Dimineaţa, iunie 1910 (Anul 7, nr. 2245-2272)
1910-06-01 / nr. 2245
DTMTNEA'U î^nje impunătoare. Căci la ce a servit ca... ama partidului conservator da un singur lucru: ca să-î demasci un parlament de cite orî îî auzeau acuzîndu-ne, ne întrebam cum si ipoate o asemenea maltratare a realitaței. • Anarhia este în toate cugetele și d’ntirîntele lor, mai ales cînd de ®ară că părăsesc discuțiile parla ■mentare ca să se scoboare în stradă ,atacînd coroana este anarhie. Averi se face ca anarhia premeditată cart Aine după un calcul rece. Fată cu aceasta se impune ca prin atitudinea ■ noastră să ajutăm la risipirea miasmelor cari au umplut întreaga noastră țară. _ Ni se impune datoria să fie a ’dresăm la opinia publică pentru viața curată să se restabilească în toate straturile. Trebue în aceste împrejurări să aveim curajul de a fi onești, căci ni se impun datorii mari de la îndeplinirea cărora nu ne putem da înapoi, înfierează manifestația conservatorilor făcută la locuințele miniștrilor și injuriile pe cari gazetele conservatoare din Capitală și provincie le aduc regelui și nar ridului liberal. Citează un pasaj dintr’o gazetă conservatoare, prin care e amenințat de Haret. In fața carpismului de astăzi violent, trivial, lacom de putere, pe care-l respingem cu dezgust, stă partidul liberal care nu este numai o speranță a viitorului. Ci este și siguranța zilei de azi. A vemn în *ata noastră bună fracțiuni, una cu un șef fără energie, avem de altă parte pe conser “uitoriî cel noul, cari desigur dovedesc multă energie, dar nuștim dacă ea nu este provocată B.= lăcomia da putere. Principiile noastre politice le cunoașteți și avem convingerea că le vom putea aduce la îndeplinire pentru binele neamului. Avem încrederea că nu reformele noastre nașa anarhia, ci nepăsarea și jafurile. Avem dar datoria să rămînem la putere. Am închipuit acea politică socială și largă, s sîntem numai la început, dar am pus temeliile ei. Sîntem acuzații de socialism, ceea ce ne importă nu este eticheta, ci ca opera Începută să fie o operă largă și folositoare. Să nu uităm astăzi ,iind o parte din neamul robic.’eso a suferit dezastrul pe care îl cunoașteți, că în demnitatea și puterea negațuruii stă tăria neamului romînesc. Ceea ce a făcut tăria partidului liberal este credința în puterea de Viață a arestn popor, cu această credință am i«șit din vălurile revoluției țărănești, cu ea guvernăm azî și cu ea am aruncat sâmbtța în straturile țărănești din cari Va răsuti arborele itopodobit de rosude. Cuvîntarea d-lui C. Nacu Ațî auzit cum in timpul din urmă, opoziția vrea să ducă lupta de răsturnare ascuțindu-și armele lor de luptă, nerespectînd nimic. Vorbind de atentatul în contra d-lui Brătianu spune că nu este de mirat turn o parte a presei de opoziție face din Jelea un erou. Partidul național liberal, a dus multe lupte, ați văzut ce a făcut pentru mișcarea economică și este de ajuns să se facă o comparație între ce este astăzi și ce a fost în trecut. Spune că partidul conservator s’a retras în remumerate rânduri dovedindu-se neputincios. De doi ani de zile opoziția nu face decât să critice lucrările săvirșite de partidul liberal și nici unul din partidele de opoziție nu spune ce vrea. Pe ici pe calea d. Take Ionescu airarnță că are să convoace o constituantă dar nimic precis. Spune că s’a propus d-lui T. Ionescu să șteargă din cuvintele conservator-democrat pe cel dintîiîi; d-sa a răspuns că nu este încă timpul căci nu știe cari din două trebuiesc Șterse. Vorbind de acuzația ce se aduce bărboului liberal că ar fi socialist, spune că nu mai este timpul azi de a se face teorii. Citează exemple din diferite state probînd cum aceste idei sint aplaudate de însăși monarhil statelor. Sunt momente cînd unul din straturile societăței este pus în inferioare față de altul, datoria unui guvern este să satisfacă și să ocrotească toate interesele. Partidul liberal național și-a zis că trebue să îngrijească de interesele fiecărei clase. Pe acest teren partidul național liberal va veni în curînd să întrebe pe adversari ce crede asupra acestor puncte și puteți fi asigurați că toate aceste lupte vor duce la succesul dorit, ca tot românul să spună ce crede. Discursul d-lui I. Brătianu Zgomotoasele de aplauze îmi aduc aminte și de o altă forță mai puțin simpatică. Zilele trecute fiind în inspecție administrativă eram în trăsură pe drum uscat. La întoarcere, cu surprindere, un píriü nebăgat în seamă la ducere se revărsase. Apele veniseră foarte repede. Ne-am oprit ca să-i dăm timp să se retragă și în adevăr, cum aț venit așa au trecut, și grație unei mici răbdări am trecut fără piedici. Rămăsese însă ceva noroi, căci în apele acelea era mai mult noroi. Adversarii noștri ne spun, puteți să ne cereți să n’avem principii Și convingeri, nu puteți să ne cereți să nu urmărim interesul partidului chiar cînd el ne cere să atacăm siguranța statului . In sfîrșit partidul conservator acum cînd începe liniștea activităței politice cere să ne retragem de la putere. Sîntem învinuiți că nu am trecut în parlament legile promise. Mai sîntem acuzați că am rămas nepăsători la centurile religioase. Sîntem convinși insă, că roadele ce se vor culege peste vre-o zece ani vor fi apreciate.- Noi așteptăm de la opinia publică să-și dea seamă de activitatea noastră.. Legile de cari s’a vorbit că sînt amînate, mai sînt îngropate. Timpul viu are pentru noi aceeași valoare ca pentru organizațiunile putrede și stricate. Sîntem la sfirșitul Celei de a treia seziuni, mai avem una care trebue să fie rodnică. Căci avem de trecut legea industrială, reforma sanitară, cari trebuesc să-și găsească ființă fiindcă de amîndouă au nevoie ca să înflorească mumm și sănătatea națională ; vom trece reforma regel electorale, care trebue să facă diferențierea convingerilor cînd ne vom prezintă în fața alegerilor generale. Nu putem să anticipăm dSsfpra lucrărilor noastre, avem însă îndatorirea să aplicăm legile, să aducem ordinea în stat, să asigurăm ca legile să domnească și .Apoi să Întocmim un program cu care trebue să ne prezintăm ln alegerile viitoare. In trei ani de guvernămînt, cestiunea de căpetenie a partidului liberal a fost cestiunea agrară și după ce a trebuit să readucem pacea Prin forță, în urma căreia au putut să cadă victime 420 de rătăciți, iar nu simii cum ne zcuză adversarii noștri,a urmat un timp de liniște în care noi am făcut numeroase legiuiri. Am crcut și o operă de educație a poporului, căci ne spuneam că nu este de ajuns numai să scoatem mizeria din Pasa săteanului. Am făcut sforțări ca să dăm administrației rurale o altă viață și un alt Suflet. Am Crezut Că este bine să încurajăm forțele cari rezistă 1-. Kol și ami încurajat munca irațională. Am crezut *Să feste bine Să dăm o viață politică Și Romînîia te peste Dunăre, chemind la organizația măsură politică pestobrogeni. Armatei, huerodatulu i s’a dat,o mai mare dezvoltam, g’a sporit budgetul ministerului de razboiu cu 12 milioane,.I s’ați întocmit trupele de rezervă, și am văzut cum unul din litri pătații celei mai puternica armate a trimis regeli bastonul de mareșal, considerîndu-l că pe un întemeietor al unei armate puternice, întorși de la Petersburg, unii spunea un militar de primirea ce ii Va facut de către reprezentanții bâtmîieî armate bureeștî și citeste ie respectată armata rorhînă, coji Siáérshda, ca pe una din care mai slari și măi bine organizată Căci Să nu uitați că cea mai dreaptă măsură cu Care a tribut,sa fi judecăți din aprecierile străinătatei. Nici odată străinătatea nu ne-a înconjurat de, un respect mai unanim. Iată de ce, pornind la mutcă cu încredere, zic. că partidul național și-a îndeplinit în conștiință programul1.. Simajiunea î ndastru este aceea a generalului grec, care după victoria da la Saismina, la decernirea presipuilor, toți generalii cari se pretindea,va fi fost inti! în luptă în mod intinim rechinostenit Că locul al doilea se cuvine lui Temistocle. Posteritatea a recunoscut că locul întilt a fost al lui Temistocle. Asemenea și cu partidul liberal, t. s tii adversarii noștri recunosc că nouă ni se cuvine locul al doilea, adevărul este că noi avem locul intil. Sintezii acuzați că nu S’a lăsat o popularitate ciștigatâ prin fapte mari pe Cari am risipit-o. Este drept că am considerat această popularitate că pe griul strins toamna în hambare cu care primăvara semănăm ogoarele. Am crezut că datoria noastră este să arăm din nou ogoarele și am fe jmânat popularitatea noastră în ogoare noul.. Mergem pe drumul a început cuUtimuînd a seolina cu gestul larg al semănătorului a convins că ,prin aceasta satisfacem interesele acestui beam, mer, nit să trăiască și să se dezvolte. _ j Intrunirea s’a terminat in liniște. a —*—*---“ (Maiu 31 13 Iunie) 1910 CANENOAR—Ortodox: Ap. Ermic Catolic: Anton de l’adua MEMENTO. — Autoritati: Toate autorit&pie deschisi. Judiciar*. — Toto tribunalilo deschiso. TEATHE. — Grădina Ambasadori.— Compania dramatică Davila va juca: Vorî de Amelia, comedie în 3 acte*. Grădina Blandhiziei. — Se va juca, de trupa Teatrului Național: Mache și Tache, comedie în S acte. — Parcal Oteteleșanu. — Compania: lirică Grigoriu V« .iaca. Soh.Ur al II-lea. opereti in acte. Filicul Oteteli$eanu.—CompanUH* v ia rorpina de fcapt nondncefeft d-luií Const Grigoriu va juca. îneidelbergul de azi prorom. în :i Acte. Grad1.!» rtcinivti. Se va juca: ivunta de aur, opereta comică cu dan șuii m 4^note. CINEMATOGRAFE. •— VoHa , (ettitan Doamnei și fost Bristol) în fiecare scară, fféra orezë 3 Ő. Am plM la li noapte ~^aca, cinema „Arariia“. — Botuz, sala Eiofiei. ~ Grădina Rașca, cinema Gaumont......... ’ diferite SPECTACOLE. — Teatrul de varietăți .importat‘v, strada Cîmpineanu 16? București. In fiecare seară reprezentativnii pentru familii, intrarea generală l lefi.—Circul Sidoli.— Teatru de varietăți .,Bulet de Paris“ și patinaj.—Castelul cu florii Artiști de primul rang de in. Vurietetírile din străinatate: Liéseí Moar, tiroteas; Dearly-MUZEE.—Muzeul geologic ($os. Kiselei) Basescîi Duminica și Stirbătotle sle la 3 <f. a.—Muzeul Simu (nrt. Stercul). Deschis Duminică, Mari ți Joi dela 9 dinți pfnă la oțeleți.», Muzeul de antichități, I (Universitatea). Deschis Duminica și Joia dela 11 dimineața pînă la 3 d. a. iar pentru vizitatorii străini Suti ce din provincie în toate zilele intre aceleași ore_Muzeul etnografie Și de artă națională (Slonetăria statului, șoseaua Kiselef). Deschis Joia și în zilele de sărbătoare de la orele 1o dim.a d. a. BIBLIOTECI.—Biblioteca Academiei (Calea victoriei No. 1.ăfij. Deschisă in toate zilele de lucru între 8 dim. și 6 seara.—Fundațiunea Universitară Carol I (str., Vilene No. 7). Deschisă in fiecare zi de lucru intre orele 9—17, 11,5 d. a. și 7—10 seara. — Biblioteca populară :,I. V. Sócec“ (str. Biserica Bnei No. 10). Deschisă în toate 1 zilele de lucru intre 16-B7 dint., 4—7 d. a. și Ș—in luni. seara. — Biblioteca populară „Sărunul Marcus" (str. Mirceă-Vodă 2d) este deschisă JoiA și ăimbătft de la 8—10 seara și Duminica de la S jilist, la 6 d. a. EXPOZIȚII. — Da Asentis sateriul oficial al pictorilor Și scuptorilor. — Expozițiune permanentă de pictură și sculptură romină. In localul revistei Arta" din Str. Bascar Catarg No. 4 deschisa la toate zilele de la 6 dim< până la 9 seara. Intrarea liberă. Toate operete de artă Se vor schimba în prima Duminică U fiecărei iubi. a fi, strada I. C. Bratianu, In localul fostei panorame „Grivița", expoziția „Tinerime artistice". ’ Serbările pentru coloniile școlare dri după amiazi, fiind favorizate de un fibp admirabil, serbările organizate de ur grup de doamne in frunte cu d-na Constanta dr. Botfescu, în folosul coloniilor școlare, au avut un deplin succes. In Arenele romane, dansurile elevelor din Azilul Elena Doamna, ale copilelor orfelinatului di. Rradu Vodă, precum și producțiile elevilor coloniei Breaza, au fost, foarte admirate. Cofetăria organizată de d-na Elena Cordoneanu directoarea Căminului Cultural, era prea mică precirtei numeroasa clientelă a prăjiturilor confecționate de eleve. inftiit suceresc adu< și bălul popular al cor iilor. Wattenschütt, tombolă, băișori, au complectat Bogatul progrifit. Muzica roșiorilor a cîbtat de asemeni piicn seara firziü tâcind din aceste serbări o minunatä petrecere. ^ Pul. -----★#— Au Bon Gosti No. 8, Strada Lipscani No. 8 ASTAZI SOLDUL Noutăților de vară Adunarea generală a soc. „Locomotiva“ 1 Era dimineața, a avut loc adunarea generală a soc. „Locomotiva“, la sediul sau din str. Șincai. Au luat parte la această adunare , foarte mulți membri din Capitală precum și delegații de la filialele din provincie. Ședința s’a deschis la orele 9 și a fost prezidată de către d. Ion Georgescu. . . [■ ] Au urmat apoi lucrările comisiunei de control pentru toate filialele din ^ provincie: , D. Virgiliu Gheorghiu pentru filiala din Galați, D. Popescu D. pentru T.Severin, Vasilescu Gh. pentru Buzau, Botescu Gh. pentru Ploești,, și Lilu Petri pentru filiala din Iași ’ In ședință de după amiază s’a p citit darea de seamă. ... 1 Ședința va continua azi, la orele < Q rlimineata. Adunarea Soc. pentru cultura poporului romi) Societatea pentru cultura poporului român, a ținut, era dimineață, adunare generală în localul școalei normale sub prezidenția d-lui Poienaru-Bordea. La această adunare au mai azi Stat d. Procopie Demetrescu prizriarul Capitalei, dr. Oprescu, d. profesor Chelaru, episcopul Nifon al Dunării de jos, precum și foarte mulți membri S’a citit darea de seamă a societatei care a fost aprobată. Comitetul a fost apoi descărcat de gestiunea pe anul expirat. Episcopul Nifon al Dunării de jos, a donat societății suma de 1000 lei. De asemenea moștenitorii Poloni au donat 10.000 lei. ■In urmă s’a făcut alegerea noului comitet. A fost aleasă lista în frunte cu d. Procopie’ Demmetrescu. Adunarea s’a terminat la orele 12. -----**---- Festivalul de la institutul Bolintineanu La institutul de domnișoare de sub conducerea d-nelor colonei Angheleanu și Murgeanu a avut loc Duminica după amiazi examenul duselor de pisano a d-ne Ior Margareta Georgescu născută Bălăcescu și M. Dobrescu. S’au remarcat d-șoărele Elena și Didi Negrea, Elena Turassy și El. Cocea; o mențiune deosebită merită d-șoarete Alex. Polizu și Ecat. Turassy din clasa d-ncî Georgescu, cari s’au relevat ca adevărate talente. Din clasa d-nci Dobrescu, d*-relie El. Bonciu și familia Constantinescu s’au distins mai mult Programul, bine files, execuția reușită, precum și remarcarea în deosebi a elevelor sus menționate a făcut ca numerosul public cu umplea salonul instituitului să sublinieze cu aplauze pe eleve și să felicite pe măestre cari au știut ,sa evidențieze prin, munca depusă un număr prepi mare de efecte bine pregătite. Serbarea Societății centrale de gimnastică 1arî a avut loc serbarea anuală a Sf.Sotietați centrale române de arms, gimnastică, dare de semn și narațiune“. Serbarea s'a dat la sediul societățeni al str. Apolodor ‘No. 2. 1 Dimineața la orele' 9 serbarea s’a ji deschis. în prezența d-lui general Năsturel președintele societăței, azis’ stat de comitet, compus din d-nii: jubldstfel Pietrescu și Iordachescu, d-nii Velescu, Satmary, Dobriescu și Savu. Pînă la orele 12 s’au executat concursuri de gimnastică și dare la semn. La orele 2 p. m. concursurile au continuat iar de la 4—6 și jumătate au avut loc producțiuni speciale de gimnasticia, scrimă și jocuri naționale, executate în sala mare a societății. Producțiunile au fost dirijate de maeștrii Velescu și Bădescu. înainte de decernarea premiilor au luat cuvântul d-nic colonel Petrescu, vice-președintele societăței de gimnastică și d. Ionescu inspector de gimnastică, reprezentant al ministerului de instrucțiune, cari au vorbit despre importanța educațiunei fizice. Iată rezultatul concursurilor: I La fel cu pistolul: Medalia de aur (50 puncte) d. Mihail Sava,, medalia de argint (45 puncte) d. Popovnei, medalia de bronz (43 puncte), J d. căpitan Găvanescu, PremiulI(42 puncte) d. dr. Mărgăritescu, î.Premiul II (42 puncte) d. căpitan J Grigore Popescu, I Scrimă (premii de încurcare), ?til obținut d-rii Aurel Florescu, Marcel Popescu, Tretzu Iosif și Nicolae Mihailide. Gimnastică: Medalia de aur d. Vasilescu Haralambie, medalia de argint d-nii Strîmbeanu Ștefan, Petzu Iosif, Baliade Cornel, și Ionescu Aurel; medalia de bronz d-niî Trișcă Vasile, Grigoreșen Gheorghe, SopOhi,lrff Emil și Paul Popescu. Premiul I d. Niculescu load, premiul II d. Grigorifl Alexandru, premiul Ind. Tăustescu Mitică. Slevii mici: premiul I Atanasiu Teodor, premiul II Vasiliescu Nițeilafe, premiul 111 Atanasiu Constantin. Tot ței din gimnastică au obținut medalia de aur, clasa IV-a a liceului „Marii Ilașîtrih“ ,clasele TIP și IV a liceului „Cartemir” și clăsfele III și IV a gimnaziului Șincai. Din partea societăței populare de gimnastică s-au împărțit următoarele premii: premiul Io-nil Popescu Alexandru, Seurlu Nicolae și Petru Iosif, premiul NI d niî Tănăsescu Mitică și Niculescu Ioah. Oină: au eșit elevii liceului > Matfei Basarab cari sînt și membri ai societăței de gimnastică. Iată numele acelor elevi cari au obținut ca premii cîte un baston și minge pentru joc de oină:.Săvulescu D tru, Săvulescu Alexandru, Marinescu Constantin, Contineanu Vasile, Ignat C-tin, Georgescu ,Nichita, Stătescu Emil, Radu Ion, Vraca, Niculaej Stănescu Al., Fortunescu Ion și Vidreghin Al. In tot timpul concursurilor și a împârțirei premiilor muzica militară a cîntat diferite arii. Serbarea a luat sfîrșit la orele 7 și jumătate seara. Alb. humuirea funcționărilor comerciali Sindicatul funcționarilor comerciali a ținut erî după amiazi o întrunire publică la sediul sau din strada Piață Amzei 20. Au vorbit d-nil Gogu Voinea, Sfîriează și D. Popp despre cele ce se întimplă în magazinul„La Papagal". Oratorii au înfierat cu vehemență procedeurile d-lui Farcy, Parfodul acestui magazin, și au adus la cunoștință darea in judecată a acelui domn, care a concediat dăunări, in mod cu totul nereglementar, pe un funcționar al sau anume Alexandru Gherpian. Vorbitorii au conchis cu toții, îndemnînd pe funcționarii comerciali să se solidarizeze în organizația lor de breaslă, sindicatul funcționarilor comerciali. • La sfîrșit d. Al. Constantinescu a ținut o conferință, tratînd despre „Psihologia grevistului“: ------------- BássKie de Bani „OSTERTAG“ [ , a trei cnfrasiM» 1 . sânt RETHTREBtTHi chiar mai batic | Je SăM fi mai eftine ca [ sările englezești Principesa Maria ia Institutul d-lui dr. Ghiulamila Membri congresului,’Asociațiunea generale a medicilor din țară“ vor vizita de data această multe instituțiuni medicale din Capitală, d intre care în primul rând institutul de chirurgie ortopedic al d-lui dr. Ghiulamila. Cu această ocazie însă d, dr. Ghiulamila a ținut să arate ce este chirurgia ortopedică, cu ce se ocupă ea, cum lucrează și cam sunt rezultatele ce le dă tratamentul diformităților. Pentru aceasta a aranjat in institutul d-sale o expoziție de toate lucrările științifice ale d-sale, de tot ca a produs in interval de 5 ani in această branșă la noi în țară, ca să poată fi văzut. Principesa care se internează mult de soarta micilor suferinzi, aflînd aceasta, și-a exprimat dorința și d. dr. Ghiulamila a invitat-o să vadă această expoziție și să viziteze întregul institut. Era Duminica 30 Maiti, la ora 11 jum., principesa a vizitat expoziția și institutul, interesându-se de fiecare lucru în parte cu multă bunăvoință, căci totul este ilustrat în mod științific și a plecat după o jumătate de oră mulțumită de tot ce a văzut că se face și de rezultatele ce se obțin de către d. dr. Ghiulamila. Principesa a promis că se va interesa de soarta micilor copilași cari sunt diformi sau cari în mare parte suferă de tuberculoză la oase și articulații. La această vizită au luat parte de dr. Leontie și alți medici din Capitală. Cursele de cai din Brăila BRĂILA, áO Main. — Pe hipodromul de lingă Monument au avut loc azi după amiazi cursele de cai nrcanizate de societatea pentru îmbunătățirea rasei animalelor. Cursa i, alergare la trap, distanța 1800 Fiietri. An eșit: 1) Crivăț al d-lui George Găetan (600 lfeî); §) Trovatore al d-lui conte Camille de Roma (250 lei); 3) Canton al d-lui George Pillat (150 lei). Cursă ît: alergabe ,plată, distanta 1800 metri. Aü ești: 1) Austrii al d-lui Teodor Memdl (700 lei).. 2) Preajba d-lui locotenent Eugen Berenescu (250 lei); 3) Păsărică a d-lui Gh. Lucasievici (150 lei); Cursa III, alergare la trap, distanța 2800 metri. Au eșit: 1) Cărăbuș al Il-lui George Pillat (2000 lei); 2) Sir Cnit *al d-lui John I. Frank (400 lei); 1 Cursă IV, alergare de garduri, distanta 3000 metri. Au eșit: 1) Parapet al d-lui sublocot. Butunoiu 1500 lei)... 2) Potop al d-lui locot. Th. Arbescu (150 lei); 3) Fl Zorăb al d-lui locot. Vernesii (100 lei). Cirsa V, -aleregare la trap, distanța 3000 metri. Ameșit: 4) Axter ■ al d lui George Găetan (1000 lei); 2) Andaluza a d-lui George Billat (300 lei); 3) Pion al d-lui George Găetan (150 lei). Cursa VI, alergare plată, distanța 1800 metri. Au eșit: 1) Oficial al d-lui Teodor Mendl (500 lei); 2) Nabab al d-lui Mihail Falcoianu (250 lei); 3) Micaca a d-lui M. Falcoianu (150 lei). La această cursă s’a întîmplat un incident. Cînd s’a dat semnalul de plecare n’au plecațt toți caii, ci numai următorii: La Mathide a d-lui locot. Dumitrescu, dorina Giulăulul a d-lui Dinu Arion și Fulger al d-lui Ion I. Frank, # Comitetul curselor, socotind Inna plecarea greșită, de ’oarece ceilalți cai n’au pornit, în acelaș timp, mialiî din el derobînd, a dispus să se rremefeapă Alergarea, care a dat rezultaltul comunicat. De notat că cei cari au alergat întîiu n’au mai participat la reluarea cursei. Publicul a protestat contraispozițiunea luate de comitetul curselor. Cursele s’au terminat la 7 jumătate seara. — Kerno, Serbările de la „Schiestadt“ ! m» la a Erî au continuat în grădina ■ i.ouinesstadt“ serbările de dare la semn organizate de societatea de dare la semn „București“. Au mai participat la concursurile de erî următorii domni: N. Manicatidy, E. Buchmann, căpitan Manu, Alfred Herzog, maiorul Berindey, Radu Costinescu, Jean Storck, Leautey L. pl., dr. Costiniessey, avocat Nicu Berindfey, M. Dumitrescu, N. Cesianu, căpitan Ressel, Zehender și Maximiltian Tonolla. Dimineața între orele 9 și 12 a avut loc darea ia semn. Între orele 12 și 2 a fost repaos. După ahia zi la orele 2 a Primat darea la semn și concursurile s’au închis la orele 5. S’au tras în total 1457 focuri de arme din toate sistemele. ÎMPĂRȚIREA PREMIIILOR După Închiderea concursurilor s’a procedat la decernarea premiilor, cari constau în diferite obiecte de artă și galanterie. Iată rezultatul concursurilor. Distanța mare: arma liberă (340 m.) premiul I d. It. danez V. Schwanenflügel (55 puncte); pr. II d. A. Hierzog (55 puncte); pr. III d. L. M. Lfeatitey (S3 puncte). Distanța mică, (173 m.); premiul I d. N. filanicatidy (51 puncte); pr. II d. R. Catargi (51 pustere); pr. III d. capit. Manu (51 puncte). Pistol (25 m.); premiul I d. L. M. Leautey (59 puncte); pr. II d. R. Popovici (57 puncte); pr. III d. R. Filiti (46 puncte). Revolver (50 m.); premiul I d. A. Herzog (46 puncte); pr. II d. A. Popovici 42 puncte). Tragere la globuri zburătoare: premiul I d. căpitan Manu (47 puncte 50 focuri); pr. II d. Lackmann (46 puncte 50 focuri); pr. III d. maior Berindey (. puncte 2 focuri). La ținta mișcătoare carabină 5 focuri au reușit: I d. it. danSz V. Schwanenflügel (42 puncte); II d. Radu Costinescu (38 puncte) și III d. căpitan Manu (36 puncte). „ După premii urma să aibe loc ,,tragerea la porumbel“, însă din cauză că locul pe care trebuia să se faci acest exercițiu a fost inundat de ultimele ploi, acest concurs va avea loc Duminica viitoare, dacă pînă atunci ploile vor conteni. Serbările au luat sfîrșit la orele 7 și jumi, seara.— Alb. Banchetul politic din Odobești Odobești, 30 Main.— Astăzi la orele 12 d. N. Teodor Odobeșteanu a oferit la viața Scorțeasca din localitate un banchet politic în onoarea membrilor partidului conservatordemocrat din Odobești și din întreg județul. Au luat parte membri fruntași ai partidului în număr de peste 100. S’a ridicat mai multe toasturi apoi s’a expediat telegrame de devotament d-lui Take Ionescu Și Nicolae Eleva..In tot timpul banchetului a domnit o vie însuflețire.tót. Eineil Academie de ttttf și artă dramatică Era la ora 2 p. m. a avut loc în palatul Ateneului examenul Academiei de muzteu și declamație secția dramatică. Comisia examinatoare a fost compusă din d. Al Davila, d-na general Averescu, d-na și d. Zeignfer și d-nii profesori Th. M. .Stoenescu, A. Mihăilescu și d-reîe H și P. Leyster. Drfi elevii d -eîevete adului I-iu s’au distins d-reîe: Natalia Bădescu în „Scînteia“ de G. Pailleron; și „Cid“ de Corneiile; d-ra Ghenu în „Nebuniile amoroase"; d-ra Bolintineanu în „Candidat și Deputat“ de Sion G. Dintre elevii de comedie a plăcut d. E. Brînza în „Legatarul Universal“ de Regnard și fi cu Ștefănescu în „Ghiță Pristanda" din „Scrisoarea pierdută". La dramă s’au prezentat două elemente foarte buine: d. V. Dumitrescu-Bumbești a fost admirat în greul și puternicul rol al lui Jean-Mari de A. Theurier, și frumoasa poezie ,j Vara la țară“ de Al. Depărățeanu. Gornescu M. a jucat, destul de corect pe bătrînul Filip din: „Jucătorii de cărți" de H. Lecca. Ansamblul a reușit bine mulțumită și replicantului N. Dumitriu în rolul lui Victor. In anul al IT-lea s’a distins numai d-ra Leuster care promite a fi un bun element de dramă, deși în Phedra de Racine î-a fost peste putință să suporte rolul atît de greu. In altul al Ill-lea d. B. Zamfirescu, în rolul lui „Răzvan“, ne-a facut impresia că avem In față 31 FOIȚA ZIARULUI ,PIMIREAȚA‘ Suferințele mamei vitrege HIBE IOUI DE SENZAȚIE ȘI DE ACTUALITATE , y cap. n ^ "" i - Copilul amorului ‘ Mincinoasa, am să te dau în gol, în pușcărie e locul tau, nu aci ! Ella își mușcă buzele pentru a opri strigătul de durere ! — Ah, de ași fi moartă! exclamă ea, dacă totul s’ar fi sfîrșit. Numai în mormînt pot scăpa de rușinea Și ocara ce mă așteaptă la lumea asta. Glasul contelui de Mirancourt o făcu să se desmeticească. — Iubiții mei prieteni, zise el țntre cei cari se adunară în jurul scaunului sau. V’am poftit încoace ca să luați parte la o mare bucurie a casei mele. Fiica mea Gabriel» logodești la acest ceas solemn cu contele Francisc de Mirancourt, iar eu implor cerul să binecuvinteze unirea lor. Dar nu e numai atât, adăugă el, veți asista acum la alt eveniment important. Amicul și medicul meu Dufour, îmi va reda printr’un medicament mult dorita fericire de a putea iarăși vedea tot ce mă înconjoară. Imi voi vedea , copila,— ah doctore nu mă ezita, dă-mi medicamentul făcător de minuni— Iată l-am adus, răspunse doctorul încet. Rog pe D-zeu să te ajute scumpe amicei dar gindeși etc..„ — Nu mai am la ce gîndi, răspunse contele cu grăbire — unde e cupa _pentru a vedea odată pa copila mea, plătesc cu cele cîteva luni d« viață.. . Mină contelui nu tremura cînd duse cupa de argint la gură. El la care se simțea murind auzi în urma ei un glas batjocoritor șoptind: — Acum înșelătoare, ești demascată! Dintr’o singură dată contele goli cupa apoi se rezimă de scaun stînd în așteptare cîteva minute. , O schimbare ciudată se făcu în bietul bolnav; tot sîngele s năvăli în obraji și se păru în acele momente că reîntinerea cu 10 ani. — Lumină — o mare de lumină e în jurul meu, strigă el, îmi văd copila — Gabriela. Sfinte D-zeule, dar ce-i asta? strigă el cu glasul schimbat — nu e Gabriela — e... — E otrăvitoarea Ella de Wenkhaims strigă Liana de Berre cu o bucurie sălbatică. Da, eu să vă spun cine e această femee, mizerabilă și de ce e atît de speriat contele de Mirancourt— eu o cunosc pe această femee — a fost condamnată la moarte, a fugit ca să scape de pedeapsă și prin cine știe ce manoperă rușinoasă s’a furișat în casa venerabilului conte. — Indurare ! v Atît putut rosti Eli» ai căzu ln genunchi în fața bătrînului conte. Cu Un gest poruncitor el opri murmurul de indignare și se apropie de Ella ca și cînd ar fi vrut s’o ocrotească. — Minți d-nă, această copilă e fiica mea, nu e cea ce crezi d-ta. Curaj sărmană fată, răspunde la întrebarea mea: Nu ești tu Ella Rozen, n’ai fost crescută de hangiul din Lindenau? — Da, jur pe D-zeu că dacă te-am înșelat am făcut-o din compătimire. Contele o ridică de jos și o înbrățiȘă cu duioșie. — Eu jur In fața lui D-zeu și a oamenilor că tu ești copila mea, căci am iubit-o pe mama ta și am trăit mult timp cu dansă In satul ei natal. Clinicici au murit părinții am fost silit a mă reîntoarce la Paris. Pe atunci te purta masca ta Sub coaste dar a trebuit să-î zic adici. Un om cinstit a primit s’o ia de soție cu toată greșala ei. Eu i-am dăruit o srimă însemnată ca să tie poată crește pe tine. Aceasta a fost secretul meu până acuma, ești copila mea. Deodată Ella simți cum brațele lui sârbeau—fața lui se schimonisi ori țit. Cu un țipăt de groaz ea se retrase și în acel moment se petrecu ceva cu totul neașteptat. Contele căzu pe un Scaun și rămase nemișcat. Doctorul după ce-1 privi o clipă zise cu glasul tremurător. r- D-lor și d-nelor ca prietin vechiü al contelui îmi permit a vă ruga să plecați, serbarea nu va mai continua. Contele e pe moarte și deși mă voia sili a-1 reține Încă în viață, are nevoe de cea mai complectă liniște. Oaspeții copleșiți de emoție își exprimară regretul lor, apoi plecară. Sgomotul trăsurilor se mai auzi diva timp, apoi se făcu liniște adîncă,mormîntată în Miile luminate a giorno. . . . In camera de culcare bătrinul se lupta cu moartea. Doctorul Dufour veghea lingă dinsul și cînd se trezi bolnavul din leșin, il auzi șoptind. — Ella — vreau s’o văd — rea să vină lingă patul meu — trebue să-i mai spun ceva despre trecutul ei și despre viitorul ei! CAP. 18 Ultima dorință a muribundului Dar nu era tocmai ușor a’l înplini această dorință. Deși doctorul spusese camerierului s’o cheme imediat pe Ella — trebui să caute prin tot palatul— dar pe ea n’o găsi. După mult timp o descoperi într'o mansardă unde arare ori intra cineva. Acolo ședea și plîngea cu suspine blestemîndu-șî ___ neîndurata spartă. — D-ră contesă, strigă Filip — deschide! —Nu sunt contesă, răspunse Ella — du-te Filipe și lasă-teă, doresc să fiu singură. — Vă rog să mă ertați, dar vin din ordinul stăpinului meu. El dorește să vă vorbească, trebue să vă spun... — Ah, el mai trăește încă! exclamă Ella cu bucurie. Bătrînul îșî clătină capul cu tristeță. — Cred că mult n’o mai duce sărmanului meu stapin. Pe nimeni nu vrea să mai vază, numai pe d-ta d-ră Ella — vă rog că veniți. dL“ Nume'19UÍ BIN CIDZA TRANSFORMATIEI LOCALULUI SA ACTUAL "~1 MAGAZINUL I----„LA KILETO“ din PIAȚA SFT. »HEORGAES A MUTAT PROVIZORIUL in 1 — STR. DOAMNEI, colț SS Nicolae Șelari. (In fața Creditului Urban) Pred. Ar. Demetriade cu care a și preparat piesa. La examenul de diplomă cel puțin nu se mai putea crede că au în față niiște elevi, ci niște adevărați artiști. D. D. Lascu în monologul din „Avarul“ a fost mai mult decit f. bine. D. Popescu în „Necinstiții“ nu a fost mai puțin prejos. Examenul a eșit mulțumitor, datorită obositel d-lui director al Academiei d. Th. M. Stoenescu și a tutturor d-lor profesori.---------------minora Dumitra Ioana Pascu și a dispărut cu ea din oraș. Tutoarea misiore, reclamînd cazul poliției locale, aceasta a înștiințat poliția de siguranță din Capitală, căci s’a dovedit că a dispărut in București, și a cerut urmărirea lor. — Idem, ^ Dările curse de automobile Bar’. Cu deosebita însemnătate pe care „Automobil-club-romin“ tine să o dea marilor curse de automobile ce a organizat pentru ziua de 13 Iunie c., pe circuitul București-Noul-Tîrgoviște - București-Noul, diferitele case de industrie ale acestei ramuri, din străinătate, s’au grăbit a oferi ele însăși importante premii conducătorilor și trăsurilor cîștigătoare. Astfel pe lingă premiile oferite de A. C. B., eare sunt, de vest( 6 mii lei și o medalie de argint, la cursa ( iuțeala), și 3000 lei Și o medalie de bronz, la cursa 11 (turiștii), vor mai oferi vremii și sus zisele case industriale. O telegramă sosită era la Automobil-club-romîn anunță că fabrica de pneumatice Michelin et. Co. din Clermont-Ferrand (Franța) acordă: Pentru a extra de iuțeală: 3500 lei, celui clasificat: Întîi;Sferlici celui al doilea clasificat și 750 lei celui al treilea, și în plus cite 4 pneumatice cu camerile lor de aer fiecărui din acești trei premiați. Pentru cursa de turism: celui intîî clasificat, patru pneumatice cu camerist lor, de aer, celui de al doilea tot astfel, iar celui de al treilea două pneumatice cu camerile lor. Zilele acestea vom anunța și premiile ce se vor oferi de către casa „Continental Pneumatic“ din Hanovra (Germania). Reamintim cu această incaziune că termenul Util pentru Înscrierea trăsurilor ce vor să participe la aceste curse expiră in seara zilei de Marți 1 Iunie. Cei întîrziați să se grăbească a trimite angajamentele lor. La prima cursă s’au înscris pînă acum 12 trăsuri. Din Giurgiu IEFTINIREA PUNEI GIURGIU, 30 Maiü..—Se știa ca scumpirea prețului plinei în timpurile acestea cînd griul este ieften, a produs in orașul nostru o manifestare de protestare din partea orășenilor în scop de a se iefteni pîinea. O delegație formată din 4 comercianți s’a prezentat primarului și a cerut să intervină pe lingă brutari ca sa ieftenească plinea.Brutarii au răspuns ca au depozite de făină cumpărată cu prețuri mari și de o Câffidală nu pot iefteni pigțtl. Orășenii au hotărît, față de acest refuz, ca să țină o întrunire de protestare pentruă obține ieftenirea pîinei. întrunirea Urma să aibă loc azi însă, din cauză că brutarii, văzînd atitudinea orășenilor, au scăzut prețul pîinei, intrunirea nu s’a mai ținut. Azî pîinea s’a vîndut, pe piață, cu prețul următor: jimbla 30 bani, plinea 25 bani și pîinea’ neagră 20 bani, adică cu 5 bani scăzământ la prețul fiecărei calități de pîine, și Cu aceasta s'a venit astfel în ajutorul populațiunei sărace a orașului. — Idea. Delegațiile liberale la întrunirea din Capitală.—Cu trenul de 7:30 a. m. au plecat azi spre București delegațiile partidului liberal local spre a participa la întrunirea ce va avea loc în Capitală. Intrucît liberalii din localitate sunt destinați, au plecat două delegații, una a tinerilor liberali și alta a bătrânilor liberali. Delegația tinerilor liberali avea în frunte pe d-niî Țcnu Iliescov, Marinescu Eliad, G. Teoharide, Banu și alții, iar bătrînii liberali pe d-nim: Dinculescu, Pascal,Balănescu, dr. Garagea, Scurtu și alții. De la clubul de la Vida, cars e tot al tinerilor liberali, a plecat de asemeni o delegație în frunte cu d. Mitică Iuca, Paul Rădulescu și Iliescu-Măciucă. Ademenirea unei minori.—Individul Ion Gheorghe a ademenit pe Marele incendiu din Sascut SASCUT, 28 Maiü.—Astă-noapte, între orele 2—3, s’a declarat un mare incendiu la magazinul de fierărie, băcănie ,manufactură și cherestrea, proprietatea, d-lui Iancu Vei9 din localitate. Imediat a sosit la fața locului tot personalul fabricei de zahăr, împreună cu pompa de incendiu, precum și d Frank, directorul sus numitei fabrici, împreună cu d. jude al ocolului Sascut, cari au luat măsuri de stingerea incendiului. După vreo 5 ore, grafie muncea depuse de vecini în frunte cu d. Palade, șeful secției de jandarmi, incendiu, care amenința să ia proporții mari, a putut fi stins. Au ars cu desăvîrșire magaziile, cari conțineau diferite mărfuri, butoaie, lăzi, sticlărie, etc., un cal și două trăsuri, deasemenea și 25—30 vagoane cherestea de brad. Cauzele incendiului încă nu se cunosc. S’a înștiințat telegrafic pe d. procuror de Putna, precum și d. jude sindic pentru a veni în anchetă, deoarece d. Iancu Veis a fost declarat în stare de faliment. Pagubele se evaluiază la suma de 80.000 lei. Marfa e asigurată la societatea „Naționala“ pentru 500.000 lei. — S. -----------------------— Declarațiile moștenitorului fure despre călătoria sa în Europa Cetim în „Le Temps": „Principele Yussuf Izzen din, în drumul de la Viena la Belgrad, a petrecut o zi la Budapesta. Mulțumită bine-voitoarei stăruinți a lui Ahmed Miuktar bey, consulul general al Turciei și Ungaria, principele moștenitor al Turciei, a acordat o audiență particulară corespondentului lui „Le Temps“ și l-a autorizat să transmită ziarului său următoarele declarațiuni: Sunt cum nu se poate mai mulțămit de călătoria mea în Europa. De pe când aveam vârsta de zece ani am însoțit pe defunctul sultan Abdul Aziz, tatăl meu, în vizita pe a făcut-o expoziției universale din 1867, și ceea cre ăm putut vedea atenei în marile orașe und a iam poposit, mi-a lăsat impresiunî viî și adinei. La acfeste impresiunî din copilărie, acele pe care le încerc acum ca om matur, în timpul ultimelor trei Săptămini, s’au întovărășit în chipul cel mai fericit. N’am să vă vorbesc de politică, dar pot să vă spun că dorința mea cea mai scumpă a fost totdeauna să văd Turcia mergimi cu hotărîre,ca celelalte puteri europene, pe calea propășirii intelectuale,sociale și materiale. Sunt, deci, foarte fericit că astăzi, lucrurile se petrec ,astfel, și am constatat cu mândrie, in timpul călătoriei mele, că Europa, apreciind Turcia constituționala, nutrește sentimente respectuoase pentru M. S. imperială sultanul Mabdhed V și sentimente de cordială simpatie pentru imperiul otoman. Șederea mea de cîteva zile la Paris mi-a dat putința de a mă încredința că sentimentele seculare de stimă și de prietenie reciprocă între Franța și Turcia sunt așezate pe bazele cele mai solide, îmi place să sper că în vina vizitei mele în capitala Franței, aceste legături se vor stringe și mai înalt. Aceasta e dorința mea cea mai scumpă. D. președinte al republicei, d-nii Eriand și Bichon m’au acoperit de atențiunile cele mai delicate. te vom păstra totdeauna cea mai plăcută amintire. Ceea ce ma interesat în mod deosebit la Paris a fost ,a revistă militară la care am azistat; cavaleria franceză este intr’adevre superbă. Lucrul și celeial(t*sfBi[.zee din Paris m’au umplut de semenea de admirație. Terminînd convorbirea, prin’lî-ele lui Isus Izzeddin mi-a spus că va fi foarte fericit dacă va putea veni în curînd din nou la Paris, pentru a rămîne un timp mai Îndelungat.“ — Nu pot, exclama ea, nu-l pot privi in față. De ce să-l mai amărăsc cu prezenta mea, destul rău i-am făcut. ■ — Nu voiți să înpliniți ultima dorință a unui muribund, zise Filip cu mihnire. Am stat lingă el cînd a șoptit doctorului: — Toți să plece, numai pe Ella vreau s’a văd, A1*aw. i»«tUi*: ~J (Vri urma) ABONAMENTE de vilegiatură Ziarele AGIUERUL și 0I5VSÎREAȚA primesc abonamente tip vilegiatura cu Lei 1.50 pe lună in TATEA „ 3.— „ „ „ STRaifsflînTE Se primesc și abonamente combinate AGEVERUL și cu Lei 3.— pe lună, în ț'AR rf — 9f tf 99 STfüHNftTfITE Pentru mama lui Jelea In urma apelului d-lui Virgilie Pleșoianu, am primit pentru nefericita mamă a lui Jelea următoarele franei «iâ»iwufi>w.ute. t t. B. Suma din urmă 21430 Armand ". , u., «„ »! * 1— Toma Rusu ■ , T . , 1.—, Colecție prin H. Braunfeld ȘineM «n«,«*, 5.—* Anonim ..... 8.—, Un grup, prin Horia M. Bunescu, Loco, , , , , 14.25 A. Răleștianu , , , , , —.50 Maria Rusu Loco , , , 1.18 Ionel Locec , , ,, , , —.50 Mimi Locec , , , , , —.50 Lilica Locec —.V Alor: , , , , , , 1.N. . . , ■ ■ , ,—5' N. Dragomirescu, Loco , , 1. T. Gherda, Loco ■ , , , 1 F. Biuse, Loco , G. Zamolo, Loco « ■ ■ , 1.Rosa Gherko, Loco , , , , —,5( Achim Grecu, Loco . . , , 10.-Maior C. Florian, Loco , . 3 — Total pînă astăzi, 1261,— <