Dimineaţa, iulie 1910 (Anul 7, nr. 2273-2303)

1910-07-01 / nr. 2273

ük. Vii—No* 2273 PUBLICITATEA­ CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului [UNK] Str. Sărindar No. 11 București _ ....... _ or­a DIRECTOR Joi 1 iulie 1910 CONST. MILLE Abonamente cu premii: OM MU­Let 20.—­­ 6 Iuni Lel 11.— 3 luni . . . l.e f­.— Pentru străinătate prețul este îndoit TE­LE­FON • Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 1410 „ „ Provincia * 14/90 Străinătatea „ 12/4/ ===a APARE IN fie­care dimineață cu cele din urmă știri din toată lumea b==o FESTIVITAȚI LITERARE Opera poetică a Elenei Văcărescu Conferență de SOPHIE JULES BRUN Filele trecute lumea literară și­­ artistică din capitala Franței a­­ sărbătorit, ia cercul parizian ..La Francaiba opera poetică a Ele­nei Văcărescu. Serbarea aceasta a intelectua­­lității, franceze, prezidată de că­tre­ ducesa de Rohan, a fost des­chișii printr’o conferință ,7 d-ne. Sophie Jules Brun, distinsa noas­tră scriitoare, care se află de cât­­va timp h Paris. Iată în palid resumat această ■­­­ frumoasă și interesantă confe­rință, Doamnelor și domnilor, S’a spus despre conferință sau­ despre „causerie", expresia ei mai­ modesta, mai familiară — că dintre toate artele, ea e cea mai grea si cea mai delicată. Cu cit e mai grea pentru a­­cela care e puțin deprins să ia cuvîntul in public !... Mă simt turburată, da, mă simt par­că co­­vîrșita sub greutatea răspundere­ pe care mi-am asumat-o cu a­­tîta îndrăzneală... Aș vrea să fiu­­ una dintre acelea cari mă as­­cultă de colo, din fund de tot, in loc de a fi cea care e ascultată Și vedeți, în clipa asta m­i-e frică și­ in a exprim în franțuzește, si­ vorbesc această limbă pe care, de altfel, o vorbesc zilnic fără măcar- să ,iau­­ seama. Dar, doamnelor­­ și domnilor, mai simți că ,alături de această dificultate, o împrejurare fericită îmî înlesnește greaua sarcină ce m­i-am­ luat de a vă vorbi cîte­va clipe despre poezie și această îm­prejurare mi-­o dă eroina de as­tăzi, însăși Elena Văcărescu-E așa, pentru că Elena Văcă­­­­rescu e o poezie vie. A vorbi de această poezie, a-î schița rara și adinca psihologie, a face să scli­pească înaintea ochilor d-v. fer­ecat!, ideile și imaginele ei, în­seamnă să devii și tu ceva m­ai elocvent, ceva mai interesant, ceva mai conferențiar — Și eu nici­odată n’am mai ținut conferințe— înseamnă să-ți poți Însuși distr­­iimi ml vădi personal: „Nu sînt trandafir și-l am parfumul“. Acest trandafir șî-­ am parfumul. Acest gînd îmi dă puteri și culeg în pilda aceasta mare, tăria trebui­toare, ca să îndrăznesc să-mi urmez cuvîntul, în timp ce, pe de altă p­arte, cer toate îngăduirea d­v. •» Elena Văcărescu! Pentru o vo­­rdîncă, numele acesta evocă un întreg’trecut glorios, de două ori glorios, căci într’însul se con­fundă istoria cu literatura, căci marele poet patriot loan Văcă­rescu, a fost un strămoș și un premergător al poetei de astăzi. În aceată „course du flam­beau“, în ereditatea literară a fa­miliei sale, precum și în marile mișcări ale sufletului său a cu­les Elena Văcărescu puterea și noblețea inspirației sale pentru Ca să facă opera de frumusețe de Care pot­ fi mindre două țări, a ta și a d­v., opera aceea care în vreme ce o lăsa romîncă, a con­sacrat-o franceză. Astăzi, noi sa­lutăm și sărbătorim aci și pe marea romîncă Și pe marea fran­sberd. Ne aducem aminte încă de fe­licita surpriză pe care a prici­nuit-o apariția volumului „Chants d'Aurore“, prima culegere poetică a autoarei noastre. Par­că a tre­cut un n­or prin publicul literar- Se născuse o poetă nouă. Sully- Prudhonm­e nu s’a înșelat; el a ghicit îndată adâncimea acestui nou­ izvor poetic, așa de limpede, și i s’a făcut paznic statornic. El vorbi cu entuziasm de tînăra muză : porțile Academiei erau sortate-Leconte de Lissa a fost de ase­menea unul din cei dintâi­ admi­ratori ai nouei opere și după pro­punerea lui s’a dat în mod pu­blic premiul Archon-Despărțțire Elenei Văcărescu. Pe vremea a­­ceea autoarea n’avea de­cit opt­sprezece ani, de atunci ea a mers cu pași siguri pe calea de micțî­ți de lauri pe care i-a deschis-o geniul său prin Pădurea sfintă. Rind pe rînd, apoi, operile în­floresc, sporesc, pline de un bel­șug de lirism și de elocvență,— căci una din trăsăturile de căpe­tenie ale acestei poezii e tocmai elocventa, cuvîntul comunicativ, care vorbește inimea pentru a o convinge. După „Chants d’Aurore“ vine ....’Ame sereine“ (Suflet senin),— senin în aparență, senin ca vălul care acopere necunoscutul plin de surprize și de mistere; apoi „Leurs et Flammes“ opera cea mai liin’ă a autoarei, mai cu seamă opera aceea in care ea a suferit cea mai mare înrâurire a pămîntului natal, a cerului al cărui farmec a tot­puternic l’a redat pietonii Grigorescu, a na­turei căreia­ Alexandri i-a expri­mat caracterul edenic prin cu­vîntul așa de edenic: „Gură de la vi­“. .Vine apoi I.Bap.&fidal Dîmbovi­­ ței“, culegere folclorică în care Elena Văcărescu a înviat întrea­ga poezie a sufletului romînesc, culegere tradusă astăzi în toate limbele europene, populară în toată America și despre care, lu­cru rar, s’a ținut o conferință în limba japoneză la universitatea din Tokio. In sfîrșit, vine ultima culegere poetică: „Jardin passióimé“, car­te de spovedanii șoptite și de psihologie duioasă. Dar ori­ce poet se simte obosit o clipă de propria lui poezie, el lasă lira să i se odihnească și ia condeiul ca să facă proză. Așa și Elena Văcărescu se odihnește scriind admirabilul roman de pasiune, care are numele de „Amor vincit“, titlu împrumutat de la limba-mamă, căreia francezii și românii pot să-i aducă același omagiu filial în latinitatea care face doua surori despărțite de lumea germană și ungară, dar unite prin origină și elementele constitutive ale lim­bei, care, a­­tît pe malurile Senei, cit și pe malurile Dunărei, are aceleași li­căriri (Sueurs) și aceleași flăcări (Flammes). In ultima sa carta, d-na ducesă de Rohan a dat o analiză vibratoare a acestui „A­­mor vincit“. Dar despre Elena Văcărescu se poate spune ceea ce Baudelaire a spus despre albatrosul, pasărea mărei, care răzbate prin furtună cu zborul ei puternic: „Aripele sale de uriaș nu-l lasă să zboare“. Se poate spune aceasta în sen­sul că e poetă. In pagini cari ar voi să fie proză umilă, găsim încă bucăți superbe de lirism, în cari armonia perioadelor e învă­luită în cea mai curată poezie și în cari înfloresc imaginile stră­lucite: albatrosul și-a luat zbo­rul, el plutește departe în zare.­­Căci așa e, nimeni nu poate să scape de ursita sa. Ursita Elenei Văcărescu e să evite- Ea e poetă și va rămîne poetă în romanele, în spovedaniile, în toate mani­festările sale literare. Ea e și va rămîne cea mai pură și subtilă ghicitoare a inimei fe­­meești. Mă opresc la această a­­dorabilă calitate. De altfel, eu­ n’am urmărit să vă fac cunoscu­tă pe Elena Văcărescu, el să-I a­­duc tributul nostru de admirație, tribut de la toate, l­a nu, de la toți, ca să nu provoc protestările bărbaților din acest auditor de samă, și acum cedez cuvîntul d-nei ducese de Rohan, incomparabila „diseuse“ și poetă inspirată, care va binevoi să aleagă și să ne re­­­citeze câteva fragmente din a­­ceastă operă,­­ care, trecînd prin gura ei, vă va vrăji îndoit. P na Sophie Jules Brun -----**----­ Te de­um­ul dela biserica Kalinderu l Astăzi la orele 9 a avut loc la bi­serica Kalinderu din strada Doamnei un tedeum, cu ocaziunea onomasti­cei M. S Regelui Petru al Serbiei. Printre cei de față erau: Ex. Sa Ristici, ministrul Serbiei la Bucu­rești, avînd ordinul „Coroana Rom­î­­nieî“, d. Sfircovici, prim secretar de legație al Serbiei, d. Ciuhonkci,, avo­catul legației­ sîrbe, d-nii miniștri: general Crăiniceanu, însoțit de că­pitan Mircescu și V. .G. Morțun, pur­­tînd cordonul ordinului „Sf. Sava“, d. I. Kalinderu, administratorul do­meniilor coroanei, purtînd cordonul ordinului „Vulturul alb“, d. Trăsnea Greceanu, directorul protocolului din ministerul de externe, însoțiți fiind de d. Gurănescu, secretar de legație și d. Burghelea directorul consular, d-niî colonel Basarabescu și colonel medic Casasovici, d. aghiotant maior Toroceanu, din partea Curtei regale, mai erau de față numeroși membri ai coloniei sîrbești. Serviciul religios a fost oficiat de preoții bisericei și arhimandritul ca­pelei bulgărești din Capitală. In tot timpul slujbei a cîntat co­rul bisericei condus fiind de maes­trul Popescu Pasăre. La sfîrșit ceî de fața s’au îndrep­tat spre legațiunea sîrbă împodobită cu drapele sîrbești și romînești și unde s’a făcut obicinuita recepție. D-nii miniștri Morțun și Crăini­­ceanu au rostit cîteva cuvinte toas­­tînd pentru regele Petru și dinastia sirberescă. D. Ristici a toastat apoi pentru MM. LI. Regele și Regina Romî­­niei și pentru întreaga dinastie. După amiazi, membrii coloniei sîrbești din Capitală și din țară au fost primiți la legație. — Miss. -----**----­ Dezastrul din Călinești R.-VILCEA. 28 Iunie.— In co­muna Călineștii-Vilcea, localitate situată dintre Cîineni și Lotru, dezlănțuindu-se­­ o furtună îngro­zitoare, cu erupție de nori și grindină, a distrus aui desăvîrșire toată recolta de porumb, toate fînețele și toate drumurile de circulație pe o întindere de ho­tar de peste 10 kilometri, rămă­­nînd astfel populația cu vite cu tot, peritoare, în complectă mize­rie . D. Gh. Anghelescu, primarul Călinești To­r, și alți locuitori de a­­colo, au venit­­ astăzi în Rimnic, intervenind pei la autorități își partic­u­lari spre a se da ajutoare nenorociților.. . Kaiserul și Nicaragua O NOUA „SCRISOARE" CU T­ROCLUC Londra, 20 Iunie. — „Daily Cro­­nicle“ află din New-York ca scri­soarea autografă a împăratului Wilhelm, adresată, președ,into,rul Madris din Nicaragua, cu data de 26 Aprilie a. c., și care a fost publicată d­­, este foarte mult co­mentată. , Ea este considerată ca primul pas spre o îmbunătățire a rela­­tiunilor dintre Germania și Ame­rica centrală și prin care Ger­mania iși va asigura un debușeu­ de cărbuni în apele Americei. E­a ea este veche aceasta și a fost privită totdeauna cu neîncredere de America de Nord Scrisoarea împăratului Wil­helm, in care îl numește pe Ma­dris „bunul său prieten este un semn că împăratul vrea să inter­­vie într'un moment cină Nicara­gua a aruncat mănușa Americei de Nord. Kaizerul arată că are toată în­crederea în Madris și că guver­nul german dorește a fi în bune relațiuni cu d-sa. Această scrisoare deși e numai o chestie de formă, se socotește ca foarte primejdioasă, de­oare­ce vine în momentul cel m­ai ne­potrivit.­­ Cu privire la scrisoarea în ches­tie „Daily Cronicle“ află din Washington că e considerată a­­colo ca o pro­vocare la adresa Statelor­ Unite. Atitudinea Ger­maniei e socotită ca anti-ameri­­cană. ■Sit-In aceiași chestie corespondentul lui „Pester Lloyd“ află că scrisoarea împăratului Wilhelm nu este de­cit un ră­spuns la nota prin care Madris anunță alegerea sa ca președinte. Ea este redactată în stilul de ri­goare care implică expresiile de „bun și mare prieten". Nici nota nici răspunsul nu sunt autografe; ambele nu poartă de­cât semnătura șefilor de state respec­tivi. Ele nu au vreo importanță poli­tică. Despre un port de cărbuni ger­man în apele americane nu poate fi vorba. Aceasta e o poveste veche. Germania nu-șî va lua rolul de in­trus In America de Nord. Toată afacerea pare scornită pen­tru a face atmosfera în a­prospiatul congres din America de sud. ------«-«•----­ Un incident la granița rom­îno-rusă Țăranul Teodor T. Jacob, de fel din­­ sat­ul Mitoc (județul Doro­­hoiu), situat in apropierea grani­­ței­ rilrceștî, a fost împușcat, zilele astea, pe cînd pescuia scoici pe malul din­spre Basarabia al Pru­­tului, de către o santinelă rusă. Au sosit la fața locului, pentru cercetări, d- Lovinescu, procuror de Dorohoiu, comandantul jan­darmeriei locale, căpitan Crivăț, și medicul primar al județului. Ei au constatat că Teodor L Ja­cob se dusese, cum obișnuia ade­sea, cu frații săi, la malul rusesc al Prutului spre a pescui scoici. Santinela rusească a declarat, că i-a luat drept contrabandiști, mai ales că purtări și saci în spi­­mare, și, cu puțină vreme mai în­­nainte, îl văzuse stând de vorbă cu cîți­va plutași­­ români de pe țărmul basarabean. Santinela a mai declarat că­ o somase să stea și ei neascultâ­ndu-i, a tras foc. Teodor I. Jacob, lovit în partea dinapoi a capului, a căzut în apă și s’a înecat. Medicul primar Aronovici, care a făcut autopsia cadavrului, a constatat că glontele a Provocat moartea instantanee a celui lo­vit, și că acesta, cînd a căzut în apă încetase din viață. Acum rămîne ca autoritățile ru­sești să­ constate dacă santinela a adresat, cu adevărat, victimei sale, somațiunile prescrise de lege. -----A-----­Adunarea năsturarilor I Lucrătorii năsturari nul­­ avut­ erî adunare în sala sindicatelor. S’a discutat greva­­ de la fabrica Cohen. Vorbitorii au protestat contra atituidinea acestui­­ patron care se­­ opune la cedarea­ unor reforme ce le cer greviștii de aci,‘cari dacă ar fi acordate i-ar aduce reale foloase. Greva aceasta durează de cîteva luni de zile și în adunarea de elî s’a hotărît ca ea să continue. Nesocotirea repaosului duminecal Din mai multe părții­ni se sem­nalează­ călcări a lege! pentru repaosul duminical. Astfel, comercianții de băcănie, circiumă și manufactură, pre­cum și patroni de birouri de ex­pediție, agentură, etc., nesoco­tind prevedirile legei, se mulțu­mesc ca în timpul sărbătorilor să închidă numai ușile stabilimen­telor sau binTourilor lor, fără să dea libertatea legală personalu­lui pe care continuă a’l munci și în acele zile. Semnalăm acest fapt autorită­ților, cari sunt datoare să prive­­gheze cu luare aminte ca legea repaosului duminical să fie obli­cată In întregime și pretutin­deni. Treime­a să se înțeleagă­ o­­ dată, că această lege, nu are scopul de a închide birourile comercia­le și magazinele, pentru a îm­piedica exercițiul comerțului ci, acela­­ de a asigura libertatea pentru repaos și­ cultură, func­ționarilor comerciali­ de filicg c­a­­tegorife­ Ă, s, „ Monumentul lui Alfred de Musset Zilele trecute a fost inaugurat monumentul pe care comuna Paris la ridicat lui Alfred de Musset, în Avenue d’Antim. Ceremonia inaugurărei s’a făcut în prezența d-lui Dujardin Beaumetz, subsecretar de Stat la artele frumoase. Este sifilisul vindecabil prin metoda lui Ehrlich? — Experiențele de la Colentina — ------------------­ O întîmplare favorabilă a fă­cut ca chiar de la început—adică din primele momente cînd s’a dat spre experimentare, să se fa­că și aci în țară experiențe cu noul preparat al profesorului Ehrlich, zic favorabilă pentru că nu sînt multe țări, care să fi ex­perimentat pînă acum și să-și fi spus cuvîntul asupra acestui pre­parat, afară­ de Germania, Rusia și Austria, pînă acum două sunt numai la noi și experimenta c­u arseno­ benzol. Și mai adaug că o curioasă coincidență a voit ca a­­cel care în țară a întrebuințat pentru prima oară și a aplicat în mod mai general tratamentul cu atomul, tot acela să aplice —el primul— la noi tratamentul cu Dioxi­diamido-arsenobenzoi —■­ta­name șeful serviciului de boală venerice pe dl. dr. Angh­elovici. Pentru a ajunge la preparatul său actual, Ehrlich trecussMfudra«­­tr-o gamă de preparate arsinica­­le. După ce ataxului preconizat de el acum cîțiva­ ani spre același scop , vindecarea sifilisului dă­duse rezultate triste nu vindeca boala și în plus dădea foarte, ade­sea orbirea, atrofia nervului op­tic, Ehrlich a recurs la un alt preparat arsenical , arsacetin, cu care a experimentat cîtva timp, dar nici arsacetina nu dă­dea rezultatele dorite, fiind a­­proape la fel cu atoxylul, doar că nu avea toate inconvenientele acestuia, deci nu putea fi de fo­los omenire!■ El continuă cercetă­rile în direcția preparatelor arse­­nicale urmărind cu o­­ tenacitate demnă de admirație obținerea u­­nei substanțe, pare să vindece boala, fără a d­a leziunea opticu­­luii și din peste o sută de pre­parate, în cele­ din urmă ajunse el și Hata la arsenobenzol, care deja la animale,și în doza foarte mică dădea rezultate foarte încu­rajatoare. Odată acestea stabilite, Ehrlich predă preparatul pentru experien­ță, profesorului Konrad AU, psi­­h­iatru și chi­­ar azilului de ne­bun­ din Uechtspringe,­­­același care probase primul dezastruoa­sele efecte ale arsacetinei. După numeroase experiențe, în cazuri de tabel și paralizie gene­rală — manifestațiuni para sau post-sifilitice — Alt conchide în „Münchener Med. Wochenschrift“, că noul preparat Ehrliche-Hata: Dioxidimido-arsenobenzol No. C06 este cu totul nevătămător și foar­te activ chiar în cazuri de parali­zie generală, și entuziasmat de rezultatele sale, el recomandă,cu stăruință, să se continue cu expe­riențele nu numai în paralizia ge­nerală ci și mai ales în sifilis, exprimnndu-și credința, că rezul­tatele­ splendide­ se vor afirma din ce în ce mai mult. El citează între altele cazul—deja cunoscut de altfel—al unui j­udecător care era internat în azil pentru para­lizie generală și care în urma unicei injecții c­u preparatul No. 606 a fost­ ameliorat în așa grad, că a putut să-și reia ocupația de a judeca procese. Asemenea afirmațiuni ale unui psih­iatru cu o celebritate așa de vastă, nu puteau să nu aibă efect convingător asupra tuturor, cu a­­tît mai mult, că era vorba de a reda judecata și inteligența unor­, nenorociți, atinși de o boală, la­­ care pînă azi aproape că nu exis­tă tratament mai sigur,—cu atît mai mult, cu cît era vorba de a 3 reda societăței și familiilor lor, 3 niște ființe absolut condamnate­­ de terapeutica modernă-Puterea de convicțiune a lui Ali nu putea să nu se manifesteze 1 și la noi­­ întâmplarea face ca 1 articolul din revista citată să fie i cetit de d- dr. Gălășescu,—șeful­­ laboratorului spitalului iColenti­­­­na—cunoscut în lumea științifi­că pentru cercetările d-sale asu­­­­pra tripanozomi­azelor în genere și în special asupra febrei re­­­­curente; urmărind tot ce s’a scris ș i și se scrie în această chestiune, < d-sa găsește articolul lui Alt, și atrage atenția d-lor dr. Anghelo- 1 viei ȘÎ Samarian—medicul secun­­­­dar al serviciului—declarîndu-se dispus a-l ajuta prin cercetări de laborator, la probarea acestui preparat. Era aci un vast cîmp de acti­vitate, acest serviciu special de boale venerice, puțind oferi bol­navi , cu manifestați­uni sifilitice de toate gradele și în diverse pe­rioade. Serviciul se pune in legă­tură cu profesorul Ehrlich, care se declară gata a sprijini cu sfa­tul său­ aceste cercetări­ experien­­te. La cei 15 bolnavi, cărora li s-a aplicat tratamentul cu noul pre­parat, s’a obținut cu adevărat rezultate uimitoare și într’un timp cu totul scurt. Cji atât mai uimitoare sînt re­zultatele obținute, cu cît prin nici un altul, din medicamentele preconizate pînă acum, nu s’a putut vedea în tratamentul sifi­­­ Tt Stîntiî efecte asemenea ca aces­tea. Mercurul sub diversele sale forme—injecții, funcții, siropuri, pilule,—tratamentul clasic este departe de a da asemenea rezul­tate. O paralelă a acțiunei celor două medicamente, citarea cîtor­­va din cazurile personal văzute, vor fi suficiente pentru a arăta de care parte e superioritatea. D­rand A. Avramoyitsch Nonii sublocotenenți Pe ziua de 1 Iulie, vor fi a­vansați la gradul de sublocote­nenți, următorii absolvenți ai școalei de artilerie, geniu și ma­rină, în ordinea clasificării: Artilerie: Ioanițiu Alex., Stoe­­nescu Sc. Nicolae, Schmidt C., T­atraulea D­ tru, Duma B., Ghine­­raru Nic­, Teodorescu Ion, lîăș­­canu D-tru, Nicolaescu Aurel, Bo­țea, Aurel, Orleanu P., Georgescu Ion, Popescu Nic., Tuc­hel Alex., Alecu Gheorghe, Măinescu­ Ion, Mazarini Nicolae, Opran Grigo­­rie, Marinescu Alex­, Mateescu Petre, Constantin St. C-tin, Io­­nescu D-tru, Popescu Octavi­an, Stefanescu Nic., Săndulescu Const., Tutunaru Alex., Ionescu Alfred, Georgescu Octavian, Vasilescu P. Bodănescu Radui, Popescu Vas., Muci­că V., Rodoteanu Alex., Pe­­trovanu Ion, Popescu Botino, Si­­mniceanu C., Vasilescu St­. Ha­lea­nu C., Iordachescu N­., Geor­­gescu Nic., Vilcu Alex­, Moisoiu Gh., Teodorescu St., Malban Teo­dor, Deculescu N., Popa Benone, Modică Sever. Geniu: Alinescu Barbu, Cioro­­ianu Marin, Muscan Gh., Cristes­­cu P., Petrescu Tib., Zaharescu Gh., Popescu Alex­, Carlaonț D., Pereanu C., Cumpănuș Titu, Flo­rian M., Ionescu I., Niculescu St., Tudoriu Octavian. Marină: Ionescu C., Borș B., Lepri Remus, Dragalina Virgil, Ștefănescu Popovici Grigorie. Scandalul din Galați GAT­ATI, 29 Iunie.— Aseară pe la orele 9 și jum., u­n mare scan­dal s’a întîm­plat în piața Re­gală. Un număr, de vreo 40 de elevi de la școala de comerț din T.­Se­­verin, împreună cu cîțiva din profesorii lor, se întorceau­­ de la restaurantul Vretto unde luaseră masa, și i se suilă în vagonul de tramvai Nnr. 5 care face e­ursa pe strada Brăilei. Profesorii­ Nemeș și Vircol gră­bind, pe încasator, anume Nae Lefter, să dea drumul vagonului, el le-a răspuns că trebue întîi să încaseze pe pasageri și apoi să pornească. Supărați, numiții profesori i-au luat la bătae și scandalul ar fi luat proporții mari dacă nu ar fi intervenit publicul ca să scape de încasator din­ mîinele­­ profe­sorilor înfuriați­ De frică, cel bătut a lăsat tramvaiul și a fugit la direcție unde a r­clamat­­ cazul.—Pedre., Congresul maeștrilor de desemn Ziua III a Ședința se deschide la 8 jum. sub președinția d-lui I. Mircescu. Azilul și d. Strîmbulescu, inspector al in­­vățăriihftulu­i­­ de desemn și caligrafie. Se discută chestiuni didactice. D-ra Constanța Lucasievici ține o dizertație despre modul cum se face desemnul în școalele din Suedia, Norvegia și America. Se trimite o telegramă d-lui Theo­­doru, secretarul general al ministe­­­rului instrucțiunei publice. Se naște apoi o discuție contradic­torie asupra chestiei de interpretare a programului de desemn și caligrafie și iau cuvîntul d. N. Bran (Bucu­rești) și Stăncescu (Craiova). Con­cluzia discuției e că se poate ca cineva să se depărteze de la pro­gram cînd lucrează pentru perfec­ționarea­ desemnului. D-șoara Rădulescu (București) a­­rată cum se face desemnul în școlile­ particulare, spunînd că se face cu toate clasele de­odată pe cînd ma­­teria diferă de fiecare clasă. In aceste școli profesorii și pro­fesoarele de desemn lucrează cîte 22 de ore pe săptămînă în schim­bul unui salariu d­e maximum 50 lei lunar­ Cere ca ministrul ins­­trucțiunei să oblige desem­nul și în școlile particulare. D. Stăncescu-Craiova vorbește în acelaș sens. Se hotărăște ca congresul pen­tru anul viitor să se ție la Ga­lați. Congresul se închide la ora 12. D. G. Dumitrescu-București ține o cuvântare mulțumind presei pen­tru concursul ce a dat întotdeau­na asociației maeștrilor de de­semn și caligrafie­­. La ora 2 jumătate A. a. a sosit cu trenul d. Spiru Haret, minis­trul instrucției, însoțit de d. Theodora, secretarul general al acestui minister. In gară a fost întâmpinat de o delegație a congresiștilor. De aci, ministrul a vizitat, ex­­­poziția de desemn. Ministrul a cumpărat pe prețul de 250 lei, un tablou, lucrat la liceul din Ploești de profesorul de desemn Thom­­escu. Expoziția s’a închis la ora 6 seara, cînd congresiștii au plecat la locuințele lor. — Stavăr. Inmormintarea căpitanului R. Stareșin Eri după amiazi la orele 6 și ju­mătate, a avut loc înmormîntarea căpitanului Romulus. Stareșin, vic­tima accidentului de la Dadilov. După cum­ se știe, cadavrul de­functului căpitan, fusese dus încă de­ era­ la spitalul militar și depus în capelă, încă de cu vreme o mulțime de ofițeri superiori și inferiori din Ca­pitală și de la Dadilov, au sosit la spitalul militar. Asemenea a sosit și o delegație a reg. 6 artilerie, aflat în tabără. A produs o vice emoție asupra ini­milor oțerite ale militarilor, dezola­rea nefericitei soții a căpitanului Staroșin. Ea a leșinat, fiindu-i impo­sibil să urmeze cortegiul mortuar. Onorurile militare au fost­ date de o baterie­ din reg. 10 artilerie. Cortegiul a­­ parcurs stradele : Francmazonă, Berzei, Știrbei Vodă, Cîmpineanu, Calea Victoriei, Șerban Vodă, Bellu, pînă la cimitirul militar. Pe dric, erau depuse o mulțime de coroane din partea soției, familiei, școalei de tragere a infanteriei, etc. Serviciul divin a fost oficiat de confesorul garnizoanei. __ ■ -- ------------— Greva zidarilor Din Sarajevo Sarajevo, 29 Iunia.—După cum am comunicat, a izbucnit eri act o firavă a zidarilor. Greviștii sunt în număr de 15800. Ei cer urcarea salariului, reducerea orelor de muncă și desființarea a­­cordului. Astăzi societatea patronilor a afi­șat un manifest către acei lucrători cari vor să lucreze spunînd că ei vor fi păziți de autorități. Manifes­­tul a avut de consecință că un nu­măr de zidari au reluat lucrul. — AGITAȚIA TIPOGRAFILOR -Meetingul din sala Amiciția Asistența.—Cuvîntarile. — Moțiunea.—Arestări.— După cum am anunțat, a avut loc era în sala cea mare de la „Amiciția“ (intrarea Zalomit), un mare meeting al lucrătorilor ti­pografi și asimilații lor, convo­cat de consiliul de administrație al societatei „Gutenberg“, spre a se discuta și hotărî asupra eveni­mentelor ce frămîntă în prezent pe lucrătorii acestei bresle. Adunarea s’a deschis la orele 8 și jumătate dimineața în asisten­ța unei imense mulțimi de lucră­tori tipografi și celelalte speciali­tăți pendinte de această meserie. S’a remarcat în special prezența unui mare număr de lucrătoare. Numărul celor prezenți se pu­tea evalua la vre-o mie de inși- A prezidat d. V. Malm­esen, președintele societăței „Guten­berg“. Au luat cuvîntul pe rînd, d-niî. Apostolescu zețar, Al. lonescu mașinist, D. Josefsohn legător de cărți, Iorgu Constantinis­­tețar, Tache Georgescu, D. Marinescu, d-ra­beta Lambru lucrătoare le­­gătoare de cărți, d-niî. N. Du­m­­itrescu, Nicolae Stoica, Th. Ște­­fănescu și­­ D. Popp. Toți acești vorbitori s’au ocu­pat pe larg de cauzele c­u­i au provocat agitația printre lucrăto­rii tipografi. Ei au arătat că via­ța e scumpă și deci e foarte fi­resc ca lucrătorii să pretinde o urcare a prețului muncei, apioî reducerea orelor de lucru este ia­­­răși necesară lucrătorilor tipo­­­­grafi, căci prin acest mod ar pu­tea lucra în condițional mult mai bune și în acelaș timp­­ ar pu­tea fi plasați în atelier mai mulți lucrători, reducîndu-se astfel plu­sul de brațe ce se află acum pe piață; iar sărbătorile prevăzute de statutul corporației artelor grafice trebuesc respectate, întru­cît ele sînt un drept cîștigat de ani de zile-Vorbitorii au făcut apel la lu­crători ca să fie solidari și în a­­celaș timp pregătiți pentru ori-ce evenimente ce eventual s’ar pu­tea naște acum. Ultimul a luat cuvîntul d. G­­Cristescu, secretarul C. G. S. R. care, în numele muncitorimei or­ganizate din Romînia, a salutat pe lucrătorii tipografi asigurîn­­du-i în acelaș timp de cel mai larg concurs al muncitorilor. P. Cristescu a încheiat îndem­­nînd pe lucrătorii tipografi să se înfrățească cu toată muncitori­mea în lupta ce o duc pentru drepturile lor. D. D. Marinescu a Citit apoi ur­mătoarei MOȚIUNE „Lucrătorii tipografi, mașiniștî, pustori, legâtorî, cartonagiști și litografi, întruniți azi Marți 29 Iunie 1910, în marele meeting din sala Amiciția; „Văzînd provocările unor pa­troni cari impuneau lucrătorilor să lucreze în sărbătoarea Sf. Pe­tru și Pavel, auzind și modul ne­cuviincios cum a tratat d. Emil Socec delegația ce se dusese să-i ceară reformele: 8 și jum. ore de lucru pe zi, minimum de salar la 32 lei săptămânali și respectarea sărbătorilor stabilite prin stat iu­tul corpoan­ei artelor grafice. „Lucrătorii de mai sus, adunați în acest meeting, declară că vor încuraja materialmente și moral­mente grevele izbucnite în ate­lierele: Socec, Carol Gobi, „Uni­versala"‘, „Independența Sfetea și litografia Mü­tzner .■ „Dați împuternicire consiliului de administrație a] soc. „Guten­berg“ să dirijeze aceste greve, să urmeze tratativele cu patronii și să ia toate măsurile pentru a le asigura reușita . „Noi lucrătorii cari vom ră­­mîne în ateliere, luăm angaja­mentul a contribui cu toate mij­loacele posibile pentru a sprijini dreptele cereri ale greviștilor. „Iar noi greviștii, ne legăm pe onoare și conștiința noastră că nu vom intra în ateliere de cit, cînd vom obține revendicările în baza cărora am început mișcarea de îmbunătățire a traiului corpului artelor grafice“. Moțiunea a fost primită cu vil aplauze. După aceasta d­. Marinescu a mai făcut diferite comunicări. Meetingul s’a terminat la o­­rele În a. m., mulțimea răspîn­­dindu-se în cea mai desăvîrșită liniște. In jurul localului de întrunire au fost postate numeroase forțe polițienești. ARESTĂRI De dimineață, ora, poliția a o­­perat cîte­va arestări- Lucrătorii Gheorghe Teodoro­­vici, Toma Cerkez, Dumitru Dă­­nescu, Vasile Stănilă și Grigore Constantinescu pe cînd veneau dimineața de acasă spre locul meetingului trecînd prin fața a­­telierului Albert Baer, unde dîn­­șii lucrează, au fost arestati de un subcomisar și conduși la circum­scripția 11-a unde au fost reți­nuți.Aflîndu-se la meeting despre a­­ceste arestări, a fost delegată o comisiune, compusă din d-nii Nas Mihăilescu, V. Munteanu și Ion Dumitrescu, care s’a prezen­tat la circumscripție obținînd eli­berarea celor arestați, nedovedin­­du-se nimic grav la activul lor. La circumscripția NIT-a a fost arestat lucrătorul Gheorghe Du­­mitrescu-Nonpavel de la atelierul Carol Gobi. Acest lucrător a fost menținut arestat sub motiv că e „instigator“. O NOUA ÎNTRUNIRE La mecți flgu­l de eli se Notarise sa — *— greviștii tipografi să facă o escursiu­­­ne la Tei. Față însă de nouile evenimente ce s’au întîmplat în cursul zilei de .erl s’a hotărît contramandarea escursiu­­nea și ținerea unei mari întruniri publice astăzi, în una din sălile ca*­pitaleî.—A. Hotărîrea patronilor Mai mulți patroni tipografi,­ la cari s’a declarat greva, s’au­ întrunit erî ia cercul comercial și au luat următoarea decizie : „Fată de mișcarea lucrătorilor, tipografi, subsemnai,­iS patroni ti­pografi întruniți astăzi 20 iunie 1910 în localul cercului comercial­­ și industrial, am luat următoa­rele deciziuni: f) Ca atelierele noastre să­­ ffi închise pînă Luni 5 Iulie a. c. și după această dată, în cazul cînd lucrătorii vor relua lucrul în toate atelierele, fără excepție, se pun următoarele condițiuni: ■ a) Respectarea legii respaosul­­ul duminical actualmente în vi­goare ; l h) Menținerea orelor de lucru de 9 pe zi; c) Respectarea scărei lefurilor stabilite isub arbitmgiul inimi­i serului de domenii și industrie din 1907 și anume : anul I de la i eșirea ca lucrător 22 lei săptă­mînal; anul al II-lea U lei; anul al Ill-lea 26 lei, anul IV 28 lei săptămînal, și cu majorarea pen­tru anul V la so­cel săptămînal și anul VI la S2 sătpămînal; d) Respectarea QUantumului de­ producțiune astăzi uzual. Maî hotărăsc ca mîine Miercuri 30 iunie a c. ota 1 p. m. să ne întrunim din nou tot în localul cercului, comercial și industrial din calea Victoriei. Urmează semnăturile pritrieni­­lor tipografi. Agitația tipografilor din Constanța CONSTANȚA, 29 Iunie. — După cum se știe, prin noua lege a repao­­sului duminical, mai multe sărbă­­­tori cari erau prevăzute în vechea lege au fost declarate ca zile de lucru. Lucrătorii tipografi din acest oraș, nevoind însă a admite această dispoziție, contrarie regulamentului stabilit de corporația artelor grafice, au părăsit astăzi (Sf. Petru și Pavel) lucrul. Dacă Sîmbătă seara, cînd se fac plățile săptămînale patronii le vort scădea o zi de plată, ei sînt hotărîți a declara greva. — Sylvian. Incendiul din Brăila BRAILA, 29 Iunie.—La depozitul de eolm­ad­e al d-lui Vacile Serafide, din str. Dobrogea, s’a produs azi un mare incendiu. Focul s’a declarattr .pe la orele 3 d. a., din podul depozit­­ului, propagîndu-se la elogiul de jos și apoi la mărfurile din beciuri. După o jumătate de oră vechea clădire a fost prefăcută într’un ardei văr cuptor, în care se producea, din cînd în cînd explozia butoaielor de ulei, alimentînd astfel flăcările care amenințau sa cuprindă și clădirile învecinate, unde se aflau alte depo­zite de coloniale. Pompierii sosiți în grabă au dat­ toate ajutoarele pentru localizarea incendiului. După câtva tim­p clădi­rea s-a prăbușit. Cauzele incendiului nu se cunosc. Pagubele, afară de casă care avea o valoare de T0.000 lei, se urcă la 200.000 lei. Marfa era asigurată la „Dacia" pentru 250.000 lei. Scriptele au fost salvate. D. procuror Ivanovici, care a des­­­chis o anchetă, a dispus arestarea unui om din serviciul d-lui SeraiMev, anume Cantemir, asupra căruia sunt oarecare bănueli. La orele 7 focul Continuă. Nu mai e însă nici o primejdie ca El să se poată propaga mai departe. Tem­a, "i Incediul de la »Steaua Romînă CIMPINA, 29 Iunie­ — Astăzi la 2 și jumătate, un violent incen­diu s’a declarat la atelierul cen­tral al societății „Steaua Romî­nă“ din Gafița. In urma grabnicelor măsuri ce s’au luat, focul s’a putut localiza repede­ . Pagubele nu trec de 1000 fei. ^ Cauzele incendiului nu se rem«­­nosc. 1 Poliția cercetează: *— Cornedt, 'f Nouii licențiați ai facultăței de drept din Iași -------- 1 Decanul facultății­­ de­­ drept din­ Iași a proclamat licențiați pe ur­mătorii absolvenți ai facultății de drept: :­ Apostolin D. Brunul N. £.* Chirculescu Ernest, Căm­ărășescu Tacit,, Constantinescu N­. Doboș Const., Grănescu V., Hudascu Ilie, Ionescu C. Aurel, Niculescu Oc­­tav, Popovicî Ion, Petrescu S­ N., Pretorian Alex., Popovicî Virgil, Răileanu Eugen, Răscanu Victor, Rom­eanu Alex., Rosin Ioan, Scripcă V. D, Sion Horea, Sto­­ianovicî N. Săvescu Al.,­ Sișman Alex., Stiuber C. D­, St.onescu Sc. Const., Tufli Eduard, Triandafil Ernest, Tiron C. Tănasescu Th., Țintă N­, Vîrlănescu Iustin, Vilke Wilhelm, Anghelescu Gh­., Briscu Grig., Buduri Pascal, Dolojean L, Gălinescu Titus, Ionițescu­ G. Gh., Obreja Romeo, Polcovnicii Damian ft-

Next