Dimineaţa, iulie 1910 (Anul 7, nr. 2273-2303)
1910-07-01 / nr. 2273
ük. Vii—No* 2273 PUBLICITATEA CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului [UNK] Str. Sărindar No. 11 București _ ....... _ ora DIRECTOR Joi 1 iulie 1910 CONST. MILLE Abonamente cu premii: OM MULet 20.— 6 Iuni Lel 11.— 3 luni . . . l.e f.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON • Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 1410 „ „ Provincia * 14/90 Străinătatea „ 12/4/ ===a APARE IN fiecare dimineață cu cele din urmă știri din toată lumea b==o FESTIVITAȚI LITERARE Opera poetică a Elenei Văcărescu Conferență de SOPHIE JULES BRUN Filele trecute lumea literară și artistică din capitala Franței a sărbătorit, ia cercul parizian ..La Francaiba opera poetică a Elenei Văcărescu. Serbarea aceasta a intelectualității, franceze, prezidată de către ducesa de Rohan, a fost deschișii printr’o conferință ,7 d-ne. Sophie Jules Brun, distinsa noastră scriitoare, care se află de câtva timp h Paris. Iată în palid resumat această ■ frumoasă și interesantă conferință, Doamnelor și domnilor, S’a spus despre conferință sau despre „causerie", expresia ei mai modesta, mai familiară — că dintre toate artele, ea e cea mai grea si cea mai delicată. Cu cit e mai grea pentru acela care e puțin deprins să ia cuvîntul in public !... Mă simt turburată, da, mă simt parcă covîrșita sub greutatea răspundere pe care mi-am asumat-o cu atîta îndrăzneală... Aș vrea să fiu una dintre acelea cari mă ascultă de colo, din fund de tot, in loc de a fi cea care e ascultată Și vedeți, în clipa asta mi-e frică și in a exprim în franțuzește, si vorbesc această limbă pe care, de altfel, o vorbesc zilnic fără măcar- să ,iau seama. Dar, doamnelor și domnilor, mai simți că ,alături de această dificultate, o împrejurare fericită îmî înlesnește greaua sarcină ce mi-am luat de a vă vorbi cîteva clipe despre poezie și această împrejurare mi-o dă eroina de astăzi, însăși Elena Văcărescu-E așa, pentru că Elena Văcărescu e o poezie vie. A vorbi de această poezie, a-î schița rara și adinca psihologie, a face să sclipească înaintea ochilor d-v. ferecat!, ideile și imaginele ei, înseamnă să devii și tu ceva mai elocvent, ceva mai interesant, ceva mai conferențiar — Și eu niciodată n’am mai ținut conferințe— înseamnă să-ți poți Însuși distriimi ml vădi personal: „Nu sînt trandafir și-l am parfumul“. Acest trandafir șî- am parfumul. Acest gînd îmi dă puteri și culeg în pilda aceasta mare, tăria trebuitoare, ca să îndrăznesc să-mi urmez cuvîntul, în timp ce, pe de altă parte, cer toate îngăduirea dv. •» Elena Văcărescu! Pentru o vordîncă, numele acesta evocă un întreg’trecut glorios, de două ori glorios, căci într’însul se confundă istoria cu literatura, căci marele poet patriot loan Văcărescu, a fost un strămoș și un premergător al poetei de astăzi. În aceată „course du flambeau“, în ereditatea literară a familiei sale, precum și în marile mișcări ale sufletului său a cules Elena Văcărescu puterea și noblețea inspirației sale pentru Ca să facă opera de frumusețe de Care pot fi mindre două țări, a ta și a dv., opera aceea care în vreme ce o lăsa romîncă, a consacrat-o franceză. Astăzi, noi salutăm și sărbătorim aci și pe marea romîncă Și pe marea fransberd. Ne aducem aminte încă de felicita surpriză pe care a pricinuit-o apariția volumului „Chants d'Aurore“, prima culegere poetică a autoarei noastre. Parcă a trecut un nor prin publicul literar- Se născuse o poetă nouă. Sully- Prudhonme nu s’a înșelat; el a ghicit îndată adâncimea acestui nou izvor poetic, așa de limpede, și i s’a făcut paznic statornic. El vorbi cu entuziasm de tînăra muză : porțile Academiei erau sortate-Leconte de Lissa a fost de asemenea unul din cei dintâi admiratori ai nouei opere și după propunerea lui s’a dat în mod public premiul Archon-Despărțțire Elenei Văcărescu. Pe vremea aceea autoarea n’avea decit optsprezece ani, de atunci ea a mers cu pași siguri pe calea de micțîți de lauri pe care i-a deschis-o geniul său prin Pădurea sfintă. Rind pe rînd, apoi, operile înfloresc, sporesc, pline de un belșug de lirism și de elocvență,— căci una din trăsăturile de căpetenie ale acestei poezii e tocmai elocventa, cuvîntul comunicativ, care vorbește inimea pentru a o convinge. După „Chants d’Aurore“ vine ....’Ame sereine“ (Suflet senin),— senin în aparență, senin ca vălul care acopere necunoscutul plin de surprize și de mistere; apoi „Leurs et Flammes“ opera cea mai liin’ă a autoarei, mai cu seamă opera aceea in care ea a suferit cea mai mare înrâurire a pămîntului natal, a cerului al cărui farmec a totputernic l’a redat pietonii Grigorescu, a naturei căreia Alexandri i-a exprimat caracterul edenic prin cuvîntul așa de edenic: „Gură de la vi“. .Vine apoi I.Bap.&fidal Dîmbovi ței“, culegere folclorică în care Elena Văcărescu a înviat întreaga poezie a sufletului romînesc, culegere tradusă astăzi în toate limbele europene, populară în toată America și despre care, lucru rar, s’a ținut o conferință în limba japoneză la universitatea din Tokio. In sfîrșit, vine ultima culegere poetică: „Jardin passióimé“, carte de spovedanii șoptite și de psihologie duioasă. Dar orice poet se simte obosit o clipă de propria lui poezie, el lasă lira să i se odihnească și ia condeiul ca să facă proză. Așa și Elena Văcărescu se odihnește scriind admirabilul roman de pasiune, care are numele de „Amor vincit“, titlu împrumutat de la limba-mamă, căreia francezii și românii pot să-i aducă același omagiu filial în latinitatea care face doua surori despărțite de lumea germană și ungară, dar unite prin origină și elementele constitutive ale limbei, care, atît pe malurile Senei, cit și pe malurile Dunărei, are aceleași licăriri (Sueurs) și aceleași flăcări (Flammes). In ultima sa carta, d-na ducesă de Rohan a dat o analiză vibratoare a acestui „Amor vincit“. Dar despre Elena Văcărescu se poate spune ceea ce Baudelaire a spus despre albatrosul, pasărea mărei, care răzbate prin furtună cu zborul ei puternic: „Aripele sale de uriaș nu-l lasă să zboare“. Se poate spune aceasta în sensul că e poetă. In pagini cari ar voi să fie proză umilă, găsim încă bucăți superbe de lirism, în cari armonia perioadelor e învăluită în cea mai curată poezie și în cari înfloresc imaginile strălucite: albatrosul și-a luat zborul, el plutește departe în zare.Căci așa e, nimeni nu poate să scape de ursita sa. Ursita Elenei Văcărescu e să evite- Ea e poetă și va rămîne poetă în romanele, în spovedaniile, în toate manifestările sale literare. Ea e și va rămîne cea mai pură și subtilă ghicitoare a inimei femeești. Mă opresc la această adorabilă calitate. De altfel, eu n’am urmărit să vă fac cunoscută pe Elena Văcărescu, el să-I aduc tributul nostru de admirație, tribut de la toate, la nu, de la toți, ca să nu provoc protestările bărbaților din acest auditor de samă, și acum cedez cuvîntul d-nei ducese de Rohan, incomparabila „diseuse“ și poetă inspirată, care va binevoi să aleagă și să ne reciteze câteva fragmente din această operă, care, trecînd prin gura ei, vă va vrăji îndoit. P na Sophie Jules Brun -----**---- Te deumul dela biserica Kalinderu l Astăzi la orele 9 a avut loc la biserica Kalinderu din strada Doamnei un tedeum, cu ocaziunea onomasticei M. S Regelui Petru al Serbiei. Printre cei de față erau: Ex. Sa Ristici, ministrul Serbiei la București, avînd ordinul „Coroana Romînieî“, d. Sfircovici, prim secretar de legație al Serbiei, d. Ciuhonkci,, avocatul legației sîrbe, d-nii miniștri: general Crăiniceanu, însoțit de căpitan Mircescu și V. .G. Morțun, purtînd cordonul ordinului „Sf. Sava“, d. I. Kalinderu, administratorul domeniilor coroanei, purtînd cordonul ordinului „Vulturul alb“, d. Trăsnea Greceanu, directorul protocolului din ministerul de externe, însoțiți fiind de d. Gurănescu, secretar de legație și d. Burghelea directorul consular, d-niî colonel Basarabescu și colonel medic Casasovici, d. aghiotant maior Toroceanu, din partea Curtei regale, mai erau de față numeroși membri ai coloniei sîrbești. Serviciul religios a fost oficiat de preoții bisericei și arhimandritul capelei bulgărești din Capitală. In tot timpul slujbei a cîntat corul bisericei condus fiind de maestrul Popescu Pasăre. La sfîrșit ceî de fața s’au îndreptat spre legațiunea sîrbă împodobită cu drapele sîrbești și romînești și unde s’a făcut obicinuita recepție. D-nii miniștri Morțun și Crăiniceanu au rostit cîteva cuvinte toastînd pentru regele Petru și dinastia sirberescă. D. Ristici a toastat apoi pentru MM. LI. Regele și Regina Romîniei și pentru întreaga dinastie. După amiazi, membrii coloniei sîrbești din Capitală și din țară au fost primiți la legație. — Miss. -----**---- Dezastrul din Călinești R.-VILCEA. 28 Iunie.— In comuna Călineștii-Vilcea, localitate situată dintre Cîineni și Lotru, dezlănțuindu-se o furtună îngrozitoare, cu erupție de nori și grindină, a distrus aui desăvîrșire toată recolta de porumb, toate fînețele și toate drumurile de circulație pe o întindere de hotar de peste 10 kilometri, rămănînd astfel populația cu vite cu tot, peritoare, în complectă mizerie . D. Gh. Anghelescu, primarul Călinești Tor, și alți locuitori de acolo, au venit astăzi în Rimnic, intervenind pei la autorități își particulari spre a se da ajutoare nenorociților.. . Kaiserul și Nicaragua O NOUA „SCRISOARE" CU TROCLUC Londra, 20 Iunie. — „Daily Cronicle“ află din New-York ca scrisoarea autografă a împăratului Wilhelm, adresată, președ,into,rul Madris din Nicaragua, cu data de 26 Aprilie a. c., și care a fost publicată d, este foarte mult comentată. , Ea este considerată ca primul pas spre o îmbunătățire a relatiunilor dintre Germania și America centrală și prin care Germania iși va asigura un debușeu de cărbuni în apele Americei. Ea ea este veche aceasta și a fost privită totdeauna cu neîncredere de America de Nord Scrisoarea împăratului Wilhelm, in care îl numește pe Madris „bunul său prieten este un semn că împăratul vrea să intervie într'un moment cină Nicaragua a aruncat mănușa Americei de Nord. Kaizerul arată că are toată încrederea în Madris și că guvernul german dorește a fi în bune relațiuni cu d-sa. Această scrisoare deși e numai o chestie de formă, se socotește ca foarte primejdioasă, deoarece vine în momentul cel mai nepotrivit. Cu privire la scrisoarea în chestie „Daily Cronicle“ află din Washington că e considerată acolo ca o provocare la adresa Statelor Unite. Atitudinea Germaniei e socotită ca anti-americană. ■Sit-In aceiași chestie corespondentul lui „Pester Lloyd“ află că scrisoarea împăratului Wilhelm nu este decit un răspuns la nota prin care Madris anunță alegerea sa ca președinte. Ea este redactată în stilul de rigoare care implică expresiile de „bun și mare prieten". Nici nota nici răspunsul nu sunt autografe; ambele nu poartă decât semnătura șefilor de state respectivi. Ele nu au vreo importanță politică. Despre un port de cărbuni german în apele americane nu poate fi vorba. Aceasta e o poveste veche. Germania nu-șî va lua rolul de intrus In America de Nord. Toată afacerea pare scornită pentru a face atmosfera în aprospiatul congres din America de sud. ------«-«•---- Un incident la granița romîno-rusă Țăranul Teodor T. Jacob, de fel din satul Mitoc (județul Dorohoiu), situat in apropierea graniței rilrceștî, a fost împușcat, zilele astea, pe cînd pescuia scoici pe malul dinspre Basarabia al Prutului, de către o santinelă rusă. Au sosit la fața locului, pentru cercetări, d- Lovinescu, procuror de Dorohoiu, comandantul jandarmeriei locale, căpitan Crivăț, și medicul primar al județului. Ei au constatat că Teodor L Jacob se dusese, cum obișnuia adesea, cu frații săi, la malul rusesc al Prutului spre a pescui scoici. Santinela rusească a declarat, că i-a luat drept contrabandiști, mai ales că purtări și saci în spimare, și, cu puțină vreme mai înnainte, îl văzuse stând de vorbă cu cîțiva plutași români de pe țărmul basarabean. Santinela a mai declarat că o somase să stea și ei neascultându-i, a tras foc. Teodor I. Jacob, lovit în partea dinapoi a capului, a căzut în apă și s’a înecat. Medicul primar Aronovici, care a făcut autopsia cadavrului, a constatat că glontele a Provocat moartea instantanee a celui lovit, și că acesta, cînd a căzut în apă încetase din viață. Acum rămîne ca autoritățile rusești să constate dacă santinela a adresat, cu adevărat, victimei sale, somațiunile prescrise de lege. -----A-----Adunarea năsturarilor I Lucrătorii năsturari nul avut erî adunare în sala sindicatelor. S’a discutat greva de la fabrica Cohen. Vorbitorii au protestat contra atituidinea acestui patron care se opune la cedarea unor reforme ce le cer greviștii de aci,‘cari dacă ar fi acordate i-ar aduce reale foloase. Greva aceasta durează de cîteva luni de zile și în adunarea de elî s’a hotărît ca ea să continue. Nesocotirea repaosului duminecal Din mai multe părțiini se semnalează călcări a lege! pentru repaosul duminical. Astfel, comercianții de băcănie, circiumă și manufactură, precum și patroni de birouri de expediție, agentură, etc., nesocotind prevedirile legei, se mulțumesc ca în timpul sărbătorilor să închidă numai ușile stabilimentelor sau binTourilor lor, fără să dea libertatea legală personalului pe care continuă a’l munci și în acele zile. Semnalăm acest fapt autorităților, cari sunt datoare să privegheze cu luare aminte ca legea repaosului duminical să fie oblicată In întregime și pretutindeni. Treimea să se înțeleagă o dată, că această lege, nu are scopul de a închide birourile comerciale și magazinele, pentru a împiedica exercițiul comerțului ci, acela de a asigura libertatea pentru repaos și cultură, funcționarilor comerciali de filicg categorife Ă, s, „ Monumentul lui Alfred de Musset Zilele trecute a fost inaugurat monumentul pe care comuna Paris la ridicat lui Alfred de Musset, în Avenue d’Antim. Ceremonia inaugurărei s’a făcut în prezența d-lui Dujardin Beaumetz, subsecretar de Stat la artele frumoase. Este sifilisul vindecabil prin metoda lui Ehrlich? — Experiențele de la Colentina — ------------------ O întîmplare favorabilă a făcut ca chiar de la început—adică din primele momente cînd s’a dat spre experimentare, să se facă și aci în țară experiențe cu noul preparat al profesorului Ehrlich, zic favorabilă pentru că nu sînt multe țări, care să fi experimentat pînă acum și să-și fi spus cuvîntul asupra acestui preparat, afară de Germania, Rusia și Austria, pînă acum două sunt numai la noi și experimenta cu arseno benzol. Și mai adaug că o curioasă coincidență a voit ca acel care în țară a întrebuințat pentru prima oară și a aplicat în mod mai general tratamentul cu atomul, tot acela să aplice —el primul— la noi tratamentul cu Dioxidiamido-arsenobenzoi —■taname șeful serviciului de boală venerice pe dl. dr. Anghelovici. Pentru a ajunge la preparatul său actual, Ehrlich trecussMfudra«tr-o gamă de preparate arsinicale. După ce ataxului preconizat de el acum cîțiva ani spre același scop , vindecarea sifilisului dăduse rezultate triste nu vindeca boala și în plus dădea foarte, adesea orbirea, atrofia nervului optic, Ehrlich a recurs la un alt preparat arsenical , arsacetin, cu care a experimentat cîtva timp, dar nici arsacetina nu dădea rezultatele dorite, fiind aproape la fel cu atoxylul, doar că nu avea toate inconvenientele acestuia, deci nu putea fi de folos omenire!■ El continuă cercetările în direcția preparatelor arsenicale urmărind cu o tenacitate demnă de admirație obținerea unei substanțe, pare să vindece boala, fără a da leziunea opticuluii și din peste o sută de preparate, în cele din urmă ajunse el și Hata la arsenobenzol, care deja la animale,și în doza foarte mică dădea rezultate foarte încurajatoare. Odată acestea stabilite, Ehrlich predă preparatul pentru experiență, profesorului Konrad AU, psihiatru și chiar azilului de nebun din Uechtspringe,același care probase primul dezastruoasele efecte ale arsacetinei. După numeroase experiențe, în cazuri de tabel și paralizie generală — manifestațiuni para sau post-sifilitice — Alt conchide în „Münchener Med. Wochenschrift“, că noul preparat Ehrliche-Hata: Dioxidimido-arsenobenzol No. C06 este cu totul nevătămător și foarte activ chiar în cazuri de paralizie generală, și entuziasmat de rezultatele sale, el recomandă,cu stăruință, să se continue cu experiențele nu numai în paralizia generală ci și mai ales în sifilis, exprimnndu-și credința, că rezultatele splendide se vor afirma din ce în ce mai mult. El citează între altele cazul—deja cunoscut de altfel—al unui judecător care era internat în azil pentru paralizie generală și care în urma unicei injecții cu preparatul No. 606 a fost ameliorat în așa grad, că a putut să-și reia ocupația de a judeca procese. Asemenea afirmațiuni ale unui psihiatru cu o celebritate așa de vastă, nu puteau să nu aibă efect convingător asupra tuturor, cu atît mai mult, că era vorba de a reda judecata și inteligența unor, nenorociți, atinși de o boală, la care pînă azi aproape că nu există tratament mai sigur,—cu atît mai mult, cu cît era vorba de a 3 reda societăței și familiilor lor, 3 niște ființe absolut condamnate de terapeutica modernă-Puterea de convicțiune a lui Ali nu putea să nu se manifesteze 1 și la noi întâmplarea face ca 1 articolul din revista citată să fie i cetit de d- dr. Gălășescu,—șeful laboratorului spitalului iColentina—cunoscut în lumea științifică pentru cercetările d-sale asupra tripanozomiazelor în genere și în special asupra febrei recurente; urmărind tot ce s’a scris ș i și se scrie în această chestiune, < d-sa găsește articolul lui Alt, și atrage atenția d-lor dr. Anghelo- 1 viei ȘÎ Samarian—medicul secundar al serviciului—declarîndu-se dispus a-l ajuta prin cercetări de laborator, la probarea acestui preparat. Era aci un vast cîmp de activitate, acest serviciu special de boale venerice, puțind oferi bolnavi , cu manifestațiuni sifilitice de toate gradele și în diverse perioade. Serviciul se pune in legătură cu profesorul Ehrlich, care se declară gata a sprijini cu sfatul său aceste cercetări experiente. La cei 15 bolnavi, cărora li s-a aplicat tratamentul cu noul preparat, s’a obținut cu adevărat rezultate uimitoare și într’un timp cu totul scurt. Cji atât mai uimitoare sînt rezultatele obținute, cu cît prin nici un altul, din medicamentele preconizate pînă acum, nu s’a putut vedea în tratamentul sifi Tt Stîntiî efecte asemenea ca acestea. Mercurul sub diversele sale forme—injecții, funcții, siropuri, pilule,—tratamentul clasic este departe de a da asemenea rezultate. O paralelă a acțiunei celor două medicamente, citarea cîtorva din cazurile personal văzute, vor fi suficiente pentru a arăta de care parte e superioritatea. Drand A. Avramoyitsch Nonii sublocotenenți Pe ziua de 1 Iulie, vor fi avansați la gradul de sublocotenenți, următorii absolvenți ai școalei de artilerie, geniu și marină, în ordinea clasificării: Artilerie: Ioanițiu Alex., Stoenescu Sc. Nicolae, Schmidt C., Tatraulea D tru, Duma B., Ghineraru Nic, Teodorescu Ion, lîășcanu D-tru, Nicolaescu Aurel, Boțea, Aurel, Orleanu P., Georgescu Ion, Popescu Nic., Tuchel Alex., Alecu Gheorghe, Măinescu Ion, Mazarini Nicolae, Opran Grigorie, Marinescu Alex, Mateescu Petre, Constantin St. C-tin, Ionescu D-tru, Popescu Octavian, Stefanescu Nic., Săndulescu Const., Tutunaru Alex., Ionescu Alfred, Georgescu Octavian, Vasilescu P. Bodănescu Radui, Popescu Vas., Mucică V., Rodoteanu Alex., Petrovanu Ion, Popescu Botino, Simniceanu C., Vasilescu St. Haleanu C., Iordachescu N., Georgescu Nic., Vilcu Alex, Moisoiu Gh., Teodorescu St., Malban Teodor, Deculescu N., Popa Benone, Modică Sever. Geniu: Alinescu Barbu, Cioroianu Marin, Muscan Gh., Cristescu P., Petrescu Tib., Zaharescu Gh., Popescu Alex, Carlaonț D., Pereanu C., Cumpănuș Titu, Florian M., Ionescu I., Niculescu St., Tudoriu Octavian. Marină: Ionescu C., Borș B., Lepri Remus, Dragalina Virgil, Ștefănescu Popovici Grigorie. Scandalul din Galați GATATI, 29 Iunie.— Aseară pe la orele 9 și jum., un mare scandal s’a întîmplat în piața Regală. Un număr, de vreo 40 de elevi de la școala de comerț din T.Severin, împreună cu cîțiva din profesorii lor, se întorceau de la restaurantul Vretto unde luaseră masa, și i se suilă în vagonul de tramvai Nnr. 5 care face eursa pe strada Brăilei. Profesorii Nemeș și Vircol grăbind, pe încasator, anume Nae Lefter, să dea drumul vagonului, el le-a răspuns că trebue întîi să încaseze pe pasageri și apoi să pornească. Supărați, numiții profesori i-au luat la bătae și scandalul ar fi luat proporții mari dacă nu ar fi intervenit publicul ca să scape de încasator din mîinele profesorilor înfuriați De frică, cel bătut a lăsat tramvaiul și a fugit la direcție unde a rclamat cazul.—Pedre., Congresul maeștrilor de desemn Ziua III a Ședința se deschide la 8 jum. sub președinția d-lui I. Mircescu. Azilul și d. Strîmbulescu, inspector al invățăriihftului de desemn și caligrafie. Se discută chestiuni didactice. D-ra Constanța Lucasievici ține o dizertație despre modul cum se face desemnul în școalele din Suedia, Norvegia și America. Se trimite o telegramă d-lui Theodoru, secretarul general al ministerului instrucțiunei publice. Se naște apoi o discuție contradictorie asupra chestiei de interpretare a programului de desemn și caligrafie și iau cuvîntul d. N. Bran (București) și Stăncescu (Craiova). Concluzia discuției e că se poate ca cineva să se depărteze de la program cînd lucrează pentru perfecționarea desemnului. D-șoara Rădulescu (București) arată cum se face desemnul în școlile particulare, spunînd că se face cu toate clasele deodată pe cînd materia diferă de fiecare clasă. In aceste școli profesorii și profesoarele de desemn lucrează cîte 22 de ore pe săptămînă în schimbul unui salariu de maximum 50 lei lunar Cere ca ministrul instrucțiunei să oblige desemnul și în școlile particulare. D. Stăncescu-Craiova vorbește în acelaș sens. Se hotărăște ca congresul pentru anul viitor să se ție la Galați. Congresul se închide la ora 12. D. G. Dumitrescu-București ține o cuvântare mulțumind presei pentru concursul ce a dat întotdeauna asociației maeștrilor de desemn și caligrafie. La ora 2 jumătate A. a. a sosit cu trenul d. Spiru Haret, ministrul instrucției, însoțit de d. Theodora, secretarul general al acestui minister. In gară a fost întâmpinat de o delegație a congresiștilor. De aci, ministrul a vizitat, expoziția de desemn. Ministrul a cumpărat pe prețul de 250 lei, un tablou, lucrat la liceul din Ploești de profesorul de desemn Thomescu. Expoziția s’a închis la ora 6 seara, cînd congresiștii au plecat la locuințele lor. — Stavăr. Inmormintarea căpitanului R. Stareșin Eri după amiazi la orele 6 și jumătate, a avut loc înmormîntarea căpitanului Romulus. Stareșin, victima accidentului de la Dadilov. După cum se știe, cadavrul defunctului căpitan, fusese dus încă de era la spitalul militar și depus în capelă, încă de cu vreme o mulțime de ofițeri superiori și inferiori din Capitală și de la Dadilov, au sosit la spitalul militar. Asemenea a sosit și o delegație a reg. 6 artilerie, aflat în tabără. A produs o vice emoție asupra inimilor oțerite ale militarilor, dezolarea nefericitei soții a căpitanului Staroșin. Ea a leșinat, fiindu-i imposibil să urmeze cortegiul mortuar. Onorurile militare au fost date de o baterie din reg. 10 artilerie. Cortegiul a parcurs stradele : Francmazonă, Berzei, Știrbei Vodă, Cîmpineanu, Calea Victoriei, Șerban Vodă, Bellu, pînă la cimitirul militar. Pe dric, erau depuse o mulțime de coroane din partea soției, familiei, școalei de tragere a infanteriei, etc. Serviciul divin a fost oficiat de confesorul garnizoanei. __ ■ -- ------------— Greva zidarilor Din Sarajevo Sarajevo, 29 Iunia.—După cum am comunicat, a izbucnit eri act o firavă a zidarilor. Greviștii sunt în număr de 15800. Ei cer urcarea salariului, reducerea orelor de muncă și desființarea acordului. Astăzi societatea patronilor a afișat un manifest către acei lucrători cari vor să lucreze spunînd că ei vor fi păziți de autorități. Manifestul a avut de consecință că un număr de zidari au reluat lucrul. — AGITAȚIA TIPOGRAFILOR -Meetingul din sala Amiciția Asistența.—Cuvîntarile. — Moțiunea.—Arestări.— După cum am anunțat, a avut loc era în sala cea mare de la „Amiciția“ (intrarea Zalomit), un mare meeting al lucrătorilor tipografi și asimilații lor, convocat de consiliul de administrație al societatei „Gutenberg“, spre a se discuta și hotărî asupra evenimentelor ce frămîntă în prezent pe lucrătorii acestei bresle. Adunarea s’a deschis la orele 8 și jumătate dimineața în asistența unei imense mulțimi de lucrători tipografi și celelalte specialități pendinte de această meserie. S’a remarcat în special prezența unui mare număr de lucrătoare. Numărul celor prezenți se putea evalua la vre-o mie de inși- A prezidat d. V. Malmesen, președintele societăței „Gutenberg“. Au luat cuvîntul pe rînd, d-niî. Apostolescu zețar, Al. lonescu mașinist, D. Josefsohn legător de cărți, Iorgu Constantinistețar, Tache Georgescu, D. Marinescu, d-rabeta Lambru lucrătoare legătoare de cărți, d-niî. N. Dumitrescu, Nicolae Stoica, Th. Ștefănescu și D. Popp. Toți acești vorbitori s’au ocupat pe larg de cauzele cui au provocat agitația printre lucrătorii tipografi. Ei au arătat că viața e scumpă și deci e foarte firesc ca lucrătorii să pretinde o urcare a prețului muncei, apioî reducerea orelor de lucru este iarăși necesară lucrătorilor tipografi, căci prin acest mod ar putea lucra în condițional mult mai bune și în acelaș timp ar putea fi plasați în atelier mai mulți lucrători, reducîndu-se astfel plusul de brațe ce se află acum pe piață; iar sărbătorile prevăzute de statutul corporației artelor grafice trebuesc respectate, întrucît ele sînt un drept cîștigat de ani de zile-Vorbitorii au făcut apel la lucrători ca să fie solidari și în acelaș timp pregătiți pentru ori-ce evenimente ce eventual s’ar putea naște acum. Ultimul a luat cuvîntul d. GCristescu, secretarul C. G. S. R. care, în numele muncitorimei organizate din Romînia, a salutat pe lucrătorii tipografi asigurîndu-i în acelaș timp de cel mai larg concurs al muncitorilor. P. Cristescu a încheiat îndemnînd pe lucrătorii tipografi să se înfrățească cu toată muncitorimea în lupta ce o duc pentru drepturile lor. D. D. Marinescu a Citit apoi următoarei MOȚIUNE „Lucrătorii tipografi, mașiniștî, pustori, legâtorî, cartonagiști și litografi, întruniți azi Marți 29 Iunie 1910, în marele meeting din sala Amiciția; „Văzînd provocările unor patroni cari impuneau lucrătorilor să lucreze în sărbătoarea Sf. Petru și Pavel, auzind și modul necuviincios cum a tratat d. Emil Socec delegația ce se dusese să-i ceară reformele: 8 și jum. ore de lucru pe zi, minimum de salar la 32 lei săptămânali și respectarea sărbătorilor stabilite prin stat iutul corpoanei artelor grafice. „Lucrătorii de mai sus, adunați în acest meeting, declară că vor încuraja materialmente și moralmente grevele izbucnite în atelierele: Socec, Carol Gobi, „Universala"‘, „Independența Sfetea și litografia Mützner .■ „Dați împuternicire consiliului de administrație a] soc. „Gutenberg“ să dirijeze aceste greve, să urmeze tratativele cu patronii și să ia toate măsurile pentru a le asigura reușita . „Noi lucrătorii cari vom rămîne în ateliere, luăm angajamentul a contribui cu toate mijloacele posibile pentru a sprijini dreptele cereri ale greviștilor. „Iar noi greviștii, ne legăm pe onoare și conștiința noastră că nu vom intra în ateliere de cit, cînd vom obține revendicările în baza cărora am început mișcarea de îmbunătățire a traiului corpului artelor grafice“. Moțiunea a fost primită cu vil aplauze. După aceasta d. Marinescu a mai făcut diferite comunicări. Meetingul s’a terminat la orele În a. m., mulțimea răspîndindu-se în cea mai desăvîrșită liniște. In jurul localului de întrunire au fost postate numeroase forțe polițienești. ARESTĂRI De dimineață, ora, poliția a operat cîteva arestări- Lucrătorii Gheorghe Teodorovici, Toma Cerkez, Dumitru Dănescu, Vasile Stănilă și Grigore Constantinescu pe cînd veneau dimineața de acasă spre locul meetingului trecînd prin fața atelierului Albert Baer, unde dînșii lucrează, au fost arestati de un subcomisar și conduși la circumscripția 11-a unde au fost reținuți.Aflîndu-se la meeting despre aceste arestări, a fost delegată o comisiune, compusă din d-nii Nas Mihăilescu, V. Munteanu și Ion Dumitrescu, care s’a prezentat la circumscripție obținînd eliberarea celor arestați, nedovedindu-se nimic grav la activul lor. La circumscripția NIT-a a fost arestat lucrătorul Gheorghe Dumitrescu-Nonpavel de la atelierul Carol Gobi. Acest lucrător a fost menținut arestat sub motiv că e „instigator“. O NOUA ÎNTRUNIRE La mecți flgul de eli se Notarise sa — *— greviștii tipografi să facă o escursiune la Tei. Față însă de nouile evenimente ce s’au întîmplat în cursul zilei de .erl s’a hotărît contramandarea escursiunea și ținerea unei mari întruniri publice astăzi, în una din sălile ca*pitaleî.—A. Hotărîrea patronilor Mai mulți patroni tipografi, la cari s’a declarat greva, s’au întrunit erî ia cercul comercial și au luat următoarea decizie : „Fată de mișcarea lucrătorilor, tipografi, subsemnai,iS patroni tipografi întruniți astăzi 20 iunie 1910 în localul cercului comercial și industrial, am luat următoarele deciziuni: f) Ca atelierele noastre să ffi închise pînă Luni 5 Iulie a. c. și după această dată, în cazul cînd lucrătorii vor relua lucrul în toate atelierele, fără excepție, se pun următoarele condițiuni: ■ a) Respectarea legii respaosulul duminical actualmente în vigoare ; l h) Menținerea orelor de lucru de 9 pe zi; c) Respectarea scărei lefurilor stabilite isub arbitmgiul inimii serului de domenii și industrie din 1907 și anume : anul I de la i eșirea ca lucrător 22 lei săptămînal; anul al II-lea U lei; anul al Ill-lea 26 lei, anul IV 28 lei săptămînal, și cu majorarea pentru anul V la socel săptămînal și anul VI la S2 sătpămînal; d) Respectarea QUantumului de producțiune astăzi uzual. Maî hotărăsc ca mîine Miercuri 30 iunie a c. ota 1 p. m. să ne întrunim din nou tot în localul cercului, comercial și industrial din calea Victoriei. Urmează semnăturile pritrienilor tipografi. Agitația tipografilor din Constanța CONSTANȚA, 29 Iunie. — După cum se știe, prin noua lege a repaosului duminical, mai multe sărbători cari erau prevăzute în vechea lege au fost declarate ca zile de lucru. Lucrătorii tipografi din acest oraș, nevoind însă a admite această dispoziție, contrarie regulamentului stabilit de corporația artelor grafice, au părăsit astăzi (Sf. Petru și Pavel) lucrul. Dacă Sîmbătă seara, cînd se fac plățile săptămînale patronii le vort scădea o zi de plată, ei sînt hotărîți a declara greva. — Sylvian. Incendiul din Brăila BRAILA, 29 Iunie.—La depozitul de eolmade al d-lui Vacile Serafide, din str. Dobrogea, s’a produs azi un mare incendiu. Focul s’a declarattr .pe la orele 3 d. a., din podul depozitului, propagîndu-se la elogiul de jos și apoi la mărfurile din beciuri. După o jumătate de oră vechea clădire a fost prefăcută într’un ardei văr cuptor, în care se producea, din cînd în cînd explozia butoaielor de ulei, alimentînd astfel flăcările care amenințau sa cuprindă și clădirile învecinate, unde se aflau alte depozite de coloniale. Pompierii sosiți în grabă au dat toate ajutoarele pentru localizarea incendiului. După câtva timp clădirea s-a prăbușit. Cauzele incendiului nu se cunosc. Pagubele, afară de casă care avea o valoare de T0.000 lei, se urcă la 200.000 lei. Marfa era asigurată la „Dacia" pentru 250.000 lei. Scriptele au fost salvate. D. procuror Ivanovici, care a deschis o anchetă, a dispus arestarea unui om din serviciul d-lui SeraiMev, anume Cantemir, asupra căruia sunt oarecare bănueli. La orele 7 focul Continuă. Nu mai e însă nici o primejdie ca El să se poată propaga mai departe. Tema, "i Incediul de la »Steaua Romînă CIMPINA, 29 Iunie — Astăzi la 2 și jumătate, un violent incendiu s’a declarat la atelierul central al societății „Steaua Romînă“ din Gafița. In urma grabnicelor măsuri ce s’au luat, focul s’a putut localiza repede . Pagubele nu trec de 1000 fei. ^ Cauzele incendiului nu se rem«nosc. 1 Poliția cercetează: *— Cornedt, 'f Nouii licențiați ai facultăței de drept din Iași -------- 1 Decanul facultății de drept din Iași a proclamat licențiați pe următorii absolvenți ai facultății de drept: : Apostolin D. Brunul N. £.* Chirculescu Ernest, Cămărășescu Tacit,, Constantinescu N. Doboș Const., Grănescu V., Hudascu Ilie, Ionescu C. Aurel, Niculescu Octav, Popovicî Ion, Petrescu S N., Pretorian Alex., Popovicî Virgil, Răileanu Eugen, Răscanu Victor, Romeanu Alex., Rosin Ioan, Scripcă V. D, Sion Horea, Stoianovicî N. Săvescu Al., Sișman Alex., Stiuber C. D, St.onescu Sc. Const., Tufli Eduard, Triandafil Ernest, Tiron C. Tănasescu Th., Țintă N, Vîrlănescu Iustin, Vilke Wilhelm, Anghelescu Gh., Briscu Grig., Buduri Pascal, Dolojean L, Gălinescu Titus, Ionițescu G. Gh., Obreja Romeo, Polcovnicii Damian ft-