Dimineaţa, iunie 1910 (Anul 7, nr. 2245-2272)

1910-06-10 / nr. 2253

AS' ANUL Vii—No. 2253 PUBLICITATEA: COT,‘CEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, 13.—Telefon 3/4 Birourile ziaruluit Str. Sărindar No. 11 list» es­e»­­­11. DIRECTOR CONS­T­ M­I­L­L­E Abonamente cu premii t Vi an­­.ol 20.—­­ « Imn­ Lel 11.— s luni ... lo­c.­~ Pentru străinătate prețul este îndoit te eFos • Direcția ți Administrația No. 14/10 Redacția­ cu Capitala „ 14 10 „ „ Provincia „ 14 95 _ _ Străinătatea „ 12 4" e — ===== ” apare în fie­care dimineață cu cele din urmă știri din toată lumea m ===== © Joi 10 iunie 1910 Aviațiunea romînă Inginerul Vlaicu în fata ava­i construit aeroplanul, fătului sau de aviațtiune, Im­ * Astăzi, dacă timpul nu 'd­ favd preună cu un ofițer de la Arse­­rabit, inginerul Vlaicu va­ relua pas, sub privegherea căruia s'a­u experiențele sale de aviațiune. . O cerere dreaptă Din Constanța primim o scri­soare semnată „Un funcționar“ prin care ni Se semnalează un rou în noua lege a repaosului du­­mini­cal. Publicăm acî în întregimeș a­­ceastă scrisoare: 'v Domnule director, Știnvă că onor. ev. ziar spri­ 5> pește în toate ocaziuniie cauzele drepte, rog să binevoiți a da pu­­r solicitatea următoarele rînduri: Legea repaosului duminical pre­vede că în stațiunile balneare și climaterice, funcționarii comer­ciali se vor putea bucura în tot timpul sezonului numai de un repaos de 6 zi la 15 zile. Nu e­­xistă nici un motiv serios care a determinat pe legiuitor de a res­trânge dreptul de odihnă funcțio­narilor ce intră în această catego­rie. Noua­ lege este făcută pentru­ Ca, fără deosebire, toți meseriașii și funcționarii să se bucure de o zi de odihnă pe săptăm­înă și funcționarilor de la stațiunile bal­neare și climaterice li se răpește în parte acest drept. Poate că fă­când această excepție, d. ministru al industriei și comerțului s’a gîn­­dit ca vizitatorii acestor stațiuni să nu sufere închizîndu-se maga­zinele. Acesta nu este un motiv serios," de­oarece vizitatorii vin numai pentru băi­ și climă, așa ca au destul timp să tîrguiască din ajun. Cu atît mai nedreaptă este dis­poziția de care am vorbit, cu cit este știut că sezonul este în ano­timpul cel mai călduros­, cină munca este grea și istovitoare și cînd funcționarii au neapărat fle­x­ oe de odihnă suptamînală, fie pentru băi, fie pentru a se re­­creia. Afară de aceasta, în timpul sezonului prăvăliile se deschid în zori de zi și se închid noaptea tirziu spre a satisface pe vizita­tori, astfel că mai curînd în tim­pul sezonului funcționarul tre­ime să se bucure ca toți ceilalți din provincie de o zi de repaus pe săptămână. Mai trebue încă lămurit ce se înțelege prin stațiunea balneară Constanța (băi). E vorba poate nu­mai de Mamaia unde sunt băile ? Aceasta ar trebui lămurit, spre a nu da loc la abuzuri din partea patronilor­ Mulțumind pentru sprijinul ce dați celor mici și slabi, vă rog a, primi asigurarea înaltei st­me ca vă păstrează Un funcționar, Constanta, 6 Iunie iOio *--------­ Szeculici, că vom veni și Dumini­că la birou, fără să ne mai putem și noi bucura de avantagiile le­gei. . . Vă aducem la cunoștință, în ace­­laș timp, domnule director, că celelalte societăți de asigurare ca: „Generala“, ,„,Naționala“, „A­­gricola“ și „Victoria“ au apro­bat în totul­ repaosul complect de 24 ore, conform legei, însă d. Sze­­culici se bazează pe faptul c­ă d. Al. Constantinescu, ministrul de domenii,care a fost în consiliul de administrație al soc. „Dacia- Romînia“, ca Și­d. Emil Costines­­cu, forțează pe directorii Celor­lalte societăți de asigurare, a is­căli petiția ce vrea s'o adreseze ministerului industriei, prin care să-i admită călcarea nedemnă ce o pune la cale, contra legei repao­­sului duminical. Protestînd contra acestora, vă rugăm d-le director, să binevoiți a da loc, în ziarele dv-. acestor rîndurî, pentru ca opinia publică să mai­ vadă încă odată cari sînt apucăturile d-luî Szeculici, care numai patimă și ură poartă func­ționarilor, din­ spinarea cărora, își croește cele mai grase venituri. Nu nevoia serviciului, nu grija de a pierde vreo asigurare, îi fac să ia asemenea deriziuni, ci nu­mai răutatea­ T înăscută îi face să recurgă la asemenea mijloace, pe cari noi, funcționarii săi, deși amenințați în existența noastră, le dezaprobăm, și de va fi nevoe vom ști să le ținem piept. Un grup de funcționari ai sec. de asig. „Dacia-Romînia“, „Generala“ și „Naționala“. Societățile de asigurare Domnule director. Prin ziarul „Adevărul“ de la 8 cut. ați înfierat, după cum me­rita, în articolul „Contra repau­sului duminical“ purtarea tipică a d-lui Szeculici,­­directorul ge­neral al soc. „Dacia-Romînia“ ca­re ne obligă a veni, contra legei, și Duminica să-­f lucrăm. Permiteți­­ne, domnule director, a vă aduce la cunoștință, că noi, funcționa­ri, acestei societăți, pe lingă că suntem­ zilnic terorizați și furați in munca noastră, în cel mai ne­rușinat mod, ni se impune astăzi, ca o condiție sine Qua non de a rămîne în slujba societății „Dacia- Romînia“, ca să dăm înscris d-lui O măsură importantă GALAȚI, 8 Iunie. — Azi au fost chemați la prefectura de poliție circiumariî din localitate și li s'a pus in­ vedere că aceia dintre ei cari vînd și articole de coloniale să închidă toată ziua Duminică prăvălia, conform legii. Comoara (!) din jud. Prahova PLOEȘTI, 8 Iunie. — Un ziar din Capitală a vorbit era despre o pre­tinsă avere de dolari, care s’ar fi descoperit în cătunul Urieta, pen­dinte de comuna Brănești. . Lucrătorul Oprea Gheorghe Ion Petre, cel despre care se zice că po­sedă acea colosală avere de dolari, a fost adus azi înaintea parche­tului. Din cercetările făcute, s-a stabilit că toată acea închipuită avere se re­duce la 2 birtri de bancă romînești a 100 lei una și 2 a 20 mărci ger­mane. Oprea Gheorghe Ion Petre a de­clarat că banii aceștia i-a găsit pe șosea în urma trecerii unui auto­mobil. In consecința,­ parchetul Pa pus în libertate. — Stavăr. -----UHJt----­ Procesul muncitorilor din Galați GALAȚI, 8 Iunie. — Azi s’a în­fățișat la judecătoria de ocol pro­cesul muncitorilor sindicaliști Bornea, C. Andrei și Paraschiv Crăciun, traduși înaintea justiției ca­ instigatori la grevă. Muncitorii aui fost apărați de d. avocat Mișu Ionescu. Procesul a fost amînat pentru 15 Iunie Brep­­lin Brăila — MERSUL TRATATIVELOR —­ BRAILA, 8 Iunie. — Comisiunea delegaților aleși de adunarea „Aso­ciației comerciale" pentru a studia și redacta sub formă de contract propunerile făcute de muncitori pentru încetarea grevei a fost com­pusă din d-nil. Neculai Sgardeli, președ. „Asociației": Săvescu direc­torul „Băncei agricole“,, dr. Eduard Silberstein, Corneliu Crăciun, Witz­ling și W. Loewenzon. Comisiunea s’a întrunit la ora 3 p. m. la Banca comercială, unde a lucrat pînă la orele 7 seara. Muncitorii au cerut, comisiunea co­mercianților, ca condiții pentru re­luarea lucrului.- satisfacerea urmă­toarelor puncte: Semnarea de către ambele părți a unui contract prin care în afa­ră de sancționarea vechilor con­diții de muncă cari sunt azi in vigoare să se mai prevadă.­1) înlăturarea a r dintre vătafi, cari sunt in acelaș timp și­ cir­­ciumari. Restul vătafilor pot ră­­minea la posturile lor; 2) instituirea unei comisii mix­te de arbitraj care să judece ori­ce diferende s'ar ivi in legătură cu munca din port. Comisiunea delegaților s’a iz­bit chiar dela început de un ob­stacol care a oprit-o da a-șî adu­ce la îndeplinire misiunea, și a­­nume: vătafii au­ făcut cunoscut comercianților ett au hotărit să nu-șî reia­ nici unul vechile­ pos­turi în căzut cînd va fi eliminat vreunul dintre ei. In fața acestei declarații cate­gorice a vătafilor, comisiunea a fost nevoită să renunțe a mai continua să lucreze, hotărând a comunica „Asociației“ pretențiile vătafilor. Știrea despre schimbarea 'atitu­dinei vătafilor cari se opun atît de fățiș la aplanarea grevei, 'a produs mare indignare printre muncitori, cari sperau că vor pu­tea rata a lucrul, cel mult peste două-trei zile, 3S ". Azi dimineață, o delegație com­pusă din cîte două lucrători, de la cărbuni, cherestele și manufactură, s’a prezentat la căpitănie, cerînd mărirea prețurilor. Lucrătorii de la cărbuni au cerut mărirea salariului cu cite 1 lea pen­tru fiecare categorie. Călătorii de scînduri au cerut un spor de 2 lei pe ziua de lucru. •Ambele cereri au fost respinsă. Lucrătorilor stivatori manufactu­­riști, li s'a admis un spor de 1 leu. * Lucrătorii de la fabrica de ci­ment au reluat astăzi lucrul In ur­ma declarațiilor direcției că cererile lor vor fi satisfăcute. La fabrica de celuloză greva con­tinuă. — Verno. Fraudele d­e la Berești GALAȚI, 8 iunie. — Tribunalul secția II a tribunalului a con­damnat la 1 an închisoare, pen­tru delapidare d­e bani publici, pe Radu Anghelescu, fost func­ționar la oficiul poștal din comu­ na Berești.________ Demisia unui ministru german Berlin, 8 iunie.­­ Ziarele șerifi că demisia ministrului Moltke a fost o surpriză pentru toată lu­mea, de­oarece nimeni nu se aș­tepta la aceasta. Explicația stă într’o neînțelege­re care s’a ivit în ultimele zile­­ în­tre Moltke și primul ministru în chestia proectului de reforma electorală, « . . De pe Domeniul Coroanei In zilele de 1 și 2 Iunie a. c., 3. loan Kalinderu, administratorul Do­meniului Coroanei, inspectînd dome­niul Gherghița prin județul Prahova, a vizitat și bisericile și școalele din localitate. La școalele din comunele Balta Doamnei și Gherghița s’a interesat de rezultatele obținute cu elevii în cursul anului școlar și răminînd mulțumit, a distribuit absolvenților școalei precum și la­ o parte din e­­levi cărți folositoare din Biblioteca administrației domeniului coroanei. Ea în­totdeauna s'a interesat în mod amănunțit, și de culturile între­prinse de locuitori după indemnul său, ca tutunul, sfecla de zahăr, și plantele de nutreț dîndu-le povețe pentru muncă și economie. Cu deosebire s-a produs o impresi­­u­ne plăcută bunele rezultate date de îndrumarea fiilor și ficelor de să­teni absolvenți ai cursului primar către meserii în atelierele creiate de domeniu în mod cu totul practic. La ferărie, rotărie și lemnărie, sunt 11 elevi, iar la atelierul de țesătorie înfi­ințat în Gherghița numai de trei luni, sunt 11 eleve, cari pe lingă țe­sături au făcut o creștere mare de vermi de mătase din 170 grame, sămînță, pe­­ 100 paturi .și care a reu­­­șut complect. D-sa a dispus cu acest prilej a se primi elevi pentru învățătură prac­tică și la lăptărie, stupărie și la vna Domeniului. A împărțit apoi diferite ajutoare oamenilor nevoiași și a luat măsuri a se face reparațiun­i și a se picta din nou­ un perete al bisericei din Gherghița. Pentru copiii părăsiți Primim spre publicare următorul: PROCES VERBAL Subsemnatele ne-am întrunit azi 5 Iunie 1910 în ședință extraordinară în București, pe B-dul Elisabeta în saloanele dela Boulevard, și am do­rit următoarele: 1) . Ca să organizăm în Capitală pentru 2 zile la 0 și 7 Iulie o chetă în folosul societăței [„Materna­"; 2) . Ca această chelii, care nu cere nici o cheltuială să înlocuiască quasi sărbătorile și să fie făcută de doam­nele din societate; 3) . Ca ea să se repete în fie­cî­care an la aceiași epocă și să devină un mijloc special al societăței „Mater­na” pentru sporirea fondurilor sa­le; ■1). Această chetă să nu dureze mai mult de trei zile și să fie făcută și în provincie; 5) . Cheta organizată pentru ca să poată fi­ repetată în fie­care an c­u succes, trebuie să devină simpatică și populară, și pentru ca să putem obține acest rezultat, ea trebuește făcută cu multă discrețiune și adre­sată mai ales publicului ambulant și maselor comune. U-nele patronese ar trebui să circule cît de puțin, și să staționeze din contră, la anumite lo­curi, fixate dinainte, pentru ca,să nu se înd­îlnească mai multe doamne în același loc pentru cietă. 6) . D-ne­i patronese vor purta cru­cea prințesei­ cu panglică portocalie. Vor avea fie­care o pușculiță de ti­nichea vopsită în portocaliu cu­ in­scripția „Materna" și crucea prințe­sei în negru. De-asupra pușculiței va exista inscripția: „Copii părăsiți“. 7) . La­ finele dietei fie­care doam­nă își va remite pușculița în mîinile comitetului, în numă­rînd împreună suma adunată, în schimbul, căreia se va libera o diitanță o spuche în regulă. 8) . Se va dresa un proces verbal despre rezultatul total al dietei, iar rezultatul special al fie­cărei pușcu­lițe, se va­ înregistra, într-un registru, înființat anume pentru dietele or­ganizate de societatea „Materna“, și în care se va înscrie și numele doamnelor patronese cari au chetat. Ast­fel se va proceda în­ fie­care an pentru cieta, care va trebui să devină tradițională a societăței „Ma­terna". Anul acesta pentru că nu s’a fi putut efectua pregătirile toate­ condițiunile vor fi mai puțin severe și ea va du­ra numai două zile. Tot, azi s'a îm­părțit­ cite o pușculiță la doamnele ale căror nume este înregistrat în re­gistrul pentru chetă. Acest proces­­verbal se va publica prin cîte­va ziare. Prezidenții: d­-na Maria L’uțarida Clătunescu; vice-președintă: Florica Voinescu; p. casieră: d-șoara Marica C. Sion; secretară: Sofia Aslan și d-na Pia Veron; membre: d-na Ma­ria Ioanid, d-na Elena Cantacuzino, d-na Clotina Stelian,­ d-na Irina Butculescu, d-na Ivona Cămărășes­­cu, d-na dr. Kreinik, Anna Tetzu, Trăsnea Greceanu, d-na Maria Atha­­nasovîci, d-na Anita,Berendey, d-na Zoe Filittis, d-na Victoria Cruțescu, Nathalia Gantilli, d-șoara Florica Mille, d-na colonel Iliescu, d-na Ma­ria Diamandescu, d-șoara Crătunes­­cu, d-na Alex. Bibicescu, d-na Sofia Palopol, d-na Zoe N. Cuțarida, d-na Zoe K­. Marinescu, d-na Didi Geor­­gescu. 4——­ff-—— întrunirea de protestare din Brăila BRAILA. 8 Iunie. — Miine la orele 5 după amiazi va avea loc o mare întrunire publică în gala „Paradis“, convocată de Liga I culturală, secția Brăila,, spre a se­­ protesta contra vandalismelor dela Pireu și a sălbăticiilor ma­ghiare. Vor lua cuvîntul deputatul Ni­­cu Petrs­șcu, Leonte Moldoveanu, Petre Grigorescu, Alexandru E­­liad și Petre Jectt. Se crede că va veni și de Iorga spre a vorbi la această întrunire. Verno. Crima din Bralostița ■ CRAIOVA, 8 Iunie. — In comu­na Bralostița (Dolj) s’a­ făptuit azi o crimă monstruoasă. Ion Tuduri Dragomir și Ion Tudor Dragomir au bătut gr­a­v, și i-au­ tăiat, capul cu toporul, lui Petru Gh. Dragomir. Cauza care a provocat această crimă este un gard ce despărțea proprietățile flori. Victima transportată la­ spita­lul din Filiași a încetat din­ via­ță după două ore. Parchetul a ordonat facerea, autopsiei cadavrului. Criminalii aui fost arestați. Xcun. -----------­Prințul Ferdinand la Galați GALAȚI, 8 Iunie. — După cum v'am anunțat erî, prințul Ferdinand sosește mîine la orele 3 d. a. la Ga­lați, venind din Babadag, unde afi fost concentrate trupele. Era vorba ca să sosească în ace­laș timp și d. Ionel Brătianu, care e însă reținut la București de con­siliul de miniștri care urmează a­ se ține miine în Capitală. Prințul va lua masa la cercul mi­litar, iar cu trenul de 10 seara va pleca la București. — Pedro. «, ■ Agresiunea din Focșani FOCȘANI, 8 Iunie. — O vie alter­cație a avut loc astăzi, la orele 3 după amiazi,­ în localul berăriei „Centrala“ din acest oraș. D. Gheorghe Popescu, proprietar și fost institutor în comuna Plăi­­nești, în urma unei discuțiuni vio­lente cu d. I. P. Rădulescu-Rîmnic, profesor la liceul „Unirea” din loca­litate, a aplicat acestuia din urmă palme. In local se afla un public nume­ros, care a fost martor la această scenă. Cauzele agresiunii nu sînt încă bine precizate. Se zice că d. T. P. Rădulescu, a­­flîndu-se în proces cu d. Popescu, ar fi insistat ca fiica acestuia, care de­pune examen particular la liceu, să fie persecutată de profesori, astfel ca să cadă la examen. Scandalul a provocat o vie sen­zație în oraș. — Radu.-­ ­guvernul grecesc va demisiona Atena, 8 iunie, — „Chronos“, or­ganul lui Zorbas, anunță că acesta se va retrage în curînd. In locul lui Zorbas va fi numit generalul Smolenski. Primul ministru Dragomis, confe­rind cu Teotokis asupra acestui fapt, a declarat că soarta ministrului de războiți este strins legată de soarta întregului guvern. E deci de prevăzut o apropiată schimbare de regim. Poziția­­ zdruncinată a ministrului Zorbas se datorește agitației unui grup de ofițeri, cari se agită pentru restabilirea ordinei în­­ armată. Ei susțin că această ordine nu va pu­tea fi restabilită de­cît în urma re­tragerea lui Zorbas. Atena, 8 Iunie. — Un număr de 200 ofițeri aui organizat o demons­trație în fața palatului regal pentru a manifesta sentimentele lor de dra­goste față de rege. In acelaș timp manifestația are de scop. a cere demisia lui Zorbas., ----­ O vastă escrocherie — Electricitate solară — New­ York, 8 Iunie.­­ O escro­cherie vastă s-a descoperit pe seama unei societăți pe acțiuni. Această societate a emis acțiuni în sumă de 5.000.000 pentru o în­treprindere care avea să se ocu­pe cu „electricitatea solară“: întemeietorii societtății pretin­­de a fi că a fi niște aparate speciale cu ajutorul cărora pot extrage electricitatea din razele soarelui. D. Colonel Zorbas ministrul de rǎzboiu al Greciei Situația politici în Bătălia Sofia. 8 Iunie.— Pe ziua de erî partidele opoziției a fi ținut, în diferite orașe meetinguri contra guvernului. La Vraza, șeful partidului li­beral, dr. Radoslavov, a­ vorbit despre situația guvernului demo­crat față de popor. Bulgaria, a spus el, grație ar­matei sale puternice, a reușit să-și anexeze­­ Rum­elia și să-și proclame independența. Dar gu­vernul n’a știut­ ,să profite de brava armată a Bulgariei și a fost nevoit sa plătească milioane Turciei, pentru­ ca­­ aceasta să cumpere cu banii Bulgariei ar­me și­ vase de război și cu cari să amenințe acum Bulgaria. Guvernul a promis că se va Tosi aresta de­­ soarta bulgarilor din Macedonia. Acum însă el a Pă­răsit, cu totul această ■ chestiune. Exattel stă la Sofia, dar în Ma­cedonia se numesc mitropoliți sîrbî și se creiază mereu școli sîrbești. Această politică a gu­vernului este o politică de tră­dare. I Lvi .Varna a rostit o cuvîntare, șeful partidului progresist, d. Danei. Acesta a propus ca toate partidele de opoziție să se uneas­că pentru a pune capăt regimu­lui personal.— D. Noul abator comunal MĂCELĂRII DIN CAPITALA AU VIZITAT ERI ABATORUL Lucrările de construcție a nou­lui abator comunal sînt aproape terminate Și în curind abatorul va fi pus în stare de funcționare. Intr’o anchetă pe care am fă­­cut’o ticitm cîteva săptăm­îni și pe care am publicat-o în ziarul nostru, am arătat pe larg cum es­te construit și cum va functona noul abator. Fapt este, că de pe urma acestui abator, construit, in felul celor mai moderne abatoare din­ străi­nătate, măcelarii din Capitalii vor trage reale foloase, iar consuma­torii cel puțin de acum înainte, ofi asigurarea că tot ce se fac in abator se va face observîndu-se cu stricteță condiziunile și regula­mentele sanitare. Pinii eri. mare parte din mă­celari, mai ales acei cari se luau după toate scornirile, își manifes­tau nemulțumirea față de auto­ritatea comunală, sub cuvînt că nu se simțea necesitatea construi­re! unui astfel de abator, care o­­dat­ă construit, va trebui să fie puși la dări cu mult mai mari, de­cit­ cele din trecut. Toți aceștia au­ trebuit să re­cunoască că au­ fost induși în e­­roare în urma vizitei pe care ați făcut-o ori la abator. ... Ia adevăr, ori dimineață, un mare număr de măcelari, s’au­ dus să viziteze abatorul­ Aci se aflau d. dr. Botescu aju­tor de primar, d. Irimia Popescu­ medic veterinar-șef al Capitalei și d. D. Martian, directorul aba­­toriului. Măcelarii a­ui vizitat mai întîî sala de tăiat vitele mari, apoi sa­la de tăiat porci și în urmă frigo­­riferul. Tr. dr. Cartian, le-a dat toate ex­plicațiile asupra modului de func­ționare. Măcelarii s’au­ arătat foarte mul­țumiți­­ de nouile instalații, însă­­ după cum am spus mai sus cercați cu insistență să li se comunice ta­xele la cari vor fi supuși. I­. dr. Botescu le-a arătat regu­lamentul întocmit cu privire la funcționarea abatoriului și din care rezultă că taxele nu vor fi majorate cu nimic sau aproape cu nimic, ținind seama de chel­­tuelile.ce s’afi făcut cu nouile ins­­talațiuni­ Măcelarilor prezenți și s’a­ dat apoi cite un exemplar din acest regulament, spre a-1 studia și a face vre-o propunere dacă vor găsi necesar. 1 Prima experiență cu noul aba­tor se va face Lunea viitoare, cînd se vor tăia 400 de vite mari, în serii de cîte 43. La aceste experiențe vor fi in­vitați să asiste toți măcelarii din Capitală precum și toți medicii veterinari. G. C. ----------------­ Pentru victimele din Ungaria Sîntem rugați a da publicitățeî următoarele : Sinaia, 28 Mai 1910 Domnule Clincina Vă trimet odată cu aceasta su­ma de lai 348"strînsă de subsem­natul prin subscripție pentru­­ a­­jutorarea victimelor căzute cu o­­cazia alegerilor din Ungaria. Această sumă este neînsemnată dar pentru o mică localitate ca Sinaia, valorează ceva. Bine ar fi dacă s’ar auzi glasul „Cercului romînilor de peste munți“ în toate unghiurile țârei și dacă s’ar găsi oameni de ini­țiativă, cari să meargă din casă în casă, din om în om și să strân­gă obolul fiecărui sărac și bo­gat, căci toți daț, toți au bună­voință, dar trebuie să apelezi gă­­sindu-se unul in fiecare oraș,­­ care să ia inițiativa subscripției.­­ Ca încheere, îmi permit a vă­i ruga să stăruiți a se publica în­­ ziarele „Minerva“ și „Universul“.­ numele subscriitorilor din a­­­­nexata listă, precum și numele­­ subscrise. Aceasta pentru descărcarea­­ mea. Primiți, vă rog, d-le Clinciu, asigurarea stimei mele­­( Hristache Sîerescu Economul spitalului Sinaia București, 1 Iunie 1910 Domnule coleg, Elevii liceului „Mihai­ Vi­te­az­uul“ mă roagă să vă comunic că nu a fi putmt rămîne nesimțitori la știrile venite din cîmpul de luptă din Transilvania și Unga­ria și să vă trimit suma de lei 150 bani 85, despre care doresc să c­auză că au fost întrebuințații pentru copiii celor uciși în ale­geri. Cu­­ su­mă G. Bogdan Duică -X­L’aü m­­ai colectat următoarele sume: 1 Holbav, profesor 2 lei; Moise Ciută 20; Leonte­­ Moldovan 20 ; I. C. Sasu 20; Iovian Moldovan 5; loan Cioată 5; Alex. Ignat (Bră­ila) 5; dr. G. Nistor 0; loan Feldm­an 5; Clasa TV-a a liceu­lui „Gheorghe Lazăr“ 24,50. j | MUVELELE „DISVIL^EȚEI** Judecata gloÎof fără de prihană! Basme din lumea florilor Intr’un parc de boer mare, dus mereu prin străinătăți, creșteau­ în voia vântului și­­ a strălucitoa­rei rouă, nenumărata flori." Unele de vița adun­ă din de­părtări, altele­ răsărite pe pămân­­tu­l moșiei., și altele înrudite, nu­mai cu cele (Unu­l dar crezîn­­du-se rupte din soare )Pe sub cele minunate, ce'șî îm­părțea­u numai viti .­­ele­­ immiții și tot­ ce era mai curat din ploaie se­ grămădeau, se lupta îi d'a ră­sări c­eva mai sus, spre aerul băl­­sămat al parcului, puzderie de alți copii ai lui. Ochiul boului cu culori vii dar netede. Verbine micuțe, și dîrze. Lăcrămioare cu albe ciorchine, lalele cu dragul de țară scris adune pa trupul lor în trei fețe, rozele cu miros pă­trunzător și cuvii­nțe ce făceau să­ strîm­­be din nas pe mărețele, a­­ristocrate la roze, mușcate roșii ca para focului, privite cu dispreț, argisite, dar din ce în ce mai multe și nuri­i cotropitoare. Așa de cotropitoare, incit roze­le de Bengal, crinii de Japonia, Floarea soarelui pîmînteană, da­liele năstrușnice, iasomiile Epi­­rului, nuc: mai știa ft ce face da ciudă că sînt în apropierea lor. Ce nu inventau, ce nu -și șop­teau spre­­ a putea, umili pe mo­destele flori ! Dar nimic nu reu­șea. In Wo zi, un biet mărăcine, crescut nu se știe cum, în preaj­ma stufoasei rădăcini a unui mîndroi și, galben v­in de Japo­nia, se tot silea, prost ursuz țepoș, cum era, sa apuce și el o fărîmă de rază de soare. Urzica, ce sta pe alături, intri­gantă și lașe, îi șopti: „Nu vezi că galbenul tău stăpîn­a de vină de n’aî rouă, de n’aî soare și- a­­diere­­le-zefir ?" Ai țepi tari, ești puternic, dă-i citeva lovituri în tulpina lui mlădioasă și toți cei ca tine vor răsufla liber. Mărăcinele, cu mintea de mult­­ scuturată, ascultă și pe cînd da soarele .Să apună, el se aruncă pe floarea măreață cu petalele pestrițe. Loviturile fură tin­oVise, crinul cel galben se cutremură, tipa -o­­dată adânc și mii de brațe mâ­nioase­­ răsărite din tulpina tova­rășilor lui, înțepeniră pe foc pe mărăcinele cel nebun. — Aliaj­ gînd­­iră toate­­ aristo­craticele flori, acum am d­at de hac, mușcatelor obraznice. Pe el­e... Liane puternice in­­ serviciul mai m­aiorul parcului fură tri­mise de grabă, scotociră cuibu­rile bietelor mușcate, le rupsei frunzele, le scutură petalele. Te sperie bobocii, d­ar nici o unire cu nebunul mărăcine nu fu des­coperită. Intr’o groapă adâncă acesta ge­mea dus de tot cu mintea de p’această lume. — Să-l tăiem... — Să-l spânzurăm... strigat! în­fricoșate rozele de Bengal, cri­nii de Japonia, floarea soarelui pământeană și toți amicii lor. Erau chiar s'o facă, cînd se­­ obidiră că de, pe lingă ele in panic, mai e traiul altor flori to­lerata dar... multe. " De aceea, pentru obrazul lor, se hotărîră a târî la judecată pe mărăcinele criminal. Sub o boltă­­ de viță se întru­niră deci într’o zi, ci. aere super­be, florile jude­­toare. Crinul galben nu veni, deși eu­ totul pe picioare, dar umbra lui înaltă, copleșitoare, se răspân­dea Întreagă ș i aste­a tot­pu­terni­­ cele ce vor da sentința. * Să se aducă infamul, crimi­­­­nalul... rostiră cu toatele cînd se văzură afirmate pe movilițele de mușchiu verde de sub bolta de vită. Și infamul, criminalul fu a­­­ Ius.­'.Nimeni cu el, nimeni pen­tru el ! Dar așa mă scria la Car­te, și pentru ochii flori iar­ ce fu­seseră îngăduite a­­ pătrundă. la judeca­tă, se de­te­ ordin unui ti­nă­r fir de lăcrimioară d’abia ră­sărit, să apere pe vinovatul mă­răcine, /imberbi, căscați, mărețele flori si se ui­taut mereft spre soa­re­­ apune cu sind de %’ar întu­neci mai repede, cind grăi firul de urăiigarinlă. La început nimeni nu-l crezu în stare să -și ridice măcar glasul­ spre splendidele judecătoare. 1 I­ar crescut lingă, un proaspăt iz­vor, scăldat in parfum cu­minte de rozele și lufănele, micul fir de st­­eră mioară era viteaz. El spuse că­ mărăcinele e prost, povesti de lașitatea urzice­i, de șire­tenia ei, dar nimeni nu-1 luă in seamă. La sfîrșit fu duios și, fie cu­ vo­ință, fie chiar așa ochii lui tineri se umplură de o limpede rouă. Se mișcară verbinele, > rotetele,­­mușcatele, iufănelele ce răzbiseră sub bolta de vită; dar mărețele ju­decătoare adăpostite la­ umbra neîn­­durjită a invizibilului crin galben nici nu clintiră Crescute în belșug de aer, de Soare, do­­r ouă și zefir, ele nu știau­ ce e întunericul, înăbușala, durerea. Deci la lupta bietului fir de măr­­sărint ele deferă nepusătoare din u­­meri și la groapă adîncă, cu sare și var presărată peste dînsa, ele tri­­miseră pe nebunul mărăcine. Se uimiră florile din parc, ceruri pedepsirea mu­zicei, adevărata vino­vată, voiră s'o caute ele, dar în za­dar, căci în depărtări, în sacul unei țigance călătoare, perfida sfătuitoare fugise rîzînd de reușita planului ei. Iar în parcul cel vast al boerului ce tot prin streinătăți viețuia, rozele Benealu­lui, iasomia Epirului, floarea soarelui pământeană, crinii Japoniei, își reluară domnia lor, împărțind între ele razele de soare, legănatul zefirului, rouă str­icitoare, căci erau­ puternice, bine cresc­ute, și domina­to­are. EULMEN ; ---------------­ Boala împăratului Wilhelm • ____ Berlin, 8 Iunie. — Starea sănă­tății împăratului este excelentă. El va pleca mîine la Hamburg, ia­ Paris, 8 Iunie. — Eri după a[ m­i­aza s’a raspindit versiunea c­a profesorul Dieulafoye a fost che­mat la Berlin pentru a e­ Nanunia pe împăratul Germaniei. Știrea este invent­a­tă. Dieula­foye n'a părăsit de joc Parisul zi­lele din urmă. --------------------­ Pentru­ direcția C. FJ. Ni se aduce la cunoștință urm­ă­­oarea nedreptate ce se­ face șefilor de echipă din C. F. R. Aceștia au făcut în de-se­­ m­odufl plîngerî în contra faptului că nu sînt și dînșiî trecuți în casa genera­­ă de pensiuni, ci cari muncesc din greu la această instituțiune și au o răspundere atît de mare. Deși direcția C. F. R. a promis îns­­ă în­ anul 1909 acestor slujbași al­lăm că le va lua în considerație ce­­rerea lor, totuși, în ultimul timp s’a fi introdus cîte­va modificări în egea generală a pensiilor, fără însă­­ a dînșii să fie menționați în vre­­una din aceste modificări. Atragem­­ deci atențiunea direcției I. F. R. asupra acestei drepte cereri. SSOS5337 SSSO ‘ Mîine Joi­­ 9 Iunie apare în faserea de a 5 bmi l­îlfi sau FARA M­AM­A * * și FARA PATRIE MARE ROMAN SENZAȚIONAL ===== = PUMA FASCICULA GRATUITA .... înainte ca fiorosul animal să-și apuce prada, o mină r­iguroasă îl trînti mort la pămînt.... Mîine Jouî, 10 Iunie, apare: bastambâ on Fără mamă și fara patrie MARE ROMAN SENZAȚIONAL, ÎN FASCICOLE A Ä bani -----■ ■ ■ [UNK] ■ [UNK]= Prima Pascicola, G1^ A­TP I­­­­­­­­.............■

Next