Dimineaţa, iunie 1910 (Anul 7, nr. 2245-2272)
1910-06-10 / nr. 2253
AS' ANUL Vii—No. 2253 PUBLICITATEA: COT,‘CEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, 13.—Telefon 3/4 Birourile ziaruluit Str. Sărindar No. 11 list» ese»11. DIRECTOR CONST MILLE Abonamente cu premii t Vi an.ol 20.— « Imn Lel 11.— s luni ... loc.~ Pentru străinătate prețul este îndoit te eFos • Direcția ți Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitala „ 14 10 „ „ Provincia „ 14 95 _ _ Străinătatea „ 12 4" e — ===== ” apare în fiecare dimineață cu cele din urmă știri din toată lumea m ===== © Joi 10 iunie 1910 Aviațiunea romînă Inginerul Vlaicu în fata avai construit aeroplanul, fătului sau de aviațtiune, Im * Astăzi, dacă timpul nu 'd favd preună cu un ofițer de la Arserabit, inginerul Vlaicu va relua pas, sub privegherea căruia s'au experiențele sale de aviațiune. . O cerere dreaptă Din Constanța primim o scrisoare semnată „Un funcționar“ prin care ni Se semnalează un rou în noua lege a repaosului duminical. Publicăm acî în întregimeș această scrisoare: 'v Domnule director, Știnvă că onor. ev. ziar spri 5> pește în toate ocaziuniie cauzele drepte, rog să binevoiți a da pur solicitatea următoarele rînduri: Legea repaosului duminical prevede că în stațiunile balneare și climaterice, funcționarii comerciali se vor putea bucura în tot timpul sezonului numai de un repaos de 6 zi la 15 zile. Nu există nici un motiv serios care a determinat pe legiuitor de a restrânge dreptul de odihnă funcționarilor ce intră în această categorie. Noua lege este făcută pentru Ca, fără deosebire, toți meseriașii și funcționarii să se bucure de o zi de odihnă pe săptămînă și funcționarilor de la stațiunile balneare și climaterice li se răpește în parte acest drept. Poate că făcând această excepție, d. ministru al industriei și comerțului s’a gîndit ca vizitatorii acestor stațiuni să nu sufere închizîndu-se magazinele. Acesta nu este un motiv serios," deoarece vizitatorii vin numai pentru băi și climă, așa ca au destul timp să tîrguiască din ajun. Cu atît mai nedreaptă este dispoziția de care am vorbit, cu cit este știut că sezonul este în anotimpul cel mai călduros, cină munca este grea și istovitoare și cînd funcționarii au neapărat flex oe de odihnă suptamînală, fie pentru băi, fie pentru a se recreia. Afară de aceasta, în timpul sezonului prăvăliile se deschid în zori de zi și se închid noaptea tirziu spre a satisface pe vizitatori, astfel că mai curînd în timpul sezonului funcționarul treime să se bucure ca toți ceilalți din provincie de o zi de repaus pe săptămână. Mai trebue încă lămurit ce se înțelege prin stațiunea balneară Constanța (băi). E vorba poate numai de Mamaia unde sunt băile ? Aceasta ar trebui lămurit, spre a nu da loc la abuzuri din partea patronilor Mulțumind pentru sprijinul ce dați celor mici și slabi, vă rog a, primi asigurarea înaltei stme ca vă păstrează Un funcționar, Constanta, 6 Iunie iOio *-------- Szeculici, că vom veni și Duminică la birou, fără să ne mai putem și noi bucura de avantagiile legei. . . Vă aducem la cunoștință, în acelaș timp, domnule director, că celelalte societăți de asigurare ca: „Generala“, ,„,Naționala“, „Agricola“ și „Victoria“ au aprobat în totul repaosul complect de 24 ore, conform legei, însă d. Szeculici se bazează pe faptul că d. Al. Constantinescu, ministrul de domenii,care a fost în consiliul de administrație al soc. „Dacia- Romînia“, ca Șid. Emil Costinescu, forțează pe directorii Celorlalte societăți de asigurare, a iscăli petiția ce vrea s'o adreseze ministerului industriei, prin care să-i admită călcarea nedemnă ce o pune la cale, contra legei repaosului duminical. Protestînd contra acestora, vă rugăm d-le director, să binevoiți a da loc, în ziarele dv-. acestor rîndurî, pentru ca opinia publică să mai vadă încă odată cari sînt apucăturile d-luî Szeculici, care numai patimă și ură poartă funcționarilor, din spinarea cărora, își croește cele mai grase venituri. Nu nevoia serviciului, nu grija de a pierde vreo asigurare, îi fac să ia asemenea deriziuni, ci numai răutatea T înăscută îi face să recurgă la asemenea mijloace, pe cari noi, funcționarii săi, deși amenințați în existența noastră, le dezaprobăm, și de va fi nevoe vom ști să le ținem piept. Un grup de funcționari ai sec. de asig. „Dacia-Romînia“, „Generala“ și „Naționala“. Societățile de asigurare Domnule director. Prin ziarul „Adevărul“ de la 8 cut. ați înfierat, după cum merita, în articolul „Contra repausului duminical“ purtarea tipică a d-lui Szeculici,directorul general al soc. „Dacia-Romînia“ care ne obligă a veni, contra legei, și Duminica să-f lucrăm. Permiteține, domnule director, a vă aduce la cunoștință, că noi, funcționari, acestei societăți, pe lingă că suntem zilnic terorizați și furați in munca noastră, în cel mai nerușinat mod, ni se impune astăzi, ca o condiție sine Qua non de a rămîne în slujba societății „Dacia- Romînia“, ca să dăm înscris d-lui O măsură importantă GALAȚI, 8 Iunie. — Azi au fost chemați la prefectura de poliție circiumariî din localitate și li s'a pus in vedere că aceia dintre ei cari vînd și articole de coloniale să închidă toată ziua Duminică prăvălia, conform legii. Comoara (!) din jud. Prahova PLOEȘTI, 8 Iunie. — Un ziar din Capitală a vorbit era despre o pretinsă avere de dolari, care s’ar fi descoperit în cătunul Urieta, pendinte de comuna Brănești. . Lucrătorul Oprea Gheorghe Ion Petre, cel despre care se zice că posedă acea colosală avere de dolari, a fost adus azi înaintea parchetului. Din cercetările făcute, s-a stabilit că toată acea închipuită avere se reduce la 2 birtri de bancă romînești a 100 lei una și 2 a 20 mărci germane. Oprea Gheorghe Ion Petre a declarat că banii aceștia i-a găsit pe șosea în urma trecerii unui automobil. In consecința, parchetul Pa pus în libertate. — Stavăr. -----UHJt---- Procesul muncitorilor din Galați GALAȚI, 8 Iunie. — Azi s’a înfățișat la judecătoria de ocol procesul muncitorilor sindicaliști Bornea, C. Andrei și Paraschiv Crăciun, traduși înaintea justiției ca instigatori la grevă. Muncitorii aui fost apărați de d. avocat Mișu Ionescu. Procesul a fost amînat pentru 15 Iunie Breplin Brăila — MERSUL TRATATIVELOR — BRAILA, 8 Iunie. — Comisiunea delegaților aleși de adunarea „Asociației comerciale" pentru a studia și redacta sub formă de contract propunerile făcute de muncitori pentru încetarea grevei a fost compusă din d-nil. Neculai Sgardeli, președ. „Asociației": Săvescu directorul „Băncei agricole“,, dr. Eduard Silberstein, Corneliu Crăciun, Witzling și W. Loewenzon. Comisiunea s’a întrunit la ora 3 p. m. la Banca comercială, unde a lucrat pînă la orele 7 seara. Muncitorii au cerut, comisiunea comercianților, ca condiții pentru reluarea lucrului.- satisfacerea următoarelor puncte: Semnarea de către ambele părți a unui contract prin care în afară de sancționarea vechilor condiții de muncă cari sunt azi in vigoare să se mai prevadă.1) înlăturarea a r dintre vătafi, cari sunt in acelaș timp și circiumari. Restul vătafilor pot răminea la posturile lor; 2) instituirea unei comisii mixte de arbitraj care să judece orice diferende s'ar ivi in legătură cu munca din port. Comisiunea delegaților s’a izbit chiar dela început de un obstacol care a oprit-o da a-șî aduce la îndeplinire misiunea, și anume: vătafii au făcut cunoscut comercianților ett au hotărit să nu-șî reia nici unul vechile posturi în căzut cînd va fi eliminat vreunul dintre ei. In fața acestei declarații categorice a vătafilor, comisiunea a fost nevoită să renunțe a mai continua să lucreze, hotărând a comunica „Asociației“ pretențiile vătafilor. Știrea despre schimbarea 'atitudinei vătafilor cari se opun atît de fățiș la aplanarea grevei, 'a produs mare indignare printre muncitori, cari sperau că vor putea rata a lucrul, cel mult peste două-trei zile, 3S ". Azi dimineață, o delegație compusă din cîte două lucrători, de la cărbuni, cherestele și manufactură, s’a prezentat la căpitănie, cerînd mărirea prețurilor. Lucrătorii de la cărbuni au cerut mărirea salariului cu cite 1 lea pentru fiecare categorie. Călătorii de scînduri au cerut un spor de 2 lei pe ziua de lucru. •Ambele cereri au fost respinsă. Lucrătorilor stivatori manufacturiști, li s'a admis un spor de 1 leu. * Lucrătorii de la fabrica de ciment au reluat astăzi lucrul In urma declarațiilor direcției că cererile lor vor fi satisfăcute. La fabrica de celuloză greva continuă. — Verno. Fraudele de la Berești GALAȚI, 8 iunie. — Tribunalul secția II a tribunalului a condamnat la 1 an închisoare, pentru delapidare de bani publici, pe Radu Anghelescu, fost funcționar la oficiul poștal din comu na Berești.________ Demisia unui ministru german Berlin, 8 iunie. Ziarele șerifi că demisia ministrului Moltke a fost o surpriză pentru toată lumea, deoarece nimeni nu se aștepta la aceasta. Explicația stă într’o neînțelegere care s’a ivit în ultimele zile între Moltke și primul ministru în chestia proectului de reforma electorală, « . . De pe Domeniul Coroanei In zilele de 1 și 2 Iunie a. c., 3. loan Kalinderu, administratorul Domeniului Coroanei, inspectînd domeniul Gherghița prin județul Prahova, a vizitat și bisericile și școalele din localitate. La școalele din comunele Balta Doamnei și Gherghița s’a interesat de rezultatele obținute cu elevii în cursul anului școlar și răminînd mulțumit, a distribuit absolvenților școalei precum și la o parte din elevi cărți folositoare din Biblioteca administrației domeniului coroanei. Ea întotdeauna s'a interesat în mod amănunțit, și de culturile întreprinse de locuitori după indemnul său, ca tutunul, sfecla de zahăr, și plantele de nutreț dîndu-le povețe pentru muncă și economie. Cu deosebire s-a produs o impresiune plăcută bunele rezultate date de îndrumarea fiilor și ficelor de săteni absolvenți ai cursului primar către meserii în atelierele creiate de domeniu în mod cu totul practic. La ferărie, rotărie și lemnărie, sunt 11 elevi, iar la atelierul de țesătorie înființat în Gherghița numai de trei luni, sunt 11 eleve, cari pe lingă țesături au făcut o creștere mare de vermi de mătase din 170 grame, sămînță, pe 100 paturi .și care a reușut complect. D-sa a dispus cu acest prilej a se primi elevi pentru învățătură practică și la lăptărie, stupărie și la vna Domeniului. A împărțit apoi diferite ajutoare oamenilor nevoiași și a luat măsuri a se face reparațiuni și a se picta din nou un perete al bisericei din Gherghița. Pentru copiii părăsiți Primim spre publicare următorul: PROCES VERBAL Subsemnatele ne-am întrunit azi 5 Iunie 1910 în ședință extraordinară în București, pe B-dul Elisabeta în saloanele dela Boulevard, și am dorit următoarele: 1) . Ca să organizăm în Capitală pentru 2 zile la 0 și 7 Iulie o chetă în folosul societăței [„Materna"; 2) . Ca această chelii, care nu cere nici o cheltuială să înlocuiască quasi sărbătorile și să fie făcută de doamnele din societate; 3) . Ca ea să se repete în fiecîcare an la aceiași epocă și să devină un mijloc special al societăței „Materna” pentru sporirea fondurilor sale; ■1). Această chetă să nu dureze mai mult de trei zile și să fie făcută și în provincie; 5) . Cheta organizată pentru ca să poată fi repetată în fiecare an cu succes, trebuie să devină simpatică și populară, și pentru ca să putem obține acest rezultat, ea trebuește făcută cu multă discrețiune și adresată mai ales publicului ambulant și maselor comune. U-nele patronese ar trebui să circule cît de puțin, și să staționeze din contră, la anumite locuri, fixate dinainte, pentru ca,să nu se îndîlnească mai multe doamne în același loc pentru cietă. 6) . D-nei patronese vor purta crucea prințesei cu panglică portocalie. Vor avea fiecare o pușculiță de tinichea vopsită în portocaliu cu inscripția „Materna" și crucea prințesei în negru. De-asupra pușculiței va exista inscripția: „Copii părăsiți“. 7) . La finele dietei fiecare doamnă își va remite pușculița în mîinile comitetului, în numărînd împreună suma adunată, în schimbul, căreia se va libera o diitanță o spuche în regulă. 8) . Se va dresa un proces verbal despre rezultatul total al dietei, iar rezultatul special al fiecărei pușculițe, se va înregistra, într-un registru, înființat anume pentru dietele organizate de societatea „Materna“, și în care se va înscrie și numele doamnelor patronese cari au chetat. Astfel se va proceda în fiecare an pentru cieta, care va trebui să devină tradițională a societăței „Materna". Anul acesta pentru că nu s’a fi putut efectua pregătirile toate condițiunile vor fi mai puțin severe și ea va dura numai două zile. Tot, azi s'a împărțit cite o pușculiță la doamnele ale căror nume este înregistrat în registrul pentru chetă. Acest procesverbal se va publica prin cîteva ziare. Prezidenții: d-na Maria L’uțarida Clătunescu; vice-președintă: Florica Voinescu; p. casieră: d-șoara Marica C. Sion; secretară: Sofia Aslan și d-na Pia Veron; membre: d-na Maria Ioanid, d-na Elena Cantacuzino, d-na Clotina Stelian, d-na Irina Butculescu, d-na Ivona Cămărășescu, d-na dr. Kreinik, Anna Tetzu, Trăsnea Greceanu, d-na Maria Athanasovîci, d-na Anita,Berendey, d-na Zoe Filittis, d-na Victoria Cruțescu, Nathalia Gantilli, d-șoara Florica Mille, d-na colonel Iliescu, d-na Maria Diamandescu, d-șoara Crătunescu, d-na Alex. Bibicescu, d-na Sofia Palopol, d-na Zoe N. Cuțarida, d-na Zoe K. Marinescu, d-na Didi Georgescu. 4——ff-—— întrunirea de protestare din Brăila BRAILA. 8 Iunie. — Miine la orele 5 după amiazi va avea loc o mare întrunire publică în gala „Paradis“, convocată de Liga I culturală, secția Brăila,, spre a se protesta contra vandalismelor dela Pireu și a sălbăticiilor maghiare. Vor lua cuvîntul deputatul Nicu Petrsșcu, Leonte Moldoveanu, Petre Grigorescu, Alexandru Eliad și Petre Jectt. Se crede că va veni și de Iorga spre a vorbi la această întrunire. Verno. Crima din Bralostița ■ CRAIOVA, 8 Iunie. — In comuna Bralostița (Dolj) s’a făptuit azi o crimă monstruoasă. Ion Tuduri Dragomir și Ion Tudor Dragomir au bătut grav, și i-au tăiat, capul cu toporul, lui Petru Gh. Dragomir. Cauza care a provocat această crimă este un gard ce despărțea proprietățile flori. Victima transportată la spitalul din Filiași a încetat din viață după două ore. Parchetul a ordonat facerea, autopsiei cadavrului. Criminalii aui fost arestați. Xcun. -----------Prințul Ferdinand la Galați GALAȚI, 8 Iunie. — După cum v'am anunțat erî, prințul Ferdinand sosește mîine la orele 3 d. a. la Galați, venind din Babadag, unde afi fost concentrate trupele. Era vorba ca să sosească în acelaș timp și d. Ionel Brătianu, care e însă reținut la București de consiliul de miniștri care urmează a se ține miine în Capitală. Prințul va lua masa la cercul militar, iar cu trenul de 10 seara va pleca la București. — Pedro. «, ■ Agresiunea din Focșani FOCȘANI, 8 Iunie. — O vie altercație a avut loc astăzi, la orele 3 după amiazi, în localul berăriei „Centrala“ din acest oraș. D. Gheorghe Popescu, proprietar și fost institutor în comuna Plăinești, în urma unei discuțiuni violente cu d. I. P. Rădulescu-Rîmnic, profesor la liceul „Unirea” din localitate, a aplicat acestuia din urmă palme. In local se afla un public numeros, care a fost martor la această scenă. Cauzele agresiunii nu sînt încă bine precizate. Se zice că d. T. P. Rădulescu, aflîndu-se în proces cu d. Popescu, ar fi insistat ca fiica acestuia, care depune examen particular la liceu, să fie persecutată de profesori, astfel ca să cadă la examen. Scandalul a provocat o vie senzație în oraș. — Radu.- guvernul grecesc va demisiona Atena, 8 iunie, — „Chronos“, organul lui Zorbas, anunță că acesta se va retrage în curînd. In locul lui Zorbas va fi numit generalul Smolenski. Primul ministru Dragomis, conferind cu Teotokis asupra acestui fapt, a declarat că soarta ministrului de războiți este strins legată de soarta întregului guvern. E deci de prevăzut o apropiată schimbare de regim. Poziția zdruncinată a ministrului Zorbas se datorește agitației unui grup de ofițeri, cari se agită pentru restabilirea ordinei în armată. Ei susțin că această ordine nu va putea fi restabilită decît în urma retragerea lui Zorbas. Atena, 8 Iunie. — Un număr de 200 ofițeri aui organizat o demonstrație în fața palatului regal pentru a manifesta sentimentele lor de dragoste față de rege. In acelaș timp manifestația are de scop. a cere demisia lui Zorbas., ---- O vastă escrocherie — Electricitate solară — New York, 8 Iunie. O escrocherie vastă s-a descoperit pe seama unei societăți pe acțiuni. Această societate a emis acțiuni în sumă de 5.000.000 pentru o întreprindere care avea să se ocupe cu „electricitatea solară“: întemeietorii societtății pretinde a fi că a fi niște aparate speciale cu ajutorul cărora pot extrage electricitatea din razele soarelui. D. Colonel Zorbas ministrul de rǎzboiu al Greciei Situația politici în Bătălia Sofia. 8 Iunie.— Pe ziua de erî partidele opoziției a fi ținut, în diferite orașe meetinguri contra guvernului. La Vraza, șeful partidului liberal, dr. Radoslavov, a vorbit despre situația guvernului democrat față de popor. Bulgaria, a spus el, grație armatei sale puternice, a reușit să-și anexeze Rumelia și să-și proclame independența. Dar guvernul n’a știut ,să profite de brava armată a Bulgariei și a fost nevoit sa plătească milioane Turciei, pentru ca aceasta să cumpere cu banii Bulgariei arme și vase de război și cu cari să amenințe acum Bulgaria. Guvernul a promis că se va Tosi aresta de soarta bulgarilor din Macedonia. Acum însă el a Părăsit, cu totul această ■ chestiune. Exattel stă la Sofia, dar în Macedonia se numesc mitropoliți sîrbî și se creiază mereu școli sîrbești. Această politică a guvernului este o politică de trădare. I Lvi .Varna a rostit o cuvîntare, șeful partidului progresist, d. Danei. Acesta a propus ca toate partidele de opoziție să se unească pentru a pune capăt regimului personal.— D. Noul abator comunal MĂCELĂRII DIN CAPITALA AU VIZITAT ERI ABATORUL Lucrările de construcție a noului abator comunal sînt aproape terminate Și în curind abatorul va fi pus în stare de funcționare. Intr’o anchetă pe care am făcut’o ticitm cîteva săptămîni și pe care am publicat-o în ziarul nostru, am arătat pe larg cum este construit și cum va functona noul abator. Fapt este, că de pe urma acestui abator, construit, in felul celor mai moderne abatoare din străinătate, măcelarii din Capitalii vor trage reale foloase, iar consumatorii cel puțin de acum înainte, ofi asigurarea că tot ce se fac in abator se va face observîndu-se cu stricteță condiziunile și regulamentele sanitare. Pinii eri. mare parte din măcelari, mai ales acei cari se luau după toate scornirile, își manifestau nemulțumirea față de autoritatea comunală, sub cuvînt că nu se simțea necesitatea construire! unui astfel de abator, care odată construit, va trebui să fie puși la dări cu mult mai mari, decit cele din trecut. Toți aceștia au trebuit să recunoască că au fost induși în eroare în urma vizitei pe care ați făcut-o ori la abator. ... Ia adevăr, ori dimineață, un mare număr de măcelari, s’au dus să viziteze abatorul Aci se aflau d. dr. Botescu ajutor de primar, d. Irimia Popescu medic veterinar-șef al Capitalei și d. D. Martian, directorul abatoriului. Măcelarii aui vizitat mai întîî sala de tăiat vitele mari, apoi sala de tăiat porci și în urmă frigoriferul. Tr. dr. Cartian, le-a dat toate explicațiile asupra modului de funcționare. Măcelarii s’au arătat foarte mulțumiți de nouile instalații, însă după cum am spus mai sus cercați cu insistență să li se comunice taxele la cari vor fi supuși. I. dr. Botescu le-a arătat regulamentul întocmit cu privire la funcționarea abatoriului și din care rezultă că taxele nu vor fi majorate cu nimic sau aproape cu nimic, ținind seama de cheltuelile.ce s’afi făcut cu nouile instalațiuni Măcelarilor prezenți și s’a dat apoi cite un exemplar din acest regulament, spre a-1 studia și a face vre-o propunere dacă vor găsi necesar. 1 Prima experiență cu noul abator se va face Lunea viitoare, cînd se vor tăia 400 de vite mari, în serii de cîte 43. La aceste experiențe vor fi invitați să asiste toți măcelarii din Capitală precum și toți medicii veterinari. G. C. ---------------- Pentru victimele din Ungaria Sîntem rugați a da publicitățeî următoarele : Sinaia, 28 Mai 1910 Domnule Clincina Vă trimet odată cu aceasta suma de lai 348"strînsă de subsemnatul prin subscripție pentru ajutorarea victimelor căzute cu ocazia alegerilor din Ungaria. Această sumă este neînsemnată dar pentru o mică localitate ca Sinaia, valorează ceva. Bine ar fi dacă s’ar auzi glasul „Cercului romînilor de peste munți“ în toate unghiurile țârei și dacă s’ar găsi oameni de inițiativă, cari să meargă din casă în casă, din om în om și să strângă obolul fiecărui sărac și bogat, căci toți daț, toți au bunăvoință, dar trebuie să apelezi găsindu-se unul in fiecare oraș, care să ia inițiativa subscripției. Ca încheere, îmi permit a văi ruga să stăruiți a se publica în ziarele „Minerva“ și „Universul“. numele subscriitorilor din anexata listă, precum și numele subscrise. Aceasta pentru descărcarea mea. Primiți, vă rog, d-le Clinciu, asigurarea stimei mele( Hristache Sîerescu Economul spitalului Sinaia București, 1 Iunie 1910 Domnule coleg, Elevii liceului „Mihai Viteazuul“ mă roagă să vă comunic că nu a fi putmt rămîne nesimțitori la știrile venite din cîmpul de luptă din Transilvania și Ungaria și să vă trimit suma de lei 150 bani 85, despre care doresc să cauză că au fost întrebuințații pentru copiii celor uciși în alegeri. Cu sumă G. Bogdan Duică -XL’aü mai colectat următoarele sume: 1 Holbav, profesor 2 lei; Moise Ciută 20; Leonte Moldovan 20 ; I. C. Sasu 20; Iovian Moldovan 5; loan Cioată 5; Alex. Ignat (Brăila) 5; dr. G. Nistor 0; loan Feldman 5; Clasa TV-a a liceului „Gheorghe Lazăr“ 24,50. j | MUVELELE „DISVIL^EȚEI** Judecata gloÎof fără de prihană! Basme din lumea florilor Intr’un parc de boer mare, dus mereu prin străinătăți, creșteau în voia vântului și a strălucitoarei rouă, nenumărata flori." Unele de vița adună din depărtări, altele răsărite pe pământul moșiei., și altele înrudite, numai cu cele (Unul dar crezîndu-se rupte din soare )Pe sub cele minunate, ce'șî împărțeau numai viti .ele immiții și tot ce era mai curat din ploaie se grămădeau, se lupta îi d'a răsări ceva mai sus, spre aerul bălsămat al parcului, puzderie de alți copii ai lui. Ochiul boului cu culori vii dar netede. Verbine micuțe, și dîrze. Lăcrămioare cu albe ciorchine, lalele cu dragul de țară scris adune pa trupul lor în trei fețe, rozele cu miros pătrunzător și cuviințe ce făceau să strîmbe din nas pe mărețele, aristocrate la roze, mușcate roșii ca para focului, privite cu dispreț, argisite, dar din ce în ce mai multe și nurii cotropitoare. Așa de cotropitoare, incit rozele de Bengal, crinii de Japonia, Floarea soarelui pîmînteană, daliele năstrușnice, iasomiile Epirului, nuc: mai știa ft ce face da ciudă că sînt în apropierea lor. Ce nu inventau, ce nu -și șopteau spre a putea, umili pe modestele flori ! Dar nimic nu reușea. In Wo zi, un biet mărăcine, crescut nu se știe cum, în preajma stufoasei rădăcini a unui mîndroi și, galben vin de Japonia, se tot silea, prost ursuz țepoș, cum era, sa apuce și el o fărîmă de rază de soare. Urzica, ce sta pe alături, intrigantă și lașe, îi șopti: „Nu vezi că galbenul tău stăpîna de vină de n’aî rouă, de n’aî soare și- adierele-zefir ?" Ai țepi tari, ești puternic, dă-i citeva lovituri în tulpina lui mlădioasă și toți cei ca tine vor răsufla liber. Mărăcinele, cu mintea de mult scuturată, ascultă și pe cînd da soarele .Să apună, el se aruncă pe floarea măreață cu petalele pestrițe. Loviturile fură tinoVise, crinul cel galben se cutremură, tipa -odată adânc și mii de brațe mânioase răsărite din tulpina tovarășilor lui, înțepeniră pe foc pe mărăcinele cel nebun. — Aliaj gîndiră toate aristocraticele flori, acum am dat de hac, mușcatelor obraznice. Pe ele... Liane puternice in serviciul mai maiorul parcului fură trimise de grabă, scotociră cuiburile bietelor mușcate, le rupsei frunzele, le scutură petalele. Te sperie bobocii, dar nici o unire cu nebunul mărăcine nu fu descoperită. Intr’o groapă adâncă acesta gemea dus de tot cu mintea de p’această lume. — Să-l tăiem... — Să-l spânzurăm... strigat! înfricoșate rozele de Bengal, crinii de Japonia, floarea soarelui pământeană și toți amicii lor. Erau chiar s'o facă, cînd se obidiră că de, pe lingă ele in panic, mai e traiul altor flori tolerata dar... multe. " De aceea, pentru obrazul lor, se hotărîră a târî la judecată pe mărăcinele criminal. Sub o boltă de viță se întruniră deci într’o zi, ci. aere superbe, florile judetoare. Crinul galben nu veni, deși eu totul pe picioare, dar umbra lui înaltă, copleșitoare, se răspândea Întreagă ș i astea totputerni cele ce vor da sentința. * Să se aducă infamul, criminalul... rostiră cu toatele cînd se văzură afirmate pe movilițele de mușchiu verde de sub bolta de vită. Și infamul, criminalul fu a Ius.'.Nimeni cu el, nimeni pentru el ! Dar așa mă scria la Carte, și pentru ochii flori iar ce fuseseră îngăduite a pătrundă. la judecată, se dete ordin unui tinăr fir de lăcrimioară d’abia răsărit, să apere pe vinovatul mărăcine, /imberbi, căscați, mărețele flori si se uitaut mereft spre soare apune cu sind de %’ar întuneci mai repede, cind grăi firul de urăiigarinlă. La început nimeni nu-l crezu în stare să -și ridice măcar glasul spre splendidele judecătoare. 1 Iar crescut lingă, un proaspăt izvor, scăldat in parfum cuminte de rozele și lufănele, micul fir de steră mioară era viteaz. El spuse că mărăcinele e prost, povesti de lașitatea urzicei, de șiretenia ei, dar nimeni nu-1 luă in seamă. La sfîrșit fu duios și, fie cu voință, fie chiar așa ochii lui tineri se umplură de o limpede rouă. Se mișcară verbinele, > rotetele,mușcatele, iufănelele ce răzbiseră sub bolta de vită; dar mărețele judecătoare adăpostite la umbra neîndurjită a invizibilului crin galben nici nu clintiră Crescute în belșug de aer, de Soare, dor ouă și zefir, ele nu știau ce e întunericul, înăbușala, durerea. Deci la lupta bietului fir de mărsărint ele deferă nepusătoare din umeri și la groapă adîncă, cu sare și var presărată peste dînsa, ele trimiseră pe nebunul mărăcine. Se uimiră florile din parc, ceruri pedepsirea muzicei, adevărata vinovată, voiră s'o caute ele, dar în zadar, căci în depărtări, în sacul unei țigance călătoare, perfida sfătuitoare fugise rîzînd de reușita planului ei. Iar în parcul cel vast al boerului ce tot prin streinătăți viețuia, rozele Benealului, iasomia Epirului, floarea soarelui pământeană, crinii Japoniei, își reluară domnia lor, împărțind între ele razele de soare, legănatul zefirului, rouă stricitoare, căci erau puternice, bine crescute, și dominatoare. EULMEN ; --------------- Boala împăratului Wilhelm • ____ Berlin, 8 Iunie. — Starea sănătății împăratului este excelentă. El va pleca mîine la Hamburg, ia Paris, 8 Iunie. — Eri după a[ miaza s’a raspindit versiunea ca profesorul Dieulafoye a fost chemat la Berlin pentru a e Nanunia pe împăratul Germaniei. Știrea este inventată. Dieulafoye n'a părăsit de joc Parisul zilele din urmă. -------------------- Pentru direcția C. FJ. Ni se aduce la cunoștință urmăoarea nedreptate ce se face șefilor de echipă din C. F. R. Aceștia au făcut în de-se modufl plîngerî în contra faptului că nu sînt și dînșiî trecuți în casa generaă de pensiuni, ci cari muncesc din greu la această instituțiune și au o răspundere atît de mare. Deși direcția C. F. R. a promis însă în anul 1909 acestor slujbași allăm că le va lua în considerație cererea lor, totuși, în ultimul timp s’a fi introdus cîteva modificări în egea generală a pensiilor, fără însă a dînșii să fie menționați în vreuna din aceste modificări. Atragem deci atențiunea direcției I. F. R. asupra acestei drepte cereri. SSOS5337 SSSO ‘ Mîine Joi 9 Iunie apare în faserea de a 5 bmi lîlfi sau FARA MAMA * * și FARA PATRIE MARE ROMAN SENZAȚIONAL ===== = PUMA FASCICULA GRATUITA .... înainte ca fiorosul animal să-și apuce prada, o mină riguroasă îl trînti mort la pămînt.... Mîine Jouî, 10 Iunie, apare: bastambâ on Fără mamă și fara patrie MARE ROMAN SENZAȚIONAL, ÎN FASCICOLE A Ä bani -----■ ■ ■ [UNK] ■ [UNK]= Prima Pascicola, G1^ ATP I.............■