost astfel prins și readus la arest. Judiciare Curtea de casație în secțiuni unite a judecat era o speță extrem de interesantă, care, ca principiu de drept se pune pentru primă oară înaintea supremei instanțe. Bătrinul Fain murind, lasă moștenitori ai averei, pe copiii fiului său adoptiv d. S. Fain. Fiscul impunînd succesiunea socotește pe moștenitori ca străini și o taxează în consecință cu 114 la sută. Apel din partea moștenitorilor , cari pretind că nu li se poate aplica decît una la sută, ei fiind descendenții direcți, moștenitori legitimi ai defunctului. Și atunci, problema juridică copiii fiului adoptat sunt sau nu nepoții adoptatorului ? Tribunalul respinsese apelul hotărînd că ei nu devin rudele adoptatorului. Recurs la Casație din partea moștenitorilor. Și fiindcă după cum spuneam chestiunea aceasta de drept se înfățișează pentru prima dată, secția treia a Curții a făcut de două ori divergență, astfel că recursul a trebuit să fie judecat de secțiuni unite, fapt care a avut loc erî. înalta instanță a amînat pronunțarea deciziei, care va forma o jurisprudență atît de importantă. Fml Melót le litem! Morilor de Ziua IV-a Ședința se deschide la orele 9 și jumătate. In continuarea interogatorului d-lui maior Chirițescu, di se pun diferite chestiuni de către comisarul regal d. maior Castriș, care caută să scoată în evidență prin ele și prin răspunsurile inculpatului, modul neregulat și abuziv în care a procedat cu diferitele acte de gestiune. Maiorul Chirițescu în justificarea sa, între altele, citește un raport al ministrului de instrucție publică, cerînd să se detașeze la inspectorat un căpitan ajutor, din activitate, oricare ar fi el. D. Chirițescu mai dă cîteva explicații, după care interogatorul se consideră terminat. e INTEROGATORIUL CĂPITANULUI i. DUȚESCU . ține rîndul inculpatului căpitan Duțescu, care este lăsat, tocamai ca și d. Chirițescu, să povestească singur, la început, partea u care îl interesează și tot ce știe în acastă afacere. D. Duțescu, începe cu declarația că, înainte de a se apăra de atcuzațiunile grave ce i se pun în sarcină, are de spus că a servit timp de 30 ani armata țăreicu credință și devotament, fără, ca pînă acum să fi existat vre-o pată , în toată lunga lui carieră militară. Și dacă spre nenorocirea lui d. Chirițescu nu se gîndea la înființarea inspectoratului și nu l’ar fi luat ca funcționar, ar fi fost scutit și de această rușine , ca la o vîrstă matură să fie adus — pe nedrept — la baza justiției pentru fapte incorecte. Ajungînd la partea acuzărilor ce i se aduc, spune că în administrația inspectoratului era considerat mai mult ca un scriiitor și cu tot titlul de ofițer-casier ce avea, nu îndeplinea nici un oficiu în legătură cu acest titlu, căci totul se făcea de către d. maior Chirițescu, de ale cărui ordine asculta. La început, spune dânsul, cu multă greutate a putut lua bani de la maiorul Chirițescu, pe care îl face răspunzător și de cererea mandatului de 37.081 lei. Cu furniturile de alimente și celelalte era însărcinat guardul Niculescu, astăzi decedat, care singur făcea comenzile și se înțelegea cu maiorul Chirițescu. In ce privește chestia manualelor școlare, Duțescu spune că nu s’a amestecat. Iar cu justificarea fondurilor dă explicațiunea următoare: Văzîndu-se că nu ajung acte justificative pentru toate sumele cheltuite, dînsul a plăzmuit facturi, însă după ordinul maiorului Chirițescu, pe cari a iscălit pe furnizori, apoi le-a îmbordezat după datele cronologice din conturb "trecînd la afacerea efectelor de cazarmament spune că a făcut rețineri din solde în sumă de 2900 lei, pe cari i-a dat maiorului. Ministerul, după cîtva timp, a cerut restul platei efectelor, pe cari însă maiorul nu le-a trimes Despre aceasta a sesizat el singur comisiunea de anchetă — zice inculpatul. Pe la începutul lui Martie 1908, a t început să observe că I dispar acte. ( Dintr’o convorbire cu maiorul Nicolaescu, acesta i-a dat a înțelege că ar ști ceva, dar numai la comisiune , a declarat că maiorul Chirițescu era acela care sustrăsese de la birou acte, servindu-se de cheia de la ser țitarul d-lui maior Nicolaescu. .1 Ședința de după amiază După o suspendare de 3 ore ședința se redeschide și se continuă cu interogatorul, făcut de d. colonel Bogdan I. — V’ațî ținut de regulament ca comptabil, de la început. R. — Nu. I. — Pentru ce? R. — Eu nu făceam plăți, treceam numai mandatele într’un registru particular. Actele originale se trimitea la ministru, cu un borderou; copiile după borderou româneau la inspectorat. I. — Pentru sumele de 5000 și 2500 lei primite de maior Chirițescu cum s’a justificat. R— Mi s’a dat compturî de maior Chirițescu, pe cari eu le-am trimis la minister. I.— Pentru cei 120 plutonieri, cine a făcut statele și cine a plătit. R.— Am făcut un stat personal pentru 120, cum era budgetul, deși era vreo 180 însă restul i-am plătit pe toți din ordinul maiorului Chirițescu. I. — Cînd s’a lichidat concentrarea, s’a pus compturî de carne, pae, cărbuni, cine le-a achitat? t.— N’am avut nici o relație cu Dorojan pentru carne, carnea stricată însă adusă de Dorojan se complecta cu cea adusă de Pașoiu dela Cîmplung. Am plătit însă eu compturile lui Teodor Miron pentru obiecte de coloniale. I. — Dar suma de 10.000 lei, acont, luat de Chirițescu cum s’a justificat? R.— Am justificat-o cu corupturile trimise de mine, de cari n’am cunoștință, deși sunt certificate de mine. I. — Comisia de verificare, cum se face că a găsit mai puține zile de hrană a oamenilor, ai R— In realitate toți oamenii ai s’a hrănit 25 zile, ori comisia n’ai voit să fie socoteală de cit de 30 » zile. n I.— Cum s’a făcut cu suma de 1. . 37081 lei. v R— Am primit-o de la minister 16 și am dat-o în păstrare d-lui Sha* ior Chirițescu. k. I— Cum ați procedat la plata u plutonierilor? e R— D. maior Chirițescu mi-a a dat ordin să fac statu personal noi să iscălesc eu pe plutonieri și eu am executat ordinul. a I— Ai iscălit In state d-ta și „ pe ofițeri. R — Da, în înțelegere cu comptabilul Niculescu, care zicea că [ a spus și maiorului, am iscălit eu pe căpitan Felix Gh. Popa și căpit. Dănulescu, insă in unna văzînd că am greșit, am spus aceasta ? I.— Cu ce s’a acoperit această sumă? R — Am plătit din leafa mia și am reținut și de la Nicolescu. 1 L— Ce știai despre revizorul ■ Chitigescu. 1 R— Deși era suspendat, d. ma 1 ior a dat ordin să-l tin pe stat. 1 ca fiind nevinovat. In adevăr sa 1 constatat nevinovăția se și leafa 1 luată, pe lunile lipsă, i s'a plătit deși nu era trecut în statul personalului. După inițiativa d-lui comisar 1 regal se pune inculpatului o serie de întrebări. Inculpatul declară că a ținut registrul jurnal și carnet de casa, cari au dispărut și bănuește că maiorul Chirițescu le-a luat și ascuns. Asupra contului privitor la furnitura cărnel, declară că este real cel de la Țuțuianu de 17.000 lei pe care l-a făcut el. Inculpatul declară apoi că numai un singur cont, anel al d-lui Horvat pentru statueta prințului . Carol, este semnat de el cu autorizația maiorului Chirițescu, după ce pierduse originalul. Interogatorul continuă apoi: P.— A fost ceartă mare. Intra d-voastră la inspectorat. In noaptea de 21 Decembrie 1907. R— Certurile Intre noi au fost mereu Incepind din 1907 șa pină In 1908, cînd Intr’o zi am strigat maiorului Chirițescu: „tîlharule m’ai nenorocit, tu care ai furat 26.000 lei“! I-am adresat aceste cuvinte pentru că mă vedeam lipsit de actele justificative. P.— D-ta erai casier, ofițer de administrație, cunoșteai modul de gestiune, și răspunderea d-tale Cum ai căutat să te degajezi de responsabilitatea ce apăsa asupra, d-tale? v R.— După cum am spus, din ordinul maiorului Chirițescu am distras de la diferite fonduri ,și venituri, suma de 20.000 lei și, ceva, pe cari i-am dat iul spre a face cheltueli pentru manualele școlare ; că tot din îndemnul lui am ticluit, acte justificative false de cheltueli fictive în valoarea sumei distrase. Deși m’am văzut încărcat în așa chip, nu am denunțat toată afacerea, mai ales cînd mă văzut lipsit și de unele acte importante ale mele, fiindcă, mă temeam de amenințările maiorului Chirițescu, pe care știindu-l în grațiile fostului ministru Vlădescu, eram sigur că mă va da afară din slujbă la revenirea,la putere a partidului conservati» INTEROGATORUL D-LUI RIGOLAESCU Se trece la interogatorul d-lui maior în rezervă I. Nicolaescu, al treilea coinculpat. Președintele îl invită să facă o expunere a faptelor, in senzul in care il crede mai nimerit.. D-sa începe, făcînd un tablou strălucit al carierii d-sale militare, care in timp de 30 ani neîntrerupți a fost un șir de fapte cinstite, nepătate și pline de devotament. Aceasta i-a atras încrederea șefilor cari 1-au, însărcinat cu funcțiuni de încredere. Memoriul d-sale nu este pătat, ca și întreg trecutul d-sale. Trecînd la fapte, d. Nicolaescu relatează cum a fost solicitat de d. maiod Chirițescu ca să primească postul de ajutor șef la inspectorat. Cum a primit și a redactat regulamentul. Orele fiind 6. ședința se ridică tămînîndu-se pentru astăzi. H. --------------------- K Din isprăvile spărgătorului Chiriac GALAȚI, 29 Aprilie. — Spărgătorul Mitică Chiriac, evadat din penitenciarul central, fiind văzut azi noapte prin mahalaua Lozoveni s’a trimis în urma lui o patrulă. Fiind ajuns de soldați, s’au tras asupra lui mai multe focuri, fără a’l nimeri. Din cauza întunericului al a dispărut. Tot astă-noapte s’au comis două furturi prin spargere, cari se bănuiesc a fi făcute tot de Mitică Chiriac împreună cu tovarășul său Crăcălucă.—Cor. Lobi 3 Male citiți m „ADEVERUL“: Misterul scrisoarei cifrate — ■ - ■ =r-rr......—Hare Montan orisinsl .................................... —